Bacãu, str. Mihai Viteazu, nr. 12, sc. C, ap.

8
tel/fax 0234 / 525558
tel. 0744 / 701023, 0745 / 407693
e-mail : ecogeo64@clicknet.ro

STUDIU GEOTEHNIC
pentru

REABILITARE }COALA VER}E}TI,

LOCALITATEA VER}E}TI, COMUNA S§NDULENI,
JUD. BAC§U

ELABORATOR PROIECT : S.C. STABILO S.R.L. BAC§U

BENEFICIAR : COMUNA S§NDULENI

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. ECO GEO PREST

S.R.L. BACÃU

CONTRACT NR. 34 / 2015

INTOCMIT : ing. geolog Adriana Nicolaides

2015

F01-7.5
1
 BORDEROU

A. PIESE SCRISE

Foaie de prezentare pag. 1

Borderou pag. 2

Memoriu tehnic pag. 3
Cap. 1. Considera\ii generale
Cap. 2. Consideratii geomorfologice, geologice,
hidrogeologice ]i climatice
Cap. 3. Considera\ii litologice ]i geotehnice
Cap. 4. Concluzii si recomand`ri

B. PIESE DESENATE

Plan de [ncadrare [n zon` Sc. 1 : 100 000 Pl. G 1

Plan de situa\ie cu amplasarea
lucr`rilor de prospec\iune executate Sc. 1 : 25 000 Pl. G 2

Profile litologice A – A’, B – B’ ]i C – C’ Sc. 1 : 200 Pl. G 3

Profilele litologice unitare ale forajelor Sc. 1 : 50 Pl. G 4–G 7

Centralizator date de laborator

F02-7.5

2
 Bacãu, str. Mihai Viteazu, nr. 12, sc. C, ap. 8
tel/fax 0234 / 525558
tel. 0744 / 701023, 0745 / 407693
e-mail : ecogeo64@clicknet.ro

MEMORIU TEHNIC
CAP. 1. CONSIDERA|II GENERALE

Ca umare a solicit`rii beneficiarului, COMUNA S~NDULENI din jude\ul Bac`u ]i [n

conformitate cu cerin\ele expertului tehnic de rezisten\`, s-a [ntocmit prezentul studiu
geotehnic referitor la terenul de fundare pe care a fost construit` [n anul 1969 }coala
gimnazial` din localitatea Ver]e]ti, comuna S`nduleni, jude\ul Bac`u.
}coala este o construc\ie parter din zid`rie portant`, situat` pe un teren [n pant`, cu
valori locale ale inclin`rii spre p[r[ul Ver]e]ti de p[n` la 30 %.
1.1. Prezentul studiu are drept scop :
determinarea principalelor caracteristici fizico-mecanice ale rocilor din amplasament,
[n cuprinsul zonei active a funda\iilor;
semnalarea unor condi\ii speciale ale amplasamentului;
recomand`ri privind condi\iile de fundare, cu asigurarea stabilit`\ii generale.
1.2 . Situa\ia existent` :
{n cadrul lucr`rilor de reabilitare a ]colii s-a descoperit c` funda\iile acesteia,
executate probabil [n mai multe etape, prezint` fisuri transversale, [n special [n partea
dinspre aval a c`dirii, acolo unde eleva\ia deasupra funda\iilor ajunge p[n` 1,5 m.
Tronsonul aval al ]colii se afl` la o distan\` de cca. 25 m de albia p[r[ului Ver]e]ti, al
c`rui talveg este la o ad[ncime de cca. 3 m fa\` de maluri.
1.3. Prospec\iuni de teren :
{n conformitate cu tema de studii propus` de expertul tehnic de rezisten\`, funda\iile
cl`dirii au fost dezvelite prin dou` sondaje deschise, executate pe laturile sudic` ]i vestic`
ale cl`dirii ( vezi Pl. G 2 ), din care au fost prelevate probe netulburate ]i tulburate.
De asemenea, [n jurul construc\iei au fost executate 4 foraje de mic diametru din care
au fost prelevate probe tulburate.
Analizele ]i [ncerc`rile de laborator au fost executate [n laboratorul GTF gradul II al
S.C. ECO GEO PREST S.R.L. din Bac`u.
1.4. Lucr`rile de teren au fost executate [n ultima decad` a lunii august
2015, perioad` caracterizat` prin temperaturi ridicate ]i precipita\ii foarte pu\ine.

CAP. 2. CONSIDERA|II GEOMORFOLOGICE, GEOLOGICE,

HIDROGEOLOGICE }I CLIMATICE

2.1. Teritoriul comunei S`nduleni se [ncadreaz` din punct de vedere morfologic [n

cadrul Depresiunii Tazl`u – Ca]in ( subunitatea Depresiunea Tazl`ului ), unitate
component` a Subcarpa\ilor Tazl`ului. Depresiunea Tazl`ului apare ca un uluc tectonic
orientat nord-sud, format [ntre Cumea Pietricica ( subunitatea Culmea C`runta ) la est ]i
Culmea muntoas` a Berzun\ului din cadrul Mun\ilor Trotu]ului la vest.
3
 Depresiunea Tazl`ului este drenat` de r@ul cu acela]i nume pe ale c`rui maluri se
extinde ]i localitatea S`nduleni. Celelalte sate componente ale comunei sunt situate pe
zonele de versant, fie [n cuprinsul Dealurilor Berzun\ului ( localitatea Ver]e]ti ), fie pe
versantul vestic al Culmii Pietricica, [n Dealurile C`p`\@nii ]i C`runta ( localit`\ile Coman ]i
B[rzule]ti ).
Localitatea Ver]e]ti este situat` pe cele dou` maluri ale p@r@ului Surlei ( Ver]e]ti ),
afluent pe dreapta al Tazl`ului, [ntre Dealul Str@mba la nord ]i Dealul Andronic la sud. Satul
este r`sfirat ]i pe v`ile afluen\ilor toren\iali sau semi-permanen\i ai v`ii Surlei ( Valea
Vizuinilor, Valea Ru]ilor, Valea Andronic ).
Amplasamentul }colii gimnaziale este situat pe malul st[ng al p[r[ului Ver]e]ti
( Surlei ), pe relieful [ngust de ]es aluvial, dar ]i peste depozitele de coluvii de la baza
versantului, rezult[nd o pant` general` a amplasamentului de cca. 17 % iar local` de p[n` la
30 %.
2.2. Din punct de vedere geologic teritoriul comunei S`nduleni face parte din zona
miocen` subcarpatic`, zon` care reprezint` flancul intern, cutat, al avantfosei Carpa\ilor
Orientali.
Marea majoritate a sedimentelor prezente [n aceasta zon` sunt de v@rst` helve\ian`,
cu excep\ia unor axe de anticlinal, [n care eroziunea a descoperit Burdigalianul. Excep\ie fac
]i aluviunile din ]esurile cursurilor de ap` care au v@rsta cuaternar` ( Holocen superior ).
Depozitele apar\in[nd Helve\ianului sunt formate [n zona S`nduleni din gresii,
conglomerate ]i microconglomerate, precum ]i din marne ]i argile, cenu]ii, ro]ietice ]i
verzui. Depozitele helve\iene, au fost [nt@lnite, [n primul r@nd, [n albia Tazl`ului, constituind
baza pe care se sprijin` aluviunile r@ului sau constituind chiar talvegul cursului de ap` ]i
sunt reprezentate prin marne cenu]ii, uscate ]i foarte tari. }i unii dintre afluen\ii locali au [n
talveg acela]i strat de argil` marnoas` ]i marn`.
Burdigalianul, probabil prezent sub albia Tazl`ului care urm`re]te axul de anticlinal,
este reprezentat de stratele de Tescani ( orizontul ro]u ), compuse din alternan\e de gresii,
marne cenu]ii ]i conglomerate.
Cuaternarul nediferen\iat este prezent ]i pe unele culmi din vestul extrem al comunei,
reprezent@nd relieful de glacis. {n acest caz este reprezentat prin depozite cu caracter
proluvial, necoeziv ]i grosier ( pietri]uri neuniforme, slab rulate, nisipuri mari, nisipuri
argiloase ).
Depozitele Cuaternarului superior din v`ile ]i ]esurile apelor curg`toare sunt formate
din aluviunile necoezive ]i slab coezive sedimentate de cursurile de ap` ( pietri]uri cu gale\i,
nisipuri, nisipuri pr`foase ]i argile pr`foase).
Pe versan\ii de deal ]i la baza acestora sunt dezvoltate depozitele deluviale ]i
proluviale, predominant de natur` argiloas` ]i, subordonat, pr`foas`.
2.3. Hidrogeologia zonei [n care se extinde teritoriul comunei S`nduleni este
influen\at` de existen\a unor forme diferite de relief, cu genez` ]i condi\ii litologice diferite.
{n conformitate cu structurarea treptelor morfologice, pot fi separate urm`toarele tipuri
de acvifere :
- acviferul zonei de lunc` din malul st@ng al r@ului Tazl`u;
- acviferul terasei joase de 5 – 7 m altitudine relativ` din versantul st@ng al
r@ului Tazl`u;
- acviferul terasei de 13 – 15 m altitudine relativ` din versantul st@ng al r@ului
Tazl`u;
- acvifere din ]esurile aluviale ale p@raielor;
- acvifere de versant la baza deluviului de pant`.
Dintre aceste acvifere, [n subteranul amplasamentului ]colii din Ver]e]ti nu a fost
[nt@lnit` nici o categorie. {n unele foraje a ap`rut posibilul colector al acviferului din ]esul
p[r[ului Ver]e]ti, dar datorit` secetei din anul 2015, nu a fost [nt[lnit ]i un strat acvifer, doar
depozite sub\iri semi-permeabile, de consisten\` redus` ( foarte umede ).
2.4. Clima zonei [n care se afl` comuna S`nduleni este cea specific` culoarelor
depresionare ]i dealurilor joase aflate la vest de Podi]ul Moldovenesc. Aceasta se
4
caracterizeaz` printr-un num`r redus de zile de var` ( cca. 90 de zile cu temperaturi peste
25° C ). Temperatura medie multianual` se situeaz` [n jurul valorii de 9° C.
Precipita\iile au o valoare medie multianual` de cca. 550 mm, din care cea mai mare
parte cad [n sezonul cald. Sunt frecvente precipita\iile toren\iale care, datorit` bazinelor mari
de alimentare a p@raielor ]i toren\ilor ]i a scurgerii superficiale rapide, datorat` pantelor mari
]i lipsei vegeta\iei arboricole, determin` cre]terea brusc` a debitelor pe p@raie ]i, [n final, pe
r@ul Tazl`u.
Conform NP 112 – 2014, ad@ncimea maxim` de [nghe\ [n zona comunei S`nduleni
este de 0,9 m. Conform codului de proiectare CR 1–1–4/2012, amplasamentul studiat se
[ncadreaz` [n zona cu presiunea dinamic` de referin\` a v@ntului qb = 0,6 kPa ( interval
maxim de recuren\` IMR = 50 ani ). Din punct de vedere a evalu`rii ac\iunii z`pezii asupra
construc\iilor ( cod de proiectare CR 1–1–3/ 2012 ), comuna S`nduleni se afl` [n zona av@nd
[nc`rcarea caracteristic` la sol Sk = 2,0 kN/ m2.

CAP. 3. CONSIDERA|II LITOLOGICE }I GEOTEHNICE

Pe terenul din jurul ]colii au fost executate 4 foraje geotehnice ( vezi Pl. G 2 ]i G 4 –
G 7 ) cu ad@ncimi de – 6,0 m CTN. Din foraje s-au luat probe care au fost analizate [n
Laboratorul GHF gradul II al S.C. ECO GEO PREST S.R.L. De asemenea, din unul dintre
sondajele deschise, corespunz`tor forajul F3, a fost luat` o prob` netulburat`, din stratul pe
care se sprijin` funda\iile.
Cele 4 foraje au permis stabilirea unei neuniformit`\i litologice mari a terenului din
subteranul amplasamentului ]colii.
Forajul F1 a traversat, sub 0,5 m de umpluturi, un strat cu grosimea de 1,9 m de argil`
cenu]ie cu benzi ruginii, cu urme de c`rbune ]i material lemnos alterat, foarte umed` ( w =
34,5 % ), cu plasticitate foarte mare ( IP = 40,3 % ), plastic tare ( IC > 1 ), activ ca PUCM
( IA = 1,82, IP > Cp, A2µ = 23 %, wL > 50 % ).
Sub acest strat ]i p[n` la ad[ncimea de – 4,8 m CTN, c[nd forajul a fost oprit de
prezen\a unei buc`\i mai mari de lemn [ncarbonizat, forajul a trecut printr-un strat de argil`
pr`foas` nisipoas` m[loas` cenu]ie, cu mult material organic ( lemn alterat ), saturat` ( w =
42,5 % ), cu plasticitate mare ( IP = 35,8 % ), plastic moale ( IC = 0,48 ).
Forajul F2, s`pat [n zona aval, a trecut, p[n` la – 2,2 m CTN, printr-un strat de argil`
pr`foas` cafeniu-cenu]ie, cu fisura\ie poligonal`, cu umiditate sc`zut` ( w = 22,6 % ), cu
plasticitate mare ( IP = 27,1 % ), plastic v[rtoas` ( IC = 0,85 ). }i acest strat are activitate
medie ca PUCM ( IA = 1,51, IP > Cp, A2µ = 18 %, wL > 40 % ).
Dup` stratul de depozite deluviale, au fost [nt[lnite [n foraj strate sub\iri de praf argilos
cafeniu ]i ruginiu, cu carbonat de calciu, plastic consistente.
{ntre – 3,3 m CTN ]i – 4,0 m CTN a fost traversat colectorul ( [n prezent f`r` ap` ) al
stratului acvifer din ]esul aluvial, format din praf argilos ]i praf nisipos argilos v[n`t, m[los, cu
carbonat de calciu ]i resturi alterate de lemn, plastic moale.
La ad[ncimea de – 4,0 m CTN s-a intrat [n stratul impermeabil pe care s-au
sedimentat depozitele deluvio-aluviale, reprezentat de argil` marnoas` cenu]ie, uscat` ]i
plastic tare.
Forajul F3, s`pat tot [n zona aval, a trecut, p[n` la – 3,0 m CTN, printr-un strat de
argil` pr`foas` cafene, cu umiditate mare ( w = 27 %, Sr = 0,94 ), cu plasticitate mare ( IP =
27,8 – 28,4 % ), plastic consistent` ( IC = 0,72 ), cu porozitate ridicat` ( e = 0,77 ), cu
compresibilitate mijlocie ( E0ed 200-300 = 14700 kPa ) la limita terenurilor cu tasare suplimentar`
prin umezire ( im3 = 1,96 % ). }i acest strat are activitate medie ca PUCM ( IA = 1,01, IP > Cp,
A2µ = 28 %, wL > 40 % ).
Dup` o lentil` sub\ire de praf argilos stratificat, plastic consistent`, [ntre – 3,3 m CTN
]i – 3,8 m CTN a fost traversat colectorul ( [n prezent f`r` ap` ) al stratului acvifer din ]esul
aluvial, format din praf nisipos argilos cenu]iu, m[los, cu multe resturi alterate de lemn,
plastic moale.

5
 La ad[ncimea de – 3,8 m CTN s-a intrat [n stratul impermeabil pe care s-au
sedimentat depozitele deluvio-aluviale, reprezentat de argil` marnoas` cenu]ie, uscat` ]i
plastic tare.
Forajul F4 a traversat, sub 0,8 m de umpluturi, un strat cu grosimea de 2,0 m de argil`
pr`foas` cafenie, pu\in umed` ( w = 22,5 % ), cu plasticitate mare ( IP = 30,9 % ), plastic
v[rtoas` ( IC = 0,83 ), cu activitate medie ca PUCM (IA = 1,72, IP > Cp, A2µ = 18 %, wL > 40 %).
{n tabelul de mai jos se dau valorile de calcul ale principalelor caracteristici
geotehnice pentru stratul de argil` pr`foas` cafenie, prezent p[n` la ad[ncimi de – 2,2 – 3,0
m CTN ]i pe care se sprijin` aproape [n totalitate funda\iile continue ale cl`dirii ]colii :

Argil`
CARACTERISTICA pr`foas`
GEOTEHNIC~ cafenie
( – 1,7 m CTN )

umiditate natural` ( w ) % 24,71

indice de plasticitate ( IP ) % 28,78

indice de consisten\` ( IC ) 0,80

densitate aparent` ( ρw ) g/cm3 1,644

greutate volumetric` ( γw ) kN/m3 16,13

densitate aparent` uscat` ( ρd ) g/cm3 1,295

greutate volumetric` uscat` (γd)kN/m3 12,71

volumul porilor ( n ) % 43,60

indice de porozitate ( e ) % 0,77

grad de umiditate ( Sr ) 0,94

modul de deforma\ie edometric` 14700
E0ED 200-300 kPa

Modul de deforma\ie linear` Es ( kPa ) 17000
( conf. NP 112 –
2014, tab. J.2. )

Unghi de frecare intern` - Φ ( ° ) 15 o

Coeziunea – c ( kPa ) 23,30

Nivelul hidrostatic al acviferului freatic nu a fost [nt@lnit [n nici un foraj p[n` la

ad[ncimea de investigare, de – 6,0 m CTN.
{n continuare, se face calculul presiunii plastice – ppl pe stratul de argil` pr`foas`
cafenie, corespunz`toare ad[ncimii de fundare g`site [n sondajele deschise care au dezvelit
funda\iile : Df = 1,6 m.
Valoarea presiunii plastice – ppl ( presiunea corespunz`toare unei extinderi limitate a
zonei deforma\iilor plastice [n terenul de fundare ), se calculeaz` cu formula :
p pl = ml (γ × B × N1 + q × N 2 + c × N 3 )
unde ml este coeficientul condi\iilor de lucru,γ este media ponderat` a greut`\ilor volumice
de calcul a stratelor de sub funda\ie, pe o ad[ncime egal` cu B/4 m, unde B este l`\imea
funda\iei continue, q este suprasarcina de calcul la nivelul t`lpii funda\iei, lateral fa\` de
funda\ie, c este valoarea de calcul a coeziunii stratului de p`m[nt de sub talpa funda\iei, iar
N1, N2, N3 s[nt coeficien\i adimensionali [n func\ie de valoarea de calcul a unghiului de
frecare interioar` a terenului de sub talpa funda\iei.
Pe baza datelor de calcul din tabelul de mai sus, folosind algoritmul ]i tabelele de la
punctul H.5. din Anexa H la normativul NP 112 – 2014, parametrii enumera\i au valorile :
- ml = 1,4;
- γ = 16,13 kN/m3;
6
 - B = 0,5 m;
- q = Df × γmed = 1,6 m × 16,13 kN/m3 = 25,79 kPa;
- c = 23,30 kPa;
- N1 = 0,32; N2 = 2,30; N3 = 4,84 pentru Φ = 15º
Cu aceste valori, presiunea plastic` a terenului de fundare reprezentat de argil`
pr`foas` cafenie, la ad[ncimea Df = 1,6 m este :
ppl = 244,53 kPa ≈ 245 kPa
Se va \ine cont la proiectarea lucr`rilor de consolidare s` se respecte rela\ia : pef ≤ ppl,
unde pef este presiunea medie vertical` pe talpa funda\iei, provenit` din [nc`rc`rile de calcul
din gruparea fundamental`.

CAP. 4. CONCLUZII }I RECOMAND~RI

4.1. {n urma execut`rii lucr`rilor de prospec\iune pe amplasamentul propus, precum

]i pe baza informa\iilor geotehnice de\inute despre zona studiat` se consider` c` exist`
condi\ii pentru consolidarea }colii gimnaziale din localitatea Ver]e]ti.
4.2. {n conformitate cu prevederile normativului NP 074/2014 lucrarea se [ncadreaz`
[n categoria geotehnic` 2, cu risc geotehnic moderat ( teren de fundare dificil – 6 puncte,
apa subteran` sub ad@ncimea de fundare – 1 punct, construc\ie de importan\` normal` – 3
puncte, f`r` risc de degradare a construc\iilor [nvecinate – 1 punct, zona cu accelera\ia
terenului ag ≥ 0,25 g – 3 puncte ⇒ punctaj 14 ).
4.3. Stabilitatea amplasamentului este asigurat`, nu exist` pericolul declan]`rii unor
fenomene morfo-dinamice. Se va studia prin studiu hidrologic inundabilitatea terenului.
4.4. Despre construc\ie se cunoa]te, [n urma sondajelor deschise executate, c` este
fundat` la o ad@ncime medie de – 1,6 m de la cota terenului, c` are funda\ii continue din
beton, cu o grosime de cca. 0,5 m.
4.5. Stratul freatic poate fi prezent [n subteranul amplasamentului, [n perioade cu
precipita\ii, la ad@ncimi de cca. – 3,5 m CTN [n zona aval a construc\iei ]i cca. – 8,5 m CTN
[n zona amonte, dinspre3 drumul s`tesc.
4.6. Sistemul de fundare al construc\iei este fundarea direct` [n stratul de argil`
pr`foas` cafenie, plastic v[rtoas`, cu activitate medie ca PUCM. Partea de nord-est a
construc\iei este fundat` pe un strat de argil` cenu]ie, plastic tare, cu activitate PUCM.
Stratul de fundare pe care este talpa funda\iilor [n prezent este deci neomogen.
Activitatea de contractilitate este mai mare pentru terenul din partea de nord-est a
construc\iei ( argila cenu]ie ). Totu]i, datorit` unor varia\ii ale umidit`\ii terenului mai mari [n
partea sudic`, aval, a cl`dirii, [n aceast` zon` s-au manifestat presiuni de contrac\ie-umflare
mai mari care au dus la fisurarea funda\iilor.
4.7. Ad@ncimea minim` de fundare pe stratul de argil` pr`foas` cafenie ( local argil`
cenu]ie ), cu activitate medie PUCM, conform prevederilor NP 126 – 2010, punctul 4.5., este
de – 2,0 m CTA, cu 0,4 m sub cota funda\iilor din beton existente.
Datorit` problemelor tehnice deosebite presupuse de o solu\ie de consolidare prin
subzidire, precum ]i datorit` neomogenit`\ii deosebite a terenului din subteranul construc\iei,
neomogenitate generat` de panta pe care este plasat` ]coala, dar ]i de fenomene de
migrare [n trecut a albiei actuale a p[r[ului, expertul tehnic va analiza oportunitatea solu\iei
de consolidare prin subzidire, dac` prin alte metode, mai pu\in problematice tehnic, se poate
realiza o consolidare a funda\iilor la ad[ncimea actual` de fundare.
{n orice variant`, este obligatorie construirea de trotuare, cu l`\imea de minim 1,0 m ]i
o pant` de 3 % spre exterior, [n jurul construc\iei, etan]ate la rostul cu eleva\ia.
Trotuarele vor fi executate pe un pat de p`m@nt local bine compactat.
4.8. Se recomand` ca [n viitor s` fie prev`zut` rectificarea ]i calibrarea albiei p[r[ului
pe tronsonul corespunz`tor cl`dirii ]colii, cu executarea unui pereu etan] de beton pe malul
st[ng, sprijinit pe o grind` [ncastrat` [n stratul de argil` marnoas`, [nt[lnit [n foraje la ad[ncimi
de cca. – 4 m de la cota ]esului aluvial ( forajele F2 ]i F3 ). {n acest fel ar fi oprit` circula\ia
apei dinspre p[r[u spre stratul de fundare contractil.
7
 4.9. Capacitatea portant` a terenului de fundare reprezentat de argil` pr`foas`
cafenie, plastic v[rtoas`, se consider` c` este presiunea plastic`.
pa = ppl = 245 kPa la ad[ncimea de fundare Df = 1,6 m CTA;
4.10. {n conformitate cu normativul P 100/1 – 2013, comuna S`nduleni se [ncadreaz`
[n urm`torii parametrii de calcul seismic:
accelera\ia terenului ag = 0,35 g ;
perioad` de col\ TC = 0,7 sec.
4.11. {n conformitate cu Norme orientative de consumuri de resurse pe articole de
deviz pentru lucr`ri de terasamente – Ts, edi\ia 1994, elaborate de I.S.P.C.F. ]i I.N.C.E.R.C.
Bucure]ti ]i aprobate de M.L.P.A.T., p`m@ntul care va fi excavat pentru lucr`rile de
consolidare a funda\iilor se [ncadreaz` [n categoria coeziv – tare, dup` cum urmeaz` :
argil` pr`foas` – coeziune mijlocie – foarte tare;
argil` – foarte coeziv – foarte tare.

Dac` este cazul, se va solicita asisten\a tehnic` pe ]antier a inginerului geolog la

executarea lucr`rilor de consolidare.

INTOCMIT,

ing. geolog Adriana Nicolaides