Geologia zăcămintelor de hidrocarburi 2.

Zona miocenă din Moldova

2. ZONA MIOCENĂ DIN MOLDOVA

Cadrul geologic regional

Această zonă este situată între zona flişului Carpaţilor Orientali şi falia
pericarpatică. Ea este delimitată de granița cu Ucraina în partea de nord, valea
Buzăului în sud, flișul extern în vest și falia pericarpatică în est (fig. 2.1).

Fig. 2.1 Localizarea zonei Miocene din Moldova

Peste fundamentul acestei zone, format în oligocen, urmează miocenul, iar

de la Valea Trotuşului se adaugă şi pliocenul, reprezentat prin toate cele patru etaje şi
având, în general, aceleaşi caractere litologice ca şi depozitele pliocene din Zona
Cutelor Diapire.
În tabelul 2.1 se prezintă profilul lito-stratigrafic sumar al depozitelor
miocene din această zonă.
Fundamentul este format din oligocen, care se prezintă sub formă de
anticlinale ca de exemplu: anticlinalul Pleşu, unde este prezent prin marnele albe
bituminoase, anticlinalul Pietricica, unde apar menilitele, la Ciortea unde apare gresia
de Kliwa invadată de conglomerate cu elemente verzi.
Intre marginea externă a flişului (în vest) şi falia pericarpatică (în est), în
depozitele miocene au fost puse în evidenţă o serie de cute anticlinale faliate,
brachianticlinale, monoclinale, separate de sinclinale largi.

1
Geologia zăcămintelor de hidrocarburi 2. Zona miocenă din Moldova

Tabelul 2.1
Profilul lito-stratigrafic al depozitelor miocene din Zona Miocenă din Moldova

Etaj Subetaj Scurtă caracterizare din punct de vedere litologic

Chersonian Calcare lumachelice.

Calcare colitice şi lumachelice cu intercalaţii de
Bassarabian conglomerate şi gresii.

Sarmaţian Volhinian Marne cu intercalaţii sau alternanţă cu gresii cu

trovanţi sau gresii colitice.
Marne cu intercalaţii subţiri de şisturi argiloase
Buglovian bituminoase; gresii slab consolidate şi nisipuri
(stratele de Andreiaşu).
Orizontul marnelor cu Spirialis. Orizontul
şisturilor cu radiolari.
Badenian Orizontul breciei sării.
(Tortonian) Orizontul marnelor tufacee cu globigerine si al
tufurilor în care sunt intercalate gresii calcaroase
(gresii de Răchitaşu).
Marne cenuşii cu intercalaţii de gipsuri, tufuri
dacitice şi uneori nisipuri sau strate subţiri de
Helveţian gresii (stratele de Câmpeni).
Gresii şi nisipuri cu intercalaţii de marne roşii
(stratele de Tescani).
Conglomerate de Pleşu şi de Pietricica, în care
predomină elemente de şisturi verzi de tip
Burdigalian dobrogean, subordonat conţinând şi elemente de
tip carpatic, arcoze, gnaise etc.
Marne şi argile verzi, cu intercalaţii de gresii
Acvitanian
verzi calcaroase şi gipsuri.

Condiții de formare a acumulărilor de hidrocarburi

Rocile-mamă sunt prezente prin şisturile menilitice şi disodilice din oligocen,
intercalaţiile pelitice din helveţian, buglovian şi sarmaţian şi şisturile cu radiolari din
tortonian.
Rocile-rezervor sunt întâlnite în oligocen (gresia de Kliwa), în helveţian
(nisipuri şi gresii - stratele de Tescani), în buglovian (nisipuri şi gresii - stratele de
Andreiaşu) şi sarmaţian (nisipuri şi gresii).
Rocile protectoare sunt formate de toate intercalaţiile impermeabile din
oligocen, helveţian, buglovian şi sarmaţian.
Tipul zăcămintelor: stratiforme, boltite, compartimentate, stratiforme ecranate
tectonic şi stratigrafic.

Structurile şi formaţiunile geologice productive

Până în prezent au fost puse în evidenţă zăcăminte de hidrocarburi (în
oligocen, helveţian, buglovian şi sarmaţian) la nord de Valea Trotuşului, pe cutele
anticlinale faliate Câmpeni (fig. 2.1) şi Câmpeni-Vest, şi pe anticlinalul faliat Tescani

2
Geologia zăcămintelor de hidrocarburi 2. Zona miocenă din Moldova

(fig. 2.2), iar la sud de Valea Trotuşului, pe monoclinalul Caşin şi pe cuta faliată
Câmpuri-Vizantea.
In tabelul 2.2 se dau structurile şi formaţiunile geologice productive din zona
miocenă din Moldova.

Fig.2.1. Secţiune geologică prin Fig.2.2. Secţiune geologică prin

structura Câmpeni structura Tescani

Dificultăţi de foraj
În helveţian au loc strângeri şi dărâmări de gaură, iar în zonele depletate au loc
pierderi de fluid de foraj.
În burdigalian au loc lipiri ale garniturii de foraj în dreptul zonelor grezoase la
densităţi ale fluidelor de foraj mai mari decât 1,23 kg/dm3 şi din cauza forabilităţii
reduse ce are loc în acest etaj se produce îmbătrânirea găurii de sondă.

Perspective de noi zăcăminte

Prim interes prezintă de a fi investigate, în continuare, depozitele miocene
(helveţian, buglovian, sarmaţian) în perspectiva descoperirii de noi zăcăminte, cât şi
oligocenul.

Tabelul 2.2
Structurile şi formaţiunile geologice productive din Zona Miocenă
Formaţiunea productivă
Structura Oligocen Helveţian Buglovian Sarmaţian

Câmpeni ●
Câmpeni Vest ●
Tescani ● ●
Caşin ●
Câmpuri - Vizantea ●