Sunteți pe pagina 1din 16

CUVNT NAINTE

Realizarea acestei carti face parte din programul de constientizare si


educatie ecologica al Parcului Natural Bucegi si se adreseaza tuturor
celor care cunosc, iubesc sau pur si simplu traiesc in acest deosebit cadru
natural al Muntilor Bucegi. Cartea este un prilej de calatorie imaginara,
traversand Parcul de la nord la sud, dar poate servii si ca suport de lucru
pentru profesorii si elevii care doresc sa completeze programa scolara cu
un curs optional despre descoperirea naturii si cunoasterea Parcului
Natural Bucegi.
Perspectiva ecologica pe care o propune acest manual ofera o
privire de ansamblu a intregului Parc, o intelegere a modului in care
diferitele parti din natura interactioneaza, alcatuind un tot unitar,
echilibrat si unic in acelasi timp. Numai ca aceasta perspectiva a
echilibrului nu poate considera natura ca fiind izolata de civilizatia
umana; si noi facem parte la randul nostru din intreg, o privire asupra
Parcului insemnand, de fapt, o privire asupra noastra insine. Iar daca nu
intelegem ca segmentul uman din natura are o influenta puternica asupra
naturii, atunci nu vom fi capabili sa intelegem cat de puternic este
pericolul de a distruge aceste bogatii naturale.
Aceasta carte, prin prisma calatoriei pe care o descrie, constituie
asadar o cautare de modalitati de intelegere a mecanismelor naturale si
adoptare a unui comportament prietenos si responsabil fata de natura.










Introducere in Parcul Natural Bucegi
Unde ?
Parcul Natural Bucegi se intinde intre Valea Prahovei la Est si Vaile si Culmile
dincolo de care se ridica Masivul Leaota si Muntii ce despart bazinul Dambovitei de cel
al Barsei la Vest.
Ce este Parcul Natural Bucegi ?
Zona Muntilor Bucegi, despre care exista referiri inca din secolul XV, a fost
propusa pentru protejare inca din anul 1936, datorita peisajelor inegalabile si a
diversitatii speciilor de plante si animale specifice acestui masiv
Frumusetea uimitoare inegalabila a peisajului ca rezultat al imbinarii armonioase
ale diversitatii geomorfologice, floristice, faunistice si hidrologice precum si prezenta
unui numar mare de plante si animale sau habitate rare, endemice sau periclitate au
determinat includerea acestei arii protejate in categoria Parcurilor Naturale.
2
Descrierea Mediului Fizic
Geologie
Din punct de vedere geologic Parcul Natural Bucegi cuprinde, in limitele sale,
doua entitati structurale majore si anume: panza getica a Carpatilor Meridionali spre
vest si zona flisului Carpatilor Orientali (panza de Ceahlau a Dacidelor si Externe) la
est. Zona de contact a celor doua structuri este ascunsa sub aria de dezvoltare a
conglomeratelor de Bucegi medii si superioare.
In partea vestica a masivului, delimitata de raul Ialomita, de sub conglomeratele
de Bucegi, apar la zi formatiuni cristaline si depozite sedimentare Jurasice si Cretacice
(Neocomian Aptian inferior), in timp ce pe versantii estici si sudici ai masivului apar
la zi depozite de flis Neocomian pana la Aptian.
Formatiunile cristaline cele mai raspandite sunt sisturile cristaline ale Seriei de
Leaota cu Seria de Laresti Tamas si Subseria Calus Tamasel.
Formatiunile sedimentare ale cristalinului de Leaota apartin Jurasicului si
Cretacicului inferior.
In cadrul Parcului Natural Bucegi se
dezvolta depozite medio- si neojurasice,
apartinand Seriei de Brasov precum si Seriei
de Pre-Leaota diferentiate prin litofaciesul
formatiunilor sedimentare. Formatiunile mai
sus mentionate sunt bine reprezentate pe
Muntele Lespezi, Zanoaga, Cheile Zanoagei,
Cheile Rateiului, Muntele Gaura, Valea
Horoabei, Cheile si Valea Tatarului.
Seria de Pre-Leaota apare in partea de
nord-vest a masivului Bucegi, din Valea Gaura pana sub Muntele Ciubote cuprinzand
calcare oolitice, pseudoolitice, avand in baza micro-conglomerate cuartitice.
Formatiunile eocretacice ale panzei de Ceahlau sunt alcatuite din:
9 Formatiunea de Sinaia-cuprinde in partea inferioara sisturi argilo-grezoase si
argilo-siltice cu intercalatii de calcite si calcarenite, cu microfauna sedimentara,
iar la partea superioara sisturi argilo-siltice si argilo-grezoase cu intercalatii de
gresii calcaroase ;
9 Formatiunea Comarnic-cuprinde depozitele de flis grezos, calcaros, cu intercalatii
de brecii cenusii la partea inferioara si crem la partea superioara, ultima fiind
caracterizata de prezenta calcarelitelor sistoase, fosilifere, cu amoniti de varsta
barreniana. Cele mai reprezentative formatiuni calacroase Jurasice fosilifere sunt
cele de la Plaiul Hotilor, la limita sudica a Parcului Natural ;
3
9 Formatiunea Piscul cu Brazi (Aptian inferior si mediu) cunoscuta si sub numele
de flisul marno-grezos ruginiu este mai raspandita pe versantul estic al Bucegilor
intre formatiunea de Comarnic si conglomeratele de Bucegi. Este alcatuita din
gresii calcaroase cu alteratii ruginii, marne argiloase si nisipoase precum si din
siltite marno argiloase fin micacee ;
9 Flisul grezos si grezosconglomeratic se dezvolta la partea superioara a formatiunii
Piscul cu Brazi, mai gros in partea de sud a masivului (Muntele Paduchiosu) si
progresiv mai subtire catre nord (Valea Jepilor) unde conglomeratele si gresiile se
intercaleaza intre depozitele de flis magno-grezos. Conglomeratele asociate
acestui flis constituite din elemente calcaroase caracteristice sunt cunoscute sub
numele de Conglomerate de Bucegi.
9 Pe langa Conglomeratele de Bucegi in cuprinsul flisului Aptian de pe
versantul vestic al masivului au mai fost reperate urmatoarele varietati de roci:
Breciile si conglomeratele de tip Rociu, foarte dezvoltate pe culmile Galma,
Piscul cu Brazi si Rociu, disparand la nord de Valea Alba la limita cu
Conglomeratele de Bucegi ;
9 Breciile conglomerate de tip Rotunda intercalate in flisul grezos bine reprezentate
intre Plaiul Domnesc si Piciorul Paduchiosului;
9 Conglomeratele peligene de tip Peles, reprezinta fundamentul calcarelor de la Sf.
Ana, Valea Pelesului si Piatra Arsa;
9 Breciile conglomerate de tip Diham, apar pe Muntele Diham, Paraul Morarului,
Valea Glajeria si sunt constituite din sisturi cuartice sericito-cloritoase
neojurasice;
9 Conglomeratele calcaroase de tip Velicanul Mic cu elemente calcaroase provenite
din calcare Aptiene, au fost semnalate in carierele de la Furnica, Sf. Ana, Piatra
Arsa si Paraul Rece;
. Gresii de Sinaia
4
Formatiunea Molasa albiana, cuprinde conglomeratele de Bucegi medii si
conglomeratele de Bucegi superioare, asociate cu gresiile de Babele si de Scropoasa-
Laptici. Aceasta formatiune reprezinta versantul estic al masivului atingand o grosime
de 1400 m. Gresia de Scropoasa - Laptici se dezvolta in partea centrala a masivului,
versantul estic al Ialomitei unde se intrepatrunde cu gresia de Babele.
Masivul Bucegi reprezinta un larg sinclinal, de
directie NS, cuprinzand depozite sedimentare
mezozoice, asezate in transgresiune peste un
fundament de sisturi cristaline. Aceste depozite sunt
formate, in cea mai mare parte, din calcare jurasice,
conglomerate de Bucegi si gresii micacee. Catre
marginea rasariteana masivului, in portiunea
inferioara a versantului prahoven, conglomeratele de
Bucegi se reazima pe formatiile flisului cretacic
inferior, cuprinzand straturile de Sinaia, precum si
depozite marnoase si gresoase, apartinand etajelor
Barremian si Aptian.
Calcarele jurasice sunt indeosebi de bine
reprezentate in Culmea Strunga si pe V.Ialomitei,
dand o nota deosebita peisajului, prin fenomenele
carstice.
De-a lungul intregului versant vestic al masivului, intre calcarele jurasice si
fundamentul cristalin, se interpun depozite silicioase de tipul jaspurilor cu radiolari,
reprezentand Malmul inferior, precum si gresii si calcare nisipoase brune apartinand
Doggerului.
Conglomeratele de Bucegi constituie mare masa a sinclinalului acestui masiv.
Catre vest ele se reazema pe calcarele jurasice din zona Tatarului-Strunga-
Ciubotea si se intind peste V.Poarta pana in regiunea Bran, in acesta portiune acoperind
direct cristalinul. Conglomeratele de Bucegi sunt calcaroase, poligene.
5
Geomorfologie
Parcul Natural Bucegi este bine delimitat ca unitate geografica de abrupturi de
dimensiuni mari care se opresc in vaile Prahovei, Cerbului si Brateiului, ori se continua
pe culmi mai joase spre culoarele depresionare ale Branului. Inaltimea maxima atinsa in
Parc este de 2505m (vf. Omu).
Inaltimea reliefului determina etajarea conditiilor de sol, vegetatie si clima,
rezultand un peisaj armonios si complex.
Muntii Bucegi sunt alcatuiti din doua ramuri principale, in forma de potcoava,
care inchid intre ele bazinul superior al Ialomitei. Cele doua culmi pornesc din vf. Omu,
punctul culminant al masivului si din care se desprind alte ramuri secundare.
Podul Bucegilor este mai dezvoltat in ramura estica a masivului, la sud de vf. Omu,
ingloband platourile Costilei, Caraimanului, Jepii Mari, Jepii Mici, Piatra Arsa, Vanturis.
Pe partea dreapta a vaii Izvorul Dorului, Podul Bucegilor se continua cu culmile
rotunjite: Baba Mare, Cocora, Laptici etc.
In ramura vestica a muntilor Bucegi, platoul prezinta in componenta sa culmile:
Doamnele, Gutanu, Batrana, Grohotisu, Tataru, Deleanu si Lucacila.
Caracteristic pentru podul Bucegilor este prezenta stancilor izolate ca: Babele,
Sfinx etc. rezultate ca urmare a proceselor eoliene, inghet-dezghet si siroire.
6

Hidrologie
Conformatia masivului in forma
de potcoava determina in mod evident
dispunerea si directia de curgerea raurilor.
Principala axa de colectare a apelor din
interiorul masivului este Ialomita, care
are un bazin simetric. Ea este alimentata
din zapezi si ploi, izvorand la mare
inaltime de sub varful Omu. Curgand in
lungul axului sinclinalului, ea este
alimentata si subteran, caci apele infiltrate
pe flancuri se scurg spre albia Ialomitei
conform inclinarii stratelor. Numerosi
afluenti cu obarsia pe/sub podul Bucegilor
converg spre bazinetele amintite,
contribuind la marimea debitului raului
colector. Mentionam printre ei Doamnele,
Horoaba, Tataru, Mircea, Bolboci,
Zanoaga pe dreapta; Sugari, Cocora, Blana,
Oboarele, Scropoasa si Orza pe stanga.
In general, afluentii sunt seci in cursul
mediu si superior dar in timpul averselor de ploaie au un regim torential.
Intre vaile din interiorul masivului Bucegi, paraul Izvorul Dorului prezinta un
caz aparte. Strabatand in lung podul dinspre Prahova, la inaltimi de 2100-1700 m, el
este suspendat cu 300-400 m deasupra Ialomitei. Prin cotul de 90 grade pe care il face
intre Varful cu Dor si Vanturis, Izvorul Dorului se indreapta spre est, pentru a se varsa
in Prahova. In cursul superior, mare parte din parau este sec (ca si micii lui afluenti) sau
are putina apa, dar in regiunea in care isi schimba directia, incepe sa aiba apa si isi
mareste debitul, asa incat la varsare apare ca un parau viguros, capabil sa transporte si sa
depuna mari cantitati de aluviuni.
Paraiele de la exteriorul Bucegilor apartin bazinelor Prahova si Oltului.
Paraiele Moraru, Cerbu, Jepii, Urlatoarea, P. Babelor, Peles si Zgarbura se varsa in
Prahova. Versantul nordic este drenat de paraiele Glajariei, Malaiesti, Tiganesti, care,
reunite, formeaza Ghimbavul. Paraul Ciubotei, Gaurapatrunsa mult in interiorul
masivului si Grohotisul converg spre Barsa, apele lor indreptandu-se spre Olt.
Paraiele care dreneaza abruptul Bucegilor au pante repezi si sunt seci cea mai
mare parte a anului, din cauza lipsei de izvoare. Acestea se situeaza mult mai jos, la
1000-1300m altitudine, la baza conglomeratelor si sunt determinate de formatiunile
impermeabile barremian aptiene.
Se poate vorbi de o linie de izvoare ce inconjoara abruptul Bucegilor pe toate
laturile sale. Mai jos de ea toate paraiele au scurgere permanenta.
7

Clima
Prin pozitia sa, Parcul Natural Bucegi se incadreaza climatului de munte
caracterizat prin doua etaje:
1. montanforestier
(intre 800 si 1800 metri altitudine pe versantii
sudici si 800-1600 metri altitudine pe
versantii nordici)
2. alpin cu doua subetaje:alpin inferior
(1800 2000 metri si respectiv 1600 1800 m
altitudine) si alpin superior (extins deasupra
limitelor citate mai sus).
Caracteristicile principalelor elemente
climatice suporta influentele circulatiei generale
a atmosferei (de vest predominanta la peste
18002000 metri altitudine pe versantii vestici
si nord-vestici si de est si sud-est care predomina
pe versantii expusi spre est si sud-est), a expozitiei fata de Soare, a vailor principale
care ii delimiteaza, ca si a structurii suprafetei active (altitudini de peste 2500 metri,
forme variate, vegetatie, structura litologica, reteaua hidrografica etc.). Ca atare,
temperatura medie anuala a aerului este de 4,9C. Luna cea mai rece din an este ianuarie
(cu temperaturi cuprinse intre -3,9C si -5,2C in etajul montan si -10,8C in etajul
alpin). Adesea, in zilele din semestrul rece al anului se realizeaza inversiuni de
temperatura, cand la poalele muntelui si in culoarele montane limitrofe, temperaturile
sunt mai mici decat pe munte, la altitudini superioare lor, datorita acumularii si
sedimentarii aerului rece in formele negative respective. Luna cea mai calda este iulie
(cu temperaturi intre +14,4C si +15,7C in etajul montan si +5,6C in etajul alpin).
Umezeala relativa a aerului creste cu altitudinea de la 76% spre baza muntelui,
la circa 84% spre limita superioara a etajului respectiv, remarcandu-se un climat racoros
si umed.
Observatiile meteorologice au aratat ca pe Vf. Omu, inghetul se poate produce
in tot cursul anului. Aproape fara exceptie, au fost inregistrate in fiecare an temperaturi
sub 0C, chiar si in lunile de varaiulie si august. In etajul inferior alpin durata
intervalului posibil cu inghet este de 285-310 zile, iar zilele cu inghet, de 215-230. In
etajul alpin superior, durata intervalului posibil cu inghet este de 310-345 zile, iar zilele
cu inghet, de 230-265.
In Parcul Natural Bucegi, vantul dominant este din sud-vest, vest si nord-vest
cu cate 20% fiecare, in timp ce calmul atmosferic este sub 5% anual. In domeniul alpin,
vantul bate cu viteze medii anuale de peste 6 metri/secunda; anual, vanturile cu viteze
de peste 11 metri/secunda se produc in 200 zile, din care, in 100 zile sunt vanturi cu
peste 16 metri/secunda, producand pe platoul Bucegilor si pe suprafata varfurilor golase,
procese de deflatie. Pe platoul si pe varfurile Bucegilor directia dominanta a vanturilor
corespunde directiei circulatiei generale a atmosferei in tara noastra, unde deplasarile
maselor de aer se produc pe axa vest-est.
8
Directia aproape constanta dinspre V NV a vanturilor in regiunile inalte ale
masivului si intensitatea lor, determina diferentieri nete
ale conditiilor stationale intre versantii expusi vantului si cei adapostiti. Astfel, versantii
vestici si nord-vestici sunt expusi fenomenelor de deflatie, eroziune si dezagregare, in
timp ce versantii estici si sud-estici, situati sub vant se bucura de o acoperire bogata
de zapada, care topindu-se relativ repede primavara reda solului o cantitate mult mai
mare de apa, foarte importanta pentru vegetatia alpina, expusa in general uscaciunii din
cauza raririi aerului si a puternicii radiatii solare.
Cantitatea de precipitatii cazute in perioada de vegetatie (iunie septembrie)
este puternic influentata de relief. De exemplu, in timp ce in aceasta perioada la Sinaia
cad in medie 378 mm ploaie, la Pestera Ialomitei 422 mm si pe Vf. Omu cad 480 mm.
Fenomenele de eroziune torentiala pe versantii exteriori par sa fie maxime in jur
de altitudinea de 1800 m. Pe platou insa, in timpul verii, curba de nivel de 2300 m pare
sa reprezinte limita superioara a activitatii maxime pluviotorentiale. Culmile primesc
iarna si primavara precipitatii cu mult mai bogate decat vaile invecinate. Vara si toamna
insa, cantitati mari de precipitatii cad si pe pantele periferice, datorita norilor densi si
masivi de ploaie, formati sub actiunea ascensiunii aerului. Caldarea interioara a
Ialomitei, adapostita morfologic de vantul dinspre NV., apare in toate anotimpurile ca o
zona mai uscata. Frecventa zilelor cu precipitatii este maxima in luna mai, iar cele mai
bogate ploi se produc in tot masivul in lunile de vara (iunieaugust). Pe culmile
Bucegilor, precipitatiile sub forma de ploi si burnita sunt legate de perioada relativ calda
a anului. In restul timpului insa, inaltimile fiind sub temperaturi negative, primesc
precipitatii solide, sub forma de zapada. La poalele masivului, precipitatiile solide
alterneaza chiar si iarna, cu burnita sau ploi; in zona alpina insa, ele au exclusivitate
absoluta in cele 4 luni de iarna (decembrie martie). In acest interval zapezile acopera
aproape complet suprafetele intinse ale platoului Bucegi.
Valorile lunare ale nebulozitatii ne arata ca in general, in Bucegi primavara este
foarte noroasa si toamna foarte senina. Atat la Sinaia, la Pestera cat si la Vf. Omu, cele
mai mari valori ale nebulozitatii sunt atinse in luna aprilie si mai, iar cele mai scazute in
septembrie si octombrie.
Ceata in regiunile de munte nu se diferentiaza de nori decat numai prin raportul
fata de sol. Ceata cea mai frecventa este cea orografica.
Durata stralucirii soarelui este strans legata de regimul nebulozitatii si al cetii.
9
Soluri
Marea varietate a factorilor pedogenetici (clima, vegetatie, substrat litologic,
relief), la care se adauga aceea a varstei absolute a diferitelor soluri, a determinat in
Parcul Natural Bucegi formarea tuturor seriilor genetice de soluri montane si alpine.
In general, se poate constata o succesiune altitudinala normala a solurilor zonale;
in zona forestiera, de la cele brune slab acide ( saturate, eubazice) de padure, pana la
podzolurile humico-feriluviale si turbele oligotrofe, iar in zona alpina, de la solurile
brune, tinere, de pajisti pe abrupturi, pana la cele humico-silicatice podzolice. Aparitia
unor anumite roci a determinat formarea de soluri intrazonale. Astfel, pe calcare s-au
format soluri litomorfe, rendzinice, iar pe roci acide solurile brune acide,
criptopodzolice si podzolice care coboara intrazonal in zona solurilor brune de padure
montane.
Asociatiile vegetale s-au dovedit ca un factor pedogenetic indispensabil pentru
formarea unor anumite tipuri de sol, ca de exemplu molidisurile si jnepenisurile cu
Vaccinium si molidisurile cu strat gros si continuu de muschi acidifili, pentru formarea
podzolurilor de destructie.
Eroziunea prin apa si vant a
determinat pe de o parte,
coluvionarea materialelor fine
humifere, iar pe de alta parte,
mentinerea in stadii de tinerete a
unor soluri si distrugerea partiala
sau totala a altora. Apoi,
deplasarea pe pante a materialului
pedogen si chiar a solurilor
formate, prin procesul de
solifluxiune ca si prin scurgerile
torentiale, au contribuit de
asemenea, in mare masura la
modificarea conditiilor de
dezvoltare ale procesului de
solificare.
Linistea necesara pentru formarea si evolutia solului, si timpul scurs de la
inceperea ultimului proces de solificare pe diverse forme de relief, sunt astfel conditii
ale pedogenezei, in mod deosebit realizate pe diferite spatii din Muntii Bucegi.
Variabilitatea pe suprafete relativ mici a factorilor si conditiilor de pedogeneza
explica numeroasele asociatii de soluri, cu variatii accentuate ale caracterelor de subtip
genetic, gen si specie de sol, oglindite obisnuit in gruparile vegetale respective.


10
Descrierea Naturii in Parcul Natural Bucegi
Cu curiozitatea marilor exploratori, vom porni in cercetarea Bucegiului urmand
un traseu imaginar, traversand masivul de la nord la sud.
Acest itinerariu reprezinta fragmente de trasee turistice cu grad de accesibilitate
diferit si caracteristici deosebite.
Inainte de a porni la drum sa nu uitam ca in Bucegi turismul se practica de multa
vreme insa, in ultimii ani a aparut un nou tip de turism ecoturismul, mult mai
prietenos fata de natura si mult mai interesant.
Vom calatorii pe parcursul acestei carti pe traseele Bucegiului, admirand
frumusetile naturii si amintindu-ne permanent ca
actiunile oamenilor pot sa lase urme
uneori, ireversibile.
Pe parcursul traseului nostru vom
intalnii mai multe medii de viata, de la
cel de padure la mediul de pajisti alpine,
stancarii, pesteri, mediul acvatic, etc.
Sa ne pregatim de drum.
Pregatirea echipamentului este o activitate
importanta, de care depinde succesul expeditiei. Avem nevoie, pe langa echipamentul
personal (rucsac, haine adecvate anotimpului, bocanci, hrana) si de harta, busola, caiet
de insemnari.
Cum ne orientam in teren:
Orientarea in teren se poate face folosindu-ne de diverse repere (astronomice
sau vegetale) dar preferabil este sa se faca cu ajutorul hartii.
Orientarea in teren se realizeaza fie asezand
harta in pozitia in care linia care uneste doua repere
pe teren este paralela cu liniile corespunzatoare de
pe harta, fie orientand harta cu ajutorul busolei.
Cu ajutorul busolei, orientarea hartii se obtine
astfel: se aseaza busola pe harta in asa fel incat linia
N-S a cadranului sa fie paralela cu linia N-S a hartii.
Se roteste apoi harta cu tot cu busola pana cand acul
magnetic vine cu varful sau negru in directia N a
busolei.

11
Padurea
Punct de observatie : Orzea Zanoaga( 1700 m)
In unele sectoare ale masivului Bucegi, datorita
conditiilor dificile de exploatare a masei lemnoase,
mai gasim paduri virgine, atat din etajul amastecurilor
de brad cu molid cat mai ales in etajul superior al
molidisurilor pure.
Aceste tipuri de paduri sunt foarte rar intalnite in
Europa si au o mare valoare stiintifica. Ele ne ajuta sa
intelegem cum se realizeaza echilibrul ecosistemic iar
specialistii forestieri pot folosi aceste paduri drept model
pentru stabilirea unor solutii optime de gospodarire.
Datorita imputinarii pe plan mondial a padurilor virgine,
acestea constituie si un punct de atractie important pentru turisti. Fig. Fagus sylvatica
Stiati capentru producerea unei tone de biomasa lemnoasa arborii
consuma 1.8 tone dioxid de carbon si elibereaza 1.3 tone de oxigen ?
un fag de 25 m inaltime produce ziua intr-o ora 1,7 kg oxigen, cantitate
necesara unui om in 3 zile?O padure de molid retine 30-35 tone praf/ha iar o
padure de fag 68 ton praf/ha?
Padurile au un rol deosebit de important, atat pentru mediu cat si pentru societate.
Astfel padurile pot avea urmatoarele functii :
de protectie( grupa I) indeplinesc o gama larga de functii de protectie a madiului
inconjurator. Aici nu sunt permise taieri de arbori sau partial se pot extragenumai arbori
bolnavi, rupti.
Mare parte din padurile aflate in Parc se incadreaza in aceasta categorie.
de productie si protectie( grupa a II a) acestea, pe langa rolul de protectie, produc lemn
pentru economie fiind gospodarite dupa planuri riguroase care sa asigure continuitate in
timp.
Astfel, aici se fac diferite lucrari silvice care au drept scop imbunatatirea continua
a calitatii lemnului si aparitia si intretinerea unei noi generatii de arbori dupa taierea
celor care au atins o anumita varsta.
Un etaj deosebit de important al padurii montane este etajul jnepenisurilor care se
intinde pe platoul Bucegilor in zona Pietrei Arse.
Jneapanul ( Pinus Mugo ), prin dimensiunile sale reduse cu aspect de tufa,
prezinta un exemplu de adaptare la vanturile si conditiile climatice aspre din zona
supalpina si alpina. Prezenta sa ajuta la stabilizarea terenurilor, impiedica migrarea
grohotisurilor, ajuta la formarea unui strat de sol, creeaza conditii de instalare pentru
flora si microfauna alpina.
12


Cateva diferente intre brad (Abies Alba) si molid ( Picea Abies)

Popular, bradul este numit brad alb iar molidul brad rosu dar ele fac parte din
genuri diferite si difera intre ele atat ca aspect exterior cat si prin cerintele fata de
conditiile de mediu.
Cele mai vizibile diferente sunt urmatoarele :
- coronamentul bradului formeaza in zona
- superioara cuib de baza in timp ce
- coronamentul molidului pastreaza varful
ascutit pana la varste inaintate.
- ramurile de brad au lujerii cu acele
(frunzele)
in pozitie aproape orizontale iar la molid
lujerii au un aspect mai lasat.
- conurile de brad in afara faptului ca se
deosebesc ca forma sunt erecte (in sus), pe
cand cele de molid sunt pedente( stau in jos )
- Scoarta molizilor este mai neteda si are
culoare mai inchisa decat cea a brazilor
( la varsta maturitatii ).
- Frunzele la brad sunt plate ( au doua
muchii ) iar pe dosul lor au doua dungi albe
paralele se insereaza pe lujer intr-un singur
plan in timp ce la molid acele au patru
muchii, sunt mai inguste si se insereaza de
jur imprejurul lujerilor.
-Bradul contine in lemn si in seminte
pungi de rasina iar molidul nu.
Padurea virgina este mediu strict natural in care omul
nu a intervenit niciodata, nu s-au taiat arbori si nu s-au facut nici un fel
de lucrari silvice.
13 14
Padurea ca ecosistem
Padurea este unul din cele mai complexe ecosisteme
Ecosistemul este o unitate complexa care cuprinde biotopul si biocenoza
Biotopul ecosistemului forestier.
Padurea de amestec se afla instalata la altitudini de 800 1700 m. clima este
variata, in functie de altitudine si expozitie : temperatura medie anuala variaza intre 5
grade C si 9 grade C, precipitatiile sunt abundente, in medie 1000 mm/an. Solurile sunt
brun-acide, brune de padure si podzolice.
Biocenoza ecosistemului forestier
Speciile lemnoase si cele ierboase, impreuna cu cele animale si lumea
microorganismelor, prezente in padure se asociaza, formand una din cele mai diverse
bipcenoze. Aceste vietuitoare se impart in producatori, consumatori si descompunatori,
intre ele stabilindu-se relatii de interdependenta.
Producatori
Plantele verzi isi produc hrana in timpul zilei deoarece au nevoie de lumina solara
in acest scop. Utilizand energia soarelui, din dioxid de carbon( din aer) si apa, otin
substante organice si elibereaza oxigen. Intreg procesul se numeste fotosinteza.
Ecosistemul este un complex de elemente si relatii ce se stabilesc intre
vietuitoare si mediul lor de viata.
Biotopul este constituit din spatiul pe care
traiesc vietuitoarele precum si
factorii de mediu care influenteaza
viata acestora.
Biocenoza este un ansamblu
de populatii care traiesc pe un
teritoriu bine determinat
geografic, cu anumite legaturi cu
mediul abiotic.
Biomasa vegetala reprezinta
totalul materiei vegetale stocata la un
moment dat intr-o unitate precis definita (
ecosistem, recolta etc. )
15
In urma complexelor procese de absorbtie si transformare a elementelor nutritive
din sol rezulta biomasa vegetala.
Plantele, in cadrul ecosistemului poarta denumirea de producatori deoarece isi
prepara singure hrana.
Producatorii din ecositemul forestier sunt reprezentati de arbori, arbusti si plante
ierboase.
Caracteristicile florei determina tipul de padure si arboretul ( padure cu aceleasi
caracteristici ).
In zona Bucegiului, se intalnesc mai multe tipuri de padure :
- Padure de amestec de rasinoase cu fag, cu Rubus hirtus( zmeur) ;
- Padure de amestec de rasinoase cu fag, flora de mull
- Molidis de limita, pe stancarie
- Molideto-bradet cu Oxalis acetosela ( macris )
Observam ca denumirea tipurilor de padure contine speciile principale de arbori :
Brad, Fag, Molid, Larice, precum si specia ierboasa existenta in aceasta padure.
Tipul de vegetatie ierbacee este foarte important deoarece aceasta reflecta
conditiile de biotop existente ( tipul de sol, continutul de umiditate, conditii
climatice, altitudine ). Alaturi de vegetatia ierbacee, in padure mai intalnim
diverse feluri de ciuperci, muschi, licheni, arbusti( zmeur, mur, alun).
16
Consumatori

Animalele nu-si prepara singura hrana, ele se hranesc cu
plante sau alte animale. De aceea se numesc consumatori.
In functie de hrana pe care o consuma,animalele pot fi :
consumatori primari, secundari sau tertiari.
Consumatorii primari ca unele insecte, rozatoarele,
mamiferele ierbivore,
consuma biomasa vegetala.
Consumatorii secundari si
tertiari cum ar fi lupul, rasul,
pisica salbatica, jderul, vulpea,
uliul sunt pradatori.
In zona Bucegiului intalnim o fauna diversa in
paduri, de la reptile si pasari la mamifere rozatoare,
ierbivore sau carnivore.
Astfel dintre reptile amintim serpii( vipera ), dintre pasari
sorecarul comun, acvila tipatoare, bufnita, cocosul de munte iar dintre
rozatoare mici soarecii si parsii.
Mamiferele ierbivore sunt reprezentate de caprior ( la marginea fanetelor ), cerb
carpatin, capra neagra( intalnita in padure iarna).
O alta categorie de mamifere sunt omnivorele
dintre care amintim : mistretul, mai apropiat de
modul de hranire vegetal si ursul carpatin, mai
apropiat de modul de hranire carnivor.
Dintre carnivore amintim lupul, rasul
si vulpea.
Unele insecte, viermi si pasari care se hranesc
cu resturi vegetale sau animale se numesc consumatori
de biomasa moarta sau necrofagi.
1. Linxul (Linx linx)
2. Vulpea (Vulpes vulpes)
3. Cerbul (Cervus elaphus)
4. Nevastuica (Mustela nivalis)
17
Descompunatori
Cand animalele sau plantele mor se descompun( putrezesc)
in substante simple datorita unor organisme minuscule,
numite bacterii si fungii( ciuperci).
Acestea se numesc descompunatori. Ei descompun substanta
vegetala si animala moarta pana la elemente gazoase : dioxid de
carbon, azot si minerale : nitrati, vcalciu, etc., care sunt din nou
folosite de plante.
Echilibrul natural
Producatorii si consumatorii sunt legati intre ei prin relatii de hranire si formeaza
lanturi trofice
Lanturile trofice incep cu plantele, continua cu ierbivorele care consuma plante(
consumatori primari), si apoi carnivorele( consumatori secundari si tertiari). Spre
exemplu cerbul este un consumator primar, vulpea si lupul sunt consumatori secundari(
carnivore). Spre deosebire de vulpe, lupul este si consumator tertiar deoarece se poate
hranii cum ici carnivore( chiar cu vulpi). O categorie aparte o constituie omnivorele,
care se hranesc atat cu plante cat si cu animale. Omnivorele sunt deci consumatori
primari si secundari sau tertiari. Un exemplu de omnivor este ursul carpatin.
Stiati ca orice interventie umana directa sau indirecta intr-un lant
trofic poate periclita echilibrul si chiar existenta acestuia !!!
Ansamblul relatiilor trofice intr-un ecosistem poate fi prezentat ca o piramida
(piramida trofica) pe masura ce urcam cate o treapta a piramidei trofice, numarul
consumatorilor se reduce, existand un echilibru autoreglabil intre producatori si
consumatori.
De exemplu dezvoltarea puternica a vegetatiei de faneata intr-un an face ca
soarecii sa se inmulteasca si, odata cu acestea , creste si populatia de vulpi care au acum
hrana din belsug. Dupa ce consuma masiv soarecii, vulpile sunt nevoite sa migreze spre
alte surse de hrana sau mor.( astfel si populatia de vulpi scade)
18
Relatii intre componentele biocenozei ecosistemului
Relatii trofice
Hrana vegetala are un continut mai mic de nutrienti decat hrana animala.
Pentru ca lantul trofic sa functioneze bine, trebuie sa existe o cantitate mai mare
de plante decat de animale care se hranesc pe seama lor, la fel trebiue sa existe un numar
mai mare de ierbivore decat carnivore.
Diverse animale utilizeaza surse diferite de hrana, deci pot coexista un numar mai
mare de indivizi si de specii pe un teritoriu.
Tipuri de relatii trofice
Animalele pot stabili realtii in care una din specii sa supravietuiasca pe seama
altora, una din specii sa beneficieze iar cealalta sa fie neutra sau pot exista relatii in care
ambele specii sunt in avantaj( simbioza).
De exemlu, relatia prada-pradator o populatie dintr-o specie, numita prada, este
vanata, capturata si consumata de o populatie din alta specie, numita pradator : capra
neagra-ras este o relatie in care prada este in dezavantaj iar pradatorul este in avantaj.
Un exemplu de simbioza este relatia dintre ciuperci si plantele superioare.
Simbiozele intre radacinile plantelor si unele ciuperci se intalnesc foarte adesea in
paduri, asigurand cresterea viguroasa a ambilor parteneri. Ciupercile se pot dezvolta in
imediata apropiere a radacinilor, asigurand un rol potrivit pentru plante. Acestea
infasoara varful radacinii, favorizand o mai buna absobtie a apei si a substantelor
minerale iar ciuperca profita de substantele produse de planta, in special zaharuri.
Relatiile trofice ( de hranire ) sunt relatiile prin
care un sir de specii se hranesc unele cu altele,
formand un lant trofic.
Simbioza este forma de convietuire permanenta
intre doua organisme din specii diferite, in
avantajul ambelor.
Stiati ca pe un ha de padure traiesc
1500 4000 insecte, 500 1000 soareci de padure ; pe 10 ha 3 5 cinteze, 10 pitigoi,
pe 100 ha 1 2 exemplare de cervide, pe 1000 ha 1 lup, 1 ras ?
19
Relatia de parazitism
Prezenta parazitilor se face simtita pe plantele gazda prin faptul ca unele plante
raman pitice, organul infectat se mareste , prin coroanele unor copaci se ramifica,
formand asa numitele maturi de vrajitoare , un fenomen de parazitism. Relatia de
parazitism poate duce la moartea gazdei. Cu toate acestea nu exista atacuri masive care
sa puna in pericol echilibrul ecosistemului.
Parazitismul este o forma de relatie antagonista in care o populatie dintr-o specie
parazitul - utilizeaza o populatie din alta specie gazda ca sursa de hrana dar si cal oc
de viata. Parazitii isi iau substantele necesare existentei lor din organisme vii, plante sau
animale gazda.
Relatii teritoriale
Multe pasari si animale traiesc si se hranesc in coronament si in etajul inferior al
padurii.
Ele au prpriile lor teritorii, pe care le apara de rivalii care le-ar putea lua hrana,
adapostul sau perechea.
Fiecare pasare sau animal invata sa-si delimiteze sa-si recunoasca teritoriul prin
semnalizare chimica ( substante cu miros specific ) si recunoastere vizuala.
Relatiile mama pui la mamifere se concretizeaza prin gasirea in orice situatie a
mamei prin miros.
Cunoasteti limba animalelor ?

Comunicarea intre animale si relatiile animalelor cu plantele se bazeaza pe o
gama larga de substante produse de organisme. Acesti mesageri chimici poarta
denumirea de feromoni.

Stiati ca furnicile si albinele sunt numite si
insecte sociale. Cu ajutorul diferitelor tipuri de
feromoni ele isi organizeaza colonia, de la activitati de
depistare si procurare a hranei, pana la aparare sau
ocupare a altor colonii si luarea de ostateci pe care ii
transforma in sclavi ?
20
Principalele pericole care ameninta padurile
Tendinta unor proprietari particulari de padure de a nu respecta amenajamentele
silvice ( planuri silvice prin care se urmareste asigurarea continuitatii padurii pe o
anumita suprafata).
Taierile ilegale de arbori care pot duce la dezgolirea irationala a unor suprafete de
padure.
Nerespectarea regulilor si regulamentelor silvice de exploatare a lemnului poate
duce la adevarate catastrofe ecologice prin degradarea solului, distrugerea
regenerarilor naturale prin trecerea lemnelor peste acestea, inmlastinarea si
distrugerea taluzelor paraielor pe care se trage lemnul, poluarea apelor.
Pasunatul cu turmele de animale domestice in
paduri duce la distrugerea puietilor tineri, la
batatorirea solului, alungarea animalelor salbatice
din zona, haituirea si unerosi prinderea de catre
caini a puilor de carb sau capre negre.
Pe plan national, modificarile climatice cum ar fi seceta combinata cu poluarea
urbana si industriala duc la aparitia fenomenelor dfe uscare a padurii.
Un alt gen de pericol il constituie incercarile diverse de a reduce suprafetele
ocupate cu padure in beneficiul suprafetelor cultivate, a fanetelor, pasunilor sau
chiar a perimetrelor construibile din orase si comune.
Pericolul de incendii este mare in arboretele de rasinoase ( datorita continutului
ridicat de rasini inflamabile) si de aceea este interzisa aprinderea focului la o
distanta mai mica de 100 m de padure.
Aruncarea gunoaielor si a resturilor menajere in
padure polueaza mediul si provoaca perturbarea
comportamentului vanatului, care invata sa se
hraneasca cu resturi alimentare si devine
dependent de asezarile umane.
Vanatoarea ilegala( braconajul) duce la reducerea drastica a vanatului mic si mare
si poate pune in pericol chiar existenta acestor specii.
Taierile ilegale, braconajul, reducerile de suprafete de padure, incendiile, sunt si
trebuie prevenite si combatute prin actiuni de paza.
Fauna din padurile noastre are nevoie de liniste , de zone unde sa nu fie deranjate
de animale domestice sau de turisti.
21

Adaptarea la vanturi puternice

Adesea, pe munte, vantul este foarte puternic. Plantele de pe
inaltimi au tulpini cu talie mica si radacini intinse pentru a putea rezista
vanturilor. Pentru a zbura contra vantului, pasarile trebuie sa fie foarte
puternice.
De aceea insectele si pasarile mici nu zboara in aceasta
zona decat pe distante foarte scurte. Fluturasul de stanca se
deplaseaza in sus si in jos pe stancile verticale, prinzandu-se
cu ghearele lui ascutite si sprijinindu-se in coada.
El cauta insecte prin crapaturile stancii.
Stiati ca... muschiul cardiac la capra neagra este mult mai dezvoltat decat la
om ? Acest muschi permite inimii sa bata mai repede si sa primeasca mai mult oxigen.
Numarul de globule rosii la capra neagra este de doua ori mai mare decat al omului, iar
ritmul cardiac depaseste 200 de pulsatii/ minut la un efort mai mare.
... plantele care s-au adaptat cel mai bine la frig sunt pinul
(- 40C), lichenii si muschii ( -50C).
Influente negative asupra ecosistemelor din zona alpina
Periclitarea unor specii de plante ocrotite prin ruperea acestora
Distrugerea unor portiuni ale covorului vegetal prin creearea de noi poteci sau
scurtaturi. Aceste noi trasee afecteaza linistea si viata animalelor, limitandu-le
arealul de refugiu si vietuire
Provocarea de avalanse datorita abordarii traseelor nepermise in perioada de
iarna.
Acumularea de deseuri, in mare parte nedegradabile, deterioreaza frumusetea
peisajului si creeaza dificultati majore Administratiei pentru evacuarea lor.
Pasunatul determina modificarea compozitiei covorului vegetal, batatorirea
solului, periclitarea florei alpine a carei existenta se bazeaza pe un echilibru
ecosistemic fragil.
Impingerea naimalelor specifice pasunilor alpine ( datorita concurentei la hrana,
haituirii de catre cainii pazitori ai turmelor) spre zone inaccesibile si cu resurse
limitate.
22

Carstul
Calcarul se face simtit in relieful Parcului Natural Bucegi. Calcarul este strabatut
de fisuri pe unde patrunde apa de ploaie. Ea corodeaza spatiile avute la dispozitie, le
mareste si slabeste consistenta rocii dand nastere unor forme specifice de relief numit
relief carstic.
Cum apar pesterile?
O pestera se formeaza prin dizolvarea de catre apa de ploaie a rocilor dizolvabile.
Aceasta patrunde pe fisurile existente in roca, pe care le mareste si le da diferite forme.
Pesterile se formeaza in general in calcar, dar apar si in alte categorii de roci
( argila, loess, sare, gips).
Durata de formare a unei pesteri variaza de la cativa ani( pentru pesterile in sare
sau argila) pana la sute de mii de ani sau mai mult.
Avenul este un put aproximativ vertical sau o inlantuire de puturi rezultate
prin infiltratia si eroziunea unor cursuri de apa.
Speologia este stiinta care studiaza formarea pesterilor.
Biotopul ecosistemului de pestera
Intunericul este ceea ce impresioneaza cel mai mult pe cel care patrunde intr-o
pestera.
Daca vreti sa aflati ce inseamna intr-adevar intunericul stingeti toate becurile
dintr-o camera si stati cateva clipe in bezna.
Al doilea element care defineste lumea subterana este linistea.
23
Pesterile si avenele sunt sisteme deschise prin care circula aerul ce raceste peretii
si apa. De aceea temperatura scade la 8 - 10C, ramanand constanta in tot timpul anului.
Aerul care circula formeaza un curent continuu ce se scurge din partile mai reci spre
cele mai calde ale pesterii. Umiditatea este mai mare in pesteri, provenind fie de la apa
ce patrunde sub forma de picaturi si face sa creasca minunate formatiuni, fie de la
raurile si lacurile subterane.

Lumea subterana ne mai rezerva
multe particularitati. Ca de exemplu
mirosul. Mirosul de pestera este ceva
amestecat intre mirosul de argila,
amestecat cu mirosul de guano acel
miros intepator, partial amoniac si altele,
care tradeaza prezenta liliecilor in numar
mare, miros de vegetatie putreda.
Biocenoza ecosistemului de pestera
Conditiile de biotop ale pesterilor fac din acestea un mediu de viata agresiv. Ele
sunt obscure, intunecoase inlaturand posibilitatea instalarii plantelor verzi. Mai mult
lipsa luminii a dus la depigmentarea vietuitoarelor ce traiesc aici.
In pesteri traiesc numeroase specii de animale. Unele din ele cunoscute sub
numele de troglobionte sunt caracteristice numai pesterilor. Ele traiesc si se reproduc
numai in pestera si sunt active tot timpul anului.
Alte specii de animale formeaza grupa troglofila cu insusirea de a traii si a se
reproduce atat in pesteri cat si in afara
lor. Acestea in general, sunt intalnite in
zona superioara a pesterilor spre locul
de iesire. Unele specii sunt prezente si
in profunzime, iar in altele ajung cu
totul intamplator in pesteri, unde de
obicei sunt aduse de apa.
In pesteri sunt prezente si anumite
specii de lilieci. Liliecii emit sunete
ascutite pentru a se orienta si
receptioneaza apoi ecoul sunetelor pe
care le emit ( principiul sonarului).
Ecoul ia nastere cand sunetul ricoseaza
de obstacole. Urechile lor mari si sensibile ii ajuta sa perceapa diferite ecouri, de
exemplu ecourile dinspre copacii pe care vor sa ii evite sau dinspre insectele pe care vor
sa le prinda.
24
Pana in prezent, in masivul Bucegi au fost
identificate 7 specii de lilieci care intra in categoria
speciilor strict prtejate, conform conventiilor
internationale.
Majoritatea speciilor de animale din pesteri se
hranesc cu resturile vegetale si animale aduse de apa
din exterior. Exista si specii care se hranesc cu
guanoiul de liliac sau cu cadavrele liliecilor.


Impactul activitatilor umane asupra relefului
Carstic
Distrugerea formatiunilor din pesteri : Pestera Ialomitei, printre primele pesteri
din Romania introduse in circuitul turistic, a suferit foarte multe distrugeri prin
ruperea stalactitelor sau stalagmitelor, inscriptii pe pereti, focuri aprinse in
pestera.
Deseurile depozitate in zonele carstice, la exterior sau in pesteri si avene
reprezinta un mare pericol pentru sanatatea oamenilor si a mediului inconjurator
deoarece in aceste regiuni circulatia apelor subterane( panza freatica sau raurile
subterane) este foarte intensa. Daca aceste ape intalnesc depozite de deseuri,
acestea pot fi antrenate, transportate sau dizolvate, ajungand apoi in zonele de
captare a apei potabile.
Eventuala deschidere a unor exploatari de roca in zona cheilor pot duce, pe
langa distrugerile din locurile
respective, la dislocari si
prabusiri de roci, la avalanse
datorate vibratiilor si zgomotului
exploziilor.
Captarile, barajele sau devierile
de cursuri de apa determina
fluctuatii ale nivelului sau
debitului cursurilor de apa
avand repercursiuni imediate
asupra panzei freatice si in
timp asupra reliefului si
peisajului.odificarile biotopului
duc apoi la modificarea biocenozei.

25


Fosilele
Fosilele sunt alcatuite din parti dure ale organismului,
cum ar fi cochilii, oase, dinti, solzi. In timp ce partile
moi ale organismului s-au descompus, partile tari
s-au conservat in nisip, mal sau argila. De-a lungul
timpului, aceste materiale mai tari s-au transformat
incet intr-un fel de roca si s-au ingropat.
Dupa depunerea rocilor sedimentare in
care intalnim si fosile, marea s-a retras,
ramanand uscatul care a inceput sa fie erodat
de catre ploi si zapezi, vanturi si ape curgatoare.
La baza versantilor incep sa se adune pietrisuri,
nisipuri care, cimentandu-se au dat nastere
conglomeratelor.
Locurile unde se intalnesc fosile se numesc puncte
fosilifere. Ele sunt in general ocrotite prin lege, la fel ca orice
rezervatie. Amonitii
Fosilele sunt ramasite sau urme ale unor animale
moarte pastrate in roci sedimentare.

De ce protejam punctele fosilifere?
Deoarece cercetatorii pot determina varsta acestor roci. Fosilele inglobate in ele i-
au ajutat sa-si formeze o imagine asupra speciilor de plante si animale primitive de pe
Pamant, pot trage
concluzii asupra climatului
si geografiei perioadei
respective, pot sa
stabileasca varsta unei roci
sau a unei formatiuni
geologice.
Gasteropode

26


Ecosistemul de rau

Caracterele biocenotice ale apelor de munte.
Plantele si animalele au cerinte mari fata de oxigen si temperatura. In zonele cu
repezisiuri plantele bine fixate de pietre sunt reprezentate de muschi, alge verzi
filamentoase si alge albastre.
Intre pietre, pe sub pietre si in desisul plantelor marunte intalnim animale cu
corpul turtit, fixate cu ajutorul ghearelor si ventuzelor.
Biocenoza este mai saraca. In principal, vietuiesc specii de insecte si viermi care
constituie hrana pastravului de munte. Caracteristicile pentru paraiele si lacurile de
acumulare din Bucegi sunt speciile de pesti: pastravul, zlavoaca si boisteanul.
Paraiele repezi de munte se caracterizeaza prin viteza mare a apei, ape
bolovanoase, cu adancime mica, temperatura scazuta. Apa aste limpede si bine
oxigenata, cu debite variabile, in functie de anotimp si precipitatii.
Albia este formata din bolovani si pietris. Temperatura apei este relativ scazuta cu
variatii mici de la iarna la vara. Apa este in general limpede, devenind tulbure numai in
timpul precipitatiilor.
















27


Impactul negativ al activitatilor umane
Antrenarea solului si resturilor vegetale in urma exploatarilor forestiere;
Deteriorarea insusirilor apelor prin: aruncarea gunoaielor din diverse surse,
temporar sau permanent;
Schimbarea proprietatilor chimice ale apei paraielor datorita activitatilor umane;
Modificarea ecosistemelor paraielor sau zonelor inconjuratoare datorita
eventualelor lucrari hidrotehnice( baraje, devieri de cursuri, captari de apa);
Afectarea biocenozei datorita pescuitului ilegal.
Prezenta omului in natura
Omul face parte din natura. Toate elementele din natura (biotice sau abiotice),
sunt intr-o stransa legatura si creeaza un echilibru natural. Echilibrul natural se mentine
atata timp cat nu intervin factori ce pot determina stricarea lui (dezechilibru).
Odata cu evolutia societatii omenesti au inceput sa apara unele modificari, la
inceput neesentiale, apoi din ce in ce mai mari. Omul a utilizat unele materiale naturale
si a creat altele fara sa-si dea seama ca poate deteriora mediul.
Aceste actiuni contribuie la disparitia unor specii de plante si animale, la
degradarea solului, la poluarea apei sau aerului, la distrugerea peisajelor.

Pasunile
In functie de multi factori (sol, specii de plante, raportate la suprafata), s-a
observat ca o pasune poate asigura hrana suficienta pentru un anumit numar de animale.
Daca se depaseste acest numar
de animale, cantitatea de hrana
va deveni insuficienta, vor
disparea unele specii de plante,
deci biodiversitatea se reduce,
ramanand predominant specii
de plante pe care animalele nu
le mananca (parusca). Cu timpul
datorita distrugerii covorului
vegetal se va produce fenomenul
de eroziune a solului.
Ca urmare a reducerii
cantitatii de hrana din pasune,
animalele flamande patrund in
padure si pe stancarii, distrugand
numeroase specii de plante ocrotite si concurand pentru hrana cu animalele salbatice.
De aici se observa cat de nociv este suprapasunatul.0
28
Disparitia in totalitate a pasunatului ar duce la instalarea padurii pe aceste pajisti
si implicit flora specifica acestora ar disparea.
Pentru a pastra aceste pasuni intr-o stare buna de conservare este necesara
aplicarea unei conditii de mijloc, introducerea unui numar de animale in functie de
capacitatea de suport a pasunilor.

29


IMPACTUL ACTIVITATILOR UMANE PREZENT SI VIITOR

Daca inainte de perioada industriala, ocupatiile de baza erau pastoritul, cresterea
vitelor si mestesugurile, odata cu aparitia marilor uzine de la Fieni, Sinaia, Busteni si
Brasov, activitatile traditionale s-au completat cu cele moderne. Astfel, o buna parte din
forta de lucru a migrat spre centre industriale, mentinandu-se in acelasi timp si
activitatile din gospodarii.
De aceea, presiunea activitatilor umane asupra resurselor naturale din zona
Parcului Natural Bucegi a fost mai redusa.
In ultimii ani, insa, din cauza modificarilor la nivel economic, se observa scaderea
ocuparii fortei de munca in industrie sirevenirea la activitati traditionale precum
cresterea animalelor, exploatari forestiere etc.
Aceste activitati pot crea o presiune puternica asupra mediului natural datorita
efectelor pe care le produc.
Printre aceste efecte se numara si urmatoarele:
- Distrugerea covorului vegetal;
- Alunecarile de teren;
- Poluarea aerului;
- Epuizarea resurselor naturale
- Eroziunea terenurilor;
- Poluarea apelor;
- Depozitari de gunoaie;
- Schimbarea peisajelor naturale;
- Distrugerea unor elemente de
atractie turistica sau importante
pentru stiinta;
- Disparitia sau migrarea unor specii
de plante si animale.
Turismul ecologic sau ecoturismul se poate
defini ca o calatorie responsabila in areale
naturale care pastreaza neschimbat mediul
inconjurator si ajuta la imbunatatirea nivelului
de trai al populatiei locale.
30
O alta activitate umana aparuta in perioada moderna este si turismul.
Aceasta activitate nu a avut un caracter organizat si predominant. Odata
infiintarea si administrarea unitara a Parcului Natural Bucegi, turismul este sprijinit si
incurajat sa devina turism ecologic. Aceasta definitie sintetica cuprinde mai pe larg
prezentate urmatoarele idei:
- este un turism disciplinat, care respecta de buna voie, responsabil, reguli stricte
(trasee special amenajate, comportament care nu deranjeaza mediul inconjurator,
respect pentru comunitatea si traditiile locale);
- cazarea, mancarea, transportul turistilor in zona, cumpararea de suveniruri locale,
asistarea la spectacole traditionale romanesti etc.;
- ajuta la imbunatatirea nivelului de trai al localnicilor.
Tot mai multe persoane prefera in locul vacantelor la hoteluri luxoase, excursii in
medii naturale unde pot admira peisaje deosebite, se pot hranii cu produse naturale si
pot participa activ la promovarea si pastrarea activitatilor traditionale.
Spre deosebire de turismul traditional, ecoturismul nu este agresiv la adresa
mediului natural ci il valorifica si-l pastreaza neschimbat, respecta si contribuie
la punerea in valoare a obiceiurilor traditionale valoroase.
Stiati ca:
la nivel mondial circa 15% din industria internationala de turism este constituita in
particular de ecoturism, care asigura circa 11.8 milioane de locuri de munca?
Pentru desfasurarea de activitati turistice este nevoie de activitati turistice este
nevoie de spatii de aczare si masa atat in masiv (cabane) cat si in zona inconjuratoare
(pensiuni) si de asemenea, este nevoie de campinguri pentru turistii care doresc sa stea
in cort. Toate aceste obiective si serviciile aferente constituie facilitati turistice.
In zona Parcului se gasesc la ora actuala 12 cabane montane. Instalarea corturilor
va fi permisa numai in
campinguri special
amenajate si semnalizate
ca atare.Turistii aflati pe
traseu se pot adapostii in
caz de nevoie in refugiile
montane de la Cota 2000-
Sinaia, Valea Spumoasa-
Busteni, Malaesti, Vf.
Omu, Ciubotea, Saua
Strunga, Pestera.

Refugiul Saua Strunga
31
Avand in vedere importanta cabanelor, refugiilor montane, a marcajelor de pe
traseele turistice, este necesar sa avem un comportament civilizat, responsabil, pentru a
se putea folosii de ele in stare buna toti iubitorii de munte.
In viziunea Parcului, ecoturismul are un rol decisiv in evolutia comunitatilor
locale, va duce atat la dezvoltarea gospodariilor individuale cat si la modernizarea
drumurilor, comunicatiilor, facilitatilor comerciale etc. Pentru demararea (in sens mai
larg) a acestor activitati este necesar ca membrii comunitatilor sa realizeze, impreuna cu
autoritatile locale, cu organizatiile de turism, cu mass-media, cu Parcul, o strategie
comuna in ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii turistice (facilitati de aczare,
masa, transport, comerciale etc.) si imbunatatirea permanenta a serviciilor turistice.
32