Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2
„Luceafărul” de Mihai Eminescu
1. Explică semnificaţia afirmaţiei fetei de împărat, din partea a doua a poemului, „Şi guraliv şi de
nimic,/ Te-ai potrivi cu mine”.
2. Comentează sensul exclamaţiei lui Cătălin, „arz-o focul”, raportându-l la modul de exprimare al
Luceafărului. Găseşte şi alte exemple ale limbajului „omenesc” al pajului.
3. Explică legătura ce se poate stabili între legenda lui Orfeu şi oferta Demiurgului, „Vrei să dau glas
acelei guri, / Ca dup-a ei cântare / Să se ia munţii cu păduri, / Şi insulele-n mare”.
4. Imaginea îndrăgostiţilor din ultima parte este aceea a „doi tineri”, pentru ca apoi ei să fie numiţi
„copii cu plete lungi, bălaie”. Motivează această schimbare.
5. Explică semnificaţia structurii „adânc himeric”, aleasă de poet pentru a descrie privirea demonului.
Ce schimbare de sens s-ar produce în cazul adăugirii unei virgule: „adânc, himeric?”
6. Accentuează cuvântul subliniat ţinând seama de contextul în care se află: „Căci tu izvor eşti de
vieţi / Şi dătător de moarte”. Motivează modificarea produsă în rostirea cuvântului.
7. Găseşte o explicaţie pentru folosirea frecventă a diminutivelor în secvenţele în care este prezentat
Cătălin.
9. Explică semnificaţia comparaţiei: „Cum e fecioara între sfinţi / Şi luna între stele”, punând-o în
legătură cu afirmaţia anterioară, „era una la părinţi”.