ROLUL DIGURILOR DE PROTECȚIE ÎN DIMINUAREA RISCULUI DE INUNDAȚII.

STUDIU DE CAZ: REPUBLICA MOLDOVA

LUCIA CĂPĂȚÎNĂ1
VITALIE DILAN2
GHERMAN BEJENARU3

ABSTRACT.- Role of dykes in flood risk mitigation. Case study: Republic of Moldova.
The Republic of Moldova is characterized by a high flood risk. In the last two decades the
floods are a part of the category of the most frequent natural disasters from the territory of
the Republic of Moldova according to the international database CRED/EM-DAT. The
dykes are one of the main technical measures for flood mitigation. In the Republic of
Moldova the status of dyke is getting worse from one year to the next due to their poor
maintenance; the dykes construction among Nistru and Prut rivers began in 1950, but
among their tributary rivers (Bîc, Raut, Botna) in the middle of the ’50th of the XX century.
In 2012 was rehabilitated 50 km of dykes by the Ministry of Environment with the support
of the National Ecological Fund. The strengthening of financial capacities in this field is
very important. The floods from 2010 once again demonstrated that the dykes role, and
hydrotechnical constructions in general, is very important in flood mitigation. Dyke failure
from Nemteni village, Hîncești district was the main cause of the catastrophic floods from
this region – the whole village Cotul Morii was affected, and partially was flooded other 3
villages-Obileni, Nemteni, Sarateni.

Keywords: dyke, hydrotechnical constructions, flood risk, mitigation

Introducere
Teritoriul Republicii Moldova este expus la diferite tipuri de hazarde naturale, cele mai
caracteristice fiind seceta, inundațiile, furtunile și temperaturile extreme. Conform bazei de date
internaționale CRED/EM-DAT în urma inundațiilor din 1994, 1997, 1999, 2002, 2005, 2008,
2010 au fost afectate 49744 persoane din Republica Moldova. Chiar dacă numărul persoanelor
afectate, în urma manifestării inundațiilor, este mai mic decît în cazul secetelor sau vînturilor
puternice (furtunilor), după pagubele economice și numărul de decese, inundațiile se clasează pe
primul loc. Cel mai mare număr de decese a fost înregistrat în 1994, 47 persoane, fapt determinat
de precipitațiile abundente de pe întreg teritoriul țării și producerea inundațiilor pe afluenții
rîurilor mari (Prut, Nistru), precum cele de pe afluenții r. Prut-Lăpușna și Călmățui-unde datorită
ruperii barajului și amplificarea consecințelor prin înregistrarea fenomenului de rupere în cascadă
au dus la înregistrarea unor consecințe catasrofale, inclusiv decesul a 30 persoane (din totalul de
47 înregistrate pe întreg teritoriul țării).

Materiale și metode
În scopul evidențierii rolului digurilor de protecție în diminuarea riscului asociat
fenomenului de inundații au fost analizate acte normative, rezultatele unor proiecte în domeniu
implementate în Republica Moldova, rapoarte ale inundațiilor istorice cu manifestare pe teritoriul
Republicii Moldova, precum și lucrări de specialitate. Necesită a fi menționate cîteva aspecte ce
țin de definirea termenului de „dig de protecție”, care conform normativelor în construcții, este
definit ca o construcție hidrotehnică de bază deteriorările sau distrugerile căruia duc la inundarea
şi subinundarea terenului protejat (aspect important în studiul dat), dar mai pot contribui și la
perturbarea sau suspendarea funcţionării de regim a centralelor electrice, încetarea sau diminuarea

1
Lector superior universitar, Facultatea Geografie, Universitatea de Stat din Tiraspol, e-mail:
capatina.lucia@gmail.com
2
Lector superior universitar, Facultatea Geografie, Universitatea de Stat din Tirapol, e-mail:
dilan.vitalie@gmail.com
3
Lector superior universitar, Facultatea Geografie, Universitatea de Stat din Tiraspol, e-mail:
gherman.bejenaru@gmail.com

223
livrării apei în sisteme de alimentare cu apă şi de irigaţie, etc. Din aceeași categorie, construcții
hidrotehnice de bază, mai fac parte barajele, construcţiile de consolidare a malurilor (în afara
porturilor), de regularizare şi de protecţie, prizele de apă, etc. [1, p. 3, p. 32] În Concepția privind
protecția împotriva inundațiilor, dar și în Regulamentul privind digurile de protecție, „digul de
protecție contra inundațiilor” este definit ca o „construcţie de pămînt amplasată de-a lungul unui
curs de apă pentru a apăra o porţiune de teren de inundaţie” [2, p. 2]; iar în Regulamentul cu
privire la gestionarea riscurilor de inundații este prezentat definiția de „infrastructură de
gestionare a inundaţiilor” care reprezintă o caracteristică naturală, construcţie artificială sau mod
de utilizare a terenului cu scopul de a controla apele sau de a limita consecinţele inundaţiilor, iar
digurile de protecție nu sunt altceva decît niște construcții artificiale cu rol major în gestionarea
situațiilor de criză. [3]

Rezultate și discuții
Inundațiile reprezintă un fenomen de risc ce afectează o mare parte a teritoriului Republicii
Moldova, iar una din metode de a face față este de a implementa acțiuni preventive legate de
prevenirea și/sau diminuarea pagubelor potențiale generate de inundații. Omul, ca factor decisiv, a
încercat de-a lungul timpului să creeze infrastructură adecvată de protecție în acest sens.
În scopul îmbunătățirii situației sunt necesare investiții, alocații atît din partea sectorului de
stat, cît și a celui privat. Conform Strategiei sectoriale de cheltuieli în domeniul protecției
mediului și hidrometeorologiei pentru 2013-2015 au fost planificate cheltuieli în domeniul creării
de politici de stat în scopul protecției localităților și terenurilor agricole împotriva inundațiilor și
subinundațiilor (Agenția “Apele Moldovei”), dar și construcția/ reconstrucția digurilor de
protecție antiviitură și lichidarea consecințelor calamităților atît din bani alocați din bugetul de
stat (aproximativ 60000 lei), cît și din suportul financiar venit din partea unităților de
implementare a proiectelor BERD, BEI, Banca Mondială, etc. [5, p. 4, p. 11] Resursele financiare
provenite din alte surse decît bugetul de stat ocupă o pondere importantă în fondul de investiții în
domeniul reparației digurilor de protecție, care au rol de protecție a localităților, dar și a
terenurilor agricole amplasate în zona inundabilă de risc. Iar menținerea digurilor într-o stare
satisfăcătoare este prioritatea de bază a instituțiilor de stat abilitate (Ministerul Mediului, Agenția
“Apele Moldovei”). În acest scop în cadrul Programului se planifică ca pînă la finele anului 2017
93 localități și 95 mii ha să dețină infrastructură satisfăcătoare de protecție împotriva inundațiilor,
în prima etapă fiind incluse localitățile cu risc sporit de inundații. (tabelul 1)

Tabelul 1. Indicii privind reparaţia digurilor de protecţie împotriva inundaţiei

Bazinul Total km/mln. km/mln. km/mln. km/mln. km/mln. km/mln. km/mln.
hidrografic al km/mln. lei lei lei lei lei lei lei
rîului lei
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Prut 166/ 180 39/ 45 32/ 44 25/ 23 25/ 23 20/ 19 15/ 15 10/ 11
Nistru 210/ 90 10/ 29 20/ 8 30/ 9 35/ 10 40/ 12 40/ 12 35/ 10
Total 376/ 270 49/ 74 52/ 52 55/ 32 60/ 33 60/ 31 55/ 27 45/ 21
Sursa: [6]

La prima etapă (2011-2015) se preconizează implementarea gestionării resurselor de apă

după principiul de bazin hidrografic, reabilitarea sistemelor de irigare pe terenurile consolidate şi
gruparea producătorilor agricoli în asociaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigare, curăţarea
canalelor înnămolite şi reparaţia digurilor de protecţie antiviitură, cu pericol sporit de inundaţie.
Conform calculelor estimative, necesarul total de investiţii pentru dezvoltarea gospodăriei
apelor şi hidroamelioraţiei în perioada 2011-2020 este de circa 11463,2 mil. lei, dintre care pentru
reparaţia digurilor de protecţie antiviitură vor fi alocate 270 mil. lei ceea ce ar însemna 3%. O
cotă parte importantă va fi orientată spre raionale Râșcani, în special pentru Nodul Hidrotehnic
Costești-Stânca, raioanele Hâncești și Cantemir (r. Prut) și pentru anumite segmente de dig de pe
r. Nistru care necesită lucrări de reparație urgentă, precum: Gura Bâcului (11,5 km), Corjova (4,9
km), Coșnița-Pîrîta (28,2 km), Doroțcaia (7,2 km), Copanca (12,7 km), Răscăieți-Purcari-Olănești
(38 km), Olănești-Crocmaz (9,75 km), Criuleni (2,85 km).

224
 Problema digurilor de protecție aflate într-o stare tehnică nesatisfăcătoare este amplificată
de spălarea intensă a malului originar, astfel în unele locuri este necesară reamplasarea digurilor.
Acest fapt determină creșterea investițiilor în acest domeniu, dar și prezența unui grad de risc înalt
în caz de inundații în localitățile limitrofe, exemplul anilor 2008 și 2010.
Pe parcursul ultimilor 7 ani din cauza lipsei de mijloace practic nu s-au efectuat lucrări de
recondiționare tehnică capitală sau curentă a digurilor, în schimb au fost efectuate lucrări
neautorizate de îndiguire, de construcție a noi obiecte, de utilizare în scop agricol a terenului în
zonele dintre diguri şi râu fără a consulta organele abilitate. Toate acestea au determinat ca starea
actuală a digurilor să nu corespundă cerințelor şi indicilor de proiect inițial, capacitatea inițială
fiind proiectată pentru un debit maxim de apă de 2600 m3/s fără ca apa să se reverse peste dig. Pe
unele porţiuni diferenţă de înălțime proiectată și cea reală atinge 1,5-2 metri. Iar de înălțimea
digului depinde foarte mult gradul de risc.
Conform normativelor în construcțiile hidrotehnice, digurile de protecție sunt de 3 categorii
- I, II, și III, stabilite în dependență de înălțime- corespunzător, cu înălțime mai mare de 25 m,
între 5 m și 25 m și sub 5 m. Iar în dependență de categorie, zona de risc este diferită. De
exemplu, digul de protecție de la Gotești, cu o înălțime de pînă la 6 m se atribuie la categoria III
de clasificare în caz de careva accidente numărul de persoane ce ar putea fi afectate este de 500
locuitori, la un număr de 2000 locuitori le va fi perturbat condițiile activității vitale, iar valoarea
pagubelor ar varia de 1 mln. pînă la 10 mln. lei în dependență de dimensiunea accidentului. Luînd
în considerare că digul a fost construit în anii ’60 ai sec. XX, iar lucrări de reconstrucție nu au
fost, scenarii similare ca cele din 2010 ar fi posibil să se întîmple în mod repetat în localitatea
Gotești, r-nul Cantemir.
Rezultatele studiului cu privire la starea tehnică a digurilor de protecție de pe teritoriul țării
prezentat de Institutul de Proiectare Aquaproiect demonstrează încă o dată că majoritatea lor se
află într-o stare nesatisfăcătoare și cu termenul de exploatare depășit ca urmare a lipsei de lucrări
de întreținere în ultima perioadă. Astfel, în limitele raioanelor Fălești-Cahul, doar 2 diguri de
protecție de pe r. Prut se află în stare satisfăcătoare: de la Sculeni, r-nul Ungheni și Tacsobeni, r-
nul Fălești. Pentru r. Nistru situația este mai favorabilă. În limitele Dubăsari-Ștefan-Vodă, din
cele 17 diguri de protecție, 10 sunt într-o stare satisfăcătoare. Cu toate acestea, termenul de
exploatare este depășit de fiecare în parte, iar în unele cazuri (de ex. Dubăsarii Vechi, r-nul
Criuleni sau Coșnița – Pîrîta, r-nul Dubăsari) chiar dacă starea tehnică generală a digului a fost
apreciată ca satisfăcătoare, anumite segmente de dig sunt în stare deplorabilă, iar în caz de
inundații, fizic acestea nu vor rezista și vor pune în pericol populația din nemijlocita apropiere.
În scopul asigurării securității populației din zona de risc, principala preocupare în
domeniul managementului inundațiilor este condiția nesatisfăcătoare a digurilor de protecție;
chiar dacă managementul resurselor de apă va fi unul eficient, dacă starea tehnică a digurilor nu
va fi conformă nu va fi posibil evitarea impactului negativ a inundațiilor asupra economiei
naționale.

Concluzii
Diminuarea riscului de inundații ar fi posibil pe de o parte prin reparaţia şi întreţinerea în
stare tehnică conformă a cel puțin a cei 376 km de dig aflat la moment în situație critică, iar pe de
altă parte prin comunicarea cu populaţia şi educarea ei în privinţa riscului la inundaţii şi a modului
ei de a acţiona în situaţii de urgenţă. Unul din scopurile ce urmează a fi atinse prin comunicarea
eficientă este cea de conștientizare din partea comunității locale că locuirea într-o zonă inundabilă
comportă riscuri. Iar în caz de situații de urgență este necesar ca populația să respecte, să
cunoască și să pună în aplicare deciziile organelor cu atribuţii şi responsabilităţi în gestionarea
acestor situaţii.
Valorificarea irațională a terenului din zona inundabilă a contribuit la creșterea riscului, iar
la moment se impune necesitatea unor studii detaliate cu privire la delimitarea clară a zonelor de
risc natural la inundaţii de pe teritoriul țării.
De asemenea, caracterul transfrontalier al celor 2 rîuri principale de pe teritoriul Republicii
Moldova, r. Nistru și r. Prut, oferă oportunități reale de susținere financiară din exterior în acest
domeniu, în special prin programele Politicii Europene de Vecinătate.

225
 B I B L I O G R A F I E:

1. Agenția Construcții și Dezvoltarea Teritoriului a Republicii Moldova. Normativ în Construcții.

Construcții hidrotehnice. Reguli de bază. NCM D.01.03-2007 (MCH 3.04-01-2005). Chișinău, 2007
2. Concepția privind protecția împotriva inundațiilor (Proiect) http://mediu.gov.md/index.php/serviciul-
de-presa/noutati/150-consultari-publice-privind-proiectul-conceptiei-privind-protectia-impotriva-
inundatiilor (accesat 5.05.2014)
3. Regulamentul cu privire la gestionarea riscurilor de inundații, aprobat prin HG nr. 887 din 11.11.2013,
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=350280 (accesat 15.04.2014)
4. EM-DAT: The OFDA/CRED International Disaster Database, www.emdat.be - Université catholique
de Louvain - Brussels – Belgium (vizitat 29.04.2014)
5. Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul Protecţia mediului înconjurător și hidrometeorologia,
2013-2015, http://www.mf.gov.md
6. Programul de dezvoltare a gospodăririi apelor și a hidroameliorației în R. Moldova pentru anii 2011-
2020, aprobat prin HG nr. 751 din 05.10.2011
7. Proiectul “Guvernarea apelor în țările de vest a EECAC” (Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală),
finanțat de UE prin Programul TACIS/ Broşura nr. 21 “Frontierile despart țările, și nu rîurile”, 2010.
http://wgw.org.ua/
8. Regulamentul privind digurile de protecție contra inundațiilor, aprobat prin HG nr. 433 din 18.06.2012

226