Rolul indicațiilor autorului (Test 6, S II, Lucia Demetrius – Trei generații)

Scurtă prezentare Indicațiile autorului – indicații scenice sau didascalii – oferă informații
teoretică despre decor sau despre mișcarea scenică a personajelor. În plus, acestea
contribuie la caracterizarea personajelor, susțin conflictul dramatic și
amplifică atmosfera tensionată.
Analiza textului, pe În prima parte a fragmentului, didascaliile au rolul de a contura
fragmente decorul. Indicii temporali proiectează un timp trecut: „scena se petrece în
Decor anul 1896”. Spațiul este reprezentat de „salonul unor oameni cu stare”,
-indici spațiali constituind un cronotop interior, propice pentru o scenă de familie. Detaliile
-indici temporali semnificative (pian, draperii de catifea, fotolii, canapea, fructieră cu cărți de
-detalii semnificative vizită) accentuează statutul social înalt, deschiderea spre viața mondenă
(prin cărțile de vizită), iar palmierul poate sugera un anumit snobism, dorința
Interpretare !!!!: de a impresiona. Se remarcă portretele de familie („două portrete de familie,
-statut social în ramă de bronz și pluș”) care trimit la tematica familiei, așa cum sugerează
-atmosferă și titlul, impunându-se ca posibile modele (care pot fi urmate, sau împotriva
-semnificații cărora noile generații se pot răzvrăti). Prin urmare, cronotopul este verosimil,
-caracterizare prin încadrând piesa în realism și realizează caracterizarea prin mediu a
mediu personajelor.
În a doua parte a fragmentului, didascaliile se referă la jocul
Jocul scenic al scenic al personajelor. Astfel, Ruxandra este surprinsă într-o atitudine tipică,
personajelor repetitivă: „cântă la pian”. Gesturile ei: „întoarce clepsidra și exersează iar”
-comportament exprimă ambiția, răbdarea, pasiunea pentru muzică. Poziția „cu spatele la
-gesturi sală” suprimă/suspendă comunicarea și o proiectează în lumea ei. De
-poziție asemenea, didascaliile cuprind portretul fizic, insistându-se asupra detaliilor
-mimică (poate vestimentare: „o bluză de dantele, cu mânecă lungă și o fustă creață la
dezvălui stări spate…”. Astfel, prin caracterizarea indirectă se evidențiază eleganța,
sufletești) feminitatea, chiar pedanteria fetei. În schimb/în opoziție/Pe de altă parte,
-mișcarea Sultana este surprinsă într-o poziție banală, casnică, „în fotoliu, croșetează”.
Elem nonverbale Singurul detaliu de înfățișare („la brâu are un mănunchi mare de chei”)
exprimă firea practică, importanța și autoritatea ei în organizarea
Ritm, intonație gospodăriei. Schimbul de replici este susținut de elemente nonverbale și nu
elem paraverbale reprezintă o comunicare reală, iar dezinteresul Ruxandrei pentru ceea ce
spune Sultana este accentuat de gesturile ei (elemente nonverbale): „se
-caracterizare întrerupe”, „dă din cap și exesează iar”. Astfel, se prefigurează un posibil
-situație tensionată, conflict între generații.
conflictuală Ultima indicație scenică („pe stradă răsună un trap de cal și
zgomot de trăsură”) orientează atenția cititorului /spectatorului spre
exterior, ceea ce se află în afara scenei și anunță posibila apariție a unui
personaj nou.

Obs . indicațiile autorului pot să cuprindă și lista personajelor de la începutul piesei.