Ministerul Educaţiei

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

CONCURSUL NAŢIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR

VACANTE/REZERVATE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
12 iulie 2023
Probă scrisă
GEOGRAFIE
Varianta 3
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de patru ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

A. Aveți în vedere harta alăturată.

1. Precizați trei cauze care contribuie la formarea unității
de relief marcate, pe hartă, cu litera A, prezentând și
modul în care contribuie fiecare.
Raspuns:
 Lipsa mareelor care au favorizat depunerea
aluviunilor;
 Panta redusă a fluviului;
 Platforma continentală extinsă, cu pantă și
adâncimi reduse;
 Curenții circulari ai mării – curenții de NE , care
au creat grindurile marine ce au închis fostul
golf , transformându-l în lagune;
 Ușoarele oscilații ale nivelului mării în acest
interval de timp : de la +4 m la – 1 m, +1 m și 0 m
actual;
 Debitul solid (aluviunile) în cantitate mare
transportate de Dunăre.
2. Prezentați doi factori care influențează regimul
pluviometric din unitatea de relief marcată, pe hartă,
cu litera A.
 altitudinea – cea mai joasă unitate de relief
(precipitațiile cresc o dată cu altitudinea);
 poziția geografică – cea mai estică unitate de
relief (precipitațiile scad de la vest la est);
 influențe climatice – estice/continentale/de
ariditate (precipitații mai reduse etc.) sau
pontice etc.
3. Prezentați două cauze care determină caracterul
complex, din punct de vedere morfogenetic, al
subunității de relief marcate, pe hartă, cu litera B.
 modul de formare
- Masivul Dobrogei de Nord s-a format de-a lungul mai
multor cicluri orogenetice:
Caledonian/Baikalian (Podișul Casimcei); Hercinic
(Munții Măcin); posthercinic (Podișul
Babadag, Dealurile Tulcei); varietatea
formelor/treptelor de relief (munți, podișuri, dealuri,

Probă scrisă la geografie Varianta 3

Pagina 1 din 5
 Ministerul Educaţiei
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

depresiuni); alcătuirea petrografică determină varietatea

tipurilor de relief petrografic (pe șisturi
cristaline, granite, calcare, loess etc.); relief tectonic și
structural (inselberguri, pedimente etc.),
relief fluviatil etc.
4. Menționați numele a două orașe din subunitatea de
relief marcată, pe hartă, cu litera B.
- Ovidiu / Navodari / Tulcea / Măcin / Isaccea /
Hârșova/ Babadag

5. Prezentați două caracteristici ale rețelei hidrografice din subunitatea de relief marcată, pe hartă,
cu litera C.

- densitatea rețelei hidrografice mică; râuri scurte datorită caracterului peninsular al Podișului
Dobrogei;
- debit redus, multe dintre ele seacă în perioada secetoasă

6. Menționați două tipuri genetice de lacuri din subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C și
câte un exemplu de lac pentru fiecare tip.

- (limanuri maritime (Techirghiol, Mangalia etc.);

- limanuri fluviatile (Oltina etc.); lagună (Siutghiol);

7. Menționați două tipuri genetice de relief din subunitatea marcată, pe hartă, cu litera D.
- (relief petrografic / relief pe loess: crovuri / găvane / padine / văi (văiugi) de sufoziune / relief
pe nisipuri (dune) / relief fluviatil (lunci, terase) / relief structural (pe structură orizontală /
tabulară, câmpuri / interfluvii netede etc.);

8. Prezentați doi factori care favorizează practicarea viticulturii în unitatea de relief marcată, pe hartă,
cu litera E. 17 puncte

- expoziția versanților, clima / solurile favorabile etc.).

B. 1. Cu referire la desenul alăturat, precizați:

a. denumirea elementelor reliefului vulcanic marcate,
pe desen, cu numerele 1, 2, 3, 7 și 8;
- 1 – vatra (vulcanului) / camera magmatică
- 2 – crater
- 3 – coș/horn/ventru central
- 7 – strate de lavă
- 8 – strate de cenușă
b. un factor care determină dimensiunea și forma
elementului marcat, pe desen, cu numărul 2;
- intensitatea / tipul erupţiei vulcanice
c. denumirea corpului magmatic marcat cu numărul 10.
- 10 - lacolit

2. Prezentați:
a. două tipuri de conuri vulcanice în funcție de
tipul erupției și natura materialului vulcanic;
- conuri de sfărâmături / stratoconuri /
cumulovulcani

Probă scrisă la geografie Varianta 3

Pagina 2 din 5
 Ministerul Educaţiei
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

b. două caracteristici ale platourilor vulcanice de tip

islandez;
- dimensiuni relativ mici
- suprafeţe de sute, rar peste 1.000 kilometri pătraţi
- unele au aspectul unor cupole cu aliniamente de conuri care se înalţă la 100 – 1.000 metri
- unele au un diametru în bază de până la 20 de kilometri, iar craterul poate atinge 2 kilometri în
diametru
- platourile extinse formate în urma expulzărilor de lavă în lungul unor fracturi ce pot atinge
lungimi de zeci de kilometri
- presărate cu zeci de conuri cu înălţimi de zeci, rar peste 100 de metri etc.)
c. două forme ale reliefului vulcanic de eroziune.

- barancosuri / planeze / caldeire de eroziune/ interfluvii de tip „mesas”) 13 puncte

SUBIECTUL al II-lea
(30 de puncte)
A. Cu privire la tipurile de peisaje agrare, prezentați cinci caracteristici ale peisajului câmpurilor
cultivate deschise.
Peisajul agricol al câmpurilor cultivate deschis (open-field)
-se întâlnește în zonele de câmpie
- se caracterizează prin geometrizarea și dimensiunile mari ale satelor
-spațiul imens ce este cultivat nu este împrejmuit, parcelele fiind perpendiculare pe rețeaua drumurilor.
-in cadrul acestor peisaje, pădurea poate apărea izolat la marginea moșiei
-principalele culturi prezente sunt reprezentate prin cereale, plante furajere și plante tehnice.
5 puncte

B. Pentru mediul geografic al calotelor glaciare:

1. precizați localizarea geografică pe glob (în latitudine și două insule unde este prezent);

- Latitudine: Calotele glaciare sunt localizate la latitudini foarte ridicate, aproape de polii
Pământului. Antarctica se întinde în jurul Polului Sud, cuprinzând latitudini între aproximativ 60
și 90 de grade latitudine sudică. Groenlanda este situată în nord-vestul Atlanticului Nord, la
aproximativ 75-85 de grade latitudine nordică.
- Două insule notabile unde se găsesc calote glaciare includ Insula Svalbard (Norvegia) în Marea
Arctică și Insula Ellesmere (Canada) în regiunea Arctică.

2.prezentați regimul temperaturilor, regimul precipitațiilor și vânturile;

- Temperaturi: Calotele glaciare sunt caracterizate de temperaturi foarte reci, cu temperaturi medii
anuale sub zero grade Celsius. Antarctica este cunoscută pentru temperaturile extrem de scăzute,
cu recorduri care pot ajunge sub -80 de grade Celsius.
- Precipitații: Precipitațiile sunt reduse în calotele glaciare și constau în cea mai mare parte în
zăpadă și gheață, sub formă de ninsori. Cantitatea totală de precipitații este limitată.
- Vânturi: Vânturile pot fi puternice și reci în aceste regiuni. În Antarctica, vânturile polare
dominante sunt frecvente, iar în Groenlanda, vânturile arctic au un impact semnificativ asupra
climatului.
3. prezentați modul în care un factor de modelare a reliefului influențează fizionomia peisajului;

- Acțiunea ghețarilor este factorul principal de modelare a reliefului în calotele glaciare. Ghețarii
sunt masive de gheață care se mișcă lent și care au capacitatea de a sculpta terenul într-o
varietate de forme. Aceste forme includ creste glaciare, văi glaciară, circuri glaciale și calote
glaciare propriu-zise, care sunt suprafețe înalte și netede de gheață care acoperă terenul.

4. menționați o specie de plante și două specii de animale din acest tip de mediu.

Probă scrisă la geografie Varianta 3

Pagina 3 din 5
 Ministerul Educaţiei
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

- Plante: În calotele glaciare, condițiile climatice reci și lipsa solului fertil limitează dezvoltarea
plantelor superioare. Totuși, pot fi găsite alge, licheni și mușchi care pot supraviețui în regiunile
mai temperate din apropierea coastei.
- Animale: Specii de animale adaptate la condițiile extreme din aceste medii includ pinguinii în
Antarctica și diverse specii de animale marine, cum ar fi foci, balene și krill. De asemenea, mai
pot fi găsite animale migratoare, cum ar fi păsările de mare, care se hrănesc din resursele marine
bogate din jurul calotelor glaciare.

C. Aveți în vedere harta alăturată.

1. Precizați numele:
a. arterelor hidrografice marcate, pe hartă, cu literele a, b și c;
a – Canalul Kiel – 1p; b – fluviul Rhin (Rin) – 1p;
c – fluviul Elba
b. orașelor marcate, pe hartă, cu numerele 1, 2, 3, 4 și 5.
1 – München – 1p; 2 – Stuttgart – 1p; 3 – Hamburg – 1p;
4 – Berlin – 1p; 5 – Frankfurt
2. Prezentați:
a. două caracteristici ale reliefului unității de relief
marcate, pe hartă, cu litera A.
- Relief montan: Munții Pădurea Neagră, cunoscuți și
sub numele de Schwarzwald în germană, sunt
caracterizați printr-un relief muntos, cu vârfuri
acoperite de păduri dese și văi adânci sculptate de
râuri și pâraie.
- Lacuri glaciare: În Pădurea Neagră, se găsesc
numeroase lacuri glaciare și lacuri de acumulare
care s-au format în urma activității glaciare din
trecut. Aceste lacuri oferă un peisaj pitoresc și
adesea sunt folosite ca destinații turistice.
b. trei caracteristici ale reliefului unității de relief marcate,
pe hartă, cu litera B.
- Platitudine și șesuri extinse: Câmpia Nord-
Europene/Germaniei de Nord este caracterizată de
terenuri plate și șesuri extinse, cu altitudini reduse.
Această topografie favorizează agricultura și
dezvoltarea urbană.
- Rețele hidrografice extinse: Regiunea este bogată în
râuri și râule, precum Elba, Oder și Vistula, care
traversează câmpia și au un rol important în
transport și agricultură. De asemenea, există
numeroase mlaștini și zone umede în această
regiune.
c. doi factori care au contribuit la dezvoltarea regiunii
industriale din care face parte orașul marcat, pe hartă,
cu numărul 6. 15 puncte

- Poziție geografică strategică: Duisburg este situat în vestul Germaniei, la confluența râurilor Rin
și Ruhr. Această poziție a făcut ca Duisburg să devină un important centru de transport și
comerț, având acces facil la transportul pe apă și calea ferată, precum și la porturile maritime din
Marea Nordului.
- Resurse naturale și acces la căi de comunicație: Regiunea Ruhr, în care se află Duisburg, este
bogată în resurse de cărbune și minereuri de fier. Aceste resurse au fost esențiale pentru
dezvoltarea industriei siderurgice și chimice. De asemenea, rețeaua extinsă de căi navigabile
interioare din regiune a facilitat transportul materiilor prime și produselor finite, contribuind la
dezvoltarea industrială.
Probă scrisă la geografie Varianta 3
Pagina 4 din 5
 Ministerul Educaţiei
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Aveți în vedere următoarea secvenţă din programa şcolară de Geografie pentru clasa a X-a:
Competenţe specifice Conţinuturi
3.2. Sesizarea unor succesiuni de fenomene şi III. GEOGRAFIE ECONOMICĂ
procese social – economice A. Resursele naturale
4.1. Citirea şi interpretarea informaţiei grafice şi - Resursele extraatmosferice şi ale
cartografice de geografie economică atmosferei
4.5. Construirea unui text structurat utilizând o - Resursele litosferei
informaţie cartografică sau grafică - Resursele hidrosferei
- Resursele biosferei
(Programa şcolară pentru clasa a X-a, OMEC nr.
4598/31.08.2004)3
A. Prezentați o metodă de instruire centrată pe activitatea elevilor, prin care se poate forma/dezvolta
una dintre cele trei competențe specifice din secvența de programă școlară cu ajutorul conţinuturilor
menționate (oricare dintre ele), având în vedere:
a. descrierea, pe scurt, a metodei alese (maxim 10 rânduri);
b. două exemple de activități de învățare adecvate pentru formarea/dezvoltarea competenței alese cu
ajutorul conținuturilor din secvența de programă școlară, precizând și resursele de timp și forma de
organizare a activității didactice;
c. două mijloace de învățământ care pot fi utilizate pentru formarea/dezvoltarea competenței
specifice alese. 12 puncte
B. Prezentați o metodă de instruire centrată pe activitatea profesorului, prin care se poate
forma/dezvolta una dintre cele trei competențe specifice din secvența de programă școlară (alta
decât cea pentru care ați optat la subpunctul A) cu ajutorul conţinuturilor menționate (oricare dintre
ele), având în vedere:
a. descrierea, pe scurt, a metodei alese (maxim 10 rânduri);
b. două exemple de activități de învățare adecvate pentru formarea/dezvoltarea competenței alese cu
ajutorul conținuturilor din secvența de programă școlară, precizând și resursele de timp și forma de
organizare a activității didactice;
c. două mijloace de învățământ care pot fi utilizate pentru formarea/dezvoltarea competenței
specifice alese. 12 puncte
C. Elaboraţi un item subiectiv (de tip eseu structurat sau eseu nestructurat), cu răspunsul aferent,
pentru a evalua una dintre competenţele specifice date (la alegere), având în vedere conținuturile
din secvenţa de programă şcolară de mai sus (răspunsul va fi scris complet).
Notă: La elaborarea itemului se punctează: corectitudinea proiectării sarcinii de lucru, precizarea
răspunsului corect așteptat și corectitudinea științifică a informației de specialitate. 4 puncte

D. Prezentați un avantaj și un dezavantaj al evaluării orale. 2 puncte

Probă scrisă la geografie Varianta 3

Pagina 5 din 5