Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Notiuni Generale
Conform Legii contabilitatii nr. 82/1991, contabilitatea este o activitate specializata n masurarea,
evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum
si a rezultatelor obtinute din activitatea presoanelor fizice si juridice [] trebuie sa asigure
nregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu
privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, att pentru cerintele
interne ale acestora, ct si n relatiile cu investitorii prezenti si potentiali, creditorii financiari si
comerciali, clientii, institutiile publice si alti utilizatori.
Contabilitatea este procesul prin care informatiile financiare a unei entitati sunt nregistrate,
clasificate, sumarizate, interpretate si comunicate.
Auditarea, o disciplina nrudita, este procesul de analiza independenta a raportarilor financiare cu
scopul exprimarii unei opinii referitoare la corectitudine si respectarea principiilor contabile
general acceptate.
Practicantii contabilitatii se numesc contabili. Contabilii cu experienta pot fi atestati de Corpul
Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati drept Contabil Autorizat, Expert Contabil sau
Cenzor independent, Auditor, Evaluator.
nregistrarile care se efectueaza zilnic constituie Contabilitatea primara.
Contabilitatea este o componenta a sistemului informational economic. Evidenta cronologica si
sistematica a informatiilor economice se face pe baza documentelor justificative, avnd ca
modalitate de exprimare si evaluare etalonul banesc.
- Documente justificative (primare)
Documentele justificative stau la baza nregistrarii n contabilitate. Orice operatie economica sau
financiara trebuie consemnata n momentul efectuarii ei n documente justificative care cuprind
urmatoarele elemente principale :
1. Denumirea documentului
2.Denumirea si sediul unitatii care l-a ntocmit
3. Nr. si data ntocmirii documentului
4. Continutul operatiunii economice (procese legate de obtinerea produselor) sau financiare
(procese legate de bani)
5. Mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiei economice si financiare (cnd este
cazul);
6. Datele cantitative si valorice aferente operatiei economice si financiare efectuate;
7. Numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiei
economice si financiare patrimoniale, ale persoanelor cu atributii de control financiar preventiv
si ale persoanelor n drept sa aprobe operatiile respective, dupa caz;
8. Alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiilor n documente justificative
ntocmeste fisa mijlocului fix n care gasim date privind denumirea, valoarea de inventar,
reparatii efectuate.
Toate mijloacele fixe se regasesc nscrise n registrul numerelor de inventar. Receptia mijloacelor
fixe se face n baza documentelor emise de furnizori, iar cumparatorul ntocmeste nota de intrare
n gestiune.
2. documente de evidenta a valorilor materiale (active circulante) - operatiunile de
aprovizionare cu materiale, obiecte de inventar, piese de schimb solicita ntocmirea a 2
documente care nu stau la baza nregistrarii n contabilitate si anume comanda si contractul
economic.
Relatiile contractuale se regasesc stipulate n contractul economic, are urmatoarele elemente :
1. subiectul, respectiv partile contractuale (vnzator-cumparator)
2. o suma de bani sau o cantitate de produse, de marfuri, executare de lucrari, prestari de servicii
3. termenul de livrare sau scadenta, pretul (dobnda pentru credite, pret unitar pentru produse).
Relatiile de decontare pot mbraca urmatoarele forme :
1. justificarea cheltuielilor efectuate
2. achitarea unor sume de bani fara a folosi numerarul, ci cu ajutorul viramentelor (dispozitie
catre casierie plata/ncasare, cec cu limita de suma) facute direct n conturi deschise la banci
3. plata salariilor personalului muncitor
Debitorii sunt persoane fizice/juridice care primesc bani, produse, marfuri, li se executa lucrari
sau presteaza servicii avnd obligatia de a restitui sau achita contravaloarea lor la scadenta (o
data fixata).
Creditorii sunt persoane fizice/juridice care dau cu mprumut sume de bani, livreaza produse,
marfuri, executa lucrari sau presteaza servicii avnd dreptul de creanta, respectiv dreptul de a i se
restitui suma de bani sau de a primi sume ce reprezinta contavaloarea produselor sau marfurile
livrate, lucrari executate sau servicii prestate.
Clientul este ag. ec. care primeste produse, i se executa lucrari sau presteaza servicii.
Furnizorul este persoana juridica care livreaza aceste produse, executa lucrari si presteaza
servicii.
Primirea si receptionarea materiilor prime si materialelor se face n baza facturii sau avizului de
expeditie emis de furnizor. La primirea si receptia materiilor prime si materialelor se confrunta
de obicei datele nscrise n comanda sau contractul economic cu cele din factura sau avizul de
expeditie si se ntocmeste nota de receptie si constatare de diferente.
BONUL DE CONSUM se ntocmeste la iesirea din magazie si darea n consum a materiilor
prime si materialelor. La SC care elibereaza sau dau n consum marfuri sau produse finite de
acelasi fel si de mai multe ori pe zi se va ntocmi fisa limita de consum.
CLIENT
Cumparator
Debitor
FURNIZOR
Vnzator
Creditor
Obligatii Drepturi de creanta
Relatii de decontare
Relatii contractuale (contract economic)
La locul de depozitare (depozit/magazie) evidenta cantitativa se tine cu ajutorul fisei de magazie
pe fiecare material n parte, iar evidenta cantitativa si valorica se tine cu ajutorul fisei de cont
n scopul formrii unei imagini complete, clare i precise asupra activitii economice
desfurate de ntreprindere, apare necesitatea ntocmirii bilanului contabil. Cu ajutorul
bilanului contabil se realizeaz principala trstur a metodei contabilitii care este dubla
reprezentare a averii.Bilanul contabil reflect n expresie valoric, la un moment dat, echilibrul
dintre bunurile economice i sursele de finanare a acestora. Bilanul se prezint sub forma unui
tabel, format din dou pri: partea stng, denumit activ, care reflect bunurile economice i
partea dreapt, denumit pasiv care reflect sursele de finanare a bunurilor economice reflectate
n activ.
n forma cea mai simpl bilanul contabil se prezint astfel:
Bilanul contabil la data___________________
Activ
Pasiv
Suma (lei)
Suma
(lei)
Denumirea
elementelor
patrimoniale de activ
Total activ
Total pasiv
Condiia principal a bilanului contabil este egalitatea activului cu pasivul. Aceast egalitate se
datoreaz faptului c n bilan este prezentat aceeai mas de mijloace, dar privit sub dou
aspecte.
De menionat c n bilanul contabil elementele de activ i pasiv snt prezentate numai n
expresie bneasc. Exprimarea elementelor patrimoniale n diferite etaloane nu permite
efectuarea de comparaii i calcularea indicatorilor necesari pentru analiz. De aceea, o atenie
deosebit se acord metodelor de evaluare aplicate la ntreprindere.
O alt caracteristic a bilanului contabil este prezentarea la o dat anumit. n conformitate cu
legislaia n vigoare bilanurile trimestriale se prezint pn de la data de 15 pn la data de 25 ale
lunii urmtoare, dup trimestrul gestionar, iar bilanul contabil anual se prezint n perioada de
la 25 ianuarie pn la 31 martie a anului urmtor, dup anul gestionar. Astfel, n bilan nu se
Funcia de analiz este strns legat de funcia precedent i const n faptul c n baza
informaiei din bilan se calculeaz o serie de indicatori care caracterizeaz situaia
economico-financiar a ntreprinderii.
Din cele menionate mai sus rezult c bilanul contabil const di cinci capitole: dou de activ
active pe termen lung i active curente; i trei de pasiv capital propriu, datorii pe termen lung i
datorii pe termen scurt.
Capitolele bilanului contabil se divizeaz n subcapitole. De exemplu: capitolul datorii pe
termen lung se divizeaz n urmtoarele subcapitole: datorii financiare pe termen lung i datorii
pe termen lung calculate.
Fiecare subcapitol conine anumite posturi. De exemplu: subcapitolul mijloace bneti conine
urmtoarele posturi: casa, contul current n valut naional, cont valutar i alte mijloace bneti.
BALANTA DE VERIFICARE . Balana de verificare este un procedeu specific metodei
contabilitii care asigur respectarea n contabilitate a echilibrului permanent impus de dubla
nregistrare a operaiilor economice, oferind prin aceasta garania exactitii nregistrrilor
efectuate n conturi, precum i a ntocmirii unor bilanuri reale i complete. Balana de verificare
se prezint sub forma unei situaii tabelare, n care se nscriu datele valorice ale tuturor
conturilor, folosite de o ntreprindere ntr-o perioad de gestiune, preluate din cartea-mare. Ea
furnizeaz informaii n legtur cu soldule iniiale, micrile intervenite ntr-o perioada de
gestiune (luna, trimestru, semestru, an) i soldurile finale la data ntocmirii ei.
Clasificarea balanei de verificare n dependen de natura conturilor pe care le conine poate fi:
balana de verificare ale conturilor sintetice i balana de verificare ale conturilor analitice.
Conturile de bilan i conturile de rezultate Conturile de bilan sunt destinate contabilizrii
activelor, capitalului propriu i datoriilor ntreprinderii. La finele fiecrei perioade de gestiune
soldul (debitor sau creditor) acestor conturi se reflect n bilanul contabil. Conturile de rezultate
sunt destinate contabilizrii veniturilor i cheltuielilor ntreprinderii. La finele fiecrei perioade
de gestiune rulajele conturilor: debitoare pe conturile de cheltuieli i creditoare pe conturile de
venituri se trec n Raportul privind rezultatele financiare. Conturile de activ Conturile claselor
1,2,7,8 sunt conturi de activ cu excepia urmtoarelor conturi: 113 Amortizarea activelor
nemateriale; 124 Uzura mijloacelor fixe; 126 Epuizarea resurselor naturale; 214
Amortizarea obiectelor de mic valoare i scurt durat; 222 Corecii la datorii dubioase 233
Diminuarea valorii investiiilor pe termen scurt care sunt conturi contrar de activ, funcioneaz
dup regulile conturilor de pasiv, se reflect n activul bilanului n parantez adic cu semnul
-(minus) i se scad din totalul sumelor; contul 133 Modificarea valorii investiiilor pe termen
lung poate avea att sold debitor, ct i creditor, deoarece este un cont rectificativ, rectific
valoarea investiiilor. n bilan soldul debitor al acestuia se reflect n activ prin cifre obinuite,
iar cel creditor prin cifre negative. Conturile de pasiv Conturile claselor 3,4,5,6 sunt conturi de
pasiv cu excepia urmtoarelor conturi: 313 Capital nevrsat, 314 Capital retras, 334
Utilizarea profitului care sunt conturi de activ, se reflect n bilan n pasiv cu semnul minus.
Conturile 312 Capital suplimentar, 332 Profit nerepartizat (pierdere neacoperit) al anilor
precedeni, 333 Profit net (pierdere neacoperit) al perioadei de gestiune, 341 Diferene din
reevaluarea activelor pe termen lung pot avea att sold creditor, ct i debitor. n bilan soldul
creditor se reflect n pasiv prin cifre obinuite, iar cel debitor prin cifre negative
NIR - NOTA DE INTRARE RECEPTIE
Ce este un Nir? - Definitie
Nota de receptie si constatare de diferente este numele corect pentru bine cunoscutul NIR si
este un document pt receptia bunurilor aprovizionate si in acelasi timp este un document
justificativ pentru incarcarea in gestiune.
NIR - ul se intocmeste in 2 exemplare la locul de depozitare sau in unitatea cu amanuntul, dupa
caz, pe masura efectuarii receptiei. In situatia in care la receptie se constata diferente, Nota de
receptie si constatare de diferente se intocmeste in trei exemplare de catre comisia de receptie
legal constituita.
In cazul in care bunurile materiale sosesc in transe, se intocmeste cate un formular pentru fiecare
transa, care se anexeaza apoi la factura sau la avizul de insotire a marfii.
Datele de pe verso formularului se completeaza numai atunci cand se constata diferente la
receptie.
Continut Minim Nota de receptie si constatare de diferente (NIR - Nota de Intrare
Receptie)
a) In cazul in care bunurile sunt incarcate intr-o gestiune tip depozit : - denumirea unitatii
- denumirea, numarul si data intocmirii formularului
- numarul si seria facturii/avizului de insotire a marfii receptionate
- nr curent; denumirea bunurilor receptionate; U/M; cantitatea conform docuemtelor insotitoare;
cantitatea receptionata; pretul unitar de achizitie si valoarea
- numele, prenumele si semnatura celor care fac receptia
b) In cazul in care bunurile sunt incarcate intr-o gestiune tip magazin: - informatiile mentionate
la litera a) mai putin pretul unitar si valoarea
- pretul de achizitie al cantitatii receptionate
- adaosul comercial unitar si total
- pretul de achizitie unitar plus adaosul comercial
- valoarea la pret de vanzare, inclusiv tva
Documente PFA
La inceputul activitatii oricarui PFA sunt necesare indeplinirea anumitor formalitati cat si
achizitionarea de la ANAF a unor registre.
Documentele care se intocmesc pentru contabilitatea in partida simpla, recomandate de ANAF
prin ordinul Ordinul nr. 170/2015 sunt :
Registrul-inventar
Factura
Lista de inventariere
Chitanta
Statul de salarii
Declaratii PFA
Declaratiile obligatorii catre ANAF n cazul formei de impozitare PFA Sistem real sunt:
La nfiintare sau la nceputul anului (pna la 31 ianuarie/25 mai) se depune declaratia 220
cu venituri si cheltuieli estimate. Pe baza acestei declaratii, ANAF emite decizia de plati
anticipate,plati care se vor realiza trimestrial de catre PFA;
Pna pe 15 mai a anului urmator, pe baza registrului de ncasari si plati din contabilitate,
se completeaza declaratia 200, pe baza careia ANAF emite decizia anuala de plata care va
regulariza impozitul pe venit platit in avans stabilit prin Declaratia 220;
Declaratia 112 in cazul in care PFA-ul are salariati, este declaratia care evidentiaza
impozitele si asigurarile sociale ale angajatilor ;
Declaratia 010 declaratia care stabileste vectorul fiscal, se intocmeste cand PFA-ul
angajeaza primul salariat sau cand nu mai are nici un angajat, cand devine platitor de
TVA sau isi pierde calitatea de platitor de TVA, cand devine platitor de accize, etc.
Ele nu se mai inregistraza la ANAF si nici nu se mai snuruiesc. Pot fi tinute in format electronic
si se tiparesc annual sau in cazul unui control.
Registrul-jurnal de ncasari si plati (cod 14-1-1/b) foloseste la nregistrarea cronologica in
contabilitatea PFA-ului a tuturor sumelor ncasate si platite, att n numerar, ct si prin conturi
bancare la valoarea prevazuta n documentele justificative, inclusiv taxa pe valoarea adaugata.
Sumele nregistrate se totalizeaza lunar. Se intocmeste intr-un singur exemplar de catre
contribuabili, facandu-se inregistrarea operatiunilor efectuate pe baza documentelor justificative,
distinct, pe fiecare operatiune.
ncasarile din Registrul-jurnal de ncasari si plati cuprind:
aporturile n numerar si prin conturi bancare aduse la nceperea activitatii ori n cursul
desfasurarii acesteia;
Registrul inventar
Registrul-inventar (cod 14-1-2/b) serveste la nregistrarea in contabilitatea PFA-ului a
elementelor de natura activelor si datoriilor inventariate.
Persoanele care sunt obligate, potrivit legii, sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in
partida simpla sunt obligate ca cel putin la sfarsitul exercitiului financiar sa efectueze
inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii. Elementele de
natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii inscrise in registrul-inventar au la baza listele
de inventariere, procesele-verbale de inventariere si situatiile analitice, dupa caz, care justifica
continutul fiecarui post din bilant. Registrul-inventar poate fi adaptat in functie de specificul si
necesitatile PFA-urilor, cu conditia respectarii continutului minim de informatii prevazut pentru
acesta. Registrul inventar se completeaza pe baza inventarierii faptice a elementelor de activ si
de pasiv, grupate dupa natura lor.