Geografia Hazardelor

BĂILE HERCULANE
MUNȚII CERNEI

1
 CUPRINS
1.INTRODUCERE
2.ANALIZĂ HAZARDE
2.1 INUNDAȚII
2.2 ALUNECARI DE TEREN
2.3 RISCURI DE ÎNZĂPEZIRI ȘI AVALANȘE
2.4 CĂDERI DE PIETRE, DISLOCĂRI DE STÂNCI
3.PAGUBE
4.CONCLUZII
5.BIBLIOGRAFIE

2
 1.INTRODUCERE

Munții Cernei sunt o grupă muntoasă a Munților Retezat-Godeanu aparținând de lanțul

muntos al Carpaților Meridionali. Cel mai înalt pisc este Vârful Dobrii, având 1.928 m. Sunt
mărginiți la Sud-Est de Valea Cernei, la Vest de Depresiunea Caransebeș-Mehadia, la Nord de
Valea Râului Rece, la Nord-Est de Valea Olanului.
Localitatea Băile Herculane este situată în sud-vestul ţării, in partea de Sud-est a
Judeţului Caraş Severin (în regiunea istorică Banat), la extremitatea vestică a Carpaţilor
Meridionali, fiind invecinată cu Munţii Mehedinţi la vest şi cu Munţii Cernei la est, pe Valea
Cernei, pe ambele maluri ale râului, aproape de locul unde acesta se întâlneşte cu râul Belareca,
la o distanţă de circa 18 km în amonte de vărsarea Cernei în fluviul Dunărea.

Băile Herculane Harta Munții Cernei

2.ANALIZA HAZARDE

În zona Munților Cernei și a orașului Băile Herculane datorită litologie, a înălțimii și a factorilor
naturali sau antropici găsim riscuri naturale cum ar fi riscul de inundații, riscul de alunecări de
teren (prăbușiri),riscul de înzăpezire și avalanșe.

3
 2.1 INUNDAȚIILE

Orașul Băile Herculane fiind situat într-o zonă cu o structura litologică puternic marcată
de prezenta depozitelor carbonatice, nu are o rețea de suprafață suficient de bine reliefată și cu un
bazin de alimentare suficient de extins. În aceste conditii riscul unor inundatii datorat curgerii
unor cursuri de suprafață este limitat, fară a fi cu totul exclus. La nivelul orasului cursurile de apa
care il traversează Cerna si Belareca sunt în cea mai mare parte canalizate și acoperite, dar lipsa
masurilor de intretinere, lipsa decolmatărilor, și depunerea unor importante cantitati de deseuri
nedegradabile sau greu degradabile in zone neacoperite ale albiei, provoaca gâtuiri în sistemul de
curgere. În aceste conditii riscul de inundatii la ploi abundente si/sau a topirii zapezilor este unul
real, ducând la deversarea apelor pe strazile și în grădinile situate în prejma acestora.
La nivelul intravilanului se manifesta pregnant riscul de inundatii datorate scurgerilor de
pe versanti, pe fundalul producerii unor ploi torențiale mai ales in perioadele de vară. Sub efectul
acestor ploi apele care spala versanții înregistrează cresteri spectaculoase într-un timp foarte
scurt, antrenând particule de sol și resturi vegetale si inundand curtile si grădinile oamenilor.
MASURI DE PREVENTIE
Avand in vedere faptul ca zona se gaseste intr-o arie geografica cu un nivel ridicat al
precipiatiilor cumulat cu fenomenul de topire al zapezilor, exista un risc mărit de producere a
inundatiilor, fapt ce impune masuri de protectie prin:
- executarea unor lucrări de stabilizarea versantilor prin împadurire
- lucrări de decolmatare si regularizare pe albiile văilor
- interzicerea folosirii albiilor minore a tuturor vailor din zona pentru executarea unor constructii,
depozitarea de materiale de constructii, rumegus sau resturi menajere.
- executarea de lucrari de taluzare si fixare a suprafetelor in care se pot manifesta caderi de
pietre.
Masura se impune si in preajma drumurilor comunale sau a altor cai de acces utilizate de
catre localnici si turisti. Aparitia inundatiilor nu poate fi evitata, însa ele pot fi gestionate, iar
efectele lor pot fi reduse printr-un proces sistematic care conduce la un sir de masuri si actiuni
menite sa contribuie la diminuarea riscului asociat acestor fenomene.
Managementul inundatiilor este usurat de faptul ca locul lor de manifestare este
predictibil si adesea este posibila o avertizare prealabila, iar in mod obisnuit este posibil sa se
precizeze si cine si ce va fi afectat de inundatii.
“Activitati preventive (de prevenire, de protectie si de pregatire) Aceste actiuni sunt
concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor potentiale generate de inundatii prin:
- interzicerea constructiei de locuinte si de obiective sociale, culturale si/sau economice in
zonele potential inundabile;
- adaptarea dezvoltarilor viitoare la conditiile de risc la inundatii; - promovarea unor practici
adecvate de utilizare a terenurilor si a terenurilor agricole si silvice;
- realizarea de măsuri structurale de protectie, inclusiv în zona podurilor și podetelor;

4
- realizarea de masuri nestructurale (controlul utilizarii albiilor minore, elaborarea planurilor
bazinale de reducere a riscului la inundatii si a programelor de masuri; introducerea sistemelor de
asigurari etc.);
- realizarea unor lucrari destinate sa retina și să întarzie scurgerea apelor de pe versanti, din
afluentii mai mici ai bazinelor sau de torente care s-ar forma ca urmare a unor ploi abundente sau
prin topirea zapezilor etc.
Aceste lucrari pot fi actiuni de impadurire sau reimpadurire a versantilor, crearea unor
tipuri de invelisuri care sa favorizeze infiltratia si sa reduca scurgerea apelor de pe versanti,
construirea unor baraje de retinere pe fundul vailor;
- modificarea cursului inferior al raurilor prin construirea unor diguri si canale, precum si prin
realizarea unor bazine temporare pe unele portiuni de lunca pentru a retine apa revarsata;
- aplicarea unor masuri de proiectare care permit clădirilor si altor constructii civile ori
industriale să reziste la cresterea nivelului apelor si la viteza de deplasare a acestora;
- intretinerea albiilor cursurilor de apa si a vailor torentiale prin ingrijirea vegetatiei de pe maluri,
prin controlul strict asupra depozitarii gunoaielor si a altor materiale care pot colmata sectiunea
de scurgere a apei;
- implementarea sistemelor de prognoza, avertizare si alarmare pentru cazuri de inundatii;
- comunicarea cu populatia si educarea ei in privinta riscului la inundatii.” Reactualizarea Planului
Urbanistic General si al Regulamentului Local de Urbanism al localitatii Baile Herculane

2.2 ALUNECARI DE TEREN

Intravilanul localitatii Baile Herculane face parte din categoria zonelor predispuse
alunecarilor de teren, datorita morfologiei asezarii, a proceselor de degradare la care au fost
supusi versantii dealurilor marginase Alunecari de teren de mai mica amploare pot avea loc pe

5
pantele montane cu inclinatii de peste 15-20 %, lipsite de vegetatie arboricola, sau a taluzurilor
unor drumuri forestiere si judetene, insuficient consolidate. Riscul unor asemenea fenomene,
uneori impreuna cu caderi de pietre pot avea loc in zona decopertata din preajma fostei cariere de
piatra, sub influenta factorilor climatici pot provoca alunecari locale si caderi de pietre.

Cariera Pecinişca

“Alunecarile produc importante degradari de terenuri, distrugerea unor cai de

comunicatie. Societatea omeneasca poate interveni in procesul genezei si evolutiei alunecarilor
de teren, cu scopul prevenirii, incetinirii sau opririi declansarii acestora. Conditionari
hidrogeologice
- In versanti apa circula lent prin grohotisuri si depuneri deluviale sub o panta
piezometrica apropiată de cea morfologica, circulatia apei in cursul anului este episodica,
corespunzatoare perioadelor de precipitatii. Ca masuri ce se recomanda a se lua in zonele
construite de pe versanti
– se vor face drumuri in amonte de constructii, pe versant.
- în săpătură, pe versanti, la întâlnirea straturilor superficiale cu cele impermeabile, apar izvoare
de pantă care trebuiesc captate înainte de a se construi.
- In carst apar izbucuri cu debit uneori considerabil, apele meteo circuland pe directii difuze,
sunt greu de reperat.
- Racordul între albia râului și masivele calcaroase se realizează prin depozite de pantă
– grohotisuri formatiuni deluviale care mascheaza morfologia fosila.
- în amonte de statiune, albia râului este tăiată direct în pat stâncos.
- In zona versantilor stancosi, periodic au loc desprinderi de roci de mica amploare, ca urmare a
desprinderii unor mase stancoase din peretii abrupti.
- Versantii adiacenti localitatii Baile Herculane si drumului de tranzit DN 6A, prezinta panta
mare, si sunt in cea mai mare parte impaduriti.” Reactualizarea Planului Urbanistic General si al
Regulamentului Local de Urbanism al localitatii Baile Herculane
Se recomanda stabilizarea acestor versanti în continuare prin masuri adecvate pentru a se
evita colmatarea santurilor de la baza versantilor si spalarea acestora de apa de la caderile de
ploaie abundente. Intretinerea plantatilor existente pe versanti si completarea acestora unde se
impune, se va avea in vedere atat in intravilan cat si in extravilan. Unde s-a observat erodarea
malurilor sau versantilor este necesar a se interveni cu masuri adecvate de stabilizare si

6
consolidare a versantilor, cat si refacerea ecologica a cadrului natural, pentru a se stopa
fenomenele de degradare.
“Masurile preventive:
Pentru zonele cu potential de alunecare se va avea in vedere urmatoarele :
- In ceea ce priveste actiunile de prevenire si stopare a alunecarilor de teren, se
recomanda ca prin dispozitiile Consiliului Judetean si al Primariei sa se anunte orice fenomen de
dezechilibrare semnalat pe raza teritoriului administrativ, la Comisia de Dezastre si Fenomene
Naturale
– pentru evaluarea corecta a masurilor ce se impun;
Se recomanda ca trama rutiera existenta să aiba în permanență asigurata o colectare
dirijata si organizata a apelor de suprafata, pentru evitarea declansarii alunecarilor de teren;
- Dintre solutiile uzuale de prevenire si stabilizare a alunecarilor de teren, pot fi
mentionate :
a) amenajarea suprafetei versantilor (colectare ape de suprafata, cleionaje, inierbare,
impadurire)
b) lucrari de sustinere : ziduri de sprijin, ranforti cu bolti de sprijin, sustinere cu piloti,
coloane, barete, prin ancoraje ;
c) lucrari de drenare a apei subterane prin : santuri umplute cu balast, retele de puturi cu
drenuri de legatura, etc
Masuri de ameliorare: Aceste masuri se aplica in situatiile cand alunecarile s-au declansat
si actiunea lor trebuie limitată sau împiedicată. “Reactualizarea Planului Urbanistic General si al
Regulamentului Local de Urbanism al localitatii Baile Herculane
Ca prima masura se impune captarea surselor de umezire a argilelor (izvoare, pânze de
ape freatice) si dirijarea lor dincolo de perimetrul zonei afectata de alunecari. Printr-o astfel de
interventie, argilele incep sa se usuce si procesul de alunecare poate fi oprit. Numai dupa o
asemenea masura urmeaza si amplasarea de ziduri sau diguri din beton, care sa fie montate cu o
talpa cat mai adanca in sol, concomitent cu impadurirea versantilor si interzicerea pasunatului.
Pentru stabilizarea si utilizarea rationala a terenurilor cu alunecari declansate, in diferitele
lor stadii de evolutie, se vor lua masuri corespunzatoare cauzelor principale si secundare care au
contribuit la dezvoltarea lor.

2.3 RISCURI DE ÎNZĂPEZIRI ȘI AVALANȘE

7
 Fenomenul se manifesta ocazional pe portiuni de drumuri situate in anumite zone
predispuse troienirii, sub influenta caderilor de zapada, spulberata ulterior de vant. In zona Baile
Herculane fenomenul se manifesta pe DN 67 D, intre Baile Herculane si Baia de Arama.

2.4 CĂDERI DE PIETRE, DISLOCĂRI DE STÂNCI

Este cunoscut faptul că rocile care alcătuiesc versanții, oricât de tari ar fi, sunt supuse
unei continue fărâmitări, sub actiunea factorilor externi: vant, ploi, inghet, dezghet.
Pe teritoriul administrativ al orasului Baile Herculane riscul dislocarilor de stanci si a
caderilor de pietre, se intalnesc pe cursul superior al raului Cerna. La baza versantilor din zona
cheilor sunt prezente trene de grohotis, insuficient fixate, acoperite uneori partial de vegetatie
ierboasa specifica.
“In ceea ce priveste zonele de risc natural , la nivelul statiunii acestea sunt evidentiate ca
fiind: • versantul instabil din care se desprind mase de roca, coasta drumului DN 67D
– dupa coada lacului Herculane;
• fosta cariera de calcar din zona Pecinisca;
• drum ocolitor de pe malul drept al lacului de acumulare Herculane pentru care s-au
facut excavari si defrisari considerabile;
Este necesar a se interveni cu masuri adecvate de stabilizare si consolidare a versantilor,
cat si refacerea ecologica a cadrului natural, altfel fenomenele de degradare se amplifica. Zonele
cu riscuri naturale sunt reprezentate pe plansa cu disfunctionalitati in conformitate cu datele
obtinute pe plan local.
- Executarea de lucrari de taluzare si fixare a suprafetelor in care se pot manifesta caderi
de pietre si in preajma drumurilor comunale sau a altor cai de acces utilizate de catre localnici si
turisti.
- Monitorizarea continua a suprafetelor cu risc la alunecari de teren, torentialitate,
ravenare,creep, inundabilitate.
- Stoparea inaintarii si extinderii alunecarilor de stanci prin realizarea unor ziduri de
sprijin si contraforturi;
- Însamantarea cu specii cu talie mica si medie, care sa compactizeze covorul vegetal
ierbos si sa reduca eroziunea in suprafata si eroziunea liniara;” Reactualizarea Planului Urbanistic
General si al Regulamentului Local de Urbanism al localitatii Baile Herculane

8
 3.PAGUBE

La viitura din 17.04 – 01.05.2005 a fost avariat zidul de sprijin de pe râul Cerna din
dreptul localității Băile Herculane pe o lungime de 90 m
La viitura din 11.04 – 23.04.2006 au fost avariate ziduri de sprijin pe râul Cerna în
dreptul localității Băile Herculane digul ”1808”;
La viitura din 2009 -Ploile abundente au dus la creşterea cotelor unor râuri din judeţul
Caraş Severin. Pe raza judeţului au căzut precipitaţii care au însumat în unele zone cantităţi
de peste 50 de litri de apă pe metru pătrat. Cea mai mare cantitate de apă a fost înregistrată la
Băile Herculane, unde s-au înregistrat 53 de litri pe metru pătrat.
În aceste condiţii, sistemul hidroenergetic de la Barajul 7 Izvoare de pe Cerna din amonte
de oraşul-staţiune Băile Herculane a început să deverseze şi s-a trecut la golirea controlată a
acestuia.
04 Februarie 2012-intre localitatile Baile Herculane si Targu Jiu au avut loc doua
avalanse, zăpada cazută de pe versanti acoperind carosabilul pe o portiune de 500 de metri.
28.04.2006-Pe drumul national care leaga statiunea Baile Herculane de localitatea
mehedinteana Baia de Arama a fost inlaturat pamantul ajuns pe carosabil in zona de racordare cu
coronamentul digului de acumulare de la kilometrul 5 de pe Valea Cernei.
Specialistii au constatat ca tasarea terasamentului a produs o coborare a drumului cu 30
de centimetri.

5.CONCLUZII

Zona orașului Băile Herculane nu se afla în zona de mare risc al hazardelor natural. nu
are o retea de suprafata suficient de bine reliefata si cu un bazin de alimentare suficient de extins.
In aceste conditii riscurile sunt limitate, fară a fi cu totul excluse.

9
 6.BIBLIOGRAFIE

1. https://www.primaria-baileherculane.ro/pdf/raport%20de%20mediu%20herculane
%202018.pdf
2. https://www.primaria-baileherculane.ro/pdf/plan.pdf
3. https://www.adrvest.ro/attach_files/Regiunea%20Vest%20-%20Cadru%20natural
%20versiunea%202014.pdf

10