Activitati specifice zonei:

n rocile specifice zonei Videle se gsesc zcmintele de petrol

Exploatrrile petrolifere i de gaze de sond, puse n valoare ncepnd din anul 1961 organizate n
cadrul Schelei de Petrol Videle au avut o contribuie esenial la dezvoltarea oraului
O activitate important o constituie agricultura, care se desfoar n sistem privat la nivel de
microferme i sub form asociativ, n mic parte

Activitati economice principale:

Activitate economic de tip industrial - exploatrile petrolifere i de gaze de sond organizate n

cadrul Schelei de Petrol Videle
Activitatea agricol
Comer

Dispunere geografica:

Solurile:

Stratigrafia fundamentului este data de o alternanta de argile ,argile

nisipoase,marne,pietrisuri,bolovanisuri care cantoneaza pe un pat argilos sau
marnos.

La suprafata aceste depozite fluvio-lacustre sunt acoperite de o manta de

loess cu grosime de cca 8 m,la suprafata captand aspect de ses,brazdata de
numeroase fire de vale si strabatuta in directia V-E de paraul Glavacioc.

Potrivit memoriului tehnic realizat pentru aceasta zona tipurile de sol sunt
urmatoarele:cernozim argiloiluvial,sol brun-roscat,sol brun argiloiluvial,sol brun
roscat-luvic,sol pseudogleic,regosol si coluvial.

Cernoziomul argiloiluvial-pe profil prezinta textura diferentiata ,in special in

partea superioara prezinta textura mijlocie,la nivelul orizontului Bt prezinta un
surplus de argila.

Solul brun-roscat-structura grauntoasa medie si mare in orizontul superior,si

prismatica foarte mare in orizontul Bt.

Solul brun argiloiluvial-textura fina spre medie cu un continut sporit de

argila,structura bine dezvoltata in orizontul superior si coluvial prismatica sau
prismatica in orizontul Bt.
 Solul brun roscat luvic-textura diferentiata ,crescand spre orizontul Bt
,devenind mai fina.

Lacovistile-textura mijlocie sau fina nediferentiata pe profil ,cu structura

glomerulara bine dezvoltata in orizontul Am.

Solul pseudogleic-conditii de umiditate excesiva provenita din apa

precipitatiilor ,pe terenuri plane sau depressionare,cu textura fina nediferentiata
pe profil.

Regosol-orizont A format din material parental ,provenit din roci

neconsolidate.

Coluvisol-material coluvial acumulat la baza versantilor intr-un straty de

peste 50cm,textura nediferentiata mijlocie,nestructurate,agregate grauntoase ,
glomerulare sau poliedrice.

Adancimea de inghet in aceasta zona este de la 0,90 m de la suprafata

topografica.

Geologia:

Zona orasului Videle face parte din unitatea tectonica denumita Platforma
moesica alcatuita din depozite sedimentare apartinand Cuaternarului ,si in
conformitate cu AVIZUL GEOTEHNIC PRELIMINAR al SC.PRIMA.SA-Alexandria,in
urma forajelor efectuate pe acest teritoriu s-a stabilit urmatoarea
stratificatie:nisipuri prafoase-argiloase,prafuri argiloase nisipoase, cu
grosimi de cca 2m,orizonturi grosiere de nisipuri si pietrisuricu grosimi
variind intre 2-4m,in care se gaseste cantonat primul orizont acvifer.

Tot in urma acestui studiu s-au mai inregistrat in zonele indicate cu risc
hidrologic si afectate de viitura din 2005 urmatoarea stratificatie:

-0,00-0,60(0,80)m-umplutura sau sol vegetal

-0,60(0,80)-2,00(2,50) m argila prafoasa nisipoasa de culoare galben-cafenie

-sub adancimea de 2,00 m se dezvolta un orizont de nisip fin prafos spre baza
cu pietris mare.

Hidrogeologia:

Apa freatica se intalneste la mai mult de 10 m sub campie ,intre 5-10 m sub firele
de vale ,intre 0-5,5 m sub lunca Glavaciocului.

Se remarca prezenta unui orizont acvifer dupa cum urmeaza:

 -0-0,5 m fata de Soseaua Pitesti

-0,5-1 m fata de Strada Morii si Plantelor

-1-1,2 m fata de Strada Luncii si Fundatura Luncii

-1-2 m Soseaua Giurgiului,

de la suprafata terenului actual (studiu realizat la data de 1.09.2005)cu

tendinte de ridicare spre suprafata terenului in perioade ploioase cand volumul
apei raului Glavacioc creste.

Clima:

Este caracterizata de influiente temperat continentale excesive specific zonei

de campie sudica,veri calduroase si ierni lungi si aspre,lungi perioade de
seceta.

Regimul precipitatiilor insmeaza in medie cca600 mm/an,cu

raspandire neuniforma ,iar in timpul verii torentialitatea este insotita de
fenomene meteo cu grad sporit de periculozitate:vijelii,oraje,grindina.

Regimul vanturilor este predominat de:

-Crivat:din directia N si N-E

-Austrul:din directia V

Gradul de continentalism este oferit de amplitudinea termica anuala care

insumeaza 72.40C,temperatura maxima absoluta fiind inregistrata in luna
iulie(42.20C) iar cea minima absoluta 30.20 C.

Temperatura medie multianuala atinge valoarea de 11,9 0C ,iar temperatura

medie lunara multianuala cu cea mai inalta valoare de 22.00C(iulie) si cea mai
mica-3.20C(ianuarie),cu importanta in analiza fenomenelor hidrice de risc
influientand scurgerea raurilor indirect in procesul evapotranspiratiei sau
inghetului la sol.

Masuri de aparare impotriva inundatiilor luate la nivel local *masuri

la atingerea:
 1 ) - cotei de atentie
;

2 ) -faza I de aparare la
diguri;

3 ) -faza I de aparare
la ingheturi

4 ) -pragurilor de
avertizare la precipitatii;

1,2)Se instituie permanenta la sediul CLSU si a centrelor operative;

-se inventariaza si se pregateste stocul de aparare precum si

supravegherea punctelor critice,cotelor si prin transmiterea informatiilor la ISU
si SGA Teleorman, se realizeaza Raportul informativ.

3)Masurile prevazute mai sus,se actioneaza pentru evitarea formarii

podurilor de gheata in zonele inguste,meandrate,si in zona podurilor si
podetelor,spargerea ghetii.

4)Masurile asemanatoare la pct(1),dirijarea apelor pluviale prin reteaua

de colectare si evacuarea acestora.

1)cotei de inundatie;

2)faza II de aparare la diguri;

3)faza II de aparare la gheturi;

4)pragurilor de agravare la
precipitatii
 1,2)Mobilizarea tuturor mijloacelor de interventie(umane si
mecanizate ,materialelor)in zone critice de impact si realizarea unor lucrari
incipiente de protectie.

-supravegherea cursurilor de apa cu echipe din cadrul CSLU Teleorman si a

centrului operativ de aparare,dirijarea acestora catre zonele
afectate,suplimentarea lor de la ISU si SGA Teleorman,lucrarile constand in
suprainaltarea malurilor,evacuarea populatiei din aceste zone precum si cele
prognozate,supravegherea atenta a digurilor pentru a preveni infiltratiile,fisurile
provocate de materialele carate si eroroziunea produsa de apa la contactul cu
digul,prabusirile,santuri pentru scurgerea apei in dreptul gospodariilor etc.

-transmiterea datelor la ISU si SGA Teleorman cu privire la situatia din teren .

3)Se aplica masurile de mai sus adaugandu-se interventia in zonele critice

pentru crearea de brese si scurgerea apei in aval de ingramadirile de sloiuri.
4)Se aplica masurile de la pct.1,2,adaugandu-se stoparea deteriorarilor prin
efectuarea unor lucrari provizorii,urmate cu deplasarea in teren a cadrelor
responsabile pentru o constatare a pagubelor si demararea masurior
specifice.

1)cotei de pericol

2)faza a III-a de aparare la diguri

3)faza a III-a de aparare la gheturi

4)Meteor rosu pentru precipitatii

1,2)Se transmite la ISUsi SGA Teleorman situatia evacuarii ,asistenta

medicala,transportul victimelor ,cazarea acestora si se mentine actiunea in
teren.
3)Se aplica cele enuntate anterior si se cere aprobarea de la centrele
judetene de folosire a materialelor explozive de catre unitatile specializate.
4)Se aplica cele enuntate la pct. 1,2,aici avand loc o operatie de dirijare a
apei de pe versanti in albiile cursurilor de apa prin utilizarea de motopompe
in cazuri speciale.

1)LA IESIREA DIN FAZA DE APARARE :

-se evacueaza populatia si bunurile in zone stabilite, se asigura asistenta
medicala cu actiuni privind normele igienico-sanitare in teren,evacuarea
apei din inundatii si baltiri,refacerea infrastructurii,liniilor de comunicatie si
racordarea locuintelor la energie electrica,alocarea de fonduri pentru
materiale de constructie in sprijinul locuintelor avariate,stabilirea efectelor
hidrologice si meteorologice si costurile suportate de catre o comisie
,distrugerea digurilor .

Principalele pericole hidrologice sunt produse de raul Glavacioc prin

revarsare,paraul Sericu prin revarsare,valea nepermanenta Fotachesti la ploi
abundente,barajul Blejesti(paraul Sericu) prin rupere de baraj(care a cedat la
inundatiile din 2005).

Pagubele inregistrate la inundatiile din 2005 insumeaza zeci de

gospodarii,institutii,DJ 503(0,5 Km),DC(1,5Km),terenuri agricole ,pasuni si
gradini ,insemnand un an de importanta hidrologica pentru acest oras.

Legenda : 1. 1-2 l/s/km2

2. 2 3 l/s/km2
3. 3 - 4 l/s/km2

Harta scurgerii lichide specifice (l/s/km2 )

DUPA ATLASUL R.S.R. 1974

figura1.
 figura 2.

scara 1 :25000

HARTA CENTRULUI ORASULUI VIDELE SI PRELUNGIREA

ACESTUIA CU CARTIERUL FOTACHESTI,TRAVERSAT DE RAUL GLAVACIOC

Aceasta harta scoate in evidenta zonele inundabile (reliefate de patratele

negre)datorita revarsarii raului Glavacioc si paraului Sericu datorita factorilor
nivo-pluviali iar in cazul inundatiilor din 2005 datorita ploilor abundente si a
cedarilor barajelor precum cel de la Sericu.Atunci,au fost inchise drumurile ce
leaga orasul de cartierul Furculesti,iar pentru o zi drumul ce leaga cartierul
Fotachesti (cu important centru sanitar-Spitalul Petrolistilor)a fost inchis
datorita atingerii cotei critice existand riscul de prabusire a infrastructurii
suspendate,astfel s-a creat o noua bresa de circulatie perpendiculara pe bariera
CFR din partea opusa.
 figura 3.

scara 1 :25000

figura 4

1)HARTA CARTIERELOR TAMASESTI SI PARISESTI AFECTATE DE INUNDATII. PE

RAUL GLAVACIOC..

2) HARTA CARTIERULUI COSOAIA AFECTAT DE INUNDATII DATORATE

PARAULUI MILCOVAT.

Vegetatia este si ea un factor determinanat in aceste fenomene de risc

hidrologic deoarece imprima scurgerii apei o mai mare uniformitate in timp
 evidentiata de atenuarea scurgerii maxime si sporirea celei minime (prin
modul in care influienteaza sursele de alimentare),in aceasta zona deluroasa
vegetatia ierboasa spontana (intalnita pe pasuni) fiind
caracterizata de firuta(Poa pratensis-specie perena intalnita pe pajistile
secetoase si umede,folositoare in sensul pasunatului),pirul gros(Cynodon
dactylon-buruiana graminee perena care se dezvolta pe toate tipurile de
sol,preferand regiunile secetoase ),pelin(Artemisia absinthium- planta
ierboasa perena ,mirositoare ,creste prin locuri necultivate si uscate,
livezi,campuri),barboasa(Andropogon ischaemum),in lunca
intalnim rogoz(Carex),piperul broastei(Herba poligoni
hidropiperis),mohor(Echinochloa crus-galli),volbura(Convolvus
arvensis),palamida(Cirsium arvense-planta erbacee perena ,cu tulpina
lunga,radacini adanci ,bine fixata in sol).

Vegetatia lemnoasa este caracterizata de stejar brumariu(Quercus

pedunculiflora),stejar pufos(Q.pubescens),cer(Q.cerris),frasin(fraxinus
excelsior),importanta pin rolul sau in circuitul hidric in aceasta scurgerea
superficiala indicand valori cu mult reduse fata de expunerea in camp
deschis(orasul Videle aflandu-se intr-o zona de tranzitie stepa-silvostepa).