Sunteți pe pagina 1din 10

BULETINUL ŞTIINŢIFIC

AL

UNIVERSITĂŢII TEHNICE DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

SERIE NOUĂ

Nr. 2 Iunie 2012

CUPRINS

RĂSPUNSUL DINAMIC LA VÂNT AL UNUI PANOU

Ileana Calotescu

INFLUENŢA DIFERENŢELOR DE FLEXIBILITATE A SISTEMULUI DINAMIC ASUPRA VALORILOR PROPRII

5

DE VIBRAŢIE

12

Nicoleta Diaconu, Adrian Savu, Georgiana Ionică

AMPLIFICAREA FORŢEI TĂIETOARE ÎN DOMENIUL INELASTIC PENTRU PEREŢI IZOLAŢI DE BETON ARMAT

16

Eugen Morariu

ASPECTE METODOLOGICE PRIVIND DETERMINAREA PE BAZĂ EXPERIMENTALĂ A MODURILOR PROPRII DE VIBRAŢIE ALE PAVILIONULUI EXPOZIŢIONAL CENTRAL ROMEXPO

26

Patricia-Florina Murzea

PROIECTAREA DISPOZITIVELOR MULTI-STAGE RUBBER BEARINGS

33

Vasile-Virgil Oprişoreanu

INFLUENŢA PARAMETRILOR DE INTENSITATE ŞI CONŢINUT DE FRECVENŢĂ AI MIŞCĂRILOR SEISMICE ASUPRA RĂSPUNSULUI STRUCTURILOR DE BETON ARMAT

41

Florin Pavel

ÎMBUNĂTĂŢIREA RĂSPUNSULUI SEISMIC PRIN FOLOSIREA AMORTIZORILOR LINIARI VÂSCOŞI

48

Andrei Pricopie

ABORDARE PROBABILISTĂ PENTRU ESTIMAREA HAZARDULUI SEISMIC

54

Elena Poida, Adrian Haiducu

PROCESUL DE AVARIERE SEISMICĂ A BISERICILOR ORTODOXE DIN ROMÂNIA

61

Mihai Purcaru, Ionuț Ealangi

STUDIU DE CAZ PENTRU MODELAREA INTERACŢIUNII TEREN-STRUCTURĂ

67

Adrian Savu, Georgiana Ionică, Nicoleta Diaconu

CARACTERISTICI GEOTEHNICE ALE PĂMÂNTURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE

75

Cătălin Burlacu

AMPRENTA DE CARBON PRODUSĂ DE CONDUCTELE DIN FONTĂ, POLETILENĂ ŞI BETON PRIN PROCESUL DE FABRICAŢIE

81

Dragoş Alexandru Constantinescu, Claudia-Florentina Iorgoiu

STUDIUL PRIVIND SUPRAÎNĂLŢAREA UNUI BARAJ DE GREUTATE

87

Ramona Cruceru

RISCURILE ASOCIATE SITURILOR CONTAMINATE ISTORIC

95

Cristian Dobre

MODELAREA MATEMATICĂ A STRUCTURILOR ECHIPATE CU AMORTIZOARE CU MASĂ ACORDATĂ

101

Andrei Farfara, Mircea Ieremia

AMENAJAREA HIDROENERGETICĂ FRUNZARU – ANALIZA INFILTRAŢIILOR

108

Daniel Gaftoi

CALCULUL DISPOZITIVELOR DE REGLAJ DIN TRANSMISIILE SONICE

116

Andreea Harasim, Lucian Augustin Laslo

SIMULĂRI NUMERICE ÎN TUNEL AERODINAMIC CU STRAT LIMITĂ ATMOSFERIC ŞI COMPARAŢIA CU STANDARDUL EUROPEAN

121

Dan Hlevca

AMENAJAREA HIDROENERGETICĂ FRUNZARU – ANALIZA INFILTRAŢIILOR

FRUNZARU HYDRO POWER DEVELOPMENT SEEPAGE ANALYSIS

DANIEL GAFTOI 1

Rezumat: În urma ridicării nivelului în lacul Frunzaru de la 69,00 – 69,50 la NNR (71,00 mdM, s-a constatat o creștere a infiltrațiilor prin digurile amenajării, fapt ce a condus la realizarea de lucrări de etanșare care au necesitat golirea lacului. După realizarea lucrărilor, odată cu umplerea lacului la NNR, fenomenele de infiltrații au revenit. Această situație a condus la realizarea prezentului studiu care are drept obiectiv analiza cauzelor fenomenelor de infiltrație apărute după realizarea lucrărilor de etanșare și stabilirea de măsuri de remediere care să nu mai implice golirea lacului.

Cuvinte cheie: infiltrații, etanșare, drenaj, simulare numerică, metoda elementului finit

Abstract: As a result of rising the water level in the Frunzaru Lake from 69.00 69.50 maSL to 71.00 maSL (NRL), an important increase of seepage through dikes has been found. This had led to remedial sealing works which required the draining of the lake. After filling the lake, the seepage phenomena reappeared. This situation leads to an analysis which aims to identify the potential causes of the reoccurring seepage phenomena and the possible remedial solution without draining the lake.

Keywords: seepage, sealing, drainage, numerical simulation, finite element method

1. Introducere

Mare parte din amenajările hidrotehnice din lume se confruntă cu fenomene de infiltrații prin corpul barajelor sau prin fundația acestora. Aceste fenomene, însoțite de antrenarea materialului fin, pun în pericol siguranța în exploatare a construcțiilor.

Condițiile geologice și hidrogeologice specifice fiecărui amplasament au o influență importantă asupra debitului infiltrat și a antrenarii hidrodinamice, astfel încât fiecare situație este unică. Din această cauză, problema infiltrațiilor (prevenirea fenomenelor, determinarea cauzelor și propunerea soluțiilor de remediere) este o problema specifică de actualitate, fenomenele întâlnite fiind studiate frecvent. Astfel, Uromeihy si Barzegari [1] au studiat efectul diferitelor tipuri și adâncimi ale ecranului de etanșare prevăzut pentru combaterea infiltrațiilor la barajul Chapar-Abad din Iran, Jin- Yong Lee et al. [2] au analizat cauzele aparitiei a trei pâlnii de eroziune la coronamentul barajului Unmun din Korea, Stematiu și Teodorescu [3] au studiat cauzele cavernelor aparute în fundația barajului Bilciurești și au propus soluțiile pentru remedierea problemelor, Ping Li et al. [4] au realizat un model matematic pentru analiza infiltrațiilor prin rocile fisurate etc.

Execuția lucrărilor la digurile acumulării Frunzaru după anii 1990 s-a desfășurat într-un ritm mai redus, iar din această cauză centrala hidroelectrică și ansamblul întregii acumulări s-au pus în funcțiune în mod etapizat, pe măsura finalizării lucrărilor, la cote inferioare NNR. Cota maximă atinsă în lacul Frunzaru a fost de circa 69,00 69,50 mdM.

În toamna anului 2001 s-a realizat umplerea lacului la NNR (71,00 mdM), în urma căreia s-a constatat o creştere a infiltraţiilor prin digurile amenajării şi apariţia unor băltiri în zona

1 Drd.ing., Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti (PhD Student, Technical University of Civil Engineering Bucharest), Facultatea de Hidrotehnică (Faculty of Hydrotechnics), e-mail: daniel_gaftoi@yahoo.com Referent de specialitate: Prof.univ.dr.ing. Dan Stematiu, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti (Professor PhD, Technical University of Civil Engineering Bucharest)

(Professor PhD, Technical University of Civil Engineering Bucharest) 108 BULETINUL ŞTIINŢIFIC U.T.C.B. NR. 2/2012
(Professor PhD, Technical University of Civil Engineering Bucharest) 108 BULETINUL ŞTIINŢIFIC U.T.C.B. NR. 2/2012

exterioară adiacentă digurilor acumulării Frunzaru pe suprafeţe semnificative, fiind inundate terenurile agricole limitrofe.

Pentru diminuarea infiltraţiilor prin diguri, s-a revenit cu nivelul apei în lac la cota 69,00 - 69,50 mdM, situație în care băltirile din terasă erau restrânse în zonele cu cote joase pe o fâșie de 20 - 30 m de-a lungul digurilor acumulării, pe ambele maluri.

Pentru exploatarea amenajării Frunzaru la cota 71,00 mdM s-au considerat necesare și s-au executat la digurile acumulării lucrări de remediere a rosturilor pereelor digurilor și lucrări de completare a ecranului de etanșare în profunzime.

Lucrările de remediere au fost executate în periada 2009 - 2010, perioadă în care lacul Frunzaru

a fost golit. Reumplerea lacului a început în luna ianuarie a anului 2011, dar lucrările de

remediere nu au avut efectele scontate, reapărând zone umede și izvoare concentrate pe bermă și

în contracanal.

Prezentul studiu are ca principal obiectiv analiza cauzelor acestor fenomene de infiltrație apărute după realizarea lucrărilor de etanșare și stabilirea de măsuri de remediere care să nu implice regolirea lacului.

2. Scurtă descriere a amplasamentului

Amenajarea Frunzaru (fig. 1) este amplasată pe cursul inferior al râului Olt, în aval de amenajarea CHE Drăgăneşti şi în amonte de amenajarea CHE Rusăneşti, fiind a treia amenajare hidroenergetică de pe sectorul Slatina - Dunăre. Amenajarea Frunzaru a fost proiectată pentru următoarele folosințe complexe:

unitate producătoare de energie electrică;

asigurarea volumului de apă pentru irigații în perioadele secetoase ale anului;

protejarea terenurilor limitrofe și a obiectivelor economice și sociale împotriva viiturilor;

creearea de luciu de apă pentru piscicultură.

Nodul hidrotehnic se află în dreptul localităţii Sprâncenata pe malul stâng şi Babiciu pe malul drept, lacul de acumulare dezvoltându-se în amonte de aceste localităţi pe circa 15,8 km până în dreptul localităţii Fărcaşele pe malul drept, respectiv Drăgăneşti-Olt pe malul stâng. Lacul de acumulare se dezvoltă de o parte şi de alta a albiei minore a râului Olt, având diguri pe ambele maluri, dig de remuu şi diguri pe râul Teslui (afluent pe malul drept al Oltului). Frontul de retenție este compus din centrala hidroelectrică, situată pe malul stâng, urmată de barajul deversor, barajul de pământ şi ecluză. Digurile longitudinale delimitează lacul de acumulare pe ambele maluri fiind diguri omogene executate din balast amestecat cu argile în proporție de 30 – 60% (umplutură eterogenă). Paramentul amonte este protejat cu pereu din beton armat, iar cel aval cu strat vegetal de 10 cm grosime, înierbat, având la bază rigole pentru colectarea apelor de suprafață și a debitelor pâraielor afluente râului Olt.

ț ă ș i a debitelor pâraielor afluente râului Olt. Fig. 1 - Vedere in plan

Fig. 1 - Vedere in plan Amenajare Frunzaru

afluente râului Olt. Fig. 1 - Vedere in plan – Amenajare Frunzaru BULETINUL ŞTIINŢIFIC AL U.T.C.B.
afluente râului Olt. Fig. 1 - Vedere in plan – Amenajare Frunzaru BULETINUL ŞTIINŢIFIC AL U.T.C.B.

BULETINUL ŞTIINŢIFIC AL U.T.C.B. nr.2/2012

109

Cota coronamentului digurilor este 73,00 mdMB, luându-se în considerare o gardă de 2,00 m peste NNR. Lățimea la coronament a digurilor este de 4,00 m. Pantele amonte și aval ale acestora sunt de 1:2,5, respectiv 1:3.

În funcție de natura terenului de fundare s-au prevăzut mai multe tipuri de secțiuni transversale, iar pentru analiză s-a ales secțiunea tip „E ”(fig. 2). Aceasta este caracterizată de: pantă a taluzului amonte de 1:3, corpul digului alcătuit dintr-un strat de 1,00 m grosime de material drenant normal pe taluzul amonte, saltea drenată în fundație și pinten aval. Umplutura din restul digului este din material eterogen (balast amestecat cu argile în proporție de 30 60%).

amestecat cu argile în propor ț ie de 30 – 60%). Fig. 2 - Sec ț

Fig. 2 - Secțiune tip E

Fundația pentru care s-a adopta secțiunea de tip „E” este caracterizată de existența unui prim strat compus din nisip fin, nisip prăfos și praf argilos (denumit în cadrul analizei strat fin în fundație”) caracterizat de o permeabilitate redusă și o grosime mai mică de 3 m. Acestui strat îi urmează un strat permeabil de grosime variabilă – pietriș cu nisip și bolovăniș denumit în cadrul analizei „aluviuni grosiere”. Ultimul strat din fundația digului îl reprezintă roca de bază – argilă mărnoasă, practic impermeabilă.

Din punctul de vedere geologic, amplasamentul amenajării Frunzaru face parte din marea unitate „Depresiune Getică”. Succesiunea litologică cuprinde depozite sedimentare de vârstă cuaternară, care stau peste complexul rocii de bază de vârstă pliocen – levantină.

Depozitele cuaternare sunt formate din:

Stratul de copertă, situat la partea superioară, care acoperă toată suprafața de luncă inundabilă, având grosime variabilă între 3,50 – 6,80 m, este alcătuit din argilă prăfoasă – nisipoasă și nisipuri sau nisipuri prăfoase;

Stratul de aluviuni grosiere, formate din nisip cu pietriș și bolovăniș rar, este situat până la adâncimea de 9 11 m și are grosimea foarte variabilă.

Stratul rocii de bază, întâlnit până adâncimea prospectată, este alcătuit din argilă, argilă mărnoasă cenușie cu concreține de calcar și, subordonat sub formă de intercalații leticulare, argilă cenușie și brun negricioasă și ochiuri de nisip fin prăfos.

Valorile medii normate ale coeficienților geotehnici au fost stabilite pa baza determinărilor efectuate în laboratorul ISPH (tab. 1).

pa baza determinărilor efectuate în laboratorul ISPH (tab. 1). 110 BULETINUL ŞTIINŢIFIC U.T.C.B. NR. 2/2012
pa baza determinărilor efectuate în laboratorul ISPH (tab. 1). 110 BULETINUL ŞTIINŢIFIC U.T.C.B. NR. 2/2012

Tabelul 1

Valori medii normate ale coeficienților geotehnici

Caracteristici geotehnice

 

Depozite cuaternare

 

Rocă de bază strat argilă, argilă mărnoasă

Denumire

 

Simbol

Orizont fin nisipos prăfos argilor

Orizont grosier nisip cu pietriș

Greutate volumică

γ w

(t/mc)

1,7 - 1,9

1,9 - 2,0

1,98 - 2,05

Porozitate

 

n

(%)

40

- 45

35 - 40

35 - 37

Coeficient

de

k

(m/zi)

10

- 15

150 - 200

10

-7

permeabilitate

Coeficient

de

       

frecare

 

tg ϕ

0,35 - 0,38

0,57

0,31

Coeziune

 

C (daN/cmp)

0 - 0,1

0

0,2

Unghi

de

frecare

Φ

( o )

19

-/ 20

30

17

internă

3. Analiza fenomenelor de infiltrații

3.1. Descrierea situației actuale

De la începutul anului 2011, când lacul de acumulare a fost umplut și nivelul amonte a atins NNR (71,00_mdM), au fost făcute o serie de vizite în teren în urma cărora s-au constatat:

apariția de grifoane în contracanal, exfiltrații pe taluz, bermă și taluz contracanal în diferite secțiuni ale digurilor mal stâng și mal drept.

Dintre zonele constatate ca având probleme de etanșare, majoritatea sunt caracterizate de secțiunea transversală tip „E”, acest fapt fiind motivul pentru care în cadrul analizelor s-a folosit această secțiune.

3.2. Ipoteze analizate

Pe baza datelor existente s-a apreciat că exfiltrațiile apărute la digurile acumulării Frunzaru, după reparațiile efectuate la acestea, au la bază următoarele cauze:

 

Tasarea bermei și, implicit, scăderea permeabilității acesteia în urma traficului intens care se desfășoară atât cu automobile cât și cu camioane. Ca o consecință a acestui fapt, berma devine un obstacol în calea curgerii, astfel încât apele infiltrate nu mai sunt drenate în contracanal, ci izvorăsc pe bermă și pe taluz;

Colmatarea barbacanelor din pereul contracanalului constituie un alt obstacol în calea curgerii, cu consecințe asemănatoare tasări bermei.

3.3.

Modelul matematic

Pentru confirmarea ipotezelor privind cauzele exfiltrațiilor apărute de digurile acumulării Frunzaru, s-a realizat un calcul de infiltrații pe un model 2D, plan vertical, în regim permanent, prin metoda elementelor finite (fig. 3). Domeniul analizat a fost discretizat în 3.522 de elemente finite triunghiulare și patrulatere, conectate prin 3.567 de noduri. Condițiile de margine sunt:

Amonte - nivelul apei în lac egal cu nivelul normal de retenție (71,00 mdM);

Aval - presiune atmosferică pe radierul contracanalului și posibilitatea de izvorâre pe taluzul contracanalului, pe bermă și pe zona inferioară a taluzului digului.

contracanalului, pe bermă ș i pe zona inferioară a taluzului digului. BULETINUL ŞTIINŢIFIC AL U.T.C.B. nr.2/2012
contracanalului, pe bermă ș i pe zona inferioară a taluzului digului. BULETINUL ŞTIINŢIFIC AL U.T.C.B. nr.2/2012

BULETINUL ŞTIINŢIFIC AL U.T.C.B. nr.2/2012

111

Modelul a cuprins corpul digului cu sistemele de etanșare și drenaj existente și terenul de fundare aferent.

75 NNR : 71.00 mdM 70 65 60 55 50 45 40 35 0 5
75
NNR : 71.00 mdM
70
65
60
55
50
45
40
35
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
55
60
65
70
75
80
85
90
95
100 105
110
115 120
125 130
135
140
145
150 155
160 165
170 175
Cote [mdM]

Distante orizontale [m]

Fig. 3 - Modelul cu elemente finite discretizarea secțiunii de tip E

Valorile coeficienților de permeabilitate pentru diferitele materiale incluse în analiză au fost determinate în urma analizei documentațiilor existente și sunt prezentate în tab. 2.

Tabelul 2

Coeficienții de permeabilitate adoptați în analiză

 

Culoare în cadrul modelului

Valoare k

 

Material

(m/s)

k ratio = k x / k y

Rocă de bază

   

10

-9

1

Aluviuni grosiere

   

10

-4

1

Strat fin în fundație

 

5

x 10 -6

1

Saltea drenantă

   

10

-4

1

Umplutură eterogenă

   

10

-5

0,1

Ecran etanșare

 

5

x 10 -7

1

Pereu dig

 

5

x 10 -8

1

Pereu contracanal

 

5

x 10 -6

1

Bermă tasată

   

10

-6

1

Șanțuri drenate

 

5

x 10 -4

1

3.4. Simulări numerice pentru verificarea ipotezelor

Pentru a analiza efectele tasării bermei și a colmatării barbacanelor contracanalului s-a modelat mai întâi situația în care acestea funcționează normal, respectiv berma este netasată și barbacanele necolmatate. În acest caz, berma fiind parte componentă a sistemului de drenaj, permeabilitate acesteia este egală cu a saltelei drenante. Pereul contracanalului nu a fost modelat ca element separat, ci ca bermă, atribuindu-se astfel aceeași valoare a coeficientului de permeabilitate.

În fig. 4 se prezintă spectrul hidrodinamic și vectorii de curgere pentru această ipoteză, denumită „finalizare execuție”.

66 75 NNR : 71.00 mdM 70 65 60 55 50 45 40 35 0
66
75
NNR : 71.00 mdM
70
65
60
55
50
45
40
35
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
55
60
65
70
75
80
85
90
95
100 105
110 115
120 125
130
135
140 145
150
155
160
165
170 175
Distante orizontale [m]
70
Cote [mdM]
64
66
62
68
60

Fig. 4 - Spectrul hidrodinamic și vectorii de curgere, ipoteza „finalizare execuție

ș i vectorii de curgere , ipoteza „ finalizare execu ț ie ” 112 BULETINUL ŞTIINŢIFIC
ș i vectorii de curgere , ipoteza „ finalizare execu ț ie ” 112 BULETINUL ŞTIINŢIFIC

Pentru a pune în evidență efectul colmatării barbacanelor contracanalului și a tasării bermei s-au analizat trei ipoteze de calcul:

Colmatarea barbacanelor contacanalului, fără tasarea bermei, denumită ipoteza „exploatare 1”;

Tasarea bermei fără colmatarea barbacanelor contacanalului, ipoteza „exploatare 2”;

Efectul combinat al celor două ipoteze anterioare, ipoteza „exploatare 3”.

Modelul a fost modificat corespunzător fiecărei ipoteze analizate, rezultatele - spectrul hidrodinamic și vectorii de curgere - fiind prezentate în figurile 5, 6 și 7.

75 NNR : 71.00 mdM 70 65 60 55 50 45 40 35 0 5
75
NNR : 71.00 mdM
70
65
60
55
50
45
40
35
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
55
60
65
70
75
80
85
90
95
100 105 110 115 120 125 130 135 140 145 150 155 160 165 170 175
66
64
66
70
Cote [mdM]
68
62
60
155 160 165 170 175 66 64 66 70 Cote [mdM] 68 62 60 Distante orizontale

Distante orizontale [m]

Fig. 5 - Spectrul hidrodinamic și vectorii de curgere, ipoteza „exploatare 1

75 NNR : 71.00 mdM 70 65 60 55 50 45 40 35 0 5
75
NNR : 71.00 mdM
70
65
60
55
50
45
40
35
0 5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
55
60
65
70
75
80
85
90
95
100 105 110 115 120 125 130 135 140 145 150 155 160 165 170 175
Distante orizontale [m]
66
66
70
64
Cote [mdM]
68
62
60

Fig. 6 Spectrul hidrodinamic și vectorii de curgere, ipoteza „exploatare 2

60 75 NNR : 71.00 mdM 70 65 66 60 55 50 45 40 35
60
75
NNR : 71.00 mdM
70
65
66
60
55
50
45
40
35
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
55
60
65
70
75
80
85
90
95
100 105 110 115 120 125 130 135 140 145 150 155 160 165 170 175
Distante orizontale [m]
Cote [mdM]
70
66
62
68
64

Fig. 7 Spectrul hidrodinamic și vectorii de curgere, ipoteza „exploatare 3

hidrodinamic ș i vectorii de curgere , ipoteza „ exploatare 3 BULETINUL ŞTIINŢIFIC AL U.T.C.B. nr.2/2012
hidrodinamic ș i vectorii de curgere , ipoteza „ exploatare 3 BULETINUL ŞTIINŢIFIC AL U.T.C.B. nr.2/2012

BULETINUL ŞTIINŢIFIC AL U.T.C.B. nr.2/2012

113

Se constată că efectul colmatării pereului este redus, curba de depresie ridicându-se în corpul bermei, dar nejungând la suprafață. În schimb, efectul tasării bermei este mult mai important. În acest caz, se observă că apare izvorâre pe taluzul digului și pe bermă.

3.5. Soluții propuse pentru remediere

Soluția tehnică propusă constă în realizarea de bretele drenante care să preia apele infiltrate prin corpul digului și să le descarce direct în contracanal. În calcul, s-a considerat permeabilitatea bretelelor drenante ca fiind de cinci ori mai mare decât cea a sistemului de drenaj al digului, acestea fiind executate, în general, din refuz de ciur compactat.

Bretelele drenante se pot realiza cu lacul plin și, prin execuția lor, se înlătură „dopul” realizat prin tasarea bermei și colmatarea pereului contracanalului.

În fig. 8 sunt prezentate spectrul hidrodinamic și vectorii de curgere pentru această ipoteză, denumită „reparații”. Se poate observa că efectul bretelei drenate este important, curba de depresie coborând mult în corpul digului și izvorând direct în contracanal.

75 NNR : 71.00 mdM 70 66 65 60 55 50 45 40 35 0
75
NNR : 71.00 mdM
70
66
65
60
55
50
45
40
35
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
55
60
65
70
75
80
85
90
95
100 105 110 115 120 125 130 135 140 145 150 155 160 165 170 175
Distante orizontale [m]
64
66
66
66
66
66
66
64
64
66
70
64
64
62 62
70
70
70
Cote [mdM]
60
62
68
68
6868
66
62
62
60
60 60

Fig. 8 Spectrul hidrodinamic și vectorii de curgere reparații

În tab. 3 sunt prezentate, pentru comparație, rezultatele pentru fiecare ipoteză analizată, sub forma cotei de izvorâre și a adâncimii apei sub nivelul bermei.

Tabelul 3

Rezultatele analizei

   

Adâncime

sub

cota

Variantă analizată

Cotă izvorâre / înălțime pe taluz

bermei

Execuție

57,30 / în contracanal

0,55 m

Exploatare 1

57,95 / în contracanal

0,30 m

Exploatare 2

59,20 / 0,20 m

-

Exploatare 3

59,25 / 0,25 m

-

Reparații

56,60 / în contracanal

1,20 m

După cum se poate observa, efectul bretelelor drenate este benefic, dar realizarea acestora fără înlăturarea cauzelor care au dus la tasarea bermei ar conduce doar la o amânare a situației actuale. De aceea, se recomandă restricționarea/interzicerea traficului auto pe berma digurilor.

restric ț ionarea/interzicerea traficului auto pe berma digurilor. 114 BULETINUL ŞTIINŢIFIC U.T.C.B. NR. 2/2012
restric ț ionarea/interzicerea traficului auto pe berma digurilor. 114 BULETINUL ŞTIINŢIFIC U.T.C.B. NR. 2/2012

4. Concluzii

Prezentul studiu de caz are drept obiectiv identificarea cauzelor exfiltrațiilor produse la digurile amenajării Frunzaru după realizarea lucrărilor de reparații (refacerea etansării pereului) ale căror scop reducerea debitelor exfiltrate nu a fost atins.

Din analiza pe model matematic a rezultat că principala cauză a izvorârilor pe taluz și a băltirilor pe bermă o reprezintă tasarea excesivă a bermei și colmatarea barbacanelor pereului contracanalului, aceastea devenind obstacole în calea curgerii apei exfiltrate. Tasarea bermei, în urma circulației intense cu automobile și camioane, are un efect mult mai important decât colmatarea barbacanelor pereului contracanalului.

Ca soluție de remediere pentru situația existentă s-a propus realizarea de bretele drenante care să înlăture „dopul” creat prin tasarea bermei, să coboare curba de depresie și să conducă apele exfiltrate în contracanal. În urma modelării, s-a ajuns la concluzia că această soluție poate rezolva situația doar în paralel cu măsuri de restricționare/interzicere al traficului auto.

Chiar dacă studiul a fost axat pe cazul digurilor de la amenajarea hidroenergetică Frunzaru, această problemă – tasarea bermei în urma traficului auto – este întâlnită și la alte amenajări. O soluție de remediere completă constă în drenarea apelor către contracanal și înlăturarea tuturor cauzelor care au condus la tasarea bermei, respectiv adoptarea unei soluții tehnice concomitent cu aplicarea unor restricționări de trafic al vehicoleleor de-a lungul bermei digului.

Bibliografie

[1] Uromeihy, A., Barzegari, G. Evaluation and treatment of seepage problems at Chapar-Abad Dam, Iran, Science Direct, in Engineering Geology, No 91, 2007, pp. 219-228 [2] Jin-Yong, L., Hyoung-Soo, K., Yea-Kwon, C., Jeong-Woo, K., Jeong-Yong, C., Myeong-Jae, Y. Sequential tracer tests for determining water seepage paths in a large rockfill dam, Nakdong River basin, Korea, Science Direct, in Engineering Geology, No. 89, 2007, pp. 300-315 [3] Stematiu, D., Teodorescu, D. The damage of Bilciuresti diversion dam, in Hidrotehnica, Vol 51, 2006, pp. 12 - 22

[4] Ping, L., Wenxi, L., Yuqiao, L., Zhongping, Y., Jun, L. Seepage analysis in a fractured rock mass: The upper reservoir of Pushihe pumped-storage power station in China, Science Direct, in Engineering Geology, No 97, 2008, pp. 53-62

[5]

Krahn, J. Seepage modeling with SEEP/W, User Guide, 2004

53-62 [5] Krahn, J. – Seepage modeling with SEEP/W, User Guide, 2004 BULETINUL ŞTIINŢIFIC AL U.T.C.B.
53-62 [5] Krahn, J. – Seepage modeling with SEEP/W, User Guide, 2004 BULETINUL ŞTIINŢIFIC AL U.T.C.B.

BULETINUL ŞTIINŢIFIC AL U.T.C.B. nr.2/2012

115