ROMÂNIA- Subpunctul E

Posibile răspunsuri, la itemi subiectivi având cerința,,prezentați”

1.Prezentaţi două argumente pentru a demonstra faptul că relieful României este variat.

Relieful României este variat pentru cä există cele patru trepte majore de relief: munți, dealuri,
podișuri, câmpii și numeroase tipuri de relief derivat: eolian (dune),glaciar (circuri,văi), fluviatil (lunci,
terase s.a.), marin (faleza, plaja s.a.), lacustru, nival, relief pe structuri monoclinale (cueste), cutate, pe
loessuri si depozite loessoide (crovuri, găvane s.a.) etc.

2.Prezentaţi două cauze care explică faptul că în Carpaţii Orientali există o varietate de tipuri genetice
de relief.

Varietatea tipurilor de roci: vulcanice, sisturi cristaline si roci sedimentare cutate, fapt ce a determinat
dezvoltarea unor tipuri de relief specific pentru fiecare categorie de roci. Formarea Carpaților Orientali
prin vulcanism (relief vulcanic) si cutarea scoartei terestre (relief pe structură cutatä), la peste 2000 m au
fost afectati de glaciatiunea cuaternară rezultând relieful glaciar.

3.Prezentați o cauză care explică masivitatea redusă a unităților Munții Apuseni și Munții Banatului.

Unitățile de relief, prezintă masivitate redusă deoarece: sunt alcătuite predominant din roci
sedimentare, cu duritate mai redusă, determinând fragmentare mare, un număr mare de depresiuni și
trecători.

4.Prezentaţi două cauze pentru care sectorul Carpaţilor Meridionali este considerat cel mai masiv şi
cel mai înalt.

Carpații Meridionali sunt alcatuiti din roci dure (șisturi cristaline), rezistente Ia eroziune, prezintă cele
mai mari altitudini din Carpații Romănesti, avánd mai multe vârfuri care depasesc 2500 m.Fragmentarea
este redusä și au suferit o inaltare tectonica de 1000 m in Cuaternar fata de celelalte ramuri carpatice.

5.Prezentați o cauză prin care să explicați “mozaicul petrografic” al Munților Apuseni.

Munții Apuseni reprezintă un adevărat” mozaic petrografic” datorită varietății modului de formare:
cutare, magmatism și chiar sedimentare.

6. Prezentaţi două argumente privind complexitatea geologică şi geomorfologică a Podişului Dobrogei.

Podișul Dobrogei s-a format in orogeneze diferite: caledoniană și hercinicä. Din punct de vedere al
diversitatii geologice este format din șisturi verzi, granite Ia care se adauga calcare si loess iar diversitate
morfologica se remaraca de la cea mai veche peneplena la inselberguri, formatiuni carstice si procese
geomorfologice actuale.

7.Prezentați o cauză care explică lipsa reliefului glaciar din unitatea de relief Carpații Curburii.

Carpații Curburii datorită unor mișcări tectonice de coborâre, au altitudini maxime mai reduse (sub
2000 m), relieful glaciar s-a format în Mții Carpați la peste 2000 m și prezintă discontinuitate între
grupele de munți.
8.Prezentaţi două cauze care să explice frecvenţa mare a alunecărilor de teren in zona subcarpatica .

În alcătuirea geologică a Subcarpaților Curburii exista argile (roci impermeabile), precipitații bogate și
pante accentuate, condiții ce favorizează producerea alunecărilor de teren, la care se adaugă defrișările
masive si lucrările agricole greșit efectuate, grad ridicat de antropizare, determină de asemenea
frecvente alunecări de teren.

9.Prezentaţi două argumente pentru a susţine afirmaţia: Delta Dunării ,este o câmpie în formare.

Delta Dunării are altitudinea medie este de 0,5 m, iar cea maximă de 12.4 m pe grindul Letea, aceste
valori altimetrice corespunzând unei câmpii joase,relieful pozitiv ocupă pondere redusă (uscat
predeltaic. grinduri. ostroave), iar cel negativ are o pondere mai mare (depresiuni in care sunt lacuri,
brațe, gârle, mlaștini).Procesul de aluvionare si inalțare continua si in prezent, Dunărea aducând o
cantitate mare de aluviuni.

10. Prezentați doi factori care au contribuit la formarea Deltei Dunării și modul în care a acționat
fiecare.

La formarea Deltei Dunării au contribuit următorii factori: Dunărea prin cantitatea mare de aluviuni
transportată și depusă la gura de vărsare, la care se adugă panta redusă a fluviului, Marea Neagră prin
prezența curenților circulari și lipsa mareelor.

11. Prezentaţi două caracteristici morfologice ale reliefului prin care acesta influenţează clima
României.

Relieful determină, prin altitudine o etajare climatică: climat de câmpie, climat de dealuri si podișuri,
climat de munte; prin desfașurare, Ianțurile montane constituie o barieră în circulația maselor de aer.
Prin fragmentare, respectiv existența depresiunilor si a culoarelor de vale adânci din Carpați si regiunile
deluroase determină inversiuni de temperatura din cauza stagnării maselor de aer reci, temperaturi
scăzute, cețuri, respectiv circulatia maselor pe anumite directii.

12.Prezentaţi două argumente prin care să demonstraţi rolul Munţilor Carpaţi în clima României.

Altitudinea Munților Carpați determină etajarea climatica, depresiunile intramontane si culoarele de

vale largi determinä modificări ale direcției de deplasare a aerului, stagnarea maselor de aer rece și
inversiuni de temperature.Prin dispunerea cvasicirculară, Munții Carpati reprezintă o barieră climatică
care slăbește spre est acțiunea mase lor de aer vestice, modifică direcția celor estice si nordice si le
oprește pe cele sudice.

13.Prezentați o cauză care a determinat înregistrarea temperaturii minime absolute în Depresiunea

Brașovului.

Este o depresiune intramontană ce favorizează inversiuni termice (aerul rece din Pod. Moldovei
pătrunde iarna pe fundul depresiunii, unde se suprarăcește, la altitudine versanții expuși favorizează
temperature mai ridicate).
14.Prezențați o cauză care determină cantitățile de precipitații medii anuale mai mari în partea vestică
a țării față de partea estică a țării.

În partea vestică a țării influențele oceanice (atlantice) sunt aducătoare de precipitații bogate, scad de
la vest la est, lanțul carpatic blochează pătrunderea maselor de aer oceanice în estul țării.În partea estică
a țării sunt influențe climatice de ariditate (continentale).

15.Prezentați două cauze care determină cantităţi reduse de precipitaţii în Delta Dunarii.

În Dela Dunării,influențele climatice de ariditate determină veri secetoase, iar prezența crivătului iarna,
accetueaza lipsa de precipitatii, determinând valori sub 400mm/an.

16.Prezentați o cauză care explică diferența de temperatură de peste 2°C între sudul și nordul țări.

Extinderea teritoriului în latitudine, pe aproximativ 5°, a determinat diferența de temperatură de peste

2°C între sudul și nordul țării.Diferența de altitudine determină de asemenea diferențe de temperatură,
în sud este prezent relieful de cîmpie, iar în nord relieful este de podiș și montan.

17.Prezentaţi două cauze care să explice frecvenţa mai mare a secetelor în partea de sud-est a ţării
faţă de vestul ţării

Cauzele care explică frecvența mare a secetelor în partea de sud-est a țării față de vestul țării sunt:
pătrunderea maselor de aer continental din est și a maselor de aer uscat din nordul Africii,bariera
orografică reprezentată de Munții Carpați impiedica masele de aer oceanic să ajunga in SE tarii.

18. Prezentaţi doi factori care influenţează debitul râurilor din România.

Printre factorii care influenteazä debitul räurilor se impun: regimul de cădere a precipitatiiIor si tipul
acestora, temperatura aerului, relieful.Râurile au cel mai mare volum de apă in perioada de primăvară,
din cauza precipitatiilor bogate si topirii zăpezii, in timp ce vara si iarna se inregistrează scurgeri
moderate, iar toamna — anotimp secetos, scurgerea lichidă este cea mai mică.

19.Prezentați două cauze care explică faptul că râul Siret, are cel mai mare debit dintre râurile
interioare din România.

Are cel mai mare bazin hidrografic cu afluienți numeroși pe partea dreaptă(Suceava, Moldova, Bistrița,
Trotuș, Putna, Buzău) alimentați de precipitații bogate din regiunea montană

20.Prezentaţi două argumente prin care demonstraţi importanţa economică a Dunării pentru ţara
noastră.

Pentru țara noastră, Dunărea este importantă pentru navigatie, asigurând astfel transportul materiilor
prime mai ieftin și pentru obținerea de energie electrică, prin construirea celor două hidrocentrale de Ia
Portile de Fier (I și II).
21.Prezentaţi două cauze care explică diversitatea tipurilor genetice de lacuri din România.

Această diversitate este expIicată de prezența tuturor treptelor de relief ( de Ia munte pána Ia câmpie),
de configurația așezării (poziționării) treptelor de relief,de multitudinea de agenților modelatori,
diversitatea modului de formare a reliefului si a structurilor geologice (rocilor),

22. Prezentați un factor care determină lipsa lacurilor glaciare în Carpații Curburii.

Altitudinile maxime sub 2000 m din Carpații Curburii nu au permis formarea reliefului glaciar,respectiv
a lacurilor glaciare .

23.Precizați un factor care explică numărul mare al iazurilor construite în subunitatea de relief Câmpia
Moldovei.

Câmpia Moldovei este o regiune agricolă importantă, dar cu precipitații reduse, astfel că este nevoie de
apa iazurilor pentru irigații.De asemenea acestea au utilizare pentru agrement și alimentarea cu apă a
localităților.

24.Prezentați un argument care să ilustreze originalitatea Mării Negre.

Orginalitatea Mării Negre este determinată de lipsa curenților verticali și a mareelor, existența celor
două straturi de apă cu proprietăți diferite (salinitate cu valori diferite).

25.Prezentaţi două caracteristici ale apelor Mării Negre.

Stratificarea apei(0-200m-strat biotic,sub 200m-strat abiotic) datorită lipsei curenților verticali cu rol în
oxigenarea apelor de adâncime și acumularea în adâncime de gaze nocive (H2S) . Prezența curenților de
descărcare și de compensație peste pragul Bosfor cu rol de menținere a salinității Mării Negre. Lipsa
mareelor, fiind o mare de tip continental ( are legătură cu Oc. Planetar doar prin strâmtori).

26. Prezentați o cauză a lipsei viețuitoarelor la adâncimi mai mari de 200 m în Marea Neagră.

Acumularea excesivă a hidrogenului sulfurat, gazfoarte toxic, împiedică menținerea vieții in stratul de
adâncime a Mării Negre.

27. Prezentați două argumente care să ilustreze importanța economică a Mării Negre pentru România.

Marea Neagră este importantă pentru țara noastră prin exploatarea hidrocarburilor din platforma
continentală,transportul maritim ce permite dezvoltarea legăturilor comerciale, dezvoltarea așezărilor
omenești încă din antichitate, dezvoltarea turismului.

28.Prezentaţi două argumente care să demonstreze importanţa economică a Canalului Dunăre –

Marea Neagră pentru România.

Canalul Dunăre-Marea Neagră scurteazä distanta Dunăre — Marea Neagra (aproximativ 400 km),
facilitează legatura fluvială cu centrul si nordul Europei (sistemul navigabil Main-Rhin),resursă de apã In
Podisul Dobrogei de Sud (apá industrială, irigații).
29.Prezentați o cauză a prezenței vegetației de stepă în subunitatea de relief numită Podișul Dobrogei
de Sud.

Climat cu influențe continentale (ariditate) cu precipitații reduse (sub 500mm/an) insuficiente pentru
dezvoltarea pădurii,se dezvoltă vegetație ierboasă rezistentă la uscăciune,relief de podiș jos(100-200m).

30.Prezentați o cauză a absenței etajului de vegetație alpin în unitatea de relief numită Mții Banatului.

În Mții Banatului sunt altitudini reduse sub 2000m (1446m-altitudinea maximă), temperaturile medii
anuale mai ridicate (4-6 grade Celsius), determină lipsa etajului de vegetație alpin.

31. Prezentați o cauză care explică suprafața mare a terenurilor cu păduri în județul Brașov.

Județul Brașov se suprapune reliefului montan, unde se dezvoltă etajul pădurilor de foioase și conifere.

32.Prezentaţi două argumente prin care să explicaţi importanţa fondului forestier pentru ţara noastră.

Fondul forestier reprezintă un factor de menținere a echilibrului natural, materie prima pentru
industrie, sursă de combustibil, materiale de constructie etc.

33.Prezentați o cauză a lipsei pădurilor în Câmpia Bărăganului.

Lipsa pădurilor în Câmpia Bărăganului se datorează intervenției antropice ca urmare a extinderii

localităților ( în special a orașelor) , necesitatea extinderii terenurile agricole.

34.Precizaţi o cauză a lipsei pădurilor în zona alpină.

În zona montana limita pădurii este cuprinsa intre 1600-1800 m, dupa care urmeaza etajul subalpin
format din jnepeni, afini si merisori iar mai sus pajisti alpine. Caracteristicile climatului alpin: temperaturi
reduse și vânturi puternice.

35.Prezentaţi două cauze care determină varietatea mare a solurilor din România.

Varietatea mare a solurilor din România se datoreză diversității treptelor si formelor de relief, varietății
conditiilor climatice,vegetației ca factor al pedogenezei.

36.Prezentaţi un factor care determină fertilitatea scăzută a solurilor în Munţii Carpaţi.

Temperaturile scăzute împiedică formarea humusului ( materie organică transformată) care asigură
fertilitatea. Precipitațiile bogate spală nutrienții din orizonturile superficiale. Ph-ul solului este unul acid
(plantele de cultură sunt adaptate la un Ph neutru și bazic).

37. Prezentați o cauză care explică suprafața mare a terenurilor agricole în județul Constanța.

Județul Constanța se suprapune reliefului de podiș jos, neted, cu soluri din clasa molisoluri, cu climă
favorabilă pentru practicarea agriculturii.

38.Prezentaţi două argumente pentru a explica faptul că Delta Dunării reprezintă un mediu unic pe
teritoriul României.

Delta Dunării reprezintă un peisaj unic prin: modul de formare, in urma aluvionării de către Dunare a
unui vechi golf de mare; relieful format din suprafețe de uscat (grinduri) și suprafețe acoperite de ape
(brațe, lacuri, canale, mlaștini); are un climat cu influente pontice, o vegetatie iubitoare de apa (sălcii,
stuf, papură) și o faună (pesti, pasari) specifice deltei,în anul 1992 a fost declarata Rezervatie a Biosferei.

39.Prezentaţi două cauze pentru care densitatea populaţiei ţării noastre prezintă diferenţieri
teritoriale.

Densitatea populației țării noastre prezintă diferențieri teritoriale datorită varietății reliefului ,a
condițiilor climatice diferite din țară,a prezenței resurselor de subsol.

40.Prezentați o cauză a valorilor foarte diferite ale densităţii populaţiei în Câmpia Română.

Orașe mari centre polarizatoare și satele adunate determină densități mari, câmpurile interfluviale
destinate agriculturii-densități mici( sub 50 loc/ km).

41.Prezentați o cauză care explică densitatea redusă a populației în Munții Carpați.

Densitatea redusă a populației în Mții Carpați se datorează: altitudinilor mari; reliefului accidentat,
condițiile climatice mai aspre (nefavorabile).

42.Prezentați o cauză pentru care densitatea populației are valori reduse în subunitatea de relief
Grupa Făgăraș

Densitatea populației are valori reduse în Munții Făgăraș, din cauza condițiilor naturale neprielnice:
relief înalt și accidentat, masivitate accentuată, pante abrupte, climă rece.

43.Prezentaţi o cauză care determină fenomenul de îmbătrânire demografică a populaţiei României.

Creșterea ponderii vârstnicilor se datorează scăderii drastice a ratei natalității (reducerea fertilității) și
migrației tinerilor

44.Prezentaţi două cauze care determină tendinţa de îmbătrânire a populaţiei României.

România se confruntă cu probleme sociale si economice multiple ceea ce a determinat accentuarea

tendintei de imbätrânire a populatiei In ultimul deceniu. Determinante au fost scăderea natalității și
implicit a sporului natural.Emigrarea tinerilor pentru o muncă mai bine remunerată, in străinătate.

45.Prezentaţi două cauze ce au determinat, după anul 1990, migraţia dinspre mediul urban către
mediul rural.

Accentuarea migrației dinspre mediul urban, către mediul rural, a fost determinată în România după
anul 1990 de cauze economice si sociale. Un rol determinant l-au avut insă creșterea ratei șomajului
determinată de restructurarea industriei, trecerea la economia de piață și aplicarea Legilor proprietați
(18 din 1991 si 1 din 2000), care au permis retrocedarea terenurilor agricole confiscate de către
comuniști.

46.Prezentaţi două cauze care au determinat creşterea populaţiei urbane în România.

Creșterea populației urbane în România a fost determinat de exodul rural in perioada comunistă, de
declararea localităților rurale ca centre urbane,subordonarea administrativă a unor localități rurale
situate in vecinătatea centrelor urbane.
47.Prezentați o cauză care explică scăderea ponderii populației urbane în România în perioada 1995-
2000.

Dezindustrializarea, șomajul, creșterea costului vieții în oraș dar și legea de împroprietărire a țăranilor a
dus la migrația de reîntoarcere a populației spre rural.

48.Prezentați o consecință a evoluției structurii populației pe grupe de vârstă în România, în perioada

1992 – 2011.

Scăderea ponderii tinerilor și creșterea ponderii vârstnicilor are drept consecință îmbătrânirea
demografică cu efecte în: creșterea vârstei de pensionare, necesitatea sistemului de pensii private,
scăderea numerică a forței de muncă.

49.Prezentaţi două elemente (premise) naturale care favorizează cultivarea cerealelor în unitatea de
relief numită Campia Română.

Premisele naturale care favorizează cultivarea cerealelor în Câmpia Română sunt: soluri fertile din clasa
molisoluri(cernoziom),are un climat favorabil, cu temperaturi ridicate (10-11°C) și precipitații de 400-500
mm (ce pot fi completate cu irigații), ce asigură dezvoltarea plantelor, terenuri arabile netede și extinse,
ce favorizează mecanizarea culturilor agricole, se cultivă pe suprafețe întinse cereale, plante industriale
și legume.

50.Prezentați un factor natural care face din Câmpia de Vest o importantă regiune agricolă a țării.

Câmpia de Vest este o importantă regiune agricolă a țării datorită climatului favorabil Este o regiune
agricolă datorită solurilor fertile (clasa molisoluri).

51.Prezentați o consecință a creșterii producției de cherestea din România.

Defrișări masive, accentuarea proceselor de degradare a terenurilor (alunecări de teren) inundații,

fenomene extreme.

52.Prezentaţi două argumente pentru a demonstra faptul ca terenurile arabile reprezintă cea mai
importanta resursă naturală din România.

Suprafața ocupată de terenurile arabile cu soluri cu fertilitate ridicată si moderată (circa 40%)sunt
pretabile tuturor grupelor de plante de cultură specifice zonei temperate. Producția agricolă constituie
baza hranei populației si a creșterii animalelor.

53.Prezentați un factor natural care face din Câmpia de Vest o importantă regiune agricolă a țării.

Câmpia de Vest este o importantă regiune agricolă a țării datorită climatului favorabil. Este o regiune
agricolă cu soluri fertile (clasa molisoluri).

54.Prezentaţi doi factori restrictivi în dezvoltarea agriculturii în regiunile montane.

Factori restrictivi în dezvoltarea agriculturii în regiunile montane sunt: relieful accidentat, condiții
climatice nefavorabile (temperaturi scăzute, fenomene de îngheț manifestate circa o jumătate din an
etc.), soluri cu fertilitate redusä (spodosoluri).
55.Prezentaţi două cauze pentru a explica faptul că în regiunile montane se practică mai mult
creşterea animalelor decât cultura plantelor.

În zona montană din cauza temperaturilor scăzute, a vantului mai puternic si a precipitațiilor ridicate ,
la care se mai adaugă și prezența unor soluri slabe ca si fertilitate(spodosoluri) nu este posibila cultivarea
plantelor.Prezența pajiștilor alpine dar si a fânețelor determină creșterea animalelor in zona montană,
indeosebi a bovinelor și ovinelor.

56.Prezentați o cauză care explică frecvenţa mult mai mare a hidrocentralelor în regiunea montană,
decât în regiunea de câmpie.

Debite mari constante tot timpul anului ca urmare a precipitațiilor bogate(munte) pe când în regiunea
de câmpie fluctuația debitului este în raport de sezon ploios/secetos, în zona montană sunt mai multe
hidrocentrale, deoarece debitul râurilor este mai ridicat, iar pantele sunt mari decât la câmpie,
favorizând valorificarea hidroenergetică a forței apelor. Roca mai dură la munte ce dă stabilitate barajui.
Lățimea albiei mai redusă la munte decât la câmpie(costuri mai mici cu construcția barajului .Viteza
mare de curgere datorită pantelor(munte).

57.Prezentaţi un avantaj şi un dezavantaj al utilizării hidroenergiei pentru obţinerea energiei electrice.

Avantaje: nepoluantă, ieftină; Dezavantaje: modifică ecosistemul, fluctuația producției în raport de debit

58.Prezentați o cauză pentru care industria de prelucrare a lemnului are numeroase centre de
prelucrare în subunitățile Grupa Centrală a Carpaților Orientali și în Subcarpații de Curbură.

În regiunile de munte și subcarpatice sunt cele mai întinse suprafețe ocupate cu păduri, lemnul fiind
materia primă utilizată de această industrie. Centre de prelucrare a lemnului sunt amplasate în
apropierea materiei prime, în regiunile muntoase și subcarpatice.

59.Prezentaţi două cauze care să explice faptul că industria materialelor de construcţii este foarte
răspândită în România.

Industria materialelor de construcţii este foarte răspândită în România datorită materiei prime
diversificate și cresterea cererii de materiale de constructii pe piata internă si externă.

60.Prezentaţi două cauze prin care să explicaţi dispunerea radiar-concentrică a reţelei feroviare în
România.

Rețeaua feroviarä are o dispunere radiară fiind influențată de pozitia capitalei, rețeaua feroviară are o
dispunere convergenta impusă de configurația reliefului carpatic.

61.Precizaţi doi factori de favorabilitate în dezvoltarea oraşului Braşov ca nod de comunicaţii.

Poziția geografica in zona de traversare a Carpaților dintr-o parte in alta, dezvoltarea orasului in zona
de legatura a drumurilor comerciale transcarpatice care au legat Tara Româneascä de Transilvania.

62. Prezentaţi doi factori de favorabilitate în dezvoltarea oraşului Braşov ca oraş turistic.

Numeroasele monumente istorice si de artă (fortificații medievale, biserici, case vechi, muzee),
prezența celei mai importante stațiuni montane si de sporturi de iarnă din tara (Poiana Brasov).