Licenta

Cuprins:
Geologia structurii.......................................................................................................................................2
1.1 Cadrul geologic regional,stratigrafia,litologia şi tectonica structurii...................................................2
1.2 Componentele modelului de zăcămant şi evaluarea resurselor geologice.........................................2
1.3 Agenţi contaminaţi pentru fluidul de foraj.........................................................................................8
1.4 Gradienţi de fisurare,presiunea din pori si gradienţi de temperatură................................................8
Constructia sondei.......................................................................................................................................9
2.1.Calculul lainerului de exploatare......................................................................................................11
2.2.Calculul coloanei de exploatare........................................................................................................12
2.3Calculul coloanei intermediare..........................................................................................................12
2.4Calculul coloanei de ancoraj..............................................................................................................13
2.5 Traiectoria spaţială a sondei.............................................................................................................15
Fluide de foraj............................................................................................................................................16
3.1 Rolul fluidelor de foraj......................................................................................................................16
3.2 Tipuri de fluide utilizate....................................................................................................................17
3.3 Densitatea fluidelor in funcţie de presiunea din pori şi de gradienţii de fisurare ai formaţiunilor
traversate...............................................................................................................................................18
3.4. Calculul volumelor fluidelor de foraj...............................................................................................19
3.4. Calculul cantităților de materiale.....................................................................................................22
Tubarea sondei proiectate........................................................................................................................25
4.1 Calculul de rezistenţă pentru coloana de ancoraj.............................................................................27
4.2 Calculul de rezistenţă pentru coloana intermediară.........................................................................31
4.3 Calculul de rezistenţă pentru coloana de exploatare.......................................................................38
4.4 Calculul de rezistenţă pentru lainerul de exploatare:.......................................................................42
4.5 Schema de tubare a sondei:.............................................................................................................47
Cimentarea coloanelor..............................................................................................................................48
5.1 Aspecte generale..............................................................................................................................48
5.2 Calculul cimentării coloanei de ancoraj............................................................................................50
5.3 Calculul cimentării coloanei intermediare........................................................................................52
5.4 Cimentarea coloanei de exploatare în regim turbulent.........................................................54
5.5 Cimentarea lainerului de exploatare în regim turbulent.......................................................75
Alegerea prevenitorului de erupţie...........................................................................................................96
1
CONCLUZII..................................................................................................................................................97
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................................98
Capitolul 1
Geologia structurii
1.1 Cadrul geologic regional,stratigrafia,litologia şi tectonica

structurii
Zăcămintele se află la aproximativ 18 Km spre nord de municipiul Ploiesti si la 7Km

nord-vest de Boldeşti.
Acest aliniament structural,se încadrează in subzona mio-pliocenă a Depresiunii din faţa
Carpaţilor Orientali.
Sondele săpate pe acest aliniament au deschis seria depozitelor miocenului,reprezentat prin

helveţian,tortonian,sarmaţian-buglovian,sare-breccia sării şi pliocenului,reprezentat la rândul său
prin ciclul complet de roci sedimentare (meoţian,ponţian,dacian,levantin).
Pe structura Păcureţi-Măgurele-Mălăieşti au fost puse în evidenţă,până in

prezent,următoarele acumulări de hidrocarburi:
-complexul helveţian,cu ţiţei,gaze dizolvate si gaze de cupolă;
-complexul meoţian,cu ţiţei,gaze dizolvate,gaze de cupolă,gaze libere şi

condensat(acumulări neindustriale);
-complexul ponţian,cu ţiţei,gaze dizolvate,gaze de cupolă si gaze libere;
-complexul dacian,cu ţiţei,gaze dizolvate si gaze de cupolă.
1.2 Componentele modelului de zăcămant şi evaluarea resurselor

geologice
2
Pe baza datelor furnizate de sondele de prospecţiune,explorare si exploatare săpate,formaţiunile
geologice interceptate au fost descrise detaliat în studiile şi proiectele geologice anterioare.
În lucrarea actuală au fost prezentate succint,elementele stratigrafice şi litologice pentru:
Helveţian,meoţian(pachetele Me II,Me intermediar,Me I „b” si Me I „a”),ponţian(complexele P2
inferior si P2 superior,complexul P1),dacian (pachetele c,b,a),divizate astfel,pe baza
înregistrărilor diagrafiilor electrice standard.
Helveţianul, constituit din marne nisipoase si argiloase,gresii marnoase cu rare diaclaze
de calcit şi gresii calcaroase bine cimentate,a fost întâlnit pe toată structura,sub discordanţă
meoţiana.Prezenţa acestuia nu este însă atestată cu certitudine decât în sondele de la care s-au
extras carote mecanice analizate microfaunistic.
În zona centrală a structurii,la Măgurele ,sondele au interceptat pâna la adâncimea de 239m

o serie de pachete ale helveţianului cu înclinări destul de mici (14-20 ° ) faţă de restul
structurii.Dupa diagrafiile electrice standard s-a încercat corelarea a 4 pachete denumite de jos în
sus:He4,He3,He2,He1.Dintre aceste pachete,numai He3,He2 si He1s-au dovedit saturate cu ţiţei
şi gaze in aceasta zona.Grosimea acestora variaza de la 15-20m (He4,He2) la 30m (He3 si He1)
Meoţianul,depus discordant peste helveţian este constituit,în general,din nisipuri si gresii
marnoase şi calcaroase în alternanţă cu marne nisipoase şi argiloase.
Grosimea medie este de 100m in zona Mălăiesti-Măgurele si 220m la Păcureţi.
Depozitele acestuia prezinta variaţii de grosime pe direcţia nord-sud şi de la vest către
est.Aceste variaţii de grosime se datorează caracterului transgresiv,fapt care a avut drept
consecinţă dispariţia treptată spre sud a sedimentelor din bază(complexele Me II şi parţial Me
intermediar).
In cadrul meoţianului pe structura Păcureţi-Măgurele-Mălăiesti au fost separate trei
complexe distincte:Me II,Me intermediar si Me I.Pentru complexul Me I s-a încercat împărţirea
intr-o serie de strate denumite de jos in sus Me I „b”,Me I „a” si Me I(nedivizat la partea
superioară).
-complexul Me II-este dezvoltat pe o arie mai redusă,alcătuit din gresii
calcaroase,oolitice,cenuşii,cu bobul fin până la grosier,nisipuri calcaroase şi marnoase intercalate
cu marne nisipoase şi marne argiloase-grezoase.
Grosimea complexului Me II variază între 0 si 44 m ca o consecinţă a fenomenului de
transgresiune(zona Mălăieşti-Măgurele)şi aproximativ 60-120 m la Păcureţi.
3
-complexul Me intermediar are o arie de dezvoltare mult mai mare decât
complexul Me II;
Are grosimi cuprinse între 6m şi 14m în zona Mălăieşti-Măgurele si 40-170m la Păcureţi.
Prezinta în componenţa sa intercalaţii de nisipuri marnoase si calcaroase,gresii calcaroase,gresii
calcaroase si marnoase cu bobul fin şi mediu,marne nisipuri şi argile.
-complexul Me I,dezvoltat pe întreaga structură are o grosime cuprinsă între 18-55m în
zona Mălăieşti-Măgurele si 100-160m la Păcureţi.În alcătuirea sa sunt cuprinse nisipuri marnoase
şi calcaroase,gresii calcaroase şi marnoase,marne şi argile.În baza acestui complex au fost
separate trei strate denumite de jos în sus Me I „b”,Me I „a” şi Me I „nedivizat”.
Primele doua, constituie colectoare saturate cu hidrocarburi iar cel superior s-a dovedit până
în prezent saturat numai cu apa.Grosimea stratului Me I „b” variază de la 2 la 6m în vest până la
10-15m in est.Grosimea stratului Me I „a” este mai mare şi este cuprinsă între 25-35m la
Mălăieşti-Măgurele şi 80-100m în zona Păcureţi,deoarece în componenţa sa sunt cuprinse 3-8
nisipuri marnoase,calcaroase,slab cimentate şi intercalaţii de marne argiloase.M I
„nedivizat”situat deasupra celor două, constituie „capacul” meoţianului având o grosime cuprinsă
între 13-55m.
Ponţianul,dispus in continuitate de sedimentare peste meoţian,este dezvoltat în facies
predominant marnos,depozitele sale fiind alcătuite din marne nisipoase şi slab nisipoase
compacte,marne argiloase,argilo-grezoase cu frecvente fragmente de cardiacee.
Grosimea ponţianului variază între 300-700m şi în cuprinsul său au fost separate două
complexe,alcătuite din marne nisipoase şi nisipuri calcaro-marnoase numerotate de jos in sus P2
şi P1.
În cadrul complexului P2,se constată o accentuata variaţie de facies conducând la
separarea în cadrul acestui complex a două subcomplexe,denumite de jos în sus,P2-inferior şi P2-
superior.
Grosimea acestor două complexe productive variază între 35m-115m (P1),iar pentru
complexul P2 între 55m şi 215m.De menţionat că,din punct de vedere economic complexul
P2,are o importanţă mult mai mare decat P1.
Dacianul este alcătuit din nisipuri marnoase cu bob grosier,mijlociu şi fin,nisipuri
calcaroase intercalate cu marne nisipoase şi slab nisipoase,marne argiloase şi intercalaţii foarte
subţiri de carbune şi resturi vegetale incarbonizate.
4
Grosimea totală a dacianului este de cca.300m.În baza sa au putut fi separate trei
pachete nisipoase,denumite de jos în sus „c”, „b” si „a”.Grosimea acestora este de aproximativ 12
m,20m şi respectiv 50m.Ele sunt separate prin intercalaţii marnoase a căror grosime variază între
5m şi 12m.
Structura are o lungime de aproximativ 15km şi o lăţime cuprinsă între 1,5 şi 2,5 km.
Adâncimea la care se găsesc zăcămintele de hidrocarburi variază în limite destul de largi:de la
Mălăieşti(foarte jos),la Măgurele(în urcare) şi Păcureţi (destul de sus).Astfel,la Mălăieşti
zăcămintele se situează între 3115m s.n.m şi 2000m s.n.m,la Măgurele între 2000m s.n.m şi
1600m s.n.m,iar în zona Păcureţi de la 1934m s.n.m la 590m s.n.m. .
5
Fig.1.2.1 Coloana litostratigrafică
Formatiunea Adancimea Marja de Comentarii:

masurata m eroare m
Romanian Suprafata ±10 Dacianul si Romanianul sunt similar din
Dacian 1447 (1420) ±10 punct de vedere geologic.
Pontian 1658 (1630) ±10
1858 (1830) to
P1 (Pontian) ±10
1958 (1930)
P2 (Pontian) 2283 (2255) ±10
Adancime
2436 (2408) ±10 30m sub zona productiva.
totala
Tabel1
6
Fig. 1.2.2 Secţiunea geologică
7
Am pl a sarea sondei pe sec ţ iunea geologic ă:
Fig.1.2.3 Amplasarea sondei pe sectiunea geologică
1.3 Agenţi contaminaţi pentru fluidul de foraj

Din analiza coloanei litostratigrafice făcută anterior nu reiese prezenţa contaminanţilor
specifici în fluidul de foraj(sare,gips,anhidrit).În orice caz,poate indica faptul că ,dispersându-se
formaţiunile traversate (rocile pelitice) în special cele din dacian si ponţian,fluidul de foraj îşi
modifica proprietăţile reologice.
1.4 Gradienţi de fisurare,presiunea din pori si gradienţi de

temperatură
Analizele şi interpretările complexului primite de la sondele forate anterior au permis o
evaluare a presiunii din pori şi a gradienţilor de fisurare .
Dacianul,încă în curs de compactare,este saturat cu apa dulce sau uşor sărată,iar gradienţii
de presiune din pori sunt în limitele normale în partea superioară (1-1.02 bar/10m),pe când în
partea inferioară gradienţii au valori mai mari (1.02-1.03 bar/10m),iar gradientul de fisurare este
de 1.4 până la 1.75 bar/10m.
Ponţianul (predominant formaţiuni pelitice) are gradienţi de presiune din pori cuprinşi între
1.04 până la 1.11 bar/10m şi gradienţi de fisurare de 1.8 până la 2.08 bar/10m
Măsuratorile gradienţilor geotermici au indicat valori cuprinse între 2.75-2.8 grade C/100m.
8
CAPITOLUL 2
Constructia sondei
Calculul diametrelor coloanelor si a diametrelor se face conform programului de

construcţie al sondei stabilit. Se impune un lainer de exploatare de 4 1/2 in.
Numărul de coloane ales: 4
Coloana de suprafaţă (0-250m):
- asigură stabilitatea găurii de sondă în dreptul formaţiunilor slab consolidate (nisipuri,
pietrişuri);
- protejează sursele subterane de apă potabilă, împiedicând contaminarea lor cu noroi, apă
sărată, petrol sau alte substanţe chimice;
- constituie suportul instalaţiei de prevenire a erupţiilor;
- împiedică pătrunderea gazelor provenite de la adâncimi mari în straturile permeabile şi cu
presiune mică de la suprafaţă;
Pentru a îndeplinii toate funcţiile enumerate mai sus, coloana de suprafaţă se cimentează
pe toată lungimea, până „la zi”.
Coloana intermediară (0-1660m)

Dacă între şiul coloanei de suprafaţă şi adâncimea de tubare a coloanei de exploatare sunt
traversate formaţiuni care îngreunează ori chiar împiedică forajul, se tubează una sau mai multe
coloane intermediare (între cele două obligatorii anterioare). Sunt numite uneori coloane de
protecţie sau de foraj.Asemenea se introduc pentru a izola straturi în care se pierde noroiul de
foraj, straturi cu presiune ridicată, masive de sare, roci argiloase instabile, evitându-se anumite
dificultăţi la continuarea forajului sub aceste zone. Coloanele intermediare se tubează şi din
motive de siguranţă – când intervalul deschis este prea mare, când coloana precedentă este uzată
– sau din motive economice.
Coloana de exploatare (0-2235m) se tubează până la baza ultimului orizont productiv
sau presupus productiv şi face posibilă extracţia petrolului sau gazelor, prin interiorul tubingului,
în condiţii de siguranţă. Tubingul poate fi extras, reparat sau înlocuit ori de câte ori este nevoie şi
permite să se efectueze diferite operaţii în interiorul coloanei de exploatare (înlocuiri de fluide,
cimentări, stimulări, curăţări de nisip etc.).
9
La alcătuirea succesiunii sape-coloane sunt urmărite doua condiţii:
-Prima impune ca in exteriorul coloanelor de burlane să existe un joc suficient de mare
pentru introducerea lor fără dificultăţi si pentru realizarea unei cimentări eficiente in spaţiul inelar
(fig 2.1.). Mărimea acestui joc este determinată de rigiditatea burlanelor, tipul îmbinării, prezenţa
unor dispozitive cum ar fi centrori şi scarificatori, lungimea şi rectilinitatea intervalului deschis
sub şiul coloanei precedente, existenţa unor zone ce pot prezenta dificultăţi la tubare (strângeri ori
surpări ale pereţilor găurii de sonda, pierderi de circulaţie), viteza de introducere.
- A doua condiţie impune ca sapa destinata săpării următorului tronson de sonda să treacă
de şiul coloanei precedente (fig.2.2.)
Dacă se impune jocul radial jr in dreptul mufelor diametrul sapei va fi (conform fig.2.1.):
Ds=Dm+2jr (1)
Fig.2.1 Jocul radial in dreptul mufelor
Jocurile uzuale variază intre 10 si 70 mm. Ele cresc cu diametrul coloanelor si cu

lungimea intervalului deschis.
Alegerea jocului radial:
Dc , in 4½- 5½- 7– 8 5/8 – 10 ¾ 12 ¾ 16 –
6 5/8 6 5/8 7 5/8 9 5/8 11 ¾ 14 ¾ 20
jr , mm 7 - 10 10 – 15 15 - 20 20 - 25 25 – 35 35 – 40 40 - 60
Semnificaţiile notaţiilor din figura alăturată sunt următoarele:

Fig.2.1.
Dm –diametrul peste mufă.
D –diametrul exterior al coloanei
Ds –diametrul sapei
10
Jr -j ocul radial  [10;70]mm
jr D s −Dm
R= =
R a ţ i a de tubare se defineşte ca: Ds 2⋅D s
Fig.2.2 Sapa de foraj utilizată pentru coloana urmatoare

Ea variază în limite mai restrânse: 0,05-0,10. Dacă se impune raţia R, se determină
diametrul sapei Ds.
Conform figurii de mai sus avem următoarele relaţii:
D=D i +2t
D i =D s +2a
unde notaţiile din relaţiile precedente şi din figura alăturata sunt următoarele:
D– diametrul exterior al coloanei de burlane

Di– diametrul interior al coloanei de burlane
t–grosimea de perete al coloanei de burlane
a–un joc ce ia in considerare tolerante de la grosimea şi diametrul nominal, precum şi ovalitatea
burlanelor; se admite a=2–5 mm.
2.1.Calculul lainerului de exploatare
Pentru lainerul de exploatare se cunoaşte diametrul exterior al coloanei:

D l =4 1/2 in=114.3 mm (dat prin tema de proiect)
Din STAS se adopta diametrul mufei, normală, Buttress:

D m e =127 mm
Se adopta un joc radial jr=9.6 mm.
11
Diametrul sapei se calculează astfel (conform relaţiei 1):
D s e =127+2·9.6=146.2 mm
Din STAS se alege: Dse,stas=152.4 mm (6 in)
jr 9.6
Re = = =0,0629 ∈ [ 0 , 05 ; 1 ] ⇒ sapa bine aleasa
Ds , stas 152.4
2.2.Calculul coloanei de exploatare
Pentru coloana de exploatare se cunoaşte diametrul exterior al coloanei:

D m e =194.5 mm
Diametrul sapei se calculează astfel (conform relaţiei 1):
D s e =194.5+2·10.7=215.9 mm
1/2
Din STAS se alege: Dse,stas=215.9 mm (8 in)
jr 10.7
Re = = =0 , 05 ∈ [ 0 , 05 ; 1 ] ⇒ sapa bine aleasa
Ds , stas 215.9
2.3Calculul coloanei intermediare

D m i =244.5mm
D i =269.9mm
D i i =D s e , s t a s +2·3=190.5+2·3=196.5 mm
D s i =269.9+ 2·20.7=311.3mm
Din STAS se alege D s i , s t a s =311.2 mm(12 1 / 4 in)
jr 20.7
Re = = =0,0665 ∈ [ 0 , 05 ; 1 ] ⇒ sapa bine aleasa
Ds , stas 311.2
12
2.4Calculul coloanei de ancoraj
D i a =13 3/8in=339.7mm
Din STAS se alege:
D m a =365,1 mm
Se adopta un joc radial jr= mm.
D s a =365,1+2·39.7=444.5mm
Din STAS se alege :D s a , s t a s =444,5mm(17 1 / 2 in)
jr 39.7
Re = = =0,0893 ∈ [ 0 ,05 ; 1 ] ⇒ sapa bine aleasa
Ds , stas 444.5
Ta be l 2.4
Tipul Interval D Dm Ds.catalog R
coloanei tubat(m) in (mm) (mm) (mm)
133/8 339,7 365,1 444,5 0.0893

Col.de ancoraj 0-250
95/8 244,5 269,9 295,3 0.0665

Col.intermediara 0-1660
7 177,8 187,7 215,9 0.05

Col.de exploatare 0-2235
4 1/2 114,3 127 152.4 0.0629

Col.de tip lainer 2185-2405
13
Sape utilizate:
Fig.2.3 Sape utilizate pentru forarea sondei
14
2.5 Traiectoria spaţială a sondei
15
Fig.2.5.1. Traiectoria spaţială a sondei
CAPITOLUL 3
Fluide de foraj
3.1 Rolul fluidelor de foraj

Fluidului de foraj i se atribuie, în prezent, următoarele roluri principale:
 Hidrodinamic: după ieşirea din duzele sapei, fluidul curăţă particulele de rocă
dislocată de pe talpa sondei şi le transportă la suprafaţă, unde sunt îndepărtate.
 Hidrostatic: prin contrapresiunea creată asupra pereţilor, el împiedică surparea rocilor
slab consolidate şi pătrunderea nedorită în sondă a fluidelor din formaţiunile
traversate.
 De colmatare: datorită diferenţei de presiune sondă-straturi, în dreptul rocilor
permeabile se depune prin filtrare o turtă din particule solide, care consolidează
pietrişurile, nisipurile şi alte roci slab cimentate sau fisurate. Totodată, turta de
colmatare reduce frecările dintre garnitura de foraj sau coloana de burlane şi rocile din
pereţi, diminuează uzura prăjinilor şi a racordurilor.
 De răcire şi lubrifiere: fluidul de circulaţie răceşte şi lubrifiază elementele active ale
elementului de dislocare, prăjinile, lagărele sapelor cu role şi lagărele motoarelor de
fund.
 Motrice: când se forează cu motoare de fund, hidraulice sau pneumatice, fluidul de
foraj constituie agentul de transmitere a energiei de la suprafaţă la motorul aflat
deasupra sapei.
 Informativ: urmărind fluidul de circulaţie la ieşirea din sondă şi detritusul adus la
suprafaţă, se obţin informaţii asupra rocilor interceptate şi asupra fluidelor din porii
lor.
În anumite situaţii, fluidul de foraj poate îndeplinii şi alte atribuţii: plasarea pastei de
ciment în spaţiul ce urmează a fi cimentat, antrenarea unor scule de instrumentaţie, degajarea
garniturilor de foraj prinse, asigurarea presiunii necesare între coloana de exploatare şi tubingul
suspendat în packer, omorârea sondei etc.
Fluidul de foraj trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
 fluidul ales nu trebuie să afecteze, fizic sau chimic, rocile traversate;
16
 să-şi păstreze proprietăţile, în limite acceptabile, la contaminare;
 să-şi menţină însuşirile tehnologice la temperaturile şi presiunile ridicate ce vor fi
întâlnite în sonde şi la variaţiile lor din circuit;
 să permită investigarea geofizică a rocilor şi fluidelor conţinute în porii lor;
 să prevină coroziunea şi eroziunea echipamentului de sondă;
 să menţină în suspensie particulele de rocă neevacuate, în timpul întreruperilor de
circulaţie;
 să fie uşor de preparat, manipulat, întreţinut şi curăţat de gaze sau detritus;
 să permită sau chiar să favorizeze obţinerea de viteze de avansare a sapei cât mai mari;
 să fie ieftin, să nu reclame aditivi deficitari şi greu de procurat, iar pomparea lui să
aibă loc cu cheltuieli minime.
3.2 Tipuri de fluide utilizate
Tabel 3.1
TIPUL ŞI Interval
CARACTERISTICILE U.M.
FLUIDULUI I II III IV
Diametrul sapei in 17 ½” 12 ¼” 8 ½” 6”
Adâncimea măsurată m-m 0-253 253-1691 1691-2266 2266-2435
Lungime m 253 1438 575 169
Tipul de fluid - AVAGEL NADF NADF NADF
Densitate kg/m3 1100-1150 1200-1250 1450-1600 1170-1400
Vâscozitate March sec/l 55-75 60-70 65-75 60-70
Vâscozitate plastică cP 12-20 25-30 45-50 30-35
Tens.din.de forfecare N/m² 2.3-2.7 3.2-3.6 5.3-6.6 2.9-4.9
3 rpm rpm - 10-11 6-7 6-7
6 rpm rpm - 10-12 8-9 7-8
Filtratul API cm³/30' <15 - -
pH 8.5-9 - - -
Conţinutul de ioni Ca++ mg/l <200 - - -
MBT kg/m3 <70 - - -
LGS % Vol <10 <8 <6 <5
Nisip % <1 <0.5 <0.5 <0.5
Stabilitatea emulsiei Volt - >800 >800 >800
17
Activitatea apei - 0.88-0.91 0.88-0.91 0.88-0.91
Alcalinitate ml H2SO4 - 2.5-3 2.5-3 2.5-3
3.3 Densitatea fluidelor in funcţie de presiunea din pori şi de

gradienţii de fisurare ai formaţiunilor traversate
Fig.3.3.1 Gradienţi de presiune si de fisurare

18
3.4. Calculul volumelor fluidelor de foraj
A. Pentru coloana de ancoraj
Intervalul 0-253 m : Dsa=0,4445 m

π 2 π 2 3
V sd = ⋅Ds a ¿ H a = ⋅0,4445 ¿ 253=39 . 26 m
a 4 4
V n =V sd a +V rez =39 . 26+25=64 . 26 m 3
a
V rez = 25 m3
Fig.3.4.1. Gaura de sondă pentru coloana de ancoraj
B. Pentru coloana intermediară
Intervalul 253–1691 m : Dia=0.32042 m ; Dsi=0,31112 m
Vs =
di [ π 2
4
π
] [ π π
]
⋅D a ¿ H a + ⋅D2si ¿( H i −H a ) = ⋅0,3202⋅253+ ⋅0,3112⋅(1691−253 ) =
4 4 4
19
Vs
di =129.58 m3
V ¿ =V sd i +V rez =129 . 58+25=155 m 3
Fig.3.4.2. Gaura de sondă pentru coloana intermediară
C. Pentru coloana de exploatare
Intervalul 1691-2266 m : Dii=0,224 m ; Dse = 0,215 m
20
Fig.3.4.3. Gaura de sondă pentru coloana de exploatare
Vs =
de [ π 2
4
π
] [ π π
⋅Di ¿ ( H i ) + ⋅D2se ¿ ( H e −H i ) = ⋅0,224 2 ¿ 1691+ ⋅0,215 2 ¿ ( 2266−1691 )
4 4 4 ]
Vs
de = 87.51 m3
V ne =V sd e +V rez =87 .51+25=112.51 m3
D. Pentru lainer
Intervalul 2266-2435 m : De=0,159 m ; Dl = 0,152 m
21
Fig.3.4.4. Gaura de sondă pentru lainer
Vs =
de [ π 2
4
π
] [ π π
⋅De ¿ ( H e ) + ⋅D2sl ¿ ( H l−H e ) = ⋅0,1592 ¿ 2266+ ⋅0,152 2 ¿ ( 2435−2266 )
4 4 4 ]
Vs
de = 48 m3
V nl =V sd l +V rez =48+25=73 m 3
3.4. Calculul cantităților de materiale
3.4.1. Intervalul corespunzător coloanei de ancoraj
22
Pentru forajul corespunzător coloanei de ancoraj s-a folosit un fluid de foraj natural,
alcătuit din apă și argilă, cu densitatea ρna = (1100 – 1150) kg/m3. Cantitățile necesare pentru
prepararea acestui fluid se calculează astfel:
{V a+V arg =V na ¿ ¿¿¿ ; ρarg = 2500 kg/m3, ρa = 1000 kg/m3, Vna= 64.26 m3
:
Din acest sistem rezultă că volumul de argilă necesar este
ρna−ρ a 1125−1000
V arg =V na⋅ =64 . 26⋅ =5 . 355 m3
ρ arg −ρa 2500−1000
Volumul de apă necesar, este:
V a =V na−V arg =64 . 26−5. 355=58. 9 m 3

Masa de argilă este:
marg =V arg⋅ρarg =5 .355⋅2500=19775 kg=13 .38 tone
3.4.2. Intervalul corespunzător coloanei intermediare

Pentru forajul corespunzător coloanei intermediare s-a folosit un fluid inhibitiv, pe bază
de KCl, cu densitatea ρni = (1200 – 1250) kg/m3, îngreuiat cu barită. Îngreuierea se va face pe
fluidul de foraj utilizat la forarea intervalului anterior.
{V 1 +V b=V ni ¿ ¿¿¿ ; ρb = 4100 kg/m3 ; Vni = 155 m3

Din acest sistem rezultă că masa de barită necesară îngreuierii noroiului este:
( ρ ni− ρna )⋅ρ b (1225−1150 )⋅4100
m b =V ni⋅ =155⋅ =16156 .7 kg=16 .15 tone
ρb −ρ na 4100−1150
V1 - este volumul noroiului natural pe care s-a făcut îngreuierea;
ρb −ρ ni 4100−1225
V 1 =V ni⋅ =155⋅ =151 m 3
ρb −ρna 4100−1150
Cantitățile de apă și argilă pentru prepararea acestui fluid se calculează astfel:
{V a+V arg =V 1 ¿ ¿¿¿ ; ρarg = 2500 kg/m3 ; ρna = 1150 kg/m3

:
23
ρna −ρa 1150−1000
V arg =V 1⋅ =151⋅ =15. 1 m 3
ρarg −ρ a 2500−1000
V a =V 1 −V arg =151−15 .1=135. 9 m 3

marg=V arg⋅ρarg=15 .1⋅2500=37750 kg=37 .75 tone
3.4.3. Intervalul corespunzător coloanei de exploatare

Pentru forajul corespunzător coloanei de exploatare s-a folosit un fluid inhibitiv, pe bază
de KCl, cu densitatea ρne = (1450 – 1600) kg/m3, îngreuiat cu barită. Îngreuierea se va face pe
fluidul de foraj utilizat la forarea intervalului anterior.
{V 1 +V b=V ne ¿ ¿¿¿ ; ρb = 4100 kg/m3 ; Vne= 112.51 m3

( ρ −ρ )⋅ρ (1525−1250)⋅4100
mb =V ne⋅ ne ni b =112 . 51⋅ =44510 kg=44 . 51 tone
ρb −ρni 4100−1250
V1 - este volumul noroiului natural pe care s-a făcut îngreuierea;
ρ −ρ 4100−1525
V 1 =V ne⋅ b ne =112 . 51⋅ =101. 65 m 3
ρ b− ρni 4100−1250
{V a+V arg =V 1 ¿ ¿¿¿ ; ρarg = 2500 kg/m3 ; ρni = 1250 kg/m3

:
ρ ni− ρa 1250−1000
V arg=V 1⋅ =101 .65⋅ =16 . 94 m 3
ρarg −ρ a 2500−1000
V a =V 1 −V arg=101 . 65−16 . 94=84 . 7 m 3

24
marg=V arg⋅ρarg=16 . 94⋅2500=42350 kg=42. 35 tone
3.4.4. Intervalul corespunzător lainerului
Pentru forajul corespunzător lainerului s-a folosit un fluid inhibitiv, pe bază de KCl, cu
densitatea ρnl = (1170 - 1400) kg/m3, îngreuiat cu barită.
{V 1 +V b=V ne ¿ ¿¿¿ ; ρb = 4100 kg/m3 ; Vnl= 48 m3
V1 - este volumul noroiului natural [ρna = (1100 – 1150) kg/m3] pe care s-a făcut îngreuierea;
( ρ nl −ρna )⋅ρb ( 1400−1150 )⋅4100
m b =V nl⋅ =48⋅ =16677kg=16 . 77 tone
ρb −ρ na 4100−1150
ρb −ρnl 4100−1400
V 1 =V nl⋅ =48⋅ =43 . 93 m 3
ρb −ρna 4100−1150
{V a+V arg =V 1 ¿ ¿¿¿ ; ρarg = 2500 kg/m3 ; ρna = 1150 kg/m3

:
ρna −ρa 1150−1000

V arg =V 1⋅ =48⋅ =4 . 8 m 3
ρarg −ρ a 2500−1000
V a =V 1 −V arg =48−4 . 8=43 .2 m 3

marg =V arg⋅ρarg =4 .8⋅2500=12000 kg=12 tone
25
CAPITOLUL 4
Tubarea sondei proiectate
Tubarea este operaţia de introducere în sondă a unei coloane alcătuite din burlane
metalice, îmbinate între ele prin înşurubare sau prin sudare. Numărul coloanelor, precum şi
adâncimea la care se introduc, se stabilesc însă înainte de începerea forajului, în faza de
proiectare a sondei (în cadrul stabilirii programului de construcţie al acesteia).
Deoarece tubările ridică mult costul forajului şi consumul de oţel, la stabilirea
numărului coloanelor trebuie să se chibzuiască cu multă grijă, pentru a se hotărî dacă tubarea unei
anumite coloane este într-adevăr necesară sau se poate evita.
O sondă se proiectează astfel ca, la un cost minim, să prezinte siguranţă atât în timpul
forajului, până la atingerea obiectivului, cât şi în perioada preconizată de exploatare. Această
siguranţă este determinată de rezistenţa coloanelor de tubare şi de adâncimea la care ele sunt
tubate. Dimensionarea lor corectă (ca grosime, oţel, tip de îmbinare) presupune anticiparea
tuturor situaţiilor ce pot interveni şi stabilirea celor mai severe solicitari.
Situaţiile ce trebuie luate în considerare sunt:
 introducerea coloanelor în sondă;
 cimentarea lor;
 prizarea şi întărirea cimentului;
 fixarea coloanelor în flanşe;
 probarea coloanelor şi a lainerelor tubate prin ele, la presiunea interioară sau la
golire;
 testarea rezistenţei la fisurare a rocilor aflate sub şiul coloanelor;
 continuarea forajului prin interiorul coloanelor: schimbarea densităţii noroiului,
pierderi de circulaţie, manifestări eruptive, acţiunea garniturii de prăjini în
timpul rotirii şi al manevrelor;
 probarea stratelor productive;
26
 stimularea productivităţii orizonturilor productive prin fisurare hidraulică,
injecţie de fluide fierbinţi;
 exploatarea sondei;
 repararea sondei.
Coloanele de burlane sunt solicitate la tracţiune şi compresiune, la presiune interioară
şi presiune exterioară, uneori şi la încovoiere, în sonde curbate şi atunci când coloanele sunt
flambate. Prezenţa şi mărimea acestor solicitări diferă de la o situaţie la alta. Ele nu sunt uniforme
de-a lungul sondei, dar au în general un caracter static, exceptând şocurile care apar la oprirea
bruscă în timpul introducerii, la obturarea circuitului hidraulic şi mai ales cele provocate de
garnitura de prăjini la continuarea forajului. Pentru că solicitările nu sunt uniforme, profilul cel
mai economic al unei coloane va fi, probabil, variabil de-a lungul ei, cu grosimi, oţeluri sau
îmbinări diferite.
Unele din solicitări se modifică în timp, datorită unor fenomene cum sunt: deformarea
rocilor vâscoplastice (sare, roci argiloase) din jurul coloanelor, curgerea nisipului prin perforaturi,
depletarea şi compactizarea zăcământului exploatat, fluajul materialului din burlane, variaţiile de
temperatură şi de presiune.
În porţiunile comprimate din zonele necimentate sau cimentate nesatisfăcător, în
dreptul zăcămintelor care se compactizează, coloanele de burlane pot flamba.
Uzura provocată de acţiunea racordurilor şi a prăjinilor în timpul lucrului, coroziunea
cauzată de fluidele agresive micşorează grosimea burlanelor şi, ca rezultat, rezistenţa lor la
solicitările amintite.
Unele dintre situaţiile enumerate mai sus sunt comune pentru toate tipurile de coloane
(de suprafaţă, intermediare, de exploatare), altele se întâlnesc doar la anumite coloane.
Diametrul coloanei de ancoraj:
3
D a =13
8 in
Diametrul coloanei intermediare:
5
D i =9
8 in
Diametrul coloanei de exploatare:
D e =7 in
Diametrul lainerului de exploatare:
27
1
D l =4
2 in
În cele ce urmează vom prezenta calculul de rezistenţă al coloanelor.

Condiţii de solicitare ale coloanelor:
 presiune interioară – sonda închisă plină cu gaze, cu verificare la solicitarea de
întindere sub propria greutate;
 presiune exterioară – golire parţială pentru coloana intermediară şi golire totală
pentru coloana de ancoraj şi coloana de exploatare;
 tracţiune sub greutatea proprie a burlanelor la sfârşitul tubării.
4.1 Calculul de rezistenţă pentru coloana de ancoraj
Se cunosc:
kg kg
ρna =1150 ρni =1200
m3 m3
kg kg
ρ fis ec =1500 3
ρ fis ec =1800 3
a
m i
m
bar
Γ fis a=1 . 5 H i1 =1660 m
10 m
Presiunea fluidelor din pori
p pi =ρ ni⋅g⋅H i=1200⋅9 .81⋅1660⋅10−5 =195 . 41 bar

Presiunea de fisurare la şiul coloanei de ancoraj
−5
p fisa=( ρfis ec +100 )⋅g⋅H a =( 1500+100)⋅9 .81⋅250⋅10 =39 . 24 bar
Presiune interioară (sonda închisă şi plină cu gaze)

Se consideră:
kg
ρ g =200
m3
kg
ρa =1050
m3
unde:
ρa - densitatea apei mineralizate; ρ g - densitatea gazelor
28
Fig.4.1.1.Presiunea in coloana de ancoraj
(1) la capul coloanei:
pi =p c= p fis a− ρg⋅g⋅H a=39. 24−200⋅9. 81⋅250⋅10−5 =34 . 33 bar

pe 1=0
Δp i 1 = pi 1− p e 1= p c=34 . 33 bar
(2) la şiul coloanei:
pi 2= p fis a =39 . 24 bar
pe 2=ρ a⋅g⋅H a =1050⋅9 . 81⋅250⋅10−5 =25 .75 bar
Δp i 2= pi 2− p e 2 =39. 24−25 . 75=13 . 48 bar
Datele necesare variaţiei presiunii interioare şi exterioare sunt centralizate în tabel

Tabel 4.1
Diametrul Grosimea Masa Aria secţ. Pres. de Presiunea Forţa de

Oţelul
coloanei peretelui unitară trans. spargere de turtire smulgere
T Q A psp Pt Fsm
D in(mm) ---
Mm Kg/m cm2 bar bar kN
9,65 J-55 81,1 100,05 188 77.9 2286
13 3/8 10,92 J-55 90,78 112,4 213 106 2647
339,7mm 12,19 J-55 101,2 125,42 238 134 3003
12,19 N-80 101,2 125,42 314 156 4284
29
Variaţia presiunii interioare:
Fig:4.1.2 Epura de presiune interioară
Presiunea exterioară (golire totală)
Fig.4.1.3Schema golirii totale a sondei
(1)
pee 1 =0 bar
pie 1 =0 bar
Δp ee 1 =p ee 1 −p ie 1=0 bar
−5
(2) pee 2 =ρna⋅g⋅H a =1150⋅9 .81⋅250⋅10 =28 , 82 bar
pie 2 =0 bar
Δp ee 2 = pee 2 −p ie 2 =28 , 82bar
Variaţia presiunii exterioare:
30
Fig:4.1.4 Epura de presiune exterioară
Calculul solicitării la tracţiune

- greutatea coloanei respective:
kg
q a =81 ,1
m
G=qa⋅H a⋅g=81. 1⋅250⋅9. 81⋅10−3=198 KN
F sa=1306 KN
F sa > G Se verifică la tracţiune
- greutatea coloanei în noroi:
( ) ( )
ρna 1150
F ax =G⋅ 1− =198⋅ 1− =170 .25 KN
ρo 7850
Solicitări combinate (presiune exterioară + tracţiune)

pta =77 . 9 bar
31
[( )√ ( )]
2
F ax F ax
pcor = p ta⋅ − + 1−3⋅
2⋅A⋅R p 02 2⋅A⋅R p 02
[(
pcor =77 . 9⋅ −
170. 25⋅10
3
2⋅112. 79⋅10−4⋅379⋅106
+
)√ (
1−3⋅
170 . 25⋅10
3
2⋅112. 79⋅10−4⋅379⋅106 )]
2
=76 . 34 bar
pcor > Δp ee 2 Se verifică la solicitări combinate
4.2 Calculul de rezistenţă pentru coloana intermediară
Se cunosc:
H i =1660 m
kg
ρni =1200
m3
kg
ρ fis =1910
i
m3
bar
Γ fis i 1=1 . 91
10 m
Presiunea fluidelor din pori la adâncimea de fisurare:
p pe =ρne⋅g⋅H e=1500⋅9. 81⋅2235⋅10−5 =328 bar

Presiunea de fisurare la şiul coloanei intermediare :
−5
p fis =( ρfis i +100 )⋅g⋅H i =( 1910+ 100)⋅9. 81⋅1660⋅10 =327 bar
i

Presiunea la şiul coloanei intermediare 1
p s= p pe −ρ g⋅( H e −H i )⋅g=328−300⋅9 . 81⋅( 2235−1660 )⋅10−5 =311. 07 bar
Datele necesare realizării calculului de rezistenţă la coloana intermediară 1 sunt

centralizate în cadrul tabelulul de mai jos.
32
Tabel 4.2
Aria Presiunea
Diametrul Grosimea Masa Presiunea Forţa de
Oţelul secţiunii de
coloanei peretelui unitară de turtire smulgere
transversale spargere
T Q A psp Pt Fsm
D in(mm) ---
Mm Kg/m cm2 bar bar kN
8,94 53,57 69,4 243 139 2015
10,03 J-55 59,53 73,88 272 177 2313
11,94 69,94 87,58 325 269 2850
9 5/8 in
10,03 59,53 100,29 396 213 3234
244,5 mm
11,05 64,73 81,04 436 263 3616
L-80
11,99 69,94 87,58 474 328 3972
13,84 79,62 100,29 547 456 4657
Se calculează presiunea interioară diferită în două puncte caracteristice:
Fig.4.2.1 Presiunea interioară in două puncte caracteristice

pii =p s −ρ g⋅g⋅H i1 =
311. 07−300⋅9 . 81⋅1660⋅10−5 =262 . 21bar
pei 1 =0
33
Δp ii =p ii − p ei =262 .21 bar
pi 2i1 = ps =311. 07 bar
pe 2i1 =ρa⋅g⋅H i 1=1050⋅9 . 81⋅1660⋅10−5 =170 . 98 bar
Δp i 2= pi 2i1 − pe 2i1 =311. 07−170. 98=140 .08 bar
Variaţia presiunii interioare la coloana intermediară 1:
Fig:4.2.2.Epura de presiune interioară

Deoarece presiunea la capul coloanei este mare se impune ca valoarea ei să fie de
210bar.
Fig.4.2.3.Inăltimea de noroi
34
pc = pfisi −ρ g⋅g⋅H i=278 bar
Înălţimea de noroi în timpul unui aflux de gaze este:
H noroi=
[ p fisi1 −p max
g⋅( ρne −ρ g ) ] ρ
−H i1⋅ g
( ρne −ρ g )
=
[ 327⋅105 −210⋅105
9 .81⋅( 1500−300 ) ]
−1660⋅
300
1500−300
=578 m
Se calculează presiunea interioară în trei puncte caracteristice cu noua presiune la

coloană impusă.
(1) la capul coloanei

pi1 = pmax =210 bar
pe 1 =0 bar
Δp i1 = pi1 − pe 1 =210 bar
(2) în dreptul înălţimii de noroi
pi2 = p max +ρ ni2⋅g⋅H noroi =
¿ 210+1200⋅9 .81⋅578⋅10−5 =278 bar
pe 2 =ρ apa⋅g⋅H noroi =1050⋅9 . 81⋅578=59. 53 bar
Δp i2 = pi 2− pe 2=219 bar
(3) la şiul coloanei
pi3 = p s=311. 07 bar
pe 3 =ρ apa⋅g⋅H i 1=1050⋅9 . 81⋅1660=170 . 98 bar
Δp i3 = pi 3− p e 3 =140. 08 bar
Variaţia presiunii interioare cu noile calcule facute este următoarea:
35
Datorita faptului ca variatia presiunii interioare se modifica dupa calculul presiunii in cele 3
puncte,se modifica otelul L-80 cu un otel mai slab si anume J-55 cu grosimea de perete t=10.03.
Presiunea exterioară (golire parţială)

Nivelul de golire:
Fig.4.2.5.Schema golirii partiale
( ) (
ρni 2− ρapa
H g=
ρ ni2
⋅H i 2 =
1500−1050
1500 )
⋅2235=670 .5 m
(1)
pee 1 =0 bar
pie 1 =0 bar
36
(2) La adâncimea de golire
pee 2 =ρni 1⋅g⋅H g =1200⋅9 .81⋅670. 5=78. 93 bar
pie 2 =0 bar
Δp ee 2 = pee 2 −p ie 2 =78. 93 bar
(3)
pee 3 =ρni 1⋅g⋅H i1 =1200⋅9 . 81⋅1660=195. 4 bar
pie 3 =ρni 2⋅g⋅( H i 1−H g ) =1500⋅9. 81⋅(1660−670 .5 )⋅10−5 =145 .6 bar

Δp ee 3 = pee 3 − pie 3 =49 . 79 bar
Variaţia presiunii exterioare (golire parţială) este prezentată în figura următoare:
Fig:4.2.6.Epura de presiune exterioară (golire partială)
În concluzie rămâne profilul executat anterior deoarece se verifică şi la presiune

exterioară şi la presiune interioară. Burlanele alese vor fi următoarele:
t 1=8. 94 mm J-55
t 2=10 . 03 mm J-55
Se calculează lungimea tronsoanelor pentru fiecare grosime de perete, calitatea

oţelului şi tipul îmbinărilor, şi pentru fiecare tip de burlan.
p sp1 −Δp i3 (242. 7−140 .08 )⋅105
l1= = =1394 m
g⋅( ρa −ρ g ) 9. 81⋅( 1050−300 )
37
l2 =H i1 −l1=1660−1394=266 m
Tronsonul 1
- greutatea coloanei respective
kg
q i1 =53. 57
m
Gi11 =q i1⋅g⋅l 1=53 . 57⋅9 . 81⋅1394⋅10−3 =732 .57 KN
F sa 1=1568 KN
Acest tronson se verifică la tracţiune deoarece

F sa 1 >Gi11
Tronsonul 2
kg
q i2 =59 .53
m
Gi12=qi1⋅g⋅l 1 +qi2⋅g⋅l 2 =732. 57+155 . 34=887 . 91 KN
F sa 2=1751 KN
Acest tronson se verifică la tracţiune deoarece

F sa 2 >Gi12
Solicitări combinate (presiune exterioară + tracţiune)

Trecerea de la compresiune la tracţiune are loc la adâncimea:
( ) ( )
ρni1 1200
H 0 =H i1⋅ 1− =1660⋅ 1− =1406 . 24 m
ρo 7850
La capătul de sus al tronsonului inferior cu grosimea de perete t=10.03mm se

calculează forţa axială:
( )
ρni 1
F ax1 =Gi11⋅ 1− − ρni1⋅g⋅( H i 1−l 1 )⋅A1 =
ρo
¿ 732 .57⋅103 1− ( 1200

7850 )
−1200⋅9 .81 ( 1660−1394 )⋅0 . 0140=576 KN
pti1 =213 bar

38
[( )√ ( )]
2
F ax 1 F ax1
pcor 1 = pta 1⋅ − + 1−3⋅
2⋅A⋅R p02 2⋅A⋅R p 02
[(
pcor 1 =213⋅ −
576⋅10
3
2⋅140⋅10−4⋅2802⋅106
+ 1−3⋅
)√ (
576⋅10
3
2⋅140⋅10−4⋅2802⋅10 6 )]
2
=125 . 67 bar
pl 2=ρ ni2⋅g⋅l 2 =1200⋅9 . 81⋅266⋅10−5 =31. 31 bar

pcor 1 > p l2 Se verifică la solicitări combinate
4.3 Calculul de rezistenţă pentru coloana de exploatare
Se cunosc:
kg kg
ρne =1500 ρnl =1250
m3 m3
kg kg
ρ fis e =1960 ρ fis l =2000
m3 m3
bar
Γ fis e =1. 96 H l =2408 m
10 m
p pe =ρne⋅g⋅H l =1500⋅9. 81⋅2408⋅10−5 =354 . 33 bar
p fise=( ρfis e +100)⋅g⋅H e=(1960+100 )⋅9 .81⋅2235⋅10−5 =451. 66 bar

Se consideră:
kg
ρ g =250
m3
kg
ρa =1050
m3
39
unde:
Fig.4.3.1.Presiunea de fisurare pentru coloana de exploatare
pi =p c= p fis e−ρ g⋅g⋅H e =451 .66−250⋅9. 81⋅2235⋅10−5 =396 . 84 bar
pe 1=0
Δp i 1 = pi 1− p e 1= p c=396 . 84 bar

pi 2= p fis e =451 . 66 bar
pe 2=ρ a⋅g⋅H a =1050⋅9 . 81⋅2235⋅10−5 =230 .21 bar
Δp i 2= pi 2− p e 2 =451 .66−230 . 21=221 . 45 bar
40
Tabel.4.3
Diametrul Grosimea Masa Aria secţiunii Presiunea Presiunea Forţa de

Oţelul
coloanei peretelui unitară transversale de spargere de turtire smulgere
T Q A psp Pt Fsm
D in(mm) ---
mm Kg/m cm2 bar bar kN
6.91 29.76 37.09 258 157 -
8.05 J-55 34.23 42.92 301 225 1392
9.19 38.69 48.67 343 298 1632

7 in
8.05 34.23 42.92 437 264 1935
193.7 mm
9.19 38.69 48.67 499 373 2273
L-80
10.36 43.16 - 563 484 2611
11.51 47.62 - 625 593 2940
41
Fig.4.3.2.Schema golirii totale
(1)
pee 1 =0 bar
pie 1 =0 bar
−5
(2) pee 2 =ρne⋅g⋅H e =1500⋅9 . 81⋅2235⋅10 =328. 88 bar
pie 2 =0 bar
Δp ee 2 = pee 2 −p ie 2 =328. 88 bar
42
Fig:4.3.3.Epura de presiune exterioară

kg
q e=38 . 69
m
G=qe⋅H e⋅g=38. 69⋅2235⋅9 . 81⋅10−3 =848 KN
F sa =1493 KN
F sa > G Se verifică la tracţiune
- greutatea coloanei în noroi:
( ) ( )
ρna 1500
F ax =G⋅ 1− =848⋅ 1− =685 . 96 KN
ρo 7850
Solicitări combinate (presiune exterioară + tracţiune

pte=343 bar
[( )√ ( )]
2
F ax F ax
pcor = p ta⋅ − + 1−3⋅
2⋅A⋅R p 02 2⋅A⋅R p 02
43
[(
pcor =343⋅ −
685 . 96⋅10
3
2⋅0 .00486⋅10−4⋅379⋅106
+
)√ (
1−3⋅
685 . 96⋅10
3
2⋅0 . 00486⋅379⋅10 6 )]
2
= 240. 1 bar
∆ p ee2=328 ¯¿
pcor > Δp ee 2 Se verifică la solicitări combinate
4.4 Calculul de rezistenţă pentru lainerul de exploatare:
Se cunosc:
H l =2408 m
kg
ρnl =1250
m3
kg
ρ fis l =2000
m3
bar
Γ fis l =2
10 m
p pl =ρ nl⋅g⋅H l=1250⋅9 . 81⋅2408⋅10−5 =295 . 28 bar

p fisl=( ρfis l +100 )⋅g⋅H l =(2000+100 )⋅9 . 81⋅2408⋅10−5=496 bar

Se consideră:
44
Fig.4.4.1.Presiune de fisurare
kg
ρa =1050
m3
kg
ρ g =250
m3
unde:
pi =p c= p fis l −ρ g⋅g⋅H l =496−250⋅9 . 81⋅2408⋅10−5 =436 . 94 bar

pe 1=0
Δp i 1 = pi 1− p e 1= p c=436 . 94 bar

pi 2= p fis e =496 bar
pe 2=ρ a⋅g⋅H a =1050⋅9 . 81⋅2408⋅10−5 =248 .03 bar
Δp i 2= pi 2− p e 2 =496−248 . 03=247 . 96 bar
45
Tabel.4.4
Diametrul Grosimea Masa Aria secţiunii Presiunea Presiunea Forţa de

Oţelul
coloanei peretelui unitară transversale de spargere de turtire smulgere
T Q A psp Pt Fsm
D in(mm) ---
mm Kg/m cm2 bar bar kN
6,35 17,26 21,53 535 440 1935
4 1/2 in 6,88 18,75 23,21 535 438 2239

L-80
114.3 mm 7,11 20,09 - 563 484 2611
8,56 22,62 - 625 593 2940
46
Fig.4.4.3.Schema golirii totale
(1)
pee 1 =0 bar
pie 1 =0 bar
47
−5
(2) pel 2 =ρ nl⋅g⋅H l=1250⋅9 .81⋅2408⋅10 =295 . 28 bar
pie 2 =0 bar
Δp el 2 = pel 2− pil 2=295 . 28 bar
Fig:4.4.4.Epura de presiune exterioară

kg
q l=17 . 26
m
G=ql⋅( H l −l)⋅g=17. 26⋅(2408−2185)⋅9. 81⋅10−3=37. 7 KN
F sa =1493 KN F sa > G Se verifică la tracţiune
( ) ( )
ρna 1250
F ax =G⋅ 1− =37 . 7⋅ 1− =31. 69 KN
ρo 7850
greutatea coloanei în noroi:
48
4.5 Schema de tubare a sondei:
49
Fig:4.5.1 Schema tubării sondei
CAPITOLUL 5
Cimentarea coloanelor
5.1 Aspecte generale
Prin operaţia de cimentare la o sondă se realizează plasarea într-o anumită zonă a unu
amestec fluid denumit curent pastă de ciment. În timp pasta face priză şi se întăreşte formând
piatra de ciment.
Scopul acestei operaţii este multiplu:
 prin cimentarea spaţiului inelar, se împiedică circulaţia nedorită a fluidelor prin spatele
coloanelor, dintr-un strat în altul, spre suprafaţă sau în interiorul lor, prin perforaturi ori pe
la şiu;
 prin intermediul cimentului, burlanele sunt solidarizate de pereţii găurii de sondă. Ca
urmare, coloanele tubate sunt capabile să preia sarcinile axiale create de greutatea proprie,
de greutatea lainerelor şi a coloanelor agăţate de ele, de presiunea exercitată în
prevenitoare sau în capul de erupţie, dacă sonda este închisă sub presiune, de variaţiile de
presiune şi de temperatură.
 Prin etanşarea spaţiului inelar, burlanele sunt protejate în exterior de acţiunea agresivă a
apelor subterane mineralizate;
Cimentările efectuate imediat după introducerea coloanelor de burlane, uneori şi cele
efectuate în gaura netubată pentru a combate pierderile de noroi sau manifestările eruptive, se
numesc cimentări primare. Cimentările de remediere, cele pentru retragerea de la un strat epuizat
sau inundat, de izolare a unui strat cu gaze sunt considerate cimentări secundare.
Pentru o cimentare de coloană trebuie să se cunoască cantităţile de materiale necesare,
utilajele ce urmează a fi folosite şi durata operaţiei respective care nu trebuie să depăşească
timpul admisibil în care pasta de ciment permite deplasarea ei fără dificultăţi.
Principalele elemente care trebuie luate în atenţie la calculul unei cimentări de coloană
sunt:
 stabilirea intervalului de cimentat, respectiv înălţimea de cimentare;
50
 proprietăţile fizice ale pastei de ciment (densitate şi caracteristici geologice), funcţie de
tipul de pastă corespunzător condiţiilor date;
 volumul de pastă de ciment şi, respectiv, cantităţile de materiale necesare preparării
acesteia;
 volumul fluidului de refulare, pompat după pasta de ciment;
 înălţimea în spaţiul inelar şi volumul fluidului separator (fluidului tampon), pompat
înaintea pastei de ciment;
 tipurile şi numărul de echipamente necesare efectuării operaţiei de cimentare:
autocontainere şi agregate de cimentare,;
 unele mărimi specifice efectuării operaţiei: debite, presiuni de pompare, presiuni în zone
deosebite ale sondei şi durata operaţiei.
În mod obişnuit, cimentările de coloane se fac pe următoarele intervale:
- coloanele de ancoraj – pe întreaga înălţime, fiind necesară obţinerea unei foarte bune
legături între coloane şi rocile traversate;
- coloanele pierdute (lainerele), fie ca sunt coloane intermediare sau de exploatare pe
întreaga înăltime;
- la coloanele intermediare se consideră cea cu valoarea cea mai mare dintre aşa numitele
înălţimi: geologică şi tehnică; din punct de vedere geologic coloana trebuie cimentată de la bază
până deasupra unor zone ce nu pot rămâne în contact mai îndelungat cu fluidul de foraj indeosebi
zone cu roci instabile; în cazurile in care există la sonda respectivă o coloană intermediară
precedentă pasta de ciment urmează să ridice cel puţin 100m în interiorul acestei coloane; din
punct de vedere tehnic înălţimea de cimentare se stabileşte astfel încât in întreaga perioadă de
existenţă a sondei să nu apară o situaţie de solicitare a coloanei care să pună în pericol integritatea
acesteia;
- la coloanele de exploatare, din punct de vedere geologic şide exploatare, pasta de ciment
trebuie să se ridice cu cel puţin 200 – 300 m deasupra celui mai de sus strat productiv; dacă
înaintea coloanei de exploatare există o coloană intermediară pasta de ciment urmează să se
ridice în interiorul acesteia din urmă pe o distanţă de cel puţin 150…200 m; şi la coloanele de
exploatare de lungimi mari şi cu intervale de cimentare relativ reduse se impune considerarea
înălţimii de cimentare din punct de vedere tehnic; şi în aceste cazuri se optează pentru înălţimea
de cimentare cu valoarea cea mai mare
51
5.2 Calculul cimentării coloanei de ancoraj
Fig. 5.2.1 Cimentarea coloanei de ancoraj
Se calculează diametrul interior al coloanei de ancoraj:

Di,e  De  2 t  339,7  2 9,65  320,4 mm
Adâncimea de cimentare:
Hc=Ha=250 m
Densitatea pastei de ciment:
ρp=1800 kg/m3
Volumul pastei de ciment:
π π 2 π π
V p= ∙ ( D g−D ) ∙ H c + ∙ d ∙ h= ∙ [ ( 0,487 ) −( 0,3397 ) ] ∙ 250+ ∙ 0,3204 ∙20
2 2 2 2 2
4 4 4 4
Vp=25 , 52m3
Unde:
 D g- reprezintă diametrul mediu al găurii de sondă;
 D - reprezintă diametrul exterior al coloanei;

 d - reprezintă diametrul interior al burlanelor de sub inelul de reținere;
 h - înălțimea inelului de reținere a dopurile față de șiul coloanei;
 k1=coeficient de cavernometrie.
D g=√ k 1 ∙ D s=√ 1, 2 ∙ 0,4445=0,487 m

Se calculează cantitatea de material pentru pasta de ciment:
Pentru prepararea a 1 m3 de pastă se folosesc următoarele cantitaţi de materiale:
52
Cantitățile unitare: { v a +v c=1
v a ∙ ρa +v c ∙ ρ c =1∙ ρ p
ρ p− ρ a 1800−1000 kg ciment
Cantitatea unitară de ciment: q c =ρc · =3150· =1171
ρc −ρa 3150−1000 3
1 m pastă
3
m apă
Volumul unitar de apa: v a=1−v c =1−0,372=0,628 3
1 m pastă
S-au notat:
ρc - densitatea cimentului praf (3100 – 3200 kg/m3);
ρa – densitatea apei (1000 kg/m3).
Se calculează cantitățile totale de materiale:
 cantitatea totală de praf de ciment:
M c =k 2 ∙ qc ∙V p =1 , 05∙ 1171∙ 25 ,52=31378 ,1 kg ciment=31 ,37 tone ciment
 cantitatea totală de apă:
3
V a =k 2 ∙ v a ∙ V p=1 , 05 ∙ 0,628∙ 25 , 52=16 , 82 m
k2=coeficient ce ia in considerare eventualele pierderi de pasta în strate, amestecarea ei cu

noroiul sau cu fluidul de separare, pierderile de ciment și chiar de pasta la preparare;
k2=1,00 – 1,10; Se alege k2=1,05
Se calculează volumul fluidului de refulare:
π 2 π
Vfr=k 3 ∙ ∙ d m ∙ ( H −h ) + Vm=1,03· ·0,3202·(250 – 20)=19,09 m3
4 4
Unde:
 k3- coeficient de ține seama de compresibilitatea noroiului datorită aerării, valori cuprinse
între 1,01 – 1,10; (la noroaiele obișnuite se ia 1,03);
 dm-diametrul interior mediu al coloanei;
 Vm-volumul manifoldului de refulare (de obicei neglijat în raport cu volumul coloanei).
Numărul de autocontainere APC-10 cu capacitatea de 10 t :

Mc 31 , 37
Nac= = =3 , 13containere=4 containere
qcontainer 10 000
Presiunea de pompare:
V p >V i
col
53
Vp=25,52 m3
π π
Vi,col= ·di2·Ha= ·0,32042·250=20,51 m3
4 4
pc=0,012·Ha+16=0,02·250+16=21 bar
pd=(ρp – ρn)·g·(Hc – h)=(1800 – 1100)·9.81·(250 – 20)·10-5=18.05 bar
pp=0,02·Ha+18.05=23.5 bar
Numărul de agregate:
N ac 4
Nag= = =2 agregate
2 2
Alegerea agregatelor de cimentare
d =115
Se alege AC-350 cu p mm
Durata operației de cimentare:

V p Vn 19 ,09
Tp= + + (10 – 15) min=¿+ ¿·103+ 15 =156,08 min
q p qn 316 , 2
Tp,min=1,5·Tc=1,5·156,08=234,12 min
Tp,max=1,5·Tp,min=1,5·234,12=351,18 min
5.3 Calculul cimentării coloanei intermediare
Fig. 5.3.1 Cimentarea coloanei intermediare
54
Se calculează diametrul interior al coloanei intermediare:
Di,e  De  2 t  244.475  2 9.48  320,4 mm

Adâncimea de cimentare:
Hc=Hi=1688 m
Densitatea pastei de ciment:
ρp=1800 kg/m3
Volumul pastei de ciment:
π π 2 π π
V p= ∙ ( D g−D ) ∙ H c + ∙ d ∙ h= ∙ [ ( 0.340 ) −( 0,244 ) ] ∙ 1688+ ∙ 0,225 ∙ 20
2 2 2 2 2
4 4 4 4
Vp=75.12m3
Unde:
 D g- reprezintă diametrul mediu al găurii de sondă;
 D - reprezintă diametrul exterior al coloanei;

 d - reprezintă diametrul interior al burlanelor de sub inelul de reținere;
 h - înălțimea inelului de reținere a dopurile față de șiul coloanei;
 k1=coeficient de cavernometrie.
D g=√ k 1 ∙ D s=√ 1, 2 ∙ 0.311=0.340 m

Se calculează cantitatea de material pentru pasta de ciment:
Cantitățile unitare: { v a +v c=1

v a ∙ ρa +v c ∙ ρ c =1∙ ρ p
ρ p− ρ a 1800−1000 kg ciment
Cantitatea unitară de ciment: q c =ρc · =3150· =1171
ρc −ρa 3150−1000 3
1 m pastă
3
m apă
Volumul unitar de apa: v a=1−v c =1−0,372=0,628 3
1 m pastă
S-au notat:
ρc - densitatea cimentului praf (3100 – 3200 kg/m3);
ρa – densitatea apei (1000 kg/m3).
Se calculează cantitățile totale de materiale:
 cantitatea totală de praf de ciment:
M c =k 2 ∙ qc ∙V p =1 , 05∙ 1171∙ 75.12=92363 kg ciment=92.36 tone ciment
55
 cantitatea totală de apă:
3
V a =k 2 ∙ v a ∙ V p=1 , 05 ∙ 0,628∙ 75.12=49.53 m
k2=coeficient ce ia in considerare eventualele pierderi de pasta în strate, amestecarea ei cu

noroiul sau cu fluidul de separare, pierderile de ciment și chiar de pasta la preparare;
k2=1,00 – 1,10; Se alege k2=1,05
Se calculează volumul fluidului de refulare:
π 2 π
Vfr=k 3 ∙ ∙ d m ∙ ( H −h ) + Vm=1,03· ·0,2252·(1688 – 20)=68.31 m3
4 4
Unde:
 k3- coeficient de ține seama de compresibilitatea noroiului datorită aerării, valori cuprinse
între 1,01 – 1,10; (la noroaiele obișnuite se ia 1,03);
 dm-diametrul interior mediu al coloanei;
 Vm-volumul manifoldului de refulare (de obicei neglijat în raport cu volumul coloanei).
Numărul de autocontainere APC-10 cu capacitatea de 10 t :

Mc 92.36
Nac= = =9 ,23 containere=10 containere
qcontainer 10 000
Presiunea de pompare:
V p >V i
col
Vp=75.12 m3
π π
Vi,col= ·di2·Hi= ·0,2252·1688=67.11 m3
4 4
pc=0,02·Hi+16=0,02·1688+16=49.76 bar
pd=(ρp – ρn)·g·(Hc – h)=(1800 – 1200)·9.81·(1688 – 20)·10-5=98.17 bar
pp=0,02·Hi+98.17=131.93 bar
Numărul de agregate:
N ac 10
Nag= = =5 agregate
2 2
Alegerea agregatelor de cimentare
d =115
Se alege AC-350 cu p mm
56
Durata operației de cimentare:
V p Vn 19 ,09
Tp= + + (10 – 15) min=¿+ ¿·103+ 15 =156,08 min
q p qn 316 , 2
Tp,min=1,5·Tc=1,5·156,08=234,12 min
Tp,max=1,5·Tp,min=1,5·234,12=351,18 min
5.4Cimentarea coloanei de exploatare în regim turbulent

Cerinţele privind calitatea cimentărilor coloanelor de ancorare sunt mult mai severe
decât pentru celelalte coloane. Se cere o cât mai bună izolare între strate, fapt asigurat în primul
rând de îndepărtarea fluidului de foraj şi de o bună aderenţă a pietrei de ciment de peretele sondei
şi de peretele exterior al coloanei.
Unul dintre principalii factori de natură tehnologică cu influenţă mare asupra
îndepărtării fluidului de foraj este regimul de curgere al pastei de ciment în spaţiul inelar dintre
peretele sondei şi coloană. Prin regimul turbulent se asigură, la curgerea pastei, o distribuţie
uniformă a vitezei de curgere pe întreaga secţiune transversală a spaţiului inelar. Acest fapt
contribuie în bună măsură şi la îndepărtarea turtei de colmatare de pe peretele sondei, fapt ce
asigură un contact direct piatră de ciment – rocă.
În realizarea curgerii turbulente un factor de bază este viteza de curgere. Valoare
acesteia trebuie să fie cel puţin egală cu aşa numita viteză critică. La rândul său această viteză
depinde în foarte mare măsură de caracteristicile fizice ale fluidului care curge, în cazul de faţă
pasta de ciment şi de configuraţia spaţiului de curgere.
Se impune realizarea regimului turbulent cel puţin pe un interval în spaţiul inelar de la
baza coloanei până deasupra zonei productive. Obişnuit, pentru siguranţă se asigură regimul
turbulent pe întregul interval de înălţime de cimentare a coloanei de exploatare. Cu alte cuvinte se
doreşte realizarea de regim turbulent din momentul începerii ridicării pastei de ciment în spaţiul
inelar până la sfârşitul operaţiei de cimentare.
La o cimentare de coloană în regim turbulent primele probleme ale calculului cimentării:
înălţimea de cimentare, caracteristicile fizice ale pastei de ciment, volumele de fluide pompate în
sondă, cantităţile de materiale necesare preparării pastei şi numărul de echipamente sunt aceleaşi
57
ca şi la calculele de coloane de ancoraj şi intermediară. Ele nu vor mai fi repetate la acest calcul
de cimentare. Vor fi prezentate elementele specifice cimentării turbulente.
Date necesare calculului:

- diametrul coloanei: De =7∈¿ 177.8 mm ;
- adâncimea de introducere a coloanei: H e =2263 m ;
- diametrul sapei pentru coloane de exploatare: Dse =8 1/2∈¿ 215.9 mm;
- diametrul coloanei anterioare ( intermediară): Di=95 /8∈¿ 244.4 mm;
- adâncimea de introducere a coloanei intermediare: H i=1688 m;
- coeficientul de cavernă pentru intervalul de sub coloana intermediară: k 1=1 ,2;
- densitatea fluidului de foraj: ρne =1500 kg /m3 ;
- viscozitatea plastică a fluidului de foraj: η pn=45 cP ;
- tensiunea dinamică de forfecare a fluidului de foraj: τ on=5.8 N /m2;
- distanţa dintre inelul de reţinere şi şiul coloanei de exploatare: h=20 m;
- înălţimea de cimentare a coloanei de exploatare:
- H ce =H e−H i+200=2263−1688+200=775 m;
- densitatea cimentului praf: ρc =3150 kg/m3;
Date suplimentare necesare calculului cimentării:

- diametrul interior mediu al coloanei de exploatare:
Die =De −2 t e =177.8−2∙ 9.19=159.42 mm
- diametrul mediu al găurii de sondă:
D g=√ k 1 ∙ D s=√ 1, 2 ∙ 0,2159=0,2365 m
- diametrul interior al coloanei intermediare : Dii =226.09 mm;
- aria secţiunilor de curgere în sondă:
 aria interioară a coloanei de exploatare:
π 2 π 2 2
Aie = ∙ Die = ∙ ( 0,159 ) =0,019 m
4 4
 aria exterioară ( a spaţiului inelar):
π 2 π
Aee = ( D g −De )= ∙ ( 0,236 −0.177 )=0,019 m
2 2 2 2
4 4
- factorul de compresibilitate a fluidului de foraj: k 2=1 ,05 ;
- factorul de pierderi: k 3=1 ,03 ;
5.4.1 Densitatea pastei de ciment:
Se admite ρ p =1900 kg/m3
58
5.4.2 Proprietăţile reologice ale pastei
 viscozitatea plastică:
η pp=1.3∙ η pn=1 , 3 ∙ 45=58.5 cP
 tensiunea dinamică de forfecare:
2
τ op=1.2∙ τ on=1 ,2 ∙5.8=6.96 N /m
5.4.3 Volumele de fluide pompate în sondă
Volumul de pastă de ciment

3
V p= A ee ∙ H ce + Aie ∙ h=0,019 ∙ 775+0.019 ∙ 20=15.105 m
Volumul de fluide de refulare
3
V n=k 2 ∙ Aie ( H e −h )=1 , 05 ∙ 0,019∙ ( 2263−20 )=44.74 m
5.4.4 Cantităţile de materiale necesare pentru prepararea pastei
La densitatea ρ p =1900 kg/m3 pasta de ciment se încadrează în categoria pastelor normale,

care se prepară din ciment şi apă.
{ v a +v c=1
v a ∙ ρa +v c ∙ ρ c =1∙ ρ p
 ciment
ρ p−ρa 1900−1000 3
m ciment
vc= = =0.418
ρc −ρ a 3150−1000 3
1 m pastă
- apă:
3
m apă
v a=1−v c =1−0.418=0.581 3
1 m pastă
kg ciment
q c =ρc ∙ v c =3150 ∙0.418=1316.7 ≅ 1317 3
1 m pastă
Factorul apă – ciment este:

v a ∙ ρa 0.581∙ 1000
m= = =0.441
qc 1317
59
Cantităţi de materiale totale:
 ciment:
M c =k 2 ∙ qc ∙V p =1.05 ∙1317 ∙ 15.10=20881 kg ≅ 21tone ciment
 apă:
3 3
V a =k 2 ∙ v a ∙ V p=1.05 ∙ 0.581 ∙15.10=9.21 m ≅ 10 m apă
5.4.5 Echipamentele necesare
Se vor utiliza autocontainere APC – 10, numărul necesar de autocontainere fiind:

M c 20881
N ac = = =2.0881 ≅ 2 autocontainere
M ac 10000
Pentru o utilizare succesivă a câte două autocontainere la un agregat de cimentare numărul

necesar de agregate este:
N ag=1 agregat de cimentare
Agregat de cimentare ACF - 700; d p=100 mm; η v =0 , 80=80 % ;
Qagr Qagr =0 , 8∙ Qagr pa

Viteza real
( l ⁄ min ) (l ⁄ min) ¿
VI 555 444 160
VII 753 602,4 120
5.4.6 Debitele de fluide utilizate la cimentare
Debitul de preparare şi pompare în sondă a pastei de ciment, Q p

Agregatele de cimentare efectuează concomitent prepararea şi pomparea pastei de ciment,
în condiţia menţionată de folosire succesivă a câte două autocontainere la un agregat.
Durata de preparare a pastei din cimentul transportat de un autocontainer este de 15..20
minute, funcţie de capacitatea acestuia. Ca urmare, durata de preparare a pastei din cele 2
autocontainere ce alimentează un agregat t p=2 ∙ ( 15 … 30 ) min . Deci, acesta este timpul de
60
pompare în sondă a pastei de ciment la cimentarea coloanei de exploatare. Cunoscând volumul de
pastă şi timpul de preparare se poate determina debitul mediu de pompare a pastei astfel:
V p 15.10 m
3
Q p= = =0.0041 =4.1 l/s
t p 60 ∙60 s
Debitul necesar realizării regimului turbulent de curgere a pastei în spaţiul inelar
Este necesar ca regimul turbulent de curgere a pastei de ciment în spaţiul inelar dintre
coloană şi peretele sondei să fie asigurat din momentul în care pasta a ajuns la baza coloanei şi a
început să treacă în spatele coloanei. În majoritatea cazurilor acest regim se menţine pe întreaga
perioadă de ridicare a pastei, adică până la finalul cimentării.
Debitul de pompare pentru realizarea regimului turbulent trebuie să fie cel puţin egal cu aşa
numitul debit critic.
Considerând pasta de ciment un fluid de tip binghamian, viteza critică se determină cu
următoarea relaţie:
v cr=25
√ τ op
ρp √
=¿ 25 ∙
6.96
1900
=1.51 m/s ¿
Debitul corespunzător acestei viteze:

3
Qn=v cr ∙ A ee =1.51 ∙ 0,019=0.0286 m / s=28.6 l/s
5.4.7 Volumele de fluide pompate în sondă cu debitele Q p şi Qn
Volumul pompat cu debitul Q p

După cum s-a menţionat este necesar realizarea unei curgeri turbulente a pastei de ciment
numai în spaţiul inelar dintre coloană şi peretele sondei. Cât timp pasta se află în interiorul
coloanei nu interesează regimul de curgere a fluidelor aflate în sondă.
Se pompează cu debitul Qp până când pasta a ajuns la baza coloanei şi urmează să treacă în
spaţiul inelar. Deci volumul pompat cu acest debit este egal cu volumul interior al coloanei:
3
V pp=V ic = Aie ∙ H e =0,019 ∙2263=42.99m
Volumul pompat cu debitul Qn

Cu debitul Qn se pompează un volum de fluid ce reprezintă diferenţa dintre volumul total ce
se pompează la operaţia de cimentare şi volumul pompat iniţial cu debitul Q p.
61
Volumul respectiv este egal cu volumul de pastă ce se ridică în spaţiul inelar:
3
V n=V p− Aie ∙ h=15.10−0.019 ∙ 20=14.72 m
Deoarece volumul de pastă, V p=15.10 m3, este mai mic decât volumul interior al coloanei,
3
V ic =42.99 m rezultă că după pasta de ciment se pompează cu debitul Q p un volum de fluid de
refulare:
' 3 3
V n=V ic−V p =42.99−15.10=27.89 m ≅ 28 m
5.4.8 Vitezele de curgere ale fluidelor în sondă
Vitezele la pomparea cu debitul Q p=4.1 l/s
 în interiorul coloanei:
Q p 0.0041
v ip= = =0.215 m/ s
Aie 0.019
 în exteriorul coloanei:
Q p 0.0041 m
v ep= = =0.215
A ee 0.019 s
Vitezele la pomparea cu debitul Qn=28.6l /s

Qn 0.0286
v ¿= = =1.505 m/ s
A ie 0.019
Qn 0.0286
v en= = =1.505 m/s
A ee 0.019
5.4.9 Presiunile de pompare în sondă
62
În orice moment al operaţiei de cimentare presiunea de la agregate, p a, este determinată de:
caracteristicile fizice ale fluidelor în circulaţie, poziţiile ocupate de aceste fluide, configuraţia
spaţiilor de curgere şi vitezele de deplasare ale fluidelor.
Presiunea de pompare este exprimată prin relaţia generală:
pa = p ρ + pc + pm
în care: p ρ – este presiunea dată de coloanele hidrostatice ale fluidelor;
pc – presiunea de circulaţie pentru învingerea rezistenţelor hidraulice( cădere de presiune
în circulaţie;
pm – căderea de presiune in manifold, de la ieşirea din pompele agregatelor până la
intrarea în coloană şi presiunile necesare circulaţiei prin capul de cimentare, dechiderea primului
dop de cimentare şi şiul coloanei; în valoarea lui p m este cuprinsă şi presiunea necesară învingerii
frecărilor dopurilor de cimentare de peretele coloanei.
La rândul lor:
p ρ= p ρe− p ρi
pc = pci + p ce
2
pm=0 ,7 +10 ∙ ρ ∙ Q
Valorile pentru pρ depind de densităţile fluidelor şi de înălţimile ocupate de acestea în
sondă.
În ceea ce priveşte presiunile de circulaţie, ele se determină cu relaţiile generale:
n
pci =∑ α i ∙ l i
i=1
n
pce =∑ βe ∙l i
i =1
în care α i și β e se referă la interiorul și respectiv, la exteriorul coloanei. Ele se stabilesc cu

relațiile:
2
vi
α i=λ i ∙
2 ∙ Die
2
ve
β e =λ e ∙
2 ∙(Dsd −De )
63
α i și β e sunt coeficienţi ai rezistenţelor hidraulice şi sunt funcţie de numerele Reynolds şi
Bingham
Numerele Reynolds şi Bingham sunt date de relaţiile:
 pentru interiorul coloanei:
v i ∙ Die ∙ ρ
Rei =
ηp
Die ∙ τ o
Bii =
vi ∙ ηp
 pentru exteriorul coloanei:
v e ∙(Dsd −De )∙ ρ
Ree =
ηp
( Dsd −D e )∙ τ o
Bie=
v e ∙ ηp
Toate valorile mărimilor necesare calculelor căderilor de presiune sunt prezentate in tabelul
următor. Cu aceste valori se pot calcula presiunile de circulaţie în orice moment al desfăşurării
operaţiei de cimentare.
În continuare se prezintă algoritmul de calcul.

1) Curgerea fluidului de foraj în interiorul coloanei la debitul Q p=4.1 l/s
Se cunosc:
v ip=0.215 m/s;
3
ρn =1500 kg/m ;
η pn=45 cP ;
2
τ on=5.8 N /m ;
Die =159.42mm ;
Se calculează:
v ip ∙ Die ∙ ρn 0.215∙ 0.15942 ∙1500
ℜ¿= = =1142.51
η pn 0.045
D ie ∙ τ on 0.15942 ∙5.8
Bi¿ = = =95.56
v ip ∙ η pn 0.215 ∙ 0.045
Din graficul corespunzător curgerii prin conducte rezultă valoarea coeficientului de
rezistenţă hidraulică:
64
λ i=0.85
Ca urmare rezultă:
2 2
ρ n ∙ v ip 1500 ∙0.215
α i=λ i ∙ =0.85 ∙ =184.84
2 ∙ D ie 2∙ 0.15942
2) Curgerea fluidului de foraj în spaţiul inelar la debitul Q p=4.1 l/s
Se cunosc:
v ep=0.215 m/ s ;
3
ρn =1500 kg/m ;
η pn=45 cP ;
2
τ on=5.8 N /m ;
D g−De =236.5−177.8=58.7 mm
Se calculează:
v ep ∙ ( D sd – D e ) ∙ ρn 0.215∙ 0.0587 ∙ 1500
ℜen= = =420.68
η pn 0.045
( Dsd−D e ) ∙ τ on 0.0587 ∙5.8

Bien = = =35.18
v ep ∙ η pn 0.215∙ 0.045
Din graficul corespunzător curgerii prin spaţii inelare rezultă valoarea coeficientului de
λ e =1.2
2 2
ρn ∙ v ep 1500 ∙ 0.215
β e =λ e ∙ =1.2 ∙ =708.73
2 ( Dsd −D e ) 2∙ 0.0587
3) Curgerea fluidului de foraj în interiorul coloanei la debitul Qn=28.6l /s

Se cunosc:
v ¿=1.505 m/s ;
3
ρn =1500 kg/m ;
η pn=45 cP ;
2
τ on=5.8 N /m ;
Die =159.42mm ;
65
Se calculează:
v ¿ ∙ Die ∙ ρn 1.505 ∙ 0.15942∙ 1500
ℜ¿= = =7997.57
η pn 0.045
D ie ∙ τ on 0.15942 ∙5.8
Bi¿ = = =13.65
v ¿ ∙ η pn 1.505 ∙0.045
λ i=0.028
Ca urmare rezultă:
2 2
ρn ∙ v ¿ 1500 ∙1.505
α i=λ i ∙ =0.028 ∙ =298.36
2 ∙ Die 2 ∙ 0.15942
4) Curgerea fluidului de foraj in spaţiul inelar la debitul Qn=28.6l /s

Se cunosc:
v en=1.505 m/s ;
3
ρn =1500 kg/m ;
η pn=45 cP ;
2
τ on=5.8 N /m ;
Die =159.42mm ;
D g−De =236.5−177.8=58.7 mm
Se calculează:
v en ∙ ( D sd −De ) ∙ ρn 1.505∙ 0.0587 ∙ 1500
ℜen= = =2944.78
η pn 0.045
( Dsd−D e ) ∙ τ on 0.0587∙ 5.8
Bien = = =5.02
v en ∙ η pn 1.505 ∙ 0.045
λ e =0.052
2 2
ρn ∙ v en 1500 ∙ 1.505
β e =λ e ∙ =0.052∙ =1504.87
2 ( Dsd −D e ) 2∙ 0.0587
66
5) Curgerea pastei de ciment în interiorul coloanei la debitul Q p=4.1 l/s
Se cunosc:
v ip=0.215 m/s ;
3
ρ p =1900 kg/m ;
η pp=58.5 cP ;
2
τ op=6.96 N /m ;
Die =159.42mm ;
Se calculează:
v ip ∙ Die ∙ ρ p 0.215 ∙0.15942 ∙ 1900
ℜip = = =1113.21
η pp 0.0585
Die ∙ τ op 0.15942 ∙ 6.96
Biip = = =88.21
v ip ∙ η pp 0.215 ∙ 0.0585

λ i=0.82
Ca urmare rezultă:
2 2
ρ p ∙ v ip 1900 ∙0.215
α i=λ i ∙ =0.82 ∙ =225.87
2∙ Die 2 ∙ 0.15942
6) Curgerea pastei de ciment în interiorul coloanei la debitul Qn=28.6l /s

Se cunosc:
v ¿=1.505 m/s ;
3
ρ p =1900 kg/m ;
η pp=58.5 cP ;
2
τ op=6.96 N /m ;
Die =159.42mm ;
Se calculează:
67
v ¿ ∙ Die ∙ ρ p 1.505 ∙ 0.15942 ∙1900
ℜip = = =7792.5
η pp 0.0585
Die ∙ τ op 0.15942 ∙ 6.96
Biip = = =12.6
v ¿ ∙ η pp 1.505 ∙ 0.0585
λ i=0.028
Ca urmare rezultă:
2 2
ρ p ∙ v¿ 1900 ∙ 1.505
α i=λ i ∙ =0.028 ∙ =377.93
2 ∙ Die 2∙ 0.15942
7) Curgerea pastei de ciment în spaţiul inelar la debitul Q p=4.1 l/s
Se cunosc:
v ep=0.215 m/ s ;
3
ρ p =1900 kg/m ;
η pp=58.5 cP ;
2
τ op=6.96 N /m ;
Die =159.42mm ;
Dsd −De =236.5−177.8=58.7 mm
Se calculează:
v ep ∙ ( D sd −De ) ∙ ρ p 0.215 ∙ 0.0587 ∙1900
ℜep= = =409.89
η pp 0.0585
( Dsd−D e ) ∙ τ op 0.0587 ∙6.96

Biep = = =32.48
v ep ∙ η pp 0.215 ∙0.0585
λ e =1.1
2 2
ρ p ∙ v ep 1900 ∙ 0.215
β e =λ e ∙ =1.1 ∙ =822.91
2 ( Dsd −D e ) 2∙ 0.0587
68
8) Curgerea pastei de ciment în spaţiul inelar la debitul Qn=28.6l /s
Se cunosc:
v en=1.505 ;
3
ρ p =1900 kg/m ;
η pp=58.5 cP ;
2
τ op=6.96 N /m ;
Die =159.42mm ;
Dsd −De =236.5−177.8=58.7 mm
Se calculează:
v en ∙ ( D sd −De ) ∙ ρ p 1.505∙ 0,0587 ∙ 1900
ℜep= = =2869.27
η pp 0.0585
( Dsd−D e ) ∙ τ op 0.0587 ∙6.96

Biep = = =4.64
v en ∙ η pp 1.505∙ 0.0585
λ e =0.045
2 2
ρ p ∙ v en 1900∙ 1.505
β e =λ e ∙ =0.045∙ =1649.57
2 ( Dsd −D e ) 2 ∙0.0587
Toate valorile de mai sus sunt sintetizate în tabelul următor:

Faza cimentării Coborâre pastă in Ridicare pastă in
coloană spaţiul inelar
Volumul pompat ,m3 Interior coloană , V ic Pastă in spațiul inelar,
=42,99 V nn=14,72
Debit de pompare, Q p=4,1 Qn=28,6
3
dm /s
Zona de curgere Interior Spaţiu Interior Spaţiu
coloană inelar coloană inelar
Aria de curgere, m2 Aie =0,019 Aee =0,019 Aie =0,019 Aee =0,019
69
Viteza de curgere, v ip=0,215 v ep=0,215 v ¿=1,505 v en=1,505
m/s
ℜn - 1142,5 420,6 7991,57 2944,78
Bin - 95,56 35,18 13,65 5,02
Fluid de λn - 0,85 1,2 0,032 0,052
foraj αn - 184,84 - 298,96 -
βn - - 708,73 - 1504,87
ℜp - 1113,21 409,89 7792,5 2869,27
Bi p - 88,21 32,48 12,6 4,64
Pasta de λp - 0,82 1,1 0,03 0,045
ciment αp - 225,87 - 377,93 -
βp - - 822,91 - 1649,57
Cadere de Fl.fora 0,95 0,95 12,96 12,96
presiune in j
manifold, pm Pastă 1,01 1,01 16,24 16,24
Urmează să se calculeze valorile şi variaţia presiunii de pompare în sondă în timpul operaţiei,

trasându-se graficul de variaţie a presiunii la agregatele de cimentare funcţie de volumul de fluid
pompat.
În cazul de faţă volumul pastei de ciment este mai mic decât volumul interior al coloanei
şi, ca urmare, se foloseşte fig. următoare pentru care s-au precizat cinci momente de calcul.
Pentru fiecare din aceste momente se va calcula presiunea de lucru şi se va preciza şi volumul de
fluide pompate până în momentul respectiv.
Momentul a
Începutul pompării pastei de ciment.
70
Fig.a Începutul pompării pastei de ciment
debitul de pompare: Qa=Q p=4.1 l/s=0.0041m3 / s
 volum pompat: V a =0
 căderea de presiune în manifold:
pma=0.7+10 ∙ ρ p ∙ Q p=0.7 +10 ∙1900 ∙ 0.0041 =0 , 95 ¯¿
2 2
 presiunea coloanelor de fluide:

p ρa =0 ( p ρe= p ρi)
 presiunea de circulaţie în sondă ( în sondă există doar fluid de foraj):
pca =α np ∙ H e + β np ∙ H e= (184.84 ∙2263+708.73 ∙ 2263 ) ∙10 =20.22 ¯¿
−5
 presiunea la agregate:
paa= p ma+ p ρa + p ca=0.95+0+20.22=21.17 ¯¿
Deci punctul corespunzător acestui moment al operaţiei de cimentare va avea coordonatele:
a ( 0; 21)
Momentul b
Terminarea pompării pastei de ciment.
71
Fig.b Terminarea pompării pastei de ciment
3
 debitul de pompare: Qb=Q p=4.1 l/s=0.0041m / s
3
 volumul de fluid pompat: V b =V p=15.1 m
pmb=0.7+10 ∙ ρ p ∙ Q p=0.7 +10 ∙1900 ∙ 0.0041 =1.01 ¯¿
2 2

p ρ = ρn ∙ g ∙ H e=1500 ∙ 9 , 81∙ 2263 ∙10 =333 ¯¿
−5
be
 la interiorul coloanei:
pρ = ρ p∙ g ∙
bi
Vp
Aie
+ ρn ∙ g ∙ H e−
(
Vp
Aie )
[
p ρ = 1900 ∙9 , 81 ∙
bi
15.1
0,019
+1900 ∙ 9 ,81 ∙ 2263−
15.1
0,019 (
∙10−5=421.8 ¯¿ )]
Deci: p ρ =333−421.8=−88.8 ¯¿
b
 presiunea de circulaţie în sondă:
pc =α pp ∙
b
Vp
A ie
+α np ∙ H e−
(
Vp
Aie )
+ β np ∙ H e
[
pc = 225.87
b
15.1
0,019
+184.84 ∙ 2263− (
15.1
0.019
+708.73 ∙ 2263 ∙10−5 ) ]
72
pc =20.54 ¯¿
b
pab= p mb+ p ρ + pc =1.01−88.8+20.54=−67.25 ¯¿
b b

b (15.1; -67.25)
Momentul c
Pasta de ciment a ajuns la partea de jos a coloanei:
Fig.c. Pasta de ciment a ajuns la partea de jos a coloanei

3
 debitul de pompare: Qc =Q p =4.1 l/s=0.0041 m /s
 volumul de fluid pompat: V c =V ic =42.99
pmc =0.7+ 10∙ ρn ∙Q p=0.7+10 ∙ 1500 ∙0.0041 =0 , 95 ¯¿
2 2
 presiunea de circulaţie în sondă este aceeaşi ca în momentul b:
pcc =α pp ∙
Vp
Aie (
+α np ∙ H e −
Vp
Aie )
+ β np ∙ H e
[
pcc= 225.87
15.1
0,019
+184.84 ∙ 2263− (
15.1
0.019 )
+708.73 ∙ 2263 ∙10−5
]
73
pcc =20.54 ¯
¿
 presiunea coloanelor de fluide este aceaşi ca în momentul b:
p ρc=333−421.8=−88.8 ¯¿
pac = pmc + p ρc + p cc =0.95−88.8+20.54=−67.31 ¯¿

c ( 42.99; -67.31)
Momentul d
Pasta de ciment a început să treacă în spaţiul inelar; începe regimul de curgere turbulent pentru
pastă.
Fig.c Pasta de ciment a început să treacă în spaţiul inelar

3
 debitul de pompare: Qd =Qn=28.6 l/ s=0.0286 m /s
3
 volumul de fluid pompat este acelaşi ca în momentul c: V d =V c =V ic =42.99 m
 căderea de presiune în manifold
pmd =0.7+10 ∙ ρn ∙Qn=0.7+10 ∙1500 ∙ 0.0286 =12.96 ¯¿
2 2
 presiunea coloanelor de fluide este aceeaşi ca în momentele b şi c:

p ρd = p ρc= p ρb =−88.8 ¯¿
74
(
pcd =α nn ∙ H e −
Vp
)
A ie
+α pn ∙
Vp
+β ∙H
A ie nn e
[ (
p cd =298.96 ∙ 2263−
15.1
0.019 )
+377.93 ∙
15.1
0.019 ]
+1504.87 ∙2263 ∙ 10−5
pcd =41.44 ¯¿
pad =p md + p ρd + p cd =12.96−88.8+41.44=−34.4 ¯
¿

d ( 42.99; -34.4)
Momentul e
Finalul operaţiei de cimentare în regim turbulent.
Fig.e Finalul operaţiei de cimentare în regim turbulent
3
 debitul de pompare: Qe =Qn =28.6 l/s=0.0286 m /s
 volumul de fluid pompat în sondă:
3
V e =V p +V n=15.1+42.99=58.09 m
 căderea de presiune la manifold: pme = pmd =12.96 ¯¿
 la exteriorul coloanei:
75
p ρ ,ext = ρn ∙ g∙ ( H e −H c ) + ρ p ∙ g ∙ H c
p ρ ,ext =[ 1500 ∙ 9 , 81∙ ( 2263−775 ) +1900 ∙9 , 81 ∙775 ] ∙ 10

−5
p ρ ,ext =363.41 ¯¿
p ρ ,∫ ¿=ρ ∙ g ∙ ( H −h )+ ρ ∙ g ∙h ¿
n e p
p ρ ,∫ ¿=1500∙9 , 81∙ (2263−20 )+1900∙ 9 ,81 ∙20 ¿
p ρ ,∫ ¿=333.78 ¯¿ ¿
Deci: p ρe=363.41−333.78=29.62 b ar

pce =α nn ∙ ( H e−h ) +α pn ∙ h+ β pn ∙ H c + β nn ∙ ( H e −H c )=¿
¿ [ 340.98 ∙ (2263−20 ) +377.93 ∙ 20+1649.57 ∙ 775+1504.87 ∙ ( 2263−775 ) ] ∙10

−5
pce =42.9 ¯¿
pae = pme + p ρe + p ce =12.96+29.62+ 42.9=85.48 ¯¿

e ( 58.09; 85.48)
În continuare se trasează graficele de variaţie al presiunii la agregate si al debitului de

pompare funcţie de volumul de fluide pompate în sondă.
76
Fig.5.2.9.1.Variaţia presiunii la agregate în funcţie de volumul pompat
35
Qp(l/s)
30
Pomparea noroiului
25
20
15
10
5
Pomparea pastei
0
0 10 20 30 40 50 60 70
Vp (m 3)
Fig.5.2.9.2.Variaţia debitului în funcţie de volumul pompat
5.4.10 Durata operaţiei de cimentare
77
Durata cimentării este dată de suma timpilor necesari pompării de fluide în sondă şi de
efectuarea operaţiei de lansare a celui de-al doilea dop de cimentare:
t c =t p+ t d
Timpul de pompare este compus din timpul necesar ajungerii pastei la baza coloanei, în
care debitul de pompare este Q p şi de ridicare a pastei în regim turbulent în spaţiul inelar, în care
debitul de pompare este Qn. Pomparea cu debitul Q p se face până în momentul c. Deci volumul
pompat este volumul interior al coloanei, V ic =42.99 m3. Pomparea cu debitul Qn se face din
momentul d până în momentul e. Deci volumul pompat va fi:
π 2 π 2 3
V =V p− ∙ Die ∙ h=15.1− ∙0.15942 ∙20=14.7 m
4 4
Ca urmare:
15.1 44.74
t cim= + +10 ∙ 60=5847 ≅ 97 min
0.0041 0.0286
5.5Cimentarea lainerului de exploatare în regim turbulent
Un lainer se introduce în sondă cu garnitura de foraj. Între lainer şi prăjini se află un

mecanism, numit lansator, care permite ca garnitura să fie deşurubată şi retrasă.
Lainerele ce urmează să fie cimentate sunt echipate de jos în sus: şiul cu una sau două
valve de reţinere, eventual un niplu cu valvă la 20 – 30 m, un inel de reţinere a dopului de
lainer, sistemul de agăţare a lainerului în coloană, lansatorul şi, uneori, un packer pentru
etanşarea spaţiului dintre lainer şi coloana precedentă. Şiul este prevăzut cu lame pentru o
eventuală fixare pe talpă şi cu deschizături laterale de ieşire a fluidelor.
78
Fig.5.5.1.Schema cimentării unui lainer.
Agăţătorul constă dintr-un sistem de bacuri care se împănează între lainer şi coloană.
Bacurile sunt acţionate fie mecanic (prin rotire sau manevră), fie hidraulic.
Agăţătorul mecanic este recomandat în găuri drepte, pentru lainere lungi şi grele,
precum şi atunci când în noroi există materiale de blocare a pierderilor de circulaţie în
concentraţii mari şi când noroiul are densitatea ridicată. El lasă mai mult spaţiu de circulaţie
şi are integritate hidraulică.
În poziţia de fixare, se ridică puţin garnitura, se roteşte spre dreapta circa o jumătate de
rotaţie şi apoi se lasă în jos. Datorită frecării patinelor cu coloana, manşonul cu bacuri rămâne
pe loc, în timp ce ştiftul se deplasează orizontal şi apoi descendent de-a lungul canalului în J.
Bacurile se angajează pe suprafeţele conice ale agăţătorului şi lainerul rămâne suspendat, fapt
confirmat prin scăderea sarcinii la cârlig.
Lansatorul este realizat, în principal, dintr-un ansamblu cu filet cilindric şi pasul mare,
pentru ca acesta să se deşurubeze uşor, cu sensul de înşurubare spre stânga.
În continuarea lansatorului se află una sau mai multe ţevi de prelungire (5 – 10 m). Între
ţeavă şi lainer există un sistem de etanşare care nu dă voie circulaţiei printre ele, obligând
79
pasta şi noroiul să circule pe la şiul lainerului. Sistemul de etanşare poate fi extras împreună
cu ţeava de etanşare ori rămâne în lainer şi este frezat ulterior, în funcţie de construcţia lui.
La capătul ţevii este fixat cu ştifturi de forfecare un dop găurit, cu manşete de cauciuc şi
ştergător de lainer.
La capătul de sus al prăjinilor se montează un manifold de circulaţie în care se află
iniţial dopul ştergător pentru prăjini.
După ce s-a introdus întregul ansamblu descris şi lainerul a ajuns în zona dorită, la
circa 10 m de talpa sondei, se circulă aproximativ două volume de
sondă şi se condiţionează noroiul. În continuare, există două variante.
1. Se agaţă lainerul în coloană, se deşurubează prăjinile din lansator, se retrag puţin şi apoi
se execută cimentarea.
2. Întâi se efectuează cimentarea, după aceea se agaţă lainerul şi se deşurubează prăjinile.
Prima variantă este preferată de obicei, pentru că elimină riscul de prindere a garniturii
atunci când pasta trece deasupra capului de lainer şi face priza prematur; cimentarea prăjinilor
într-o coloană de burlane constituie un accident foarte costisitor, de cele mai multe ori
nerezolvabil. Se agaţă lainerul, apoi se deşurubează garnitura de prăjini rotind-o spre dreapta,
cu o sarcină la cârlig egală cu greutatea garniturii. Se retrage garnitura 1 – 1,5 m. Ţeava de
prelungire cu ajutorul sistemului de etanşare asigură în continuare circulaţia pe la sabotul
lainerului.
Se controlează dacă circulaţia are loc într-adevăr pe la sabot şi după un dop de separare fluid
se pompează volumul de pastă necesar. În general, lainerele se cimentează pe toata lungimea,
asigurând faţă de volumul determinat al spaţiului cimentat un exces de 10 – 100 %, valori mai
mari pentru lainerele scurte şi în zone cu pierderi de circulaţie.
După ce s-a pompat pasta, se eliberează dopul ştergător de prăjini şi se pompează noroi de
refulare, un volum egal cu cel al prăjinilor şi al lainerului până la inelul de reţinere. La capătul
ţevii de prelungire, dopul de prăjini se blochează în dopul de lainer, ştifturile de fixare ale
acestuia din urmă se foarfecă şi cele două dopuri se deplasează ca un singur dop până la inelul de
reţinere unde el se blochează şi pomparea se opreşte.
După ce dopul se blochează , se creează circa 70 bar peste presiunea de circulaţie şi se
testează etanşeitatea lainerului. Apoi presiunea se goleşte şi se verifică dacă valvele şi dopul
blocat împiedică revenirea pastei în lainer. Dacă există un packer sub capul lainerului, el se
armează, mecanic, apăsând cu garnitura prin intermediul unor clicheţi pe capul lainerului.
80
De cele mai multe ori, garnitura se extrage imediat, lăsând cimentul în exces să fie frezat
ulterior pentru că suprapresiunea necesară învingerii frecărilor din prăjini poate duce la
fisurarea formaţiunilor.
Pentru a evita emanaţiile de gaze pe la capul lainerului, se recomandă şi următoarea
variantă: se extrage garnitura la 250 – 300 m deasupra nivelului de ciment şi se închide sonda
sub presiune, şase, opt ore.
Uneori, lainerele sunt cimentate în prima fază pe la şiu, cu 70 – 80 % din volumul
spaţiului cimentat, apoi sub presiune pe la capul lor.
Lainerele lungi se pot cimenta şi în două trepte, dar operaţia este destul de complicată şi
riscantă.
Lainerele de producţie se termină, uneori, cu un cap de lainer – numit receptacol – în
care pătrunde capătul tubingului. Receptacolul este honuit şi acoperit uneori cu teflon la
interior pentru a asigura etanşeitatea când tubingul se contractă ori se lungeşte din cauza
variaţiilor de presiune şi de temperatură, în timpul exploatării, şi a evita coroziunea la
contactul metal-metal.
Receptacolele elimină packerele de producţie, permit folosirea unui tubing cu diametrul mai
mare şi sunt recomandabile la fluide corozive.
Date necesare calculului:

- diametrul coloanei: Dl=4 1/2∈¿ 114.3mm;
- adâncimea de introducere a coloanei: H l=2436 m;
- diametrul sapei pentru coloane de exploatare: Dse =6∈¿ 152.4 mm ;
- diametrul coloanei anterioare: Di=7 ∈¿ 177.8 mm ;
- adâncimea de introducere a coloanei anterioare: H e =2263 m;
- coeficientul de cavernă pentru intervalul de sub coloana intermediară: k 1=1 ,2;
- densitatea fluidului de foraj: ρne =1250 kg /m3 ;
- viscozitatea plastică a fluidului de foraj: η pn=35 cP;
- tensiunea dinamică de forfecare a fluidului de foraj: τ on=4.9 N /m2;
- distanţa dintre inelul de reţinere şi şiul coloanei de exploatare: h=20 m;
- înălţimea de cimentare a coloanei de exploatare:
- H cl =H l−H e +50=2436−2263+50=223 m;
- densitatea cimentului praf: ρc =3150 kg/m3;
81
Date suplimentare necesare calculului cimentării:
- diametrul interior mediu al lainerului de exploatare:
Dil =Dl−2t l=114.3−2 ∙ 9.19=95.92 mm
- diametrul mediu al găurii de sondă:
D g=√ k 1 ∙ D s=√ 1, 2 ∙ 0,1524=0,1669 m
- diametrul interior al coloanei anterioare : Die =159.42mm ;
- aria secţiunilor de curgere în sondă:
 aria interioară a lainerului de exploatare:
π 2 π 2 2
Ail = ∙ Dil = ∙ ( 0.009592 ) =0.00722 m
4 4
 aria exterioară ( a spaţiului inelar):
π 2 π
Ael = ( D g−Dl ) = ∙ ( 0,1669 −0.1143 ) =0.0116 m
2 2 2 2
4 4
- factorul de compresibilitate a fluidului de foraj: k 2=1 ,05 ;
- factorul de pierderi: k 3=1 ,03 ;
5.5.1 Densitatea pastei de ciment:
Se admite ρ p =1900 kg/m3

5.5.2 Proprietăţile reologice ale pastei
 vascozitatea plastică:
η pp=1.3∙ η pn=1.3 ∙ 35=45.5 cP
 tensiunea dinamică de forfecare:

2
τ op=1.2∙ τ on=1.2∙ 4.9=5.88 N /m
5.5.3 Volumele de fluide pompate în sondă
Volumul de pastă de ciment

3
V p= A el ∙ H cl + A il ∙ h=0,0116∙ 223+0.00722 ∙20=2.73 m
Volumul de fluide de refulare
3
V n=k 2 ∙ Ail ( H l−h ) =1 , 05∙ 0,00722 ∙ (2436−20 )=18.31 m
5.5.4 Cantităţile de materiale necesare pentru prepararea pastei
82
La densitatea ρ p =1900 kg/m3 pasta de ciment se încadrează în categoria pastelor normale,
care se prepară din ciment şi apă.
{ v a +v c=1
v a ∙ ρa +v c ∙ ρ c =1∙ ρ p
 ciment
ρ p−ρa 1900−1000 3
m ciment
vc= = =0.418
ρc −ρ a 3150−1000 3
1 m pastă
- apă:
3
m apă
v a=1−v c =1−0.418=0.581 3
1 m pastă
kg ciment
q c =ρc ∙ v c =3150 ∙0.418=1316.7 ≅ 1317 3
1 m pastă
Factorul apă – ciment este:

v a ∙ ρa 0.581∙ 1000
m= = =0.441
qc 1317
Cantităţi de materiale totale:
 ciment:
M c =k 2 ∙ qc ∙V p =1.05 ∙1317 ∙ 2.73=3775 kg ≅ 3.8 tone ciment
 apă:
3 3
V a =k 2 ∙ v a ∙ V p=1.05 ∙ 0.581 ∙2.73=1.66 m ≅ 1.7 m apă
5.5.5 Echipamentele necesare
Se vor utiliza autocontainere APC – 10, numărul necesar de autocontainere fiind:

M c 3775
N ac = = =0.3775 ≅ 1 autocontainer
M ac 10000
83
Numărul necesar de agregate este:
N ag=1 agregat de cimentare
Agregat de cimentare ACF - 700; d p=100 mm; η v =0 , 80=80 % ;
Qagr Qagr =0 , 8∙ Qagr pa

Viteza real
( l ⁄ min ) (l ⁄ min) ¿
VI 555 444 160
VII 753 602,4 120
5.5.6 Debitele de fluide utilizate la cimentare
Debitul de preparare şi pompare în sondă a pastei de ciment, Q p

Agregatele de cimentare efectuează concomitent prepararea şi pomparea pastei de ciment,
în condiţia menţionată de folosire succesivă a câte două autocontainere la un agregat.
Durata de preparare a pastei din cimentul transportat de un autocontainer este de 15..20
minute, funcţie de capacitatea acestuia. Ca urmare, durata de preparare a pastei din
autocontainerul ce alimentează un agregat t p=( 15 … 20 ) min. Deci, acesta este timpul de pompare
în sondă a pastei de ciment la cimentarea coloanei de exploatare. Cunoscând volumul de pastă şi
timpul de preparare se poate determina debitul mediu de pompare a pastei astfel:
V p 2.73 m
3
Q p= = =0.00303 =3.03 l/s
t p 15∙ 60 s
Debitul necesar realizării regimului turbulent de curgere a pastei în spaţiul inelar
Este necesar ca regimul turbulent de curgere a pastei de ciment în spaţiul inelar dintre
coloană şi peretele sondei să fie asigurat din momentul în care pasta a ajuns la baza coloanei şi a
început să treacă în spatele coloanei. În majoritatea cazurilor acest regim se menţine pe întreaga
perioadă de ridicare a pastei, adică până la finalul cimentării.
Debitul de pompare pentru realizarea regimului turbulent trebuie să fie cel puţin egal cu aşa
numitul debit critic.
Considerând pasta de ciment un fluid de tip binghamian, viteza critică se determină cu
următoarea relaţie:
v cr=25
√ τ op
ρp √
=¿ 25 ∙
5.88
1900
=1.39 m/s ¿
84
Debitul corespunzător acestei viteze:
3
Qn=v cr ∙ A el =1.39 ∙0.0116=0.01612m / s=16.12 l/ s
5.5.7 Volumele de fluide pompate în sondă cu debitele Q p şi Qn
Volumul pompat cu debitul Q p

După cum s-a menţionat este necesar realizarea unei curgeri turbulente a pastei de ciment
numai în spaţiul inelar dintre coloană şi peretele sondei. Cât timp pasta se află în interiorul
coloanei nu interesează regimul de curgere a fluidelor aflate în sondă.
Se pompează cu debitul Qp până când pasta a ajuns la baza coloanei şi urmează să treacă în
spaţiul inelar. Deci volumul pompat cu acest debit este egal cu volumul interior al coloanei:
3
V pp=V ic = Ail ∙ H l=0.00722∙ 2436=17.58 m
Volumul pompat cu debitul Qn
Cu debitul Qn se pompează un volum de fluid ce reprezintă diferenţa dintre volumul total ce
se pompează la operaţia de cimentare şi volumul pompat iniţial cu debitul Q p.
Volumul respectiv este egal cu volumul de pastă ce se ridică în spaţiul inelar:
3
V n=V p− Ail ∙ h=2.73−0.00722∙ 20=2.58 m
Deoarece volumul de pastă, V p=2.73 m3, este mai mic decât volumul interior al coloanei,
3
V ic =17.58 m rezultă că după pasta de ciment se pompează cu debitul Q p un volum de fluid de
refulare:
' 3 3
V n=V ic−V p =17.58−2.73=14.85 m ≅ 15 m
5.5.8 Vitezele de curgere ale fluidelor în sondă
Vitezele la pomparea cu debitul Q p=3.03 l/ s
Q p 0.00303
v ip= = =0.41 m/s
A il 0.00722
85
Q p 0.00303 m
v ep= = =0.26
A el 0.0116 s
Vitezele la pomparea cu debitul Qn=16.12 l/s

Qn 0.0161
v ¿= = =2.22 m/ s
A il 0.00722
Qn 0.0161
v en= = =1.38 m/s
A el 0.0116
5.5.9 Presiunile de pompare în sondă
În orice moment al operaţiei de cimentare presiunea de la agregate, p a, este determinată de:

caracteristicile fizice ale fluidelor în circulaţie, poziţiile ocupate de aceste fluide, configuraţia
spaţiilor de curgere şi vitezele de deplasare ale fluidelor.
Presiunea de pompare este exprimată prin relaţia generală:
pa = p ρ + pc + pm
în care: p ρ – este presiunea dată de coloanele hidrostatice ale fluidelor;
pc – presiunea de circulaţie pentru învingerea rezistenţelor hidraulice( cădere de presiune
în circulaţie;
pm – căderea de presiune in manifold, de la ieşirea din pompele agregatelor până la
intrarea în coloană şi presiunile necesare circulaţiei prin capul de cimentare, dechiderea primului
dop de cimentare şi şiul coloanei; în valoarea lui p m este cuprinsă şi presiunea necesară învingerii
frecărilor dopurilor de cimentare de peretele coloanei.
La rândul lor:
p ρ= p ρe− p ρi
pc = pci + p ce
2
pm=0 ,7 +10 ∙ ρ ∙ Q
Valorile pentru pρ depind de densităţile fluidelor şi de înălţimile ocupate de acestea în
sondă.
În ceea ce priveşte presiunile de circulaţie, ele se determină cu relaţiile generale:
86
n
pci =∑ α i ∙ l i
i=1
n
pce =∑ βe ∙l i
i =1
în care α i și β e se referă la interiorul și respectiv, la exteriorul coloanei. Ele se stabilesc cu

relațiile:
2
vi
α i=λ i ∙
2 ∙ Die
2
ve
β e =λ e ∙
2 ∙(Dsd −De )
și β e sunt coeficienţi ai rezistenţelor hidraulice şi sunt funcţie de numerele Reynolds şi
Bingham
Numerele Reynolds şi Bingham sunt date de relaţiile:
 pentru interiorul coloanei:
v i ∙ Die ∙ ρ
Rei =
ηp
Die ∙ τ o
Bii =
vi ∙ ηp
 pentru exteriorul coloanei:
v e ∙(Dsd −De )∙ ρ
Ree =
ηp
( Dsd−D e )∙ τ o
Bie=
v e ∙ ηp
În continuare se prezintă algoritmul de calcul.

1) Curgerea fluidului de foraj în interiorul coloanei la debitul Q p=3.03 l/ s
Se cunosc:
v ip=0.41m/ s;
3
ρn =1250 kg/m ;
η pn=35 cP ;
2
τ on=4.9 N /m ;
Dil =95.92 mm ;
87
Se calculează:
v ip ∙ Dil ∙ ρn 0.41 ∙0.09592 ∙ 1250
ℜ¿= = =1404.54
η pn 0.035
D il ∙ τ on 0.09592 ∙ 4.9
Bi¿ = = =32.75
v ip ∙η pn 0.41∙ 0.035
λ i=0.28
Ca urmare rezultă:
2 2
ρ n ∙ v ip 1250 ∙ 0.41
α i=λ i ∙ =0.28 ∙ =306.68
2 ∙ Dil 2 ∙ 0.09592
2) Curgerea fluidului de foraj în spaţiul inelar la debitul Q p=3.03 l/ s
Se cunosc:
v ep=0.26 m/ s ;
3
ρn =1250 kg/m ;
η pn=35 cP ;
2
τ on=4.9 N /m ;
D g−Dl=166.9−114.3=52.6 mm
Se calculează:
v ep ∙ ( D sd – D l ) ∙ ρn 0.26 ∙ 0.0526∙ 1250
ℜen= = =488.42
η pn 0.035
( Dsd−Dl ) ∙ τ on 0.0526 ∙ 4.9

Bien = = =28.32
v ep ∙ η pn 0.26 ∙ 0.035
λ e =0.85
2 2
ρ n ∙ v ep 1250 ∙0.26
β e =λ e ∙ =0.85 ∙ =632.74
2 ( Dsd −D l ) 2 ∙ 0.0526
88
3) Curgerea fluidului de foraj în interiorul coloanei la debitul Qn=16.12 l/s
Se cunosc:
v ¿=2.22 m/s ;
3
ρn =1250 kg/m ;
η pn=35 cP ;
2
τ on=4.9 N /m ;
Dil =95.92 mm ;
Se calculează:
v ¿ ∙ Di ∙ ρn 2.22∙ 0.09592 ∙1250
ℜ¿= = =7605.08
η pn 0.035
D il ∙ τ on 0.09592 ∙ 4.9
Bi¿ = = =6.04
v ¿ ∙ η pn 2.22∙ 0.035

λ i=0.018
Ca urmare rezultă:
2 2
ρ n∙ v¿ 1250 ∙ 2.22
α i=λ i ∙ =0.018 ∙ =578.02
2∙ Dil 2∙ 0.09592
4) Curgerea fluidului de foraj in spaţiul inelar la debitul Qn=16.12 l/s

Se cunosc:
v en=1.38 m/s ;
3
ρn =1250 kg/m ;
η pn=35 cP ;
2
τ on=4.9 N /m ;
Dil =95.92 mm ;
D g−Dl=166.9−114.3=52.6 mm
Se calculează:
89
v en ∙ ( D sd −Dl ) ∙ ρn 1.38 ∙0.0526 ∙ 1250
ℜen= = =2592.42
η pn 0.035
( Dsd−Dl ) ∙ τ on 0.0526 ∙ 4.9
Bien = = =5.33
v en ∙ η pn 1.38 ∙ 0.035
λ e =0.059
2 2
ρ n ∙ v en 1250 ∙1.38
β e =λ e ∙ =0.059 ∙ =1335.07
2 ( Dsd −D l ) 2 ∙ 0.0526
5) Curgerea pastei de ciment în interiorul coloanei la debitul Q p=3.03 l/ s

Se cunosc:
v ip=0.41m/ s ;
3
ρ p =1900 kg/m ;
η pp=45.5 cP ;
2
τ op=5.88 N /m ;
Dil =95.92 mm ;
Se calculează:
v ip ∙ Dil ∙ ρ p 0.41 ∙ 0.09592∙ 1900
ℜip = = =1642.23
η pp 0.0455
Dil ∙ τ op 0.09592∙ 6.96
Biip = = =35.78
v ip ∙ η pp 0.41∙ 0.0455
λ i=0.27
Ca urmare rezultă:
2 2
ρ p ∙ v ip 1900 ∙ 0.41
α i=λ i ∙ =0.27 ∙ =449.51
2∙ Dil 2∙ 0.09592
90
6) Curgerea pastei de ciment în interiorul coloanei la debitul Qn=16.12 l/s
Se cunosc:
v ¿=2.22 m/s ;
3
ρ p =1900 kg/m ;
η pp=45.5 cP ;
2
τ op=5.88 N /m ;
Dil =95.92 mm ;
Se calculează:
v ¿ ∙ Dil ∙ ρ p 2.22∙ 0.09592 ∙1900
ℜip = = =8892.10
η pp 0.0455
Dil ∙ τ op 0.09592∙ 5.88
Biip = = =5.58
v ¿ ∙ η pp 2.22∙ 0.0455
λ i=0.017
Ca urmare rezultă:
2 2
ρ p ∙ v¿ 1900 ∙ 2.22
α i=λ i ∙ =0.017 ∙ =829.79
2 ∙ D il 2∙ 0.09592
7) Curgerea pastei de ciment în spaţiul inelar la debitul Q p=3.03 l/ s
Se cunosc:
v ep=0.26 m/ s ;
3
ρ p =1900 kg/m ;
η pp=45.5 cP ;
2
τ op=5.88 N /m ;
Dil =95.92 mm ;
Dsd −Dl=166.9−114.3=52.6 mm
Se calculează:
v ep ∙ ( D sd −Dl ) ∙ ρ p 0.26 ∙ 0.0526 ∙ 1900
ℜep= = =571.08
η pp 0.0455
91
( Dsd−D l ) ∙ τ op 0.0526 ∙ 5.88
Biep = = =26.14
v ep ∙ η pp 0.26 ∙ 0.0455
λ e =0.65
2 2
ρ p ∙ v ep 1900∙ 0.26
β e =λ e ∙ =0.65∙ =793.59
2 ( Dsd −De ) 2 ∙ 0.0526
8) Curgerea pastei de ciment în spaţiul inelar la debitul Qn=16.12 l/s

Se cunosc:
v en=1.38 ;
3
ρ p =1900 kg/m ;
η pp=45.5 cP ;
2
τ op=5.88 N /m ;
Dil =95.92 mm ;
Dsd −Dl=166.9−114.3=52.6 mm
Se calculează:
v en ∙ ( D sd −Dl ) ∙ ρ p 1.38 ∙ 0,0526 ∙1900

ℜep= = =3031.14
η pp 0.0455
( Dsd−D l ) ∙ τ op 0.0526 ∙ 5.88

Biep = = =49.25
v en ∙ η pp 1.38 ∙ 0.0455
92
λ e =0.2
2 2
ρ p ∙ v en 1900∙ 1.38
β e =λ e ∙ =0.2 ∙ =6879.01
2 ( Dsd −D l ) 2 ∙0.0526
Toate valorile de mai sus sunt sintetizate în tabelul următor.

Faza cimentării Coborâre pastă in Ridicare pastă in
coloană spaţiul inelar
Volumul pompat , Interior coloană , V ic Pastă in spațiul inelar,
m
3
=17,58 V nn=2,58
Debit de Q p=3,03 Qn=16,12

pompare, dm3/s
Zona de curgere Interior Spaţiu Interior Spaţiu
coloană inelar coloană inelar
Aria de curgere, Ail =0,007 Ael =0,011 Ail =0,007 Ael =0,011
2
m 2 6 2 6
Viteza de curgere, v ip=0,41 v ep=0,26 v ¿=2,22 v en=1,38
m/s
ℜn - 1404,54 488,42 7605,08 2592,42
Bin - 32,75 28,32 6,04 5,33
Fluid de λn - 0,28 0,85 0,018 0,059
foraj αn - 306,68 - 578,02 -
βn - - 632,74 - 1335,07
ℜp - 1624,23 571,08 8892,1 3031,14
Bi p - 35,78 26,14 5,58 49,25
Pasta de λp - 0,27 0,65 0,017 0,2
ciment αp - 449,51 - 829,79 -
βp - - 793,59 - 6879,01
93
Cadere de Fl.for 0,81 0,81 3,94 3,94
presiune aj
in Pastă 0,87 0,87 5,62 5,62
manifold,
pm
Urmează să se calculeze valorile şi variaţia presiunii de pompare în sondă în timpul

operaţiei, trasându-se graficul de variaţie a presiunii la agregatele de cimentare funcţie
de volumul de fluid pompat.
În cazul de faţă volumul pastei de ciment este mai mic decât volumul interior
al coloanei şi, ca urmare, se foloseşte fig.5.5.9.1 pentru care s-au precizat cinci
momente de calcul. Pentru fiecare din aceste momente se va calcula presiunea de
lucru şi se va preciza şi volumul de fluide pompate până în momentul respectiv.
Momentul a
Începutul pompării pastei de ciment.
debitul de pompare: Qa=Q p=3.03 l/s=0.00303 m3 / s
 volum pompat: V a =0
pma=0.7+10 ∙ ρ p ∙ Q p=0.7 +10 ∙1900 ∙ 0.00303 =0 , 87 ¯¿
2 2

p ρa =0 ( p ρe= p ρi)
 presiunea de circulaţie în sondă ( în sondă există doar fluid de foraj):
pca =α np ∙ H l + β np ∙ H l=( 306.68 ∙ 2436+632.74 ∙ 2436 ) ∙10 =22.88 ¯¿
−5
paa= p ma+ p ρa + p ca=0.87+0+22.88=23.75 ¯¿
a ( 0; 23.75)
Momentul b
Terminarea pompării pastei de ciment.
94
3
 debitul de pompare: Qb=Q p=3.03 l/s=0.00303 m / s
3
 volumul de fluid pompat: V b =V p=2.73 m
pmb=0.7+10 ∙ ρ p ∙ Q p=0.7 +10 ∙1900 ∙ 0.00303 =0.87 ¯¿
2 2

p ρ = ρn ∙ g ∙ H l =1250∙ 9 , 81 ∙2436 ∙ 10 =298.71 ¯¿
−5
be
pρ = ρ p∙ g ∙
bi
Vp
Ail
+ ρn ∙ g ∙ H l−
(Vp
Ail )
[
p ρ = 1900 ∙9 , 81 ∙
bi
2.73
0,00722
+1900 ∙9 , 81 ∙ 2436−
2.73
0,00722 (
∙10−5=454 ¯
¿ )]
Deci: p ρ =298.71−454=−155.33 ¯¿
b
pc =α pp ∙
b
Vp
A il
+ α np ∙ H l−
Vp
Ail( )
+ β np ∙ H l
[
pc = 449.51
b
2.73
0,00722
+306.68 ∙ 2436−
2.73
0.00722 (
+632.74 ∙ 2436 ∙10−5 ) ]
pc =8.01 ¯¿
b
pab= p mb+ p ρ + pc =0.87−155.33+ 8.01=−146.45 ¯¿
b b

b (2.73; -146.45)
Momentul c
Pasta de ciment a ajuns la partea de jos a coloanei:

3
 debitul de pompare: Qc =Q p =3.03 l/s=0.00303 m /s
95
 volumul de fluid pompat: V c =V ic =17.58
pmc =0.7+ 10∙ ρn ∙Q p=0.7+10 ∙ 1250 ∙0.00303 =0 , 81 ¯¿
2 2
 presiunea de circulaţie în sondă este aceeaşi ca în momentul b:
pcc =α pp ∙
Vp
Ail (
+ α np ∙ H l−
Vp
A il )
+ β np ∙ H l
[
pcc= 449.51
2.73
0,00722
+306.68 ∙ 2436− ( 2.73
0.00722 )
+632.74 ∙ 2436 ∙ 10−5
]
pcc =8.01 ¯¿
 presiunea coloanelor de fluide este aceaşi ca în momentul b:
p ρc=298.71−454=−155.33 ¯¿
pac = pmc + p ρc + p cc =0.81−155.33+8.01=−146.51 ¯¿

c ( 17.58; -146.51)
Momentul d
Pasta de ciment a început să treacă în spaţiul inelar; începe regimul de curgere turbulent
pentru pastă.
3
 debitul de pompare: Qd =Qn=16.12 l/s=0.0161 m /s
3
 volumul de fluid pompat este acelaşi ca în momentul c: V d =V c =V ic =17.58 m
 căderea de presiune în manifold
pmd =0.7+10 ∙ ρn ∙Qn=0.7+10 ∙1250 ∙ 0.0161 =3.94 ¯¿
2 2
 presiunea coloanelor de fluide este aceeaşi ca în momentele b şi c:

p ρd = p ρc= p ρb =−155.33 ¯¿
(
pcd =α nn ∙ H e −
Vp
)
A il
Vp
+ α pn ∙ + β nn ∙ H l
Ail
96
[ (
p cd =578.02∙ 2436−
2.73
0.00722
+ 829.79∙) 2.73
0.00722
+1335.07 ∙ 2436 ∙ 10−5
]
pcd =47.75 ¯¿
pad =p md + p ρd + p cd =3.94−155.33+47.75=−103.64 ¯¿

d ( 17.58; -103.64)
Momentul e
Finalul operaţiei de cimentare în regim turbulent.
3
 debitul de pompare: Qe =Qn =16.12l/ s=0.0161 m / s
 volumul de fluid pompat în sondă:
3
V e =V p +V n=2.73+18.31=21.04 m
 căderea de presiune la manifold: pme = pmd =3.94 ¯¿
 la exteriorul coloanei:
p ρ ,ext = ρn ∙ g∙ ( H l −H c ) + ρ p ∙ g ∙ H c
p ρ ,ext =[ 1250 ∙ 9 , 81∙ ( 2436−223 ) +1900 ∙ 9 ,81 ∙ 223 ] ∙ 10

−5
p ρ ,ext =312.93 ¯¿
p ρ ,∫ ¿=ρ ∙ g ∙ ( H −h) + ρ ∙ g ∙h ¿
n l p
p ρ ,∫ ¿=1250∙9 , 81∙ (2436−20)+1900∙ 9 ,81 ∙20 ¿
p ρ ,∫ ¿=299.98 ¯¿ ¿
Deci: p ρe=312.93−299.98=12.95 b ar

pce =α nn ∙ ( H l −h ) + α pn ∙ h+ β pn ∙ H c + β nn ∙ ( H l−H c ) =¿
¿ [ 578.02 ∙ ( 2436−20 ) +829.79 ∙ 20+6879.01 ∙223+ 1335.07∙ ( 2436−223 ) ] ∙10

−5
pce =59.01 ¯¿
97
pae = pme + p ρe + p ce =3.94+12.95+59.01=75.9 ¯¿

e ( 21.04; 75.9)
În continuare se trasează graficul de variaţie al presiunii la agregate funcţie de volumul de

fluide pompate în sondă.
Fig.5.5.9.1. Graficul de variaţie al presiunii la agregate funcţie de volumul de fluide

pompate în sondă.
5.5.10 Durata operaţiei de cimentare
Durata cimentării este dată de suma timpilor necesari pompării de fluide în sondă şi de
efectuarea operaţiei de lansare a celui de-al doilea dop de cimentare:
t c =t p+ t d
Timpul de pompare este compus din timpul necesar ajungerii pastei la baza coloanei, în
care debitul de pompare este Q p şi de ridicare a pastei în regim turbulent în spaţiul inelar, în care
98
debitul de pompare este Qn. Pomparea cu debitul Q p se face până în momentul c. Deci volumul
pompat este volumul interior al coloanei, V ic =17.31 m3 . Pomparea cu debitul Qn se face din
momentul d până în momentul e. Deci volumul pompat va fi:
π 2 π 2 3
V =V p− ∙ Die ∙ h=2.73− ∙ 0.09592 ∙ 20=2.58 m
4 4
Ca urmare:
2.58 14.58
t cim= + +10 ∙60=2357 ≅ 40 min
0.00303 0.0161
CAPITOLUL 6
Alegerea prevenitorului de erupţie
La gura oricărei sonde aflate în foraj care ar putea deschide strate cu fluide sub presiune,în
primul rând hidrocarburi,se montează un ansamblu de echipamente de prevenire a erupţiilor.El
este ancorat pe ultima coloană tubata şi cimentată,prin intermediul unui cap de coloană.Aceste
echipamente dau posibilitatea să se închidă sonda,fie că este liberă,fie că în ea se află garnitura de
foraj,eventual o coloană de burlane.Totodată,ele permit să se controleze presiuneadin sondă,să se
scurgă când devine periculoasă şi să se pompeze controlat fluidul de foraj pentrucombaterea unei
manifestări eruptive.
În cazul sondei proiectate se alege un prevenitor hidraulic inelar cu piston ce poate face faţă
la o presiune de 350 bar.
99
Fig.6.1 Schema prevenitorului de erupţie utilizat
CONCLUZII
În această lucrare se realizează proiectarea construcției unei sonde pe structura

Păcureți-Măgurele.
- În primul capitol este prezentată „ Structura geologică Păcureți-Măgurele”,care se

remarcă prin gradienții de presiune cuprinși între 1,00-1,11 bar/10m și gradienții de fisurare
cuprinși între 1,4-2,08 bar/10m.
100
- În capitolul 2 „Programul de construcție al sondei proiectate” se aleg sapele
necesare forării sondei în funcție de diametrele coloanelor si de jocul radial,de asemenea în acest
capitol se propune si traiectoria spațială a sondei proiectate.
- În capitolul 3 „Fluide de foraj” sunt prezentate principalele funcții ale fluidelor de
foraj (să spele talpa,să asigure stabilitate pereților,să racească sapa, etc.) și sumar sunt prezentate
principalele lor caracteristici.
- În capitolul 4 „Tubarea sondei” sunt alese tipurile de coloane introduse în sondă în

funcție de solicitările la care acestea sunt supuse,principalele funcții pe care le îndeplinește
fiecare coloană precum și adâncimile de fixare ale fiecărei coloane.Sunt prezentate calculele de
stabilire a profilelor coloanelor (stabilirea profilului coloanei de ancoraj,intermediară,de
exploatare și lainer)
- În capitolul 5 „Cimentarea sondei” este prezentată metoda de cimentare cu doua

dopuri.Sunt prezentate pe scurt scopurile principale ale unei operații de cimentare (împiedicarea
circulației nedorite a fluidelor prin spatele coloanei,mărirea capacității portante a
coloanei,evitarea deșurubării coloanei cand se rotește garnitura în interiorul lor , etc.)
Principalele subcapitole care au fost puse în evidență sunt Cimentarea coloanei de
exploatare în regim turbulent și Cimentarea lainerului de exploatare în regim turbulent.În aceste
subcapitole au fost calculate presiunile necesare pentru realizarea unei cimentări în regim
turbulent,de asemenea au fost reprezentate grafic variațiile presiunii de pompare în funcție de
volumele de fluide pompate in interiorul sondei.
-În capitolul 6 au fost prezentate pe scurt câteva din funcțiile importante ale unui
prevenitor de erupție , după care a fost ales un prevenitor pentru sonda proiectate ținându-se cont
de presiunile care ar putea apărea in sondă în timpul forării acesteia.
BIBLIOGRAFIE
1. Avram, L.: Elemente de tehnologia forării sondelor, Editura Univerisității Petrol-Gaze,

Ploiești, 2011.
2. Macovei, N.: Tubarea și cimentarea sondelor, Volumul 3, Editura Universității Petrol-
Gaze din Ploiești, 1998.
3. Macovei, N.: Fluide de foraj și cimenturi de sondă, Volumul 1, Editura Universității
Petrol-Gaze din Ploiești, 1993
4. Date: O.M.V-Petrom.
101
102

Licenta

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins:

1.1 Cadrul geologic regional,stratigrafia,litologia şi tectonica

Zăcămintele se află la aproximativ 18 Km spre nord de municipiul Ploiesti si la 7Km

Sondele săpate pe acest aliniament au deschis seria depozitelor miocenului,reprezentat prin

Pe structura Păcureţi-Măgurele-Mălăieşti au fost puse în evidenţă,până in

-complexul helveţian,cu ţiţei,gaze dizolvate si gaze de cupolă;

-complexul meoţian,cu ţiţei,gaze dizolvate,gaze de cupolă,gaze libere şi

1.2 Componentele modelului de zăcămant şi evaluarea resurselor

În zona centrală a structurii,la Măgurele ,sondele au interceptat pâna la adâncimea de 239m

Formatiunea Adancimea Marja de Comentarii:

Fig.1.2.3 Amplasarea sondei pe sectiunea geologică

1.3 Agenţi contaminaţi pentru fluidul de foraj

1.4 Gradienţi de fisurare,presiunea din pori si gradienţi de

Calculul diametrelor coloanelor si a diametrelor se face conform programului de

Coloana intermediară (0-1660m)

Fig.2.1 Jocul radial in dreptul mufelor

Jocurile uzuale variază intre 10 si 70 mm. Ele cresc cu diametrul coloanelor si cu

Semnificaţiile notaţiilor din figura alăturată sunt următoarele:

Fig.2.2 Sapa de foraj utilizată pentru coloana urmatoare

D– diametrul exterior al coloanei de burlane

2.1.Calculul lainerului de exploatare

Pentru lainerul de exploatare se cunoaşte diametrul exterior al coloanei:

Din STAS se adopta diametrul mufei, normală, Buttress:

2.2.Calculul coloanei de exploatare

Pentru coloana de exploatare se cunoaşte diametrul exterior al coloanei:

2.3Calculul coloanei intermediare

Tipul Interval D Dm Ds.catalog R

coloanei tubat(m) in (mm) (mm) (mm)

133/8 339,7 365,1 444,5 0.0893

95/8 244,5 269,9 295,3 0.0665

7 177,8 187,7 215,9 0.05

4 1/2 114,3 127 152.4 0.0629

Fig.2.3 Sape utilizate pentru forarea sondei

3.1 Rolul fluidelor de foraj

3.3 Densitatea fluidelor in funcţie de presiunea din pori şi de

Fig.3.3.1 Gradienţi de presiune si de fisurare

Intervalul 0-253 m : Dsa=0,4445 m

Fig.3.4.1. Gaura de sondă pentru coloana de ancoraj

B. Pentru coloana intermediară

Intervalul 253–1691 m : Dia=0.32042 m ; Dsi=0,31112 m

V ¿ =V sd i +V rez =129 . 58+25=155 m 3

Fig.3.4.2. Gaura de sondă pentru coloana intermediară

C. Pentru coloana de exploatare

Intervalul 1691-2266 m : Dii=0,224 m ; Dse = 0,215 m

Intervalul 2266-2435 m : De=0,159 m ; Dl = 0,152 m

3.4. Calculul cantităților de materiale

3.4.1. Intervalul corespunzător coloanei de ancoraj

V a =V na−V arg =64 . 26−5. 355=58. 9 m 3

3.4.2. Intervalul corespunzător coloanei intermediare

{V 1 +V b=V ni ¿ ¿¿¿ ; ρb = 4100 kg/m3 ; Vni = 155 m3

{V a+V arg =V 1 ¿ ¿¿¿ ; ρarg = 2500 kg/m3 ; ρna = 1150 kg/m3

V a =V 1 −V arg =151−15 .1=135. 9 m 3

3.4.3. Intervalul corespunzător coloanei de exploatare

{V 1 +V b=V ne ¿ ¿¿¿ ; ρb = 4100 kg/m3 ; Vne= 112.51 m3

Cantitățile de apă și argilă pentru prepararea acestui fluid se calculează astfel:

{V a+V arg =V 1 ¿ ¿¿¿ ; ρarg = 2500 kg/m3 ; ρni = 1250 kg/m3

V a =V 1 −V arg=101 . 65−16 . 94=84 . 7 m 3

3.4.4. Intervalul corespunzător lainerului

{V 1 +V b=V ne ¿ ¿¿¿ ; ρb = 4100 kg/m3 ; Vnl= 48 m3

Cantitățile de apă și argilă pentru prepararea acestui fluid se calculează astfel:

{V a+V arg =V 1 ¿ ¿¿¿ ; ρarg = 2500 kg/m3 ; ρna = 1150 kg/m3

ρna −ρa 1150−1000

V a =V 1 −V arg =48−4 . 8=43 .2 m 3

Tubarea sondei proiectate