Sunteți pe pagina 1din 72

HIDROTEHNICA

Vol. 63 2018

Cuprins
IMPACT ȘI MĂSURI PENTRU RESTABILIREA BALANȚEI
SEDIMENTELOR DIN FLUVIUL DUNĂREA
Elena Țuchiu, Cristian Rusu, Elvira Marchidan,
Florin Vartolomei, Ioana Nedelcu .............................................................................3

MODELUL JFLOW® – O POTENȚIALĂ SOLUȚIE PENTRU


CARTOGRAFIEREA HAZARDULUI LA INUNDAȚII LA SCARA
BAZINULUI HIDROGRAFIC
Robert Berry, Mathew Tancock, Jonathan Cooper, Daniela Rădulescu .............15

IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE POTENȚIALE ASUPRA


SCURGERII MAXIME DIN PERIOADA DE TRANZIȚIE DE LA
IARNĂ LA PRIMĂVARĂ ÎN ZONA SUPERIOARĂ A RÂURILOR
ARGEȘ ȘI IALOMIȚA
Ciprian Corbuș, Rodica - Paula Mic,
Marius Mătreață, Roxana Bojariu..........................................................................29

SCENT – INSTRUMENT PENTRU CERCETARE ÎN


DOMENIUL DEZASTRELOR HIDROLOGICE
Iulian Nichersu, Iuliana Nichersu ...........................................................................40

INTERVAL DE INCERTITUDINE
ASOCIAT DEBITULUI MAXIM ANUAL Qp%
Radu Drobot, Aurelian Florentin Drăghia,
Romică Trandafir, Daniel Ciuiu ..............................................................................57
Summary
Impacts and measures for restoration of the sediment
balance in the Danube River
Elena Țuchiu, Cristian Rusu, Elvira Marchidan,
Florin Vartolomei, Ioana Nedelcu .............................................................................3

JFlow® Model – a potential solution for basin


scale flood hazard mapping
Robert Berry, Mathew Tancock, Jonathan Cooper, Daniela Rădulescu .............15

Impact of potential climate change on the maximum runoff


from the winter to spring transition in the upper area of the
Argeș and Ialomiţa Rivers
Ciprian Corbuș, Rodica - Paula Mic,
Marius Mătreață, Roxana Bojariu..........................................................................29

SCENT - Instrument for research of hydrological disasters


Iulian Nichersu, Iuliana Nichersu ...........................................................................40

Uncertainty interval associated to the maximum annual


discharge Qp%
Radu Drobot, Aurelian Florentin Drăghia,
Romică Trandafir, Daniel Ciuiu ..............................................................................57
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

Conferința Științifică Anuală a I.N.H.G.A

"Apa, resursă esenţială pentru viaţă, dezvoltare durabilă şi mediu"

În perioada 14 - 15 noiembrie 2017, sub egida Deceniului științific 2013-


2022 al IAHS (International Association of Hydrological Sciences) intitulat „Panta
Rhei – Everything Flows", s-a desfășurat cea de a 15-a Conferință Științifică Anuală
a I.N.H.G.A., „Apa, resursă esenţială pentru viaţă, dezvoltare durabilă şi mediu”.
Scopul decadei de cercetare Panta Rhei (Totul curge) este acela de a
îmbunătăți cunoașterea proceselor ce guvernează ciclul apei urmărind cu precădere
impactul antropic asupra resurselor de apă și bazinelor hidrografice, dinamica și
evoluția acestora, comportamentul fenomenelor extreme etc.
Cele două zile de prezentări în plen și postere au reunit cercetători, cadre
didactice universitare, ingineri, proiectanți și factori de decizie din domeniul
hidrologiei, hidrogeologiei și gospodăririi apelor, care împreună cu specialiștii din
I.N.H.G.A. au contribuit la creșterea gradului de cunoaștere a celor mai actuale
abordări din domeniu.
Tematica lucrărilor a reflectat cele mai importante preocupări știinţifice ale
specialiștilor I.N.H.G.A., fructificate în studii și cercetări care stau la baza deciziilor
din domeniul managementului resurselor de apă: elaborarea de prognoze hidrologice
de interes național și transfrontalier, analiza fenomenelor hidrologice periculoase,
evaluarea resursei de apă de suprafață și subterane din România, estimarea
impactului schimbărilor climatice asupra resurselor de apă, implementarea
strategiilor naționale și a directivelor europene în domeniul managementului
resurselor de apă și a riscului la inundații, restaurarea și reconstrucția ecologică a
cursurilor de apă etc.
În cadrul conferinței au fost prezentate 42 de lucrări, 26 în plen și 16 postere,
grupate în trei secțiuni.

1. Modele, metode şi proceduri hidrologice, hidrogeologice şi de gospodărire a


apelor
In această secțiune au fost prezentate o serie de lucrări care ilustrează
implicarea specialiștilor în activități suport pentru implementarea Directivelor
Europene din domeniul apelor privitoare la:
- evaluarea hidromorfologică a râurilor și analiza comparativă între metodologiile
naţionale și cele utilizate în alte ţări membre ale Uniunii Europene;
- soluții privind cartografierea hazardului la inundații la scara bazinului hidrografic;
- monitorizarea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale;
- instrumente de cercetare în domeniul dezastrelor hidrologice;
- măsuri pentru restaurarea balanței sedimentelor în fluviul Dunărea;

1|
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

- calculul viiturilor sintetice;


- timpul de concentrare în bazine hidrografice mici;
- clasificarea râurilor nepermanente după regimul hidrologic.

2. Monitorizarea și evaluarea resurselor de apă


Lucrările prezentate în această secțiune au analizat variabilitatea spațială și
temporală a resurselor de apă ale României, modificările morfologice actuale ale
albiilor râurilor sau ale ţărmului marin, indicii scurgerii minime și deficitului de apă
pe râuri din România sau metode de estimare a debitelor maxime în bazine mici
utilizând modelarea cu sisteme Fuzzy şi tehnici GIS. De asemenea, au fost prezentate
o serie de lucrări privind impactul schimbărilor climatice asupra scurgerii râurilor,
dar și asupra evenimentelor hidrologice extreme cauzate de modificarea parametrilor
climatici.
O altă categorie de lucrări a avut în vedere analiza scurgerii solide atât pe
râurile interioare, cât și pe sectorul românesc al Dunării.

3. Tehnologii suport pentru activităţile de hidrologie, hidrogeologie şi


gospodărirea apelor
În cadrul acestei secțiuni au fost prezentate echipamente și metode care pot
contribui la o mai bună monitorizare a parametrilor hidrologici, dar și la prevederea,
monitorizarea și gestionarea fenomenelor hidrometeorologice extreme.
Cu ocazia conferinței a fost organizată, de asemenea, Masa rotundă cu tema:
„Reconstrucția râurilor”, la care au participat cu prezentări reprezentanți ai MAP,
ANAR, INHGA și WWF Romania.
Dintre comunicările prezentate în cadrul conferinței INHGA 2017, un număr
de 5 lucrări au fost selectate pentru publicare în acest număr al Revistei
Hidrotehnica.

Dr. Viorel Chendeș


Director Științific INHGA

2|
Revista Hidrotehnica, Vol.63, Nr. 4 - 6

IMPACT ȘI MĂSURI PENTRU RESTABILIREA BALANȚEI


SEDIMENTELOR DIN FLUVIUL DUNĂREA

Elena TUCHIU, Cristian RUSU, Elvira MARCHIDAN, Florin VARTOLOMEI,


Ioana NEDELEA1
Administraţia Naţională „Apele Române”
1

elena.tuchiu@rowater.ro

REZUMAT:
În bazinul Dunării se poate observa o discrepanță tot mai mare între excedentul și
deficitul de sedimente. Acest lucru conduce la o creștere a riscului la inundații și o
reducere a posibilităților de navigație, a producției de hidroenergie, precum și a
biodiversității. Lipsa unui management al sedimentelor a fost recunoscută de către
Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR) în Planul de
Management al Districtului Fluviului Dunărea. Prin urmare, a fost lansat proiectul
"Managementul sedimentelor în bazinul Dunării - Restaurarea echilibrului
sedimentelor în fluviul Dunărea" (DanubeSediment). Acest proiect utilizează o
abordare pe mai multe niveluri de guvernanță și contribuie la atingerea obiectivelor de
mediu stabilite la nivel național, regional și european. Obiectivul principal al proiectului
este îmbunătățirea managementului apei și a sedimentelor, precum și a morfologiei
fluviului Dunărea. Astfel, în proiect există trei pachete tehnice de lucru (WP3 -
Colectarea datelor privind sedimentele, WP4 – Balanța sedimentelor și WP5 – Impact
și măsuri), structurate într-o abordare ascendentă și participativă, fiecare având
interacțiune permanentă cu WP6 (Ghidul și manualul privind managementul
sedimentelor). Scopul pachetului tehnic de lucru WP5 - "Impact și măsuri" (coordonat
de Administrația Națională „Apele Române”) este de a recomanda măsuri potențiale
pentru stabilirea unei continuități dinamice și sustenabile a sedimentelor pentru
îmbunătățirea managementului sedimentelor în fluviul Dunărea. Conform graficului de
implementare a activităților proiectului, până în prezent s-a efectuat o analiză a
factorilor cheie – activităților antropice (hidroenergia / managementul inundațiilor /
navigația / agricultura / alimentarea cu apă / extracția agregatelor) și o evaluare a
impactului modificărilor hidromorfologice semnificative asupra cantității și continuității
sedimentelor. În plus, va fi realizat un raport asupra analizei riscurilor în ceea ce
privește regimul sedimentelor vizând zonele de studiu (sectoarele superior, mijlociu și
inferior ale Dunării). De asemenea, se va realiza o analiză a soluțiilor posibile pentru
îmbunătățirea regimului sedimentelor și va fi elaborat un catalog de măsuri și bune
practici. Rezultatele obținute vor contribui la dezvoltarea Planului de Management al
Districtului Hidrografic al Fluviului Dunărea și a Planului de Management al Riscului la
Inundații al Districtului Hidrografic al Fluviului Dunărea. Mai mult, implementarea
măsurilor va conduce la condiții ecologice mai bune și la o protecție sporită împotriva
inundațiilor pentru fluviul Dunărea. Pentru a asigura transferul de cunoștințe cu
referire la potențialele măsuri de îmbunătățire a continuității sedimentelor
(îmbunătățirea condițiilor de navigație, reducerea riscurilor de inundații, îmbunătățirea
stării ecologice și asigurarea producției durabile de hidroenergie), grupurile țintă și
părțile interesate relevante vor fi implicate într-un Atelier de lucru internațional al
factorilor interesați privind bunele practici de management al sedimentelor.

ABSTRACT:
An increasing discrepancy between surplus and lack of sediments can be observed in
the Danube Basin. This leads to an increase of flood risks and a reduction of
navigation possibilities, hydropower production and biodiversity. The lack of sediment
management has been recognized by the ICPDR in the Danube River Basin
Management Plan. Therefore, the project “Danube Sediment Management -
Restoration of the Sediment Balance in the Danube River” (DanubeSediment) was
launched. This project applies a multi-level governance approach and contributes to
the achievement of the environmental objectives at the European level, Danube
Region and national levels. The main objective of the DanubeSediment project is to
improve water and sediment management as well as the morphology of the Danube
River. Also, there are three technical work packages in the project (WP3 – Sediment
data collection, WP4 – Danube sediment balance and WP5 – Impacts and measures),
3|
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

structured in a bottom-up and participatory approach, each of them having permanent


interaction with WP6 (Danube Sediment Guidance and Manual). The aim of the WP5
– „Impacts and measures” (having NARW as coordinator) is to recommend potential
measures for establishing a dynamic, sustainable sediment continuity to improve the
sediment management in the Danube River. According to the timetable of the project
activities, there is already performed a review of key drivers (hydropower / flood
management / navigation / agriculture / water supply / gravel extraction) and impact
assessment of significant hydromorphological alterations on sediment quantity and
continuity. Furthermore, a report on risk analysis on sediment regime and application
in study areas (Upper, Middle, Lower sectors of the Danube River) will be achieved.
Also, an analysis of potential solutions for improving the sediment regime will be done
and a catalogue of measures and good practices will be developed. The obtained
results will close the gaps in the Danube River Basin Management Plan and will
contribute to the Danube Flood Risk Management Plan. Furthermore, the
implementation of the measures will lead to better ecological conditions and increased
protection against floods for the Danube River. In order to ensure knowledge transfer
in the topic of potential measures to improve sediment continuity (and so improving
navigation conditions, reducing flood risks, enhancing ecological status and ensure
sustainable hydropower production) the target groups and relevant stakeholders will
be involved to an International Workshop on good practices of sediment management.

Cuvinte cheie: sedimente, Dunăre, impact, măsuri, factori cheie, presiuni,


Programul Transnațional Dunărea.

INTRODUCERE
Acest articol este realizat in contextul implementării proiectului Managementul
Sedimentelor de pe Fluviul Dunărea – Restabilirea echilibrului în regimul sedimentelor din Dunăre 1
și vizează prezentarea unor rezultate preliminare privind procesul de colectare a datelor
referitor la evaluarea presiunilor și inventarierea principalelor activități în legătură cu
cantitatea de sedimente din fluviul Dunărea și a principalilor săi afluenți.
Durata proiectului este de 30 de luni (01/2017- 06/2019) și este cofinanțat din Programul
Transnațional Dunărea, din Axa Prioritară 2: Responsabilitatea față de mediu și cultură în Regiunea
Dunării, care contribuie la Obiectivul specific al Programului: SO2.1 Consolidarea managementului
transnațional al apelor și prevenirea riscului de inundații. Parteneriatul proiectului cuprinde 14
instituții din 9 țări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Slovenia, Serbia, Bulgaria,
România) din bazinul Dunării, precum și 14 Parteneri Strategici Asociați.
În acest context, obiectivele principale ale proiectului sunt:
- propunerea unei rețele transnaționale de monitorizare cantitativă a sedimentelor;
- stabilirea pentru prima dată a balanței sedimentelor pentru fluviul Dunărea având în vedere
și contribuția celor mai importanți afluenți;
- identificarea zonelor cu surplus și deficit de sedimente, agradarea și eroziunea patului albiei
râurilor, problemele legate de sedimente în gestionarea riscului la inundații, generarea de
hidroenergie, pentru navigație și ecologie;
- obținerea de cunoștințe și o mai bună înțelegere a transportului sedimentelor și a proceselor
morfodinamice pentru fluviul Dunărea;
- elaborarea unui Ghid privind managementul sedimentelor din Dunăre și a unui Manual
privind sedimentele destinat factorilor interesați.

METODOLOGIE ȘI ACTIVITĂȚI
Acest proiect utilizează o abordare de management pe mai multe niveluri și contribuie la
obiectivele Uniunii Europene (UE), ale Regiunii Dunării, precum și la nivel național. La nivelul
UE, proiectul DanubeSediment are ca bază legală cerințele Directivei Cadru Apă - DCA (Directiva
2000/60/CE), vizând atingerea stării bune a apei și prevenirea deteriorării stării apelor de pe
continentul european, obiective la care proiectul contribuie direct.

1
Mai multe detalii despre proiect se pot găsi pe website-ul: www.interregdanube.eu/danubesediment
4|
Revista Hidrotehnica, Vol.63, Nr. 4 - 6

Proiectul este constituit din șase Pachete de Lucru, dintre care două se desfășoară pe
întreaga perioadă: Pachetul 1 și Pachetul 2. Pachetul 1 - Managementul proiectului se desfășoară pe
patru niveluri: Comitetul de Coordonare (1), Liderul de Proiect (2), Liderii de Pachete de Lucru (3)
și Partenerii de Proiect (4). De asemenea, Grupul Consultativ independent de experți format din
Partenerii Strategici Asociați (ASP) garantează calitatea implementării proiectului. Pachetul 2
acoperă atât comunicarea internă, cât și cea externă. Pachetul 6 este pachetul de sinteză care
produce principalele rezultate ale proiectului și gestionează implicarea părților interesate (prin
activitatea 6.3) pentru a se asigura că toți beneficiarii proiectului participă în activitatea de
comunicare (Fig. 1).
Caracterul inovator al proiectului este dat de această primă și unică abordare multi-
sectorială, cu interrelaționare între mai multe părți interesate și de un management transnațional și
transversal al sedimentelor la nivel de bazin, sectorial și local. Această abordare combină baza de
date din balanța sedimentelor și măsurile de bună practică pentru managementul sedimentelor, cu
scopul de a produce un Ghid privind managementul sedimentelor pentru a fi aplicat la nivelul
bazinului Dunărea.

Fig. 1. Organizarea Pachetelor de lucru și a activităților aferente din cadrul proiectului


DanubeSediment (Sursa: Prezentarea Managerului de calitate în proiectul DanubeSediment la
Conferința de lansare a proiectului din 8-9 martie 2017)

Există trei Pachete tehnice de lucru (WP3, WP4 și WP5), construite într-o abordare
ascendentă și participativă, fiecare dintre ele având o interacțiune permanentă cu Pachetul de lucru
6. În cadrul fiecărui Pachet tehnic se organizează ateliere de lucru la nivel internațional pentru a
transfera cunoștințele acumulate direct utilizatorilor rezultatelor pachetului de lucru respectiv.
Colectarea datelor privind sedimentele (Pachetul 3) furnizează informații pentru analiza datelor
privind balanța sedimentelor (Pachetul 4) și oferă o orientare pentru bunele practici ale metodelor
de monitorizare a sedimentelor. În Pachetul 4 rezultatul principal va fi balanța sedimentelor din
Dunăre, aceasta analizând problemele care apar datorită discontinuității regimului sedimentelor și
care influențează negativ riscul la inundații, navigația interioară, ecologia și producția de
hidroenergie (principalele constatări se transferă la Pachetul 6). Răspunsurile posibile la aceste
probleme vor fi date în Pachetul 5, care va analiza impactul și va propune măsuri prin intermediul
studiilor de caz (principalele constatări merg de asemenea la Pachetul 6) (Fig. 2).

5|
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

Fig. 2. Relațiile funcționale între Pachetele de lucru din cadrul proiectului DanubeSediment
(Sursa: Prezentarea Liderului de proiect DanubeSediment la Conferința de lansare a proiectului
din 8-9 martie 2017)

Cele mai importante rezultate ale proiectului se vor concretiza în cele două documente de
sinteză din Pachetul 6. Primul document îl constituie Ghidul privind managementul sedimentelor
din Dunăre, care va oferi recomandări concrete asupra măsurilor ce pot îmbunătăți managementul
sedimentelor. Al doilea document este Manualul detaliat privind sedimentele destinat factorilor
interesați care explică modalitatea de punere în aplicare a acestor măsuri pentru fiecare dintre
părțile interesate.

ABORDĂRI PRIVIND IMPACTUL ȘI MĂSURILE DE RESTAURARE A BALANȚEI


SEDIMENTELOR DIN FLUVIUL DUNĂREA

Scopul Pachetului de Lucru 5 - "Impact și măsuri" în cadrul proiectului


Scopul Pachetului de Lucru 5 - "Impact și măsuri" (coordonat de A.N. „Apele Române”)
este de a stabili măsurile potențiale în vederea asigurării continuității dinamice și sustenabile a
sedimentelor din fluviul Dunărea. Conform calendarului de desfășurare a proiectului se efectuează o
analiză a principalelor activități antropice (hidroenergie / managementul inundațiilor / navigație /
agricultură / alimentare cu apă / extracția agregatelor) și evaluarea impactului modificărilor
hidromorfologice semnificative asupra cantității și continuității sedimentelor.
În plus, se va realiza un raport privind analiza de risc legată de regimul sedimentelor în
cadrul căruia se va dezvolta o metodologie cu aplicare în zonele de studiu (sectoarele superior,
mijlociu și inferior ale Dunării). De asemenea, se va realiza o analiză a soluțiilor posibile pentru
îmbunătățirea regimului de sedimente și va fi elaborat un catalog de măsuri și bune practici.
Rezultatele obținute vor elimina lacunele din Planul de Management al Districtului Fluviului
Dunărea și vor contribui la Planul de Management al Riscului la Inundații al Fluviului Dunărea.
Mai mult, implementarea măsurilor va conduce la condiții ecologice mai bune și la o
protecție sporită împotriva inundațiilor pentru fluviul Dunărea.
Pentru a asigura transferul de cunoștințe în ceea ce privește stabilirea potențialelor măsuri de
îmbunătățire a continuității sedimentelor (îmbunătățirea condițiilor de navigație, reducerea riscurilor
la inundații, îmbunătățirea stării ecologice și asigurarea producției sustenabile de hidroenergie),
grupurile țintă și părțile interesate relevante vor fi implicate într-o ședință interactivă internațională
de tipul Atelier de lucru având ca tematică bunele practici privind managementul sedimentelor.

6|
Revista Hidrotehnica, Vol.63, Nr. 4 - 6

Evaluarea impactului bazat pe modelul D-P-S-I-R


Modelul D-P-S-I-R (Activități – Presiuni – Stare – Impact – Răspuns) facilitează analiza
relațiilor cauză-efect în evoluțiile anterioare, prezente și viitoare, identificând și descriind procesele
și interacțiunile dintre activitățile antropice și ecosistemele acvatice. Prin urmare, este necesar să se
colecteze informații privind activitățile antropice și schimbările care influențează starea corpurilor
de apă și regimul sedimentelor, ținând seama inclusiv de presiunile identificate anterior. Într-o etapă
ulterioară, se va realiza o evaluare a impactului presiunilor în vederea propunerii de măsuri pentru a
îmbunătăți situația actuală.
Activitățile (sau forțele motrice) sunt constituite din diferiți factori naturali sau activități
antropice care pot avea un efect asupra mediului (de exemplu, protecția împotriva inundațiilor,
navigația, producția de hidroenergie, utilizarea terenurilor, dezvoltarea urbană, industria,
agricultura).
Presiunea - este efectul direct al factorilor sau activităților cheie (de exemplu, infrastructura
care asigură protecția împotriva inundațiilor, navigația sau producția de energie; evacuarea de
poluanți din surse de poluare).
Starea - este dată de efectul presiunilor, respectiv de factorii naturali și antropici (de
exemplu, regimul hidrologic și concentrațiile de substanțe în mediul acvatic). Starea ecologică a
corpului de apă este evaluată conform Directivei Cadru Apă pe baza elementelor biologice,
hidromorfologice și fizico-chimice.
Impactul - este efectul presiunii asupra mediului (de exemplu, pierderea biodiversității).
Răspunsul - este definit ca măsurile luate pentru îmbunătățirea stării corpului de apă (de
exemplu, măsurile pentru asigurarea continuității râurilor sau măsurile pentru reducerea cantităților
de poluanți evacuați în mediul acvatic).
Pentru a înțelege dinamica relațiilor dintre condițiile de referință și consecințele problemelor
de mediu trebuie investigate legăturile dintre elementele modelului D-P-S-I-R (Fig. 3).
De exemplu, relația dintre activitățile antropice și presiunile cauzate de activitățile
economice reflectă faptul că modificarea regimului sedimentelor ar putea conduce la neatingerea
stării ecologice bune / potențialului ecologic bun al corpurilor de apă și la deteriorarea ulterioară a
acestei stări/potențial. În mod similar, relația dintre impactul asupra corpurilor de apă și
starea/potențialul ecologic depinde de capacitatea de susținere a ecosistemului fără deteriorarea
stării corpului de apă.

Fig. 3. Schema care ilustrează abordarea metodologică a conceptului D-P-S-I-R (Sursa: EEA)

Modelul D-P-S-I-R permite o evaluare cuprinzătoare a problemelor legate de apă și


sedimente, prin examinarea presiunilor asupra corpurilor de apă în vederea identificării celor
semnificative, a stării corpurilor de apă și a impactului presiunilor, precum și a măsurilor stabilite și
a interconexiunilor dintre fiecare din aceste elemente. În plus, din punct de vedere metodologic,
D-P-S-I-R nu este doar un model pentru a elabora relațiile cauză-efect care conduc la probleme
specifice mediului. Scopul său inițial este de a identifica indicatorii adecvați pentru măsurarea și
7|
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

evaluarea problemelor legate de apă și sedimente, pentru dezvoltarea unui sistem îmbunătățit de
monitorizare a calității apei.

IDENTIFICAREA PRINCIPALELOR ACTIVITĂȚI CARE INFLUENȚEAZĂ REGIMUL


SEDIMENTELOR DIN FLUVIUL DUNĂREA

Procesul de colectare a datelor


În cadrul Activității 5.1. Evaluarea principalelor activități și impactul presiunilor
semnificative asupra cantității de sedimente pentru fluviul Dunărea a fost elaborat un Chestionar
sub forma unui Tabel cadru privind identificarea principalelor activități de la nivel national care
au impact asupra regimului sedimentelor (adaptat pentru fluviul Dunărea și principalii afluenți
selectați în cadrul proiectului), transmis Partenerilor din proiect prin intermediul unei aplicații on-
line.
Astfel, rolul Chestionarului în cadrul proiectului DanubeSediment a fost de a colecta toate
datele disponibile cu privire la activitățile principale, presiunile semnificative și impactul acestora
asupra regimului sedimentelor pentru fluviul Dunărea și afluenții selectați.
Structura Chestionarului s-a bazat de asemenea pe conceptul D-P-S-I-R prezentat anterior.
Directiva Cadru Apă nu se ocupă în mod specific de problematica sedimentelor, deși este clar că
există o legătură între cantitatea și continuitatea sedimentelor și atingerea obiectivelor Directivei.
Deoarece sedimentele reprezintă o parte esențială, integrală și dinamică a fluviului, Dunărea
ca orice fluviu sănătos are nevoie de sedimente ca mediu de viață acvatică și astfel este important să
se evalueze starea actuală și impactul presiunilor asupra mediului acvatic precum și răspunsul actual
la modificările permanente ale regimului sedimentelor.
Structura Chestionarului a fost divizată pe 6 secțiuni, incluzând 21 de întrebări (Tabelul 1).

Tab. 1. Structura chestionarului folosit pentru colectarea datelor în cadrul Activității 5.1.
Evaluarea principalelor activități și impactul presiunilor semnificative asupra cantității de
sedimente din fluviul Dunărea și principalii afluenți
Nr. Crt. Secțiune/Întrebări
• Secțiunea: INFORMAȚII DE BAZĂ
1. Țară:
2. Partner în Proiect:
3. Numele expertului care a completat chestionarul:
4. Adresa de e-mail:
• Secțiunea: IDENTIFICARE
5. Numele râului
• Secțiunea: ACTIVITĂȚI
6. Activitățile principale pentru presiune în raport cu balanța sedimentelor /
continuitatea transportului sedimentelor
• Secțiunea: PRESIUNI SEMNIFICATIVE
7. Presiunile care afectează balanța sedimentelor, respectiv continuitatea
transportului sedimentelor
8. Indicatorul care descrie categoria de presiune
9. Există presiuni selectate la punctul 7 evaluate ca presiuni semnificative
pe baza unor criterii predefinite în raport cu regimul sedimentelor și/sau
starea / potențialul ecologic?
10. În cazul DA, specificați criteriile, iar dacă mai mult de o presiune a fost
evaluată ca presiune semnificativă, aceasta trebuie detaliată la punctul
10. Specificați criteriile:
11. Descrierea criteriilor / metodologiei / ghidurilor utilizate:
12. Care sunt caracteristicile / parametrii cantitativi ai sedimentelor care sunt

8|
Revista Hidrotehnica, Vol.63, Nr. 4 - 6

afectați?
13. Există facilități / măsuri / politici de management pentru a asigura
transportul și continuitatea sedimentelor?
14. În cazul DA, descrieți pe scurt:
15. Există studii, proiecte etc. disponibile cu privire la presiunile identificate
care afectează regimul sedimentelor? Introduceți link-ul, titlul, referința
privind presiunea care face obiectul studiului, proiecte, etc.
• Secțiunea: EFECTUL PRESIUNILOR
16. A fost evaluat impactul presiunilor hidro-morfologice asupra cantității,
continuității și regimului sedimentelor (inclusiv rezultate ale studiilor de
cercetare, proiecte etc.)?
17. A fost evaluat efectul schimbărilor în cantitatea, continuitatea și regimul
sedimentelor (conform informațiilor furnizate la punctul 16) asupra
elementelor biologice relevante?
18. În cazul DA, vă rugăm să descrieți pe scurt impactul și efectul (referitor
la informațiile furnizate la punctele 16, 17):
19. Au fost evaluate raporturile/legăturile dintre schimbările în transportul
sedimentelor (eroziune, transport și acumulare) și utilizarea terenurilor,
precum și schimbările climatice?
20. În cazul DA, vă rugăm să descrieți pe scurt relația sau impactul:
• Secțiunea: OBSERVAȚII / COMENTARII
21. Orice observații și comentarii:

În cadrul acestui proces, un total de 33 de chestionare au fost completate prin intermediul


aplicației on-line de către toți partenerii: 9 pentru sectoarele naționale ale Dunării (DE, AT, SK,
HU, HR, SB, BG, RO) și 24 pentru principalii afluenți selectați (Isar, Enns, Morava, Leita, Raba,
Vah, Drava, Tisa, Sava, Velika Morava, Jiu, Iskar, Iantra, Argeș, Ialomița, Siret și Prut).

Fig. 4. Distribuția spațială a afluenților majori selectați în cadrul proiectului (Sursa:


datele colectate în cadrul Activității 5.1 Inventarierea activităților de generare a presiunilor și a
impactului semnificativ al presiunilor asupra cantităților de sedimente din fluviul Dunărea din
cadrul WP5-Impact și măsuri - proiectul DanubeSediment)
9|
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

Din analiza statistică a chestionarelor colectate pentru toți afluenții selectați și sectoarele
naționale ale Dunării, 9 sunt din sectorul superior, 15 sunt din sectorul de mijloc și 9 sunt din
sectorul inferior (Fig. 5).

Fig. 5. Distribuția chestionarelor completate pe sectoarele caracteristice ale Dunării


(Sursa: datele colectate în cadrul Activității 5.1 Inventarierea activităților de generare a
presiunilor și a impactului semnificativ al presiunilor asupra cantităților de sedimente din fluviul
Dunărea din cadrul WP5-Impact și măsuri - proiectul DanubeSediment)

Distribuția pe țările implicate în proiect a chestionarelor colectate în cadrul Activității 5.1


este prezentată în Fig. 6.
Chestionarele au fost completate pentru fiecare sector național al fluviului Dunărea și pentru
fiecare afluent major din regiunile în care sunt localizate presiunile identificate care afectează
regimul sedimentelor. Trebuie menționat faptul că pentru sectoarele comune ale fluviului Dunărea
(de graniță), precum și afluenții transfrontalieri, fiecare Partener din proiect a completat
chestionarele aferente cu datele referitoare la partea națională.

Fig. 6. Distribuția chestionarelor colectate de la țările implicate în proiect (Sursa: datele


colectate în cadrul Activității 5.1 Inventarierea activităților de generare a presiunilor și a
impactului semnificativ al presiunilor asupra cantităților de sedimente din fluviul Dunărea din
cadrul WP5-Impact și măsuri - proiectul DanubeSediment)

Distribuirea detaliată a chestionarelor colectate de la Partenerii din proiect, participanți la


Activitatea 5.1 în legătură cu principalii afluenți selectați și sectoarele naționale ale Dunării, este
prezentată în Tabelul 2.

10 |
Revista Hidrotehnica, Vol.63, Nr. 4 - 6

Tab. 2. Chestionarele colectate distribuite pe Partenerii Proiectului (grupate pe sectoarele Dunării


și pe țările din cadrul proiectului DanubeSediment)
Principalii afluenți selectați în
Sectorul de
Țară Partener din proiect proiect și/sau sectorul național
Dunăre
al Dunării
Superior Germania Universitatea Tehnică din München, Isar, Inn + sectorul național al
(9 Departamentul de Cercetare Dunării
chestionare) hidraulică și managementul resurselor
de apă (TUM)
Austria Universitatea de Resurse Naturale și Inn, Traun, Enns, Morava
Științe ale Vieții (BOKU) (sector Austria) + sectorul
național al Dunării
Slovacia Institutul de Cercetare a Apelor Morava (sector Slovacia)
(VUVH)
Mijlociu Slovacia Institutul de Cercetare a Apelor Vah + sectorul național al
(15 (VUVH) Dunării
chestionare) Ungaria Universitatea de Tehnologie și Leitha, Raba + Mosoni-Dunăre
Economie din Budapesta (BME) + sectorul național al Dunării
Slovenia Institutul pentru apa al Republicii Drava, Sava
Slovenia (IzVRS)
Croația Apele Croate (HRVODE) Drava, Sava + sectorul național
al fluviului Dunărea
Serbia Institutul pentru Dezvoltarea Tisa, Sava, Velika Morava +
Resurselor de Apă Jaroslav Černi sectorul național al Dunării
(JCI)
Inferior Bulgaria Agenția Executivă "Explorarea și Iantra, Iskar
(9 întreținerea fluviului Dunărea"
chestionare) (EAEMDR)
Bulgaria Institutul Național de Meteorologie și sectorul național al Dunării
Hidrologie - Academia Bulgară de
Științe (NIMH-BAS)
România Administrația Națională "Apele Jiu, Argeș, Ialomița, Siret, Prut
Române" (ANAR) + sectorul național al Dunării

Date preliminare privind activitățile cheie care au legătură cu variația cantităților de


sedimente din fluviul Dunărea și afluenții majori selectați
Ținând cont de tipurile diferite de date disponibile și a rezoluției analizelor privind balanța
sedimentelor efectuate în cadrul activității 4.1 din Pachetul de lucru WP4 din proiect pentru
sectoarele Dunării (superior, mijlociu și inferior), precum și pentru afluenții principali selectați, s-au
evaluat informațiile privind activitățile cheie atât la scara întregului fluviu Dunărea, cât și pe
sectoarele enumerate anterior.
Cifrele menționate în graficele de mai jos se referă strict la opțiunile completate de
Partenerii proiectului în cadrul chestionarului de colectare a datelor, respectiv la întrebarea 6
referitoare la activitățile cheie.

11 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

Fig. 7. Privire de ansamblu asupra activităților cheie de pe fluviul Dunărea, pe țări


partenere în proiect (Sursa: datele colectate în cadrul Activității 5.1 Inventarierea activităților de
generare a presiunilor și a impactului semnificativ al presiunilor asupra cantităților de sedimente
din fluviul Dunărea din cadrul WP5-Impact și măsuri - proiectul DanubeSediment)

Figurile 7 și 8 prezintă o imagine de ansamblu asupra activităților cheie identificate pe


fluviul Dunărea și pe afluenții selectați din sectoarele superior, mijlociu și inferior ale bazinului.
Analizând datele furnizate de Partenerii proiectului în cadrul chestionarului de colectare a
datelor rezultă în mod clar că activitățile privind navigația, protecția împotriva inundațiilor și
producerea de energie hidroelectrică sunt principalii factori care acționează asupra regimului
sedimentelor la nivelul întregului bazin hidrografic al Dunării. Agricultura (inclusiv captările de apă
pentru irigații) și captările de apă (în scopuri industriale și pentru populație) joacă un rol cu o
importanță mai mică în comparație cu activitățile indicate anterior. De asemenea, au fost indicate și
alte activități antropice, cum ar fi lucrările de regularizare a râurilor (pentru consolidarea albiei,
modificări în regimul de curgere), care au un efect potențial asupra regimului sedimentelor.

12 |
Revista Hidrotehnica, Vol.63, Nr. 4 - 6

Fig. 8. Privire de ansamblu asupra activităților cheie de pe afluenții din bazinul Dunării, selectați
în proiect, grupați pe sectoarele superior, mijlociu și inferior, pe țari (Sursa: datele colectate în
cadrul Activității 5.1 Inventarierea activităților de generare a presiunilor și a impactului
semnificativ al presiunilor asupra cantităților de sedimente din fluviul Dunărea din cadrul WP5-
Impact și măsuri - proiectul DanubeSediment)

Astfel, se observă că activitățile generatoare de presiuni cu cea mai mare importanță pentru
fluviul Dunărea sunt navigația și protecția împotriva inundațiilor, urmată de producerea de
hidroenergie. În schimb, la nivelul afluenților majori ai Dunării, cea mai mare importanță în raport
cu modificarea regimului sedimentelor este alocată protecției împotriva inundațiilor, urmată de
producerea de hidroenergie și de navigație.

CONCLUZII

În contextul proiectului DanubeSediment, analiza regimului sedimentelor trebuie să ofere un


mijloc eficient de identificare a arealelor de eroziune și sedimentare din lungul Dunării care pot
afecta în mod diferit starea ecologică/potențialul ecologic al corpurilor de apă.
Administrația Națională „Apele Române” coordonează pachetul tehnic de lucru WP5 -
"Impact și măsuri" care are ca scop final inventarierea măsurilor pentru stabilirea unei continuități
dinamice și sustenabile a sedimentelor și îmbunătățirea managementului sedimentelor în fluviul
Dunărea și pe afluenții săi importanți.
Conform graficului de implementare a activităților proiectului, până în prezent s-a efectuat o
analiză a factorilor cheie – activităților antropice (hidroenergia / managementul inundațiilor /
navigația / agricultura / alimentarea cu apă / extracția agreatelor). În perioada următoare se va
realiza evaluarea impactului modificărilor hidromorfologice semnificative asupra cantității și

13 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

continuității sedimentelor, prin analiza asupra riscului ne-atingerii stării bune


ecologice/potențialului ecologic bun datorită regimului sedimentelor, pe baza unei metodologii care
va fi aplicată pe zonele de studiu (sectoarele superior, mijlociu și inferior ale Dunării). De
asemenea, se va realiza o analiză a soluțiilor posibile pentru îmbunătățirea regimului sedimentelor și
va fi elaborat un catalog de măsuri și bune practici.
Rezultatele obținute vor contribui la dezvoltarea Planului de Management al Districtului
Hidrografic al Fluviului Dunărea și a Planul de Management al Riscului la Inundații al Districtului
Hidrografic al Fluviului Dunărea. Mai mult, implementarea măsurilor va conduce la condiții
ecologice mai bune și la o protecție sporită împotriva inundațiilor pentru fluviul Dunărea.

Bibliografie

* * * Application Final of the DanubeSediment project, submitted on DTP website on 7 dec. 2016.
* * * EEA 1998: Guidelines for Data Collection and Processing - EU State of the Environment.
* * * Guidance Common Implementation Strategy - CIS 3 Pressure and impact.
* * * Database collected in the frame of Activity 5.1. Review of key drivers and the impacts of
significant pressures on sediment quantity for Danube River (Templates for identification of key
drivers on national level) in DanubeSediment project.

14 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

MODELUL JFLOW® – O POTENȚIALĂ SOLUȚIE PENTRU


CARTOGRAFIEREA HAZARDULUI LA INUNDAȚII LA SCARA
BAZINULUI HIDROGRAFIC
Robert BERRY1, Mathew TANCOCK1, Jonathan COOPER2, Daniela RADULESCU3
1
JBA Consulting, Regatul Unit al Marii Britanii
2
JBA Consulting, Irlanda
3
JBA Consult Europe, Romania
Robert.Berry@jbaconsulting.com, Mathew.Tancock@jbaconsulting.com, Jonathan.Cooper@jbaconsulting.ie,
Daniela.Radulescu@jbaconsulting.ro

REZUMAT:
Este de așteptat ca riscul global la inundații să crească din cauza schimbărilor climatice și a dezvoltării
economice și sociale în zonele cu risc. Pot fi întreprinse însă acțiuni de gestionare a acestor riscuri și de
reducere a impactului asupra mediului natural și construit. Hărțile de inundabilitate corecte / exacte și la o
scară adecvată disponibile în timp util sunt esențiale pentru a fundamenta acțiuni / măsuri și a prioritiza în
mod eficient investițiile asociate acestora.
Cu toate acestea, generarea de modele de inundabilitate eficiente la o scară adecvată nu reprezintă o
sarcină ușoară, fiindcă necesită utilizarea unor tehnologii de vârf și a unor tehnici analitice capabile să
producă și să analizeze cantități uriașe de date.
O soluție potențială la această problemă o constituie JFlow®, un model hidraulic bidimensional 2D, care
rezolvă ecuațiile Navier-Stokes utilizând procesoare grafice (GPU) pentru efectuarea calculelor.
JFlow® a fost elaborat în anul 2002. De atunci, modelul a evoluat în complexitate și funcționalitate (viteza
de simulare, extinderea spațială a zonei modelate, dimensiunea gridului / grilei, rezoluția, interfața cu
utilizatorul). În anul 2012, JFlow® a câștigat medalia de bronz la Academia Regală de Inginerie MacRobert
Awards, recunoscându-i-se natura inovatoare a algoritmilor utilizați și tehnologia GPU de ultimă generație
propusă. În prezent, JFlow® este un pachet de software de vârf la nivel mondial pentru simularea riscului
de inundații la orice scară (de la nivel local până la nivel regional/continental), acoperind inundațiile fluviale,
pluviale, costiere precum si cele generate de cedarea unui baraj.
Lucrarea prezintă o scurtă evoluție a dezvoltării modelului, principalele caracteristici și capabilități ale
JFlow® precum și câteva studii de caz / exemple / aplicații în diferite bazine hidrografice din lume.

ABSTRACT:
Global flood risk is expected to increase due to climate change and development in areas at risk. Actions
can be taken to manage these risks and reduce the impacts on our physical and naturally built
environment. To inform these actions and allow investment in risk management to be prioritised effectively,
the availability of accurate, timely and scalable flood mapping is essential.
However, generating efficient flood models at scale is not easy. It requires the use of cutting edge
technology and analytical techniques to produce and analyse petabytes of data.
A potential answer to this problem is JFlow®, a 2D hydraulic model. It solves the shallow water equations
(Navier-Stokes), using graphics processors (or GPUs) to perform the calculations.
JFlow® model was born in 2002. Since then, the model has evolved in terms of complexity and functionality
(simulation model speed, spatial expansion of the modelled area, grid size, resolution, end-user interface).
In 2012, JFlow® was a bronze medal winner in the Royal Academy of Engineering MacRobert Awards,
recognising the innovative nature of JFlow®’s algorithms and the cutting-edge use of GPU technology.
Currently, JFlow® is a world-leading software package for simulating flood risks at anything from local to
continental scales including river, surface water, coastal and dam break floods.
The paper presents a brief history of JFlow®, the main features and capabilities of the model and some
study-cases / examples / applications in different river basin in the world.
Cuvinte cheie: cartografierea hazardului, JFlow® software, modelare rapidă, tehnologie de vârf
15 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

1. Introducere
Încrederea sporită din ultimii ani în modelarea 2D a propagării viturilor și a determinării zonelor
inundabile a condus la eforturi deosebite din partea companiilor producatoare de soft in sensul diminuării
timpilor de rulare a modelului, în special pentru studiile care implică analiza incertitudinii sau simularea
scenariilor multiple. Astfel, au apărut o serie de modele, bazate pe diverse abordări pentru modelarea
curgerii apei, considerand o topografie variabilă. Una dintre cele mai utilizate abordări se bazează pe
aplicarea simplificată a ecuațiilor de curgere a fluidelor Navier-Stokes (recomandate în cazul unor
adâncimi medii ale apei).
Alegerea unui model eficient de inundabilitate la o scară adecvată nu este ușoară. Necesitatea
cartografierii hazardului de inundație pe suprafețe mari necesită utilizarea unor tehnologii de vârf și a unor
tehnici analitice capabile să producă și să analizeze cantități uriașe de date. O soluție potențială la această
problemă o constituie modelul JFlow®, dezvoltat de JBA Consulting, model prezentat în prezentul articol.

2. Cerințe de cartografiere a hazardului la inundații în România. Informații disponibile


În prezent, managementul strategic al riscului de inundații din România urmează orientările Strategiei
naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung (HG 846/2010) și prevederile
Planurilor de Management al Riscului la Inundații (HG 972/2016). Termenul limită pentru implementarea
măsurilor prevăzute în Planul de Management al Riscului la Inundații (ciclul 1) este 2021, în conformitate
cu prevederile Hotărârii de Guvern mai susmenționate. În ceea ce privește ciclul 2, termenele pentru
îndeplinirea cerințelor Directivei Inundații se prezintă, după cum urmează :
– Actualizarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații - decembrie 2018;
– Completarea / actualizarea hărților de hazard și de risc la inundații - decembrie 2019 ;
– Elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații (integrate pentru prima dată cu
Planurile de Management al Bazinelor Hidrografice) pentru toate Administrațiile Bazinale de Apă
- decembrie 2021.
Cerințele de implementare a Directivei 2007/60/EC (ciclul 2) cu referire la hărțile de hazard și hărțile de
risc la inundații presupun parcurgerea unui proces lung și foarte complex. Va fi necesară elaborarea de
hărți de hazard cu acoperire națională, cu considerarea nu numai a inundațiilor fluviale, dar și a
Inundațiilor provenite din apele subterane și a inundațiilor marine, a Inundațiilor pluviale (inclusiv
modelarea 2D în zonele urbane, desemnate ca având risc semnificativ la inundații) precum și a
inundațiilor povocate de ruperea de baraje.
Sunt surse și mecanisme de inundație care nu au fost considerate în primul ciclu de raportare al Directivei
2007/60/EC și care sunt obligatorii pentru toate Statele Membre, în conformitate cu prevederile Directivei
Inundații și cu cerințele specifice ale Ghidului CE - Technical support in relation to the implementation of
the floods directive (2007/60/EC) - A user guide to the floods reporting schemas, 2013.)
O a doua cerință de cartografiere a hazardului la inundații în România se referă la condițiile de accesare
a fondurilor europene prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM 2014-2010), program de
investiții majore demarat recent în țara noastră, evidențiate în Ghidul privind Studiile de Fezabilitate
pentru proiectele de Management al Riscului la Inundații (ghid la realizarea căruia JBA Consulting a avut
o contribuție semnificativă, ca unic consultant - subiect al unui contact-cadru / Framework Contract cu
JASPERS, în cursul anului 2015 – 2016). Ghidul stabilește un model indicativ pentru studiul de
fezabilitate, document care însoțeste cererea de finanțare pentru proiectele pregătite pentru cofinanțare
16 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

europeană în cadrul POIM și printre altele impune o modelare de detaliu în situația ipotetică de
implementare a proiectelor pentru care se solicită finanțare, în scopul cuantificării efectelor măsurilor din
proiectele propuse (modelare pentru testarea măsurilor și pentru suportul analizei de opțiuni).
A treia cerință de cartografiere a hazardului la inundații reprezintă o necesitate stringentă în România și
se referă la elaborarea hărților de zonare a hazardului și riscului, dedicate planificării spațiale. În ciuda
publicării hărților de risc la inundații în cadrul Planurilor de Management al Riscului la Inundații, nu au
fost elaborate politici și strategii de dezvoltare spațială care să țină cont de acestea (caz în care devoltarea
neadecvată va deveni o problemă).
Este de așteptat ca riscul global la inundații să crească și din cauza schimbărilor climatice și a dezvoltării
în zonele cu risc. Evident, pot fi întreprinse acțiuni de gestionare a acestor riscuri și de reducere a
impactului asupra mediului natural și construit. Pentru a fundamenta acțiuni / măsuri și a putea prioritiza
în mod eficient investițiile asociate este esențială elaborarea în timp util de hărți de inundabilitate corecte /
exacte și la o scară adecvată, bazate pe date actuale si de incredere.

Datele disponibile în prezent, în țara noastră, pentru cartografierea hazardului sunt prezentate succinct (ca
tip de informație) în tabelul nr. 1.
Tabelul nr.1
Informații disponibile Informații insuficiente

• Date hidrologice – • Model Digital de Teren (MDT)


niveluri, debite • Infrastructura de apărare
• Date meteorologice • Sistemul de canalizare și drenaj*
(precipitații, zăpadă) • Amprenta clădirilor
• Folosința terenului / • Informații privind evenimente de
Sol / Geologie inundații din trecut
* Date disponibile, care însă necesită colaborare cu autoritățile locale
În același tabel, sunt evidențiate și datele lipsă sau datele insuficiente (sub aspect cantitativ, calitativ, al
acoperirii spațiale / temporale, al acurateții etc).
În funcție de datele disponibile și de scopul modelării, s-au definit patru niveluri de complexitate în ceea
ce privește metoda / abordarea de modelare. În tabelul nr. 2 se prezintă un sumar al acestor abordări,
diferențiate pe niveluri de complexitate, ierarhie rezultată ca urmare a experienței JBA în modelarea
hazardului / riscului la inundații.
Tabel nr. 2
Nivel de Metoda de Date necesare (Datasets) Utilizări ale modelului (scop)
complexitate modelare

4 Modelarea Rezoluții foarte bune: MDT 1-5 Pentru proiectare și construcție


curgerii prin m date LIDAR
Analiza / proiectarea schemelor
albie, lunca Măsurători de detaliu:
de apărare și drenaj
inundabilă și batimetrie, rețea de drenaj,
rețeaua de drenaj structuri inginerești Evaluarea / Întelegerea riscului
Grad mare de Analiza de detaliu (nivel local) la inundații în zone cu grad
detaliere, cost – debite și precipitații mare de expunere

17 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

ridicat, acuratețe Date de calibrare/validare (din


diferite surse)

2, 3 Modele MDT bazate pe măsurători Analiza riscului la inundații la


generalizate - LIDAR, fotogrametrie sau scară regională / națională
lunci inundabile radar:
Evaluare costuri asigurare - risc
Echilibru între  2 – 10 m
la inundații
acuratețe vs LIDAR/fotogrametrie
cost/timp pentru Nivelul 3
 5 – 20 m fotogrametrie sau
radar pentru Nivelul 2
Analiza hidrologică regională
(date stații hidrometrice).
Curbe de precipitații IDF

1 Modele de Rezoluție: SRTM (30 m Analiza orientativă / indicativă


complexitate rezoluție) a riscului la inundații
redusă Bazine nemonitorizate
Evaluare costuri asigurare - risc
Cost scăzut, rapid hidrologic
la inundații
Asumarea / considerarea unor
ipoteze la nivel macro (regional Suport pentru o cartografiere
/ național) ulterioară de detaliu
Evaluarea riscului la inundații
în zone cu grad redus de
expunere (zone rurale)
Pentru o înțelegere facilă, în figura nr. 1 se prezintă, ca exemplu, rezultatele unei modelări în cazul
nivelelor de complexitate 1 și 3.

Nivel 1 Nivel 3

Fig. 1. Nivelul de complexitate 1 versus Nivelul de complexitate 3

18 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

În figura nr. 2 se prezintă comparativ rezultatele unui MDT, în două situații diferite din punct de vedere al
acurateții / rezoluției (model de suprafață al terenului - DSM, rezoluție în plan 30 m versus model de
elevație al terenului, obținut pe bază de măsurători LIDAR, rezoluție în plan, 5 m).

Fig. 2. Comparare DSM (30 m) cu MDT (LIDAR, 5 m)

După cum se poate observa, existența unui model digital al terenului de acuratețe ridicată prezintă o
importanță deosebită în modelarea hazardului și riscului la inundații. De altfel, experiența JBA Consulting
a permis realizarea unei ierarhizări a datelor (tipurilor de informații) relevante din acest punct de vedere.
Astfel, fără nici o îndoială cel mai important lucru (fără de care nu se poate vorbi de cartografierea
hazardului la inundații) este modelul digital al terenului; urmează datele hidrologice (ca input data), datele
de calibrare și validare ale modelului și datele privind batimetria albiei. În figura nr. 3 se prezintă
ierarhizarea datelor funcție de importanța în modelarea inundațiilor.

Fig. 3. Importanța datelor în modelarea hazardului și riscului la inundații

19 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

Existența unui Model Digital al Terenului de rezoluție bună este indispensabila atât pentru respectarea
angajamentelor pe care România le are ca stat membru al Uniunii Europene în implementarea Directivelor
EU Directiva 2007/60/EC, Directiva Cadru Apă 2000/60/CE; Directiva INSPIRE 2007/2/CE) cât și pentru
a asigura fundamentarea promovării proiectelor integrate majore în cadrul POIM 2014 – 2020.

În figura nr. 4 se prezintă multiplele beneficii multiple ale unui MDT și a modelării de nivel 3 la scara
națională.

SF POIM, axa V
Harti de risc – Inundatii
ruperi de baraje

Harti indicatoare ale


zonelor, subiect al
imbunatatirii
Harti de risc –
folosintei terenului
inundatii MDT
pluviale

Harti de
Evaluari
inundabilitate
Schimbari
Modelare pentru dezvoltare
climatice
economica a spatiala
investitiilor
inundatiilor la nivel
national

Fig. 4. Beneficiile Modelului Digital al Terenului (MDT)

3. Istoria modelului JFlow®. Caracteristici și capabilități ale modelului


Modelului JFlow® este conceput pentru modelarea foarte rapidă a zonelor inundabile a cursurilor de apă,
a inundațiilor pluviale, a ruperilor de baraj (inclusiv într-o cascadă de lacuri de acumulare) precum și în
modelarea inundațiilor din apele subterane. Nu este conceput pentru modelarea curgerii prin albii minore
și a transportului de sedimente sau a dispersiei poluanților. Modelului hidraulic este implementat pe un
grid obișnuit folosind MDT disponibil și nu necesită nici un alt proces de generare a rețelei (gridul
secundar). Acest lucru simplifică configurarea modelului și permite interpretarea directă a rezultatelor
modelului în raport cu MDT.

Rezultatele modelului JFlow® sunt fie de tip statistic, fie de tip grid, respectiv: hărți de adâncime maximă
a apei, viteză și durată (până la care se obține adâncimea maximă) și curbe de hazard (o funcție
instantanee de adâncime și viteză). Scenariile pot fi imaginate pentru diverse intensități ale ploii (1 : 10
ani; 1 : 100 ani; 1 : 1000 ani etc), considerând diverse durate ale evenimentului (1, 3, 6 ore). Debitul poate
fi furnizat, fie într-o celulă / punct, fie pe întreaga secțiune transversală.

20 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

JFlow®® a fost evaluat utilizând cazurile de testare propuse de Agenția de Mediu din Marea Britanie
(Raportul Stiințific SC080035/SR2 Evaluarea pachetelor de modelare hidraulică 2D), performând în
raport cu alte modele (MIKE, ISIS).
Principalele repere în evoluția modelului JFlow® se prezintă în cele ce urmează:
– 2002 – se “naște” JFlow®, ca un model 2D de complexitate redusă
– 2007 – se integrează tehnologia GPU pentru modelarea inundațiilor; se lansează JFlow®-GPU
(Graphic Processor Unit)
– 2010 – se lansează JFlow® + (JFlow® 7.1)
– 2013 – se dezvoltă JFlow® / interfața ArcGIS și se aduc multiple modificări algoritmilor, având ca
rezultat creșteri semnificative ale vitezei de rulare
– 2014 – se lansează JFlow® multiGPU: permite simulări simultane, în paralel (multiple GPU
devices); dimensiunea maximă a gridului a crescut de la cca. 27 milioane la 1.7 miliarde celule.
Aceasta a conferit modelului o abilitate exponențială de calcul.

Modelul JFlow® a fost proiectat pentru a funcționa în paralel pe Unități de Procesare Grafică (UPG), care
să permită rularea modelelor 2D la o rezoluție spațială foarte mare și pe zone extinse. Mai mult decât atât,
dezvoltările software-ului au fost realizate în paralel cu un sistem de monitorizare și programare
performantă, permițând modelului JFlow® al JBA să ruleze permanent (24/7/365) într-o rețea de
computere dedicate. « Rețeaua » JFlow® cuprinde în prezent 250 de mașini și este capabilă să ruleze
aproximativ 500 de modele în paralel, devenind astfel cel mai mare supercomputer de modelare a
inundațiilor din lume. Dezvoltând acest sistem de modelare a inundațiilor, în ultimii 10 ani s-a reușit
obținerea unor îmbunătățiri considerabile în eficiența procesării. Ca urmare a recunoașterii caracterului
inovator al algoritmilor JFlow® și a utilizării tehnologiei de vârf GPU, în 2012, JFlow® a câștigat
medalia de bronz la Premiul MacRobert pentru inovare5 al Academiei Regale de Inginerie (Royal
Academy of Engineering's MacRobert Award for innovation).

Fig. 5. Acordarea premiului pentru inovare MacRobert Award

Modelele sunt configurate folosind baze de date, iar acest lucru oferă un mijloc foarte ordonat de a stoca
cantități semnificative de informații. Motorul de modelare este controlat printr-o interfață web, permițând
configurarea, funcționarea/rularea și monitorizarea proiectelor și modelelor din orice locație în care este
disponibilă o conexiune la internet.
În prezent, JBA a actualizat/upgradat sistemul JFlow® pe dispozitivele NVIDIA GeForce GTX 1080.
Dispozitivele GTX 1080 au mai multă memorie, permițând ca modelele de 150-200 milioane de celule
grid să fie rulate pe un singur dispozitiv.
21 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

Aplicatii ale modelului JFlow®. Studii de caz


a. Harta de inundabilitate la scară națională pentru Anglia și Țara Galilor, pentru inundații pluviale
În anul 2012 JBA a furnizat o hartă actualizată de inundabilitate la scară națională pentru Anglia și Țara
Galilor, în cadrul unui studiu comandat de Environment Agency, UK. Această cartografiere a evidențiat
cele mai grave situații de inundații sub aspectul extinderii inundațiilor, adâncimilor, vitezelor în mai multe
scenarii (1: 30 ani, 1: 100 ani și 1: 1.000 ani). Durata precipitațiilor considerate a fost de o ora, trei și
respective șase ore, pentru fiecare perioadă de revenire (în total nouă scenarii modelate). Modelarea
hidraulică a fost efectuată la o rezoluție spațială de 2 m. Scara și suprafața acoperită de model au
reprezentat o provocare deosebită din punct de vedere al managementului datelor. Cu toate acestea,
datorită vitezei JFlow® și a inovării IT importante, s-au realizat cele cca. 70.000 simulări necesare în mai
puțin de patru săptămâni. Abordarea utilizată s-a încadrat la nivelul 3 de complexitate. În tabelul nr. 4 se
prezintă câteva date tehnice, caracteristice acestui studiu de caz, iar în figura nr. 6 se prezintă un exemplu
de hartă de hazard pentru inundații (având sursa pluvială).
Tabelul nr. 4
Date de elevație MDT rezoluție 2m – bazat pe LIDAR și radar

Prelucrare MDT 5 luni pentru crearea și verificarea a 91,000 prelucrări

Domeniul de modelare 7,100 tiles / grid de 5 km x 5 km (cu 500 m suprapunere)

Model de JFlow® – 2D SWE


inundabilitate Aprox. 70,000 simulari; Durata – 1 luna, 200 computere ruland
24 / 7

Harți de inundabilitate 15 harți la nivel național, produse la un grid de rezoluție de 2


m în cca. 1 - 2 săptămâni

Acoperire Anglia și Țara Galilor

Fig. 6. Harta de hazard pentru inundații (având sursa pluvială), realizată pentru Anglia și Țara
Galilor (detaliu)
22 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

b. Studiu comparativ JFlow® – TUFLOW, pentru modelarea zonei urbane Glasgow, UK


Prezentul studiu de caz a fost realizat de JBA Consulting, fiind comandat de Agenția de Mediu din Anglia
și Țara Galilor și se bazează pe modelarea inundațiilor într-un scenariu ipotetic de blocare a unui canal
într-o zonă din apropierea orașului Glasgow; studiul a folosit datele utilizate în studiile comparative de
modelare 2D elaborate anterior (Hunter et al., (2008), Lamb et al., 2009). Studiul de caz utilizează un
MDT de rezoluție în plan 2 m x 2 m, tip grid (figura nr. 6) și un coeficient de rugozitate cu variabilitate
spațială. Un hidrograf de debit ipotetic este aplicat (ca date de intrare a modelului) în punctul marcat în
partea dreaptă sus a grid-lui; punctele marcate cu 1, 2, 3 si 4 sunt puncte de monitorizare (figura nr. 7)

Fig. 7. Studiul de caz – zona urbană Glasgow


Figura nr. 7 prezintă adâncimile maxime de inundare simulate. Deși nu există observații disponibile
pentru acest studiu de caz ipotetic, există rezultate ale unor alte modele hidraulice binecunoscute, inclusiv
TUFLOW, care este utilizat pe scară largă în studiile de modelare a inundațiilor din Marea Britanie.
Pentru comparație, sunt prezentate rezultatele obtinute cu modelul TUFLOW.

Fig. 8. Gridul de adâncimi maxime. Imaginea de sus: rezultate JFLOW®: Imaginea de jos: rezultate
TUFLOW

23 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

Cu toate că prin utilizarea unor scheme numerice diferite s-au obținut mici / ușoare diferențe ale
adâncimilor modelate se poate observa că, la modul general, cele două modele generează rezultate
similare, în special cu privire la vitezele maxime (figura nr. 9). Rezultatele obținute prin modelul
TUFLOW sunt ușor mai omogene, după cum este de așteptat la un model ce utilizează o schemă numerică
cu soluție implicită.

Fig. 9. Viteze maxime ale apei (rezultate grid). Imaginea de sus / superioară: modelul JFLOW®.
Imaginea de sus / inferioară: modelul TUFLOW.

În concluzie, rezultatele testelor realizate demonstrează că schema utilizată de JFlow® furnizează


rezultate de adâncime și viteză care sunt comparabile cu alte modele utilizate pe scară largă în industria de
software, în cazul unei aplicații de modelare a inundațiilor urbane. De asemenea, arătă că implementarea
schemei dezvoltate pentru JFlow®, în paralel, pe unități de procesare grafică (GPU) rulează cu o viteză
semnificativ mai mare decât codul serial corespunzător pe un procesor convențional.

În cazul acestui studiu de caz (Glasgow), testele standard au fost efectuate utilizând o placă grafică
NVIDIA GeForce GTX285. Timpul de rulare pentru simularea test prin metoda JFLOW® GPU a fost de
46 secunde (PC-ul utilizat fiind echipat cu un procesor AMD Phenom II 2.8 Ghz cu 3GB RAM).

c. Elaborarea hărții pluviale de inaltă rezoluție pentru Flandra


În anul 2016, JBA Consulting a fost contractată de Agenția Flamandă de Mediu să dezvolte și să
perfecționeze o metodologie pentru cartografierea inundațiilor pluviale, de înaltă rezoluție, adecvată
pentru implementarea acesteia în întreaga Flandra. Această metodologie a fost testată pe două zone pilot
(două bazine hidrografice din apropierea orașelor Bruxelles și Antwerp), iar rezultatele obținute au fost
comparate cu cunoștințele locale și observațiile din evenimentele pluviale anterioare.
Modelele utilizate pentru a crea hărțile pluviale de inundații se bazează pe hietograme aplicate la o rețea
obișnuită de model 2D, iar scurgerea rezultată este apoi direcționată pe gridul modelului (rezoluție 2m ×
2m, generată de modelul digital de teren de care Flandra dispune pentru întreaga suprafață (rezoluție 1 m).
Pentru fiecare celulă a gridului / de rețea, se definește un coeficient de scurgere, bazat pe utilizarea
24 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

terenului, tipul solului și pantă, făcându-se o distincție între zonele impermeabile (clădiri și drumuri) și
alte zone impermeabile (cum ar fi, de exemplu, rampele de acces privat și terasele). Simulările au fost
efectuate utilizând modelul hidraulic JFlow® 2D.
S-au configurat 102 sub-modele pentru perioadele de revenire (T2, T10, T25, T100, T1000), atât pentru
situația curentă, cât și pentru orizontul de timp 2100, ținând seama de schimbările climatice.
Rulările au durat aproximativ o lună. Pentru toate scenariile mai sus-menționate s-au realizat hărți de
adâncime maximă a inundațiilor și hărți de viteză maximă a curgerii.

Fig. 10. Harta de adâncime maximă T-1000 în apropiere de Lebbeke - 2016 (albastru) și 2100 (roșu)

S-au realizat și hărți combinate care arată gradul de inundare pluvială pentru diferite perioade de revenire
în cadrul aceleiași hărți (integrate). Aceste hărți sunt utile factorilor de decizie din domeniul
managementului riscului la inundații (figura nr. 11).

Fig. 11. Captură de ecran a website-ului elaborat în cadrul proiectului (www.VLAGG.be). Hărți
combinate de inundații în apropiere de Opglabbeek cu observații / comentarii de revizuire on-line)
25 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

Hărțile au făcut obiectul unui proces de revizuire externă; astfel, un prim draft al hărții pluviale de
inundații a fost prezentat părților interesate / factorilor de decizie în domeniu, împreună cu un website
specializat, elaborat pentru revizuire hărți online, permițând afișarea rapidă a tuturor adâncimilor în
diferite scenarii (T10, 100 și 1000)

Toate municipalitățile implicate (peste 300), operatorii de apă și administrațiile de drumuri au fost invitate
să evalueze calitatea hărților în zona în care își desfășoară activitatea. Pe baza expertizei locale a acestora,
s-au transmis online scoruri pozitive, neutre sau negative pentru locațiile analizate, pe care au evidențiat-o
pe hartă, inclusiv opinii cu privire la supra- sau subestimarea benzilor de inundabilitate (referitor la
contur). În cazul evaluărilor negative, evaluatorii externi au fost invitați să furnizeze informații
suplimentare în cadrul sistemului.

Utilizatorii au avut opțiunea de a adăuga informații suplimentare cu privire la canale, poduri (inclusiv
dimensiuni), de a propune o editare a modelului digital de teren sau de a adăuga stații suplimentare de
pompare și / sau zone de retenție. Cu integrarea acestor informații locale, extrem de valoroase, simulările
au fost reluate apoi.

Dezvoltarea colaborativă a hărții pluviale de inundații a fost primită deosbit de pozitiv. Abordarea de
modelare propusă, bazată pe interfața web capabilă să integreze expertiza locală a generat rezultate
performante, de înaltă clasă care au depășit rezultatele clasice furnizate (doar) de modelele de
inundabilitate.

Se preconizează că această hartă a inundațiilor pluviale sa fie utilizată în raportarea către Comisia
Europeană, împreună cu hărțile fluviale și costiere, generate și raportate de Flandra anterior, în ciclul 1,
astfel încât să completeze informațiile solicitate de CE sub aspectul surselor de inundații.

4. Viziune strategică privind abordarea viitoare a cartografierii riscului la inundații în


România
România se confruntă cu inundații în fiecare an, valoarea pagubelor anuale, în medie, fiind de cca. 250
milioane de euro. Ca răspuns la aceastea, autoritățile din domeniul apelor au investit în ultimul deceniu în
modelarea și cartografierea inundațiilor fluviale cca. 50 milioane de euro. Unul din programele de mare
anvergură dedicate acestui obiectiv a fost Programul național, finanțat de la bugetul de stat și prin POIM –
Axa V Inundații, Planul naţional pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor,
program care a presupus o multitudine de activităţi considerate „pionierat“ pentru România, la data
demarării acestui program (anul 2005).
Politica românească de reducere a riscului de inundații fluviale se bazează pe o strategie care presupune o
combinație de măsuri privind protecția, prevenirea și pregătirea pentru a reduce riscul de inundații într-un
mod sustenabil. Un rol semnificativ în implementarea măsurilor respective îl joacă hărțile de
inundabilitate disponibile. Deși în decursul ultimului deceniu studiile bazate pe modele hidraulice 1D s-au
dezvoltat în mod spectaculos, contribuind la calitatea îmbunătățită a hărților de hazard, nu trebuie uitat că
acuratețea acestor hărți este strâns legată de calitatea modelului numeric digital al terenului.
În plus, trebuie remarcat faptul că în conformitate cu cerințele Directivei 2007/60/EC statele membre ale
UE trebuie să furnizeze Comisiei Europene informații privind sursa inundațiilor. Dat fiind faptul că
România a raportat numai inundații fluviale în primul ciclu de raportare a Directivei (în procesul
elaborării hărților de hazard și de risc la inundații), devine evident că este necesară o cartografie
suplimentară a inundațiilor pluviale cu atât mai mult cu cât în decursul ultimilor ani România a
experimentat o serie de inundații pluviale, care au provocat daune semnificative și, din păcate, cele mai
26 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

multe victime omenești. Aceste evenimente ilustrează în mod clar necesitatea unor hărți pluviale de
inundații la nivel local, de municipalitate, care să fie integrate în politica de planificare spațială / teritorială
și în politicile existente privind managementul apei, dar în egală măsură și a unei hărți pluviale de
inundații la nivel de țară, care să pună în evidență zonele unde sistemele de drenaj ale apelor de suprafață
sunt deficitare sau zonele cu potențial de stocare (zonele umede viitoare).
Mai mult decât atât, în conformitate cu Ghidurile U.E. și cerința expresă a Directivei 2007/60/EC,
viitoarele Planuri de Management al Riscului la Inundaţii (ciclul 2) trebuie să ia în considerare zonele de
extindere a inundațiilor şi zonele care au potențialul de a reține apa (cum ar fi luncile naturale) și trebuie
să promoveze practici de utilizare durabilă a terenurilor, măsuri de îmbunătățire a retenției apei, măsuri
de inundare controlată a anumitor zone, managementul integrat al apei şi al solului, protecția mediului
etc. În acest fel se va asigura și coordonarea mai bună a celor două Directive, Directiva Cadru Apă,
respectiv Directiva Inundații. Fără un Model Digital al Terenului adecvat însă aceasta integrare nu va fi
posibilă.
Având în vedere cele prezentate anterior, respectiv necesitățile cartografice ale României (inclusiv sub
aspectul acoperirii naționale, rezoluției etc.) dar și obligativitatea angajamentelor pe care România le are
ca stat membru al Uniunii Europene în implementarea Directivelor EU (cu precădere Directiva
2007/60/EC și Directiva INSPIRE 2007/2/CE), rezultă că o modelare bidimensională la scară largă
folosind abordările convenționale nu este eficientă. În aplicațiile practice de modelare a inundațiilor este
nevoie de schemă numerică robustă și stabilă, care să facă față unor situații reale, cum ar fi propagarea
undelor de viitură în zonele adiacente cursului de apă (pe un teren uscat) și / sau peste praguri (cazul
ruperilor de pantă a albiilor). În plus, viteza de calcul devine din ce în ce mai importantă în cazul utilizării
analizei de scenarii și a tehnicilor de tip Monte Carlo (tehnică statistică utilizată în modelarea sistemelor
probabilistice cu determinarea probabilităţilor unei varietăţi de rezultate), care necesită realizarea a
numeroase simulări.

Un model rapid (“quick”), ca JFlow®, reprezintă o soluție potențială pentru cartografierea hazardului la
inundații la scară națională sau regională (la scara bazinului hidrografic). Pentru cartografierea
inundațiilor pe scară largă (de exemplu, la nivel național), autorii recomandă / consideră pe baza
experienței anterioare că cea mai practică și eficientă soluție este construirea unei rețele de PC-uri
echipate cu hardware GPU. Dezvoltarea instrumentelor software adecvate permite utilizarea unei astfel
de resurse fie pentru analize cu volume mari de informație, precum în cazul analizelor de tip Monte Carlo,
fie pentru programarea simulărilor / testărilor individuale.

Modelul JFlow® poate fi utilizat în managementul strategic al riscului la inundații și, mai mult decât atât,
constituie un instrument suport foarte bun în investigarea posibilităților de atenuare naturală a viiturilor.
Având în vedere că utilizează platforme computaționale GPU, timpii de rulare sunt reduși semnificativ.

Modelul poate fi testat ușor în diferite scenarii (schimbări climatice, promovarea unor investiții și testarea
efectelor hidraulice al implementării acestora) și este construit ca un instrument de comunicare /
vizualizare (2D). În prezent, este aplicat, la scară națională, în 168 de țări din lume.

Recent, a fost folosit pentru prima dată în România, pentru dezvoltarea primei hărți de inundabilitate
pluvială pentru București și zona metropolitană.

27 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

Bibliografie
[1] G. Vaes, P. Willems, 2003. Areal rainfall correction coefficients. 6th international workshop on
precipitation in urban areas, Pontresina, Switzerland.
[2] R. Lamb, A. Crossley, S. Waller, 2009. A Fast-Two-Dimensional Floodplain Inundation Model.
Proceedings of the ICE - Water Management 162(6), 363-370.
[3] A. Crossley, R. Lamb, S. Waller, P. Dunning, 2010. Fast 2D Flood Modelling using GPU Technology.
European Geosciences Union, General Assembly, Vienna, Austria.
[4] A. Crossley, R. Lamb, S. Waller, 2010b. Fast solution of the shallow water equations using GPU
technology, BHS International Symposium, Newcastle, UK.
[5] H. Tabari, M.T. Taye, P. Willems, 2014. Bijsturing van de Vlaamse klimaatscenario’s voor
hydrologische en hydrodynamische impactanalyse inclusief hydrologische extremen, studie uitgevoerd in
opdracht van de Afdeling Operationeel Waterbeheer.
[6] Rădulescu D., Rândaşu S., Chendeş V., Ion M.B., Mătreaţă M., Achim D., Ghiță E., 2014. Aspecte
privind desemnarea zonelor cu risc semnificativ la inundații şi elaborarea hărţilor de hazard la inundații
în România în vederea îndeplinirii prevederilor Directivei 2007/60/CE, Lucrările Conferinței științifice
Anuale a Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, Bucureşti, ISBN 978-973-0-18825-
7
[7] Chendeș V., Rădulescu D., Rândaşu S., Ion M. B., Achim D., Preda A. , 2015. Aspecte metodolo-
gice privind realizarea hărților de risc la inundații raportate în cadrul Directivei 2007/60/EC, Hidrotehnica
[8] Kris Cauwenberghs, Tom Feyaerts, Neil Hunter, Joost Dewelde, Thomas Vansteenkiste, Michael
Huybrighs, Guido Vaes, Rob Berry, 2017. Collaborative development of high resolution pluvial flood
maps for Flanders
[9] ***Technical support in relation to the implementation of the floods directive (2007/60/EC) - A user
guide to the floods reporting schemas, 2013.

28 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE POTENŢIALE


ASUPRA SCURGERII MAXIME DIN PERIOADA DE TRANZIŢIE
DE LA IARNĂ LA PRIMĂVARĂ ÎN ZONA SUPERIOARĂ A RÂURILOR
ARGEŞ ŞI IALOMIŢA

Ciprian CORBUŞ1), Rodica-Paula MIC1), Marius MĂTREAŢĂ1), Roxana BOJARIU2)


1) Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor
2) Administraţia Naţională de Meteorologie

REZUMAT
Pentru estimarea impactului schimbărilor climatice potenţiale asupra scurgerii maxime din zona
superioară a râurilor Argeş și Ialomița, în cursul tranziţiei de la iarnă la primăvară, au fost
realizate simulări de lungă durată cu ajutorul modelului hidrologic CONSUL, utilizând ca date
de intrare seriile de precipitaţii şi temperaturi ale aerului rezultate din preprocesarea datelor
obţinute din simulările de evoluţie climatică realizate cu ajutorul unui model meteorologic
regional.
Zona de studiu pe care s-a aplicat modelul hidrologic de simulare a scurgerii este reprezentată
de partea superioară a râurilor Argeș și Ialomița având în secţiunile de închidere staţii
hidrometrice.
Pentru datele de intrare în modelul hidrologic a fost realizată o analiză comparativă, pentru
perioada de referinţă 1981÷2010 (scenariul S0), cât şi pentru perioada viitoare 2021÷2050 în
cazul scenariilor climatice RCP 2.6 (scenariul S1) şi RCP 8.5 (scenariul S2), a seriilor de
precipitaţii şi temperaturi ale aerului, medii pe subbazine, rezultate în urma medierii spaţiale a
datelor meteorologice în format grid.
Seriile de debite, la pas de timp de 6 ore, rezultate în urma celor trei simulări de lungă durată,
corespunzătoare scenariilor S0, S1 şi S2, au fost analizate comparativ în ceea ce priveşte
regimul debitelor maxime lunare, maxime pe perioada analizată şi maxime cu diferite
probabilităţi de depăşire, la nivelul perioadei XI÷IV.

ABSTRACT

In order to estimate the impact of potential climate changes upon the maximum flow from the
upper area of the Argeş and Ialomiţa Rivers, during the transition from winter to spring, using
as input data series of precipitation and air temperatures resulted from processing of data
obtaned from simulations of climate evolution performed with a regional meteorological model,
long term simulations with hydrological model CONSUL were carried out.
The study area on which will apply the flow simulation hydrological model is the upper basin of
the Argeş and Ialomiţa Rivers having in closing sections hydrometric stations.
For hydrological model input data, precipitation and air temperatures series, resulting for each
sub-basin as spatial average of meteorological data in grid format, a comparative analysis
between the reference period 1981÷2010 (scenario S0) and the future period 2021÷2050 for
climate scenarios RCP 2.6 (scenario S1) and RCP 8.5 (scenario S2) was performed.
Discharge series, at 6 hours time step, resulting from three long-term simulations,
corresponding to scenarios S0, S1 and S2, were comparatively analyzed in terms of maximum
monthly discharge regime, maximum during the analyzed period and maximum with different
probabilities of exceedance for the period between November and April.

Cuvinte cheie: model hidrologic, schimbări climatice, scurgere extremă, probabilitate


de depăşire, bazinele hidrografice Argeş şi Ialomiţa.

Introducere
Estimarea impactului schimbărilor şi variabilităţii climatice asupra viiturilor din bazinele
hidrografice studiate, în special în cursul tranziţiei de la iarnă la primăvară, se bazează pe simulările
de lungă durată realizate cu ajutorul unui model hidrologic utilizând ca date de intrare seriile de

29 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

precipitaţii şi temperaturi rezultate din simulările de evoluţie climatică utilizând un model


meteorologic regional.
Metodologia utilizată în lucrare are la bază parcurgerea următoarele etape:
● Selectarea modelului hidrologic de simulare a scurgerii.
● Calibrarea modelului hidrologic.
● Stabilirea scenariului de schimbare climatică potenţială.
● Simularea scurgerii de lungă durată cu ajutorul modelului hidrologic.
● Analiza rezultatelor studiului de impact al schimbărilor și variabilității climatice asupra
debitelor maxime.

Modelul hidrologic CONSUL


În această lucrare s-a utilizat modelul hidrologic CONSUL, un model conceptual care permite
simularea scurgerii într-un bazin hidrografic complex (Şerban, 1987; Şerban et al., 1992; Şerban şi
Corbuş, 1994; Leonte-Neagu et al., 1997; Stănescu et al., 1997; Mic et al., 2006, Stanciu et al.,
2009, Corbuş et al., 2011). Principalele procese hidrologice considerate de acest model sunt:
acumularea şi topirea stratului de zăpadă, intercepţia, reţinerea în depresiuni, evapotranspiraţia,
infiltraţia, percolaţia, scurgerea de suprafaţă, scurgerea hipodermică şi scurgerea de bază.
Modelarea procesului ploaie - scurgere care are loc într-un bazin hidrografic cu ajutorul
modelului CONSUL este realizată prin parcurgerea următoarelor etape:
● împărţirea bazinului hidrografic în subbazine în funcţie de schema de integrare a scurgerii;
● determinarea pe fiecare subbazin a cedării apei din stratul de zăpadă (Chow, 1971; Şerban,
1984);
● calculul pe fiecare subbazin al afluxului mediu de apă prin ponderarea valorilor de ploaie şi de
apă provenită din topirea stratului de zăpadă înregistrate în reţeaua meteorologică la posturile
pluviometrice şi staţiile meteorologice (Şerban, 1987);
● determinarea pe fiecare subbazin a ploii nete (stratul scurs) prin extragerea din afluxul mediu de
apă a pierderilor prin infiltraţie si evapotranspiraţie (Crawford şi Linsley, 1966; Bloomfield et
al., 1979; Şerban, 1984; Şerban et al., 1989);
● integrarea ploii nete pe versanţi şi în reţeaua hidrografică primară, având ca rezultat final
formarea hidrografului debitelor pe fiecare subbazin (Şerban, 1984; Şerban et al., 1989);
● compunerea undelor de viitură formate pe fiecare sub-bazin şi propagarea acestora prin albia
râului (Dooge, 1973; Şerban şi Corbuş, 1987; Şerban şi Corbuş, 1989);
● atenuarea undelor de viitură prin lacuri de acumulare (Şerban şi Pleşa, 1983).

Zona de studiu
Zona de studiu pe care s-a aplicat modelul hidrologic de simulare a scurgerii este reprezentată
de bazinul superior al râurilor Argeș și Ialomița având în secţiunile de închidere staţii hidrometrice.
Astfel, zona de studiu este formată din cinci bazine hidrografice corespunzătoare râurilor:
Argeş până la staţia hidrometrică Căteasca, Dâmboviţa (afluent de stânga al râului Argeş) până la
staţia hidrometrică Lunguleţu, Ialomița până la staţia hidrometrică Băleni, Prahova (afluent de
stânga al râului Ialomița) până la staţia hidrometrică Prahova și Teleajen (afluent de stânga al râului
Prahova) până la staţia hidrometrică Moara Domnească.
În urma analizei fondului de date hidrologice de la toate staţiile hidrometrice au fost selectate
22 de staţii hidrometrice din bazinul hidrografic Argeş, 7 din bazinul hidrografic Dâmboviţa, 10 din
bazinul hidrografic Ialomița, 6 din bazinul hidrografic Prahova și 6 din bazinul hidrografic Teleajen
(Fig. 1). De asemenea, pe baza hărţilor topografice şi a cunoaşterii situaţiei amenajărilor
hidrotehnice din zona de studiu s-au întocmit scheme de compunere şi propagare a undelor de
viitură pentru toate cele cinci bazine hidrografice considerate. În figura 2 se prezintă schema
topologică parţială a propagării scurgerii în bazinului hidrografic Argeş. În această figură sunt
prezentate suprafeţele de bazin ale afluenţilor şi ale resturilor de bazin (R.b.) precum şi lungimile
subsectoarelor de râu considerate.

30 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

Fig. 1. Staţiile hidrometrice considerate din zona superioară a râurilor Argeş și Ialomița

La selectarea afluenţilor s-a ţinut cont de condiţia minimă ca lungimea cursului de apă să fie de
5 km şi suprafaţa de bazin de 10 km2, cu văi bine individualizate sub aspect geomorfologic şi cu
debit permanent al cursului de apă în cea mai mare parte a anului.

Calibrarea parametrilor modelului hidrologic CONSUL


Pentru a determina valorile iniţiale ale parametrilor corespunzători componentelor modelului
hidrologic pentru subbazinele hidrografice şi sectoarele de râu necontrolate hidrometric au fost
realizare relaţii de regionalizare ale acestor parametri în funcţie de caracteristicile morfometrice ale
subbazinelor hidrografice şi ale sectoarelor de râu controlate hidrometric, obţinute prin procesarea
bazei de date GIS. Parametrii modelului, în cazul secțiunilor controlate hidrometric, s-au stabilit
prin simularea hidrografelor pentru 14 evenimente de viitură (I, III, IV, XI și XII 2001, XII 2002,
IV și XII 2004, I, II, III, IV, XI și XII 2005) din perioada 1 I 2001÷31 XII 2005 și compararea
acestora cu hidrografele înregistrate la staţiile hidrometrice din zona superioară a râurilor Argeş și
Ialomița. Aceste simulări s-au realizat utilizând ca date de intrare precipitații și temperaturi la pas de
timp de 6 ore precum și echivalentul stratului de zăpadă la începutul fiecărui eveniment analizat.
31 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

Fig. 2. Schema de calcul a propagării scurgerii în bazinului hidrografic Argeş (fără schema topologică a
râului Râul Târgului) până în secţiunea staţiei hidrometrice Căteasca

Parametrii de infiltraţie pentru subbazinele hidrografice controlate hidrometric din zona


superioară a râului Argeș (figura 3) şi Ialomiţa au fost corelaţi cu caracteristicile morfometrice ale
acestor subbazine şi anume: suprafaţa (S), altitudinea medie (H m ), panta medie (I B ), coeficientul de
împădurire (C F ) şi coeficientul de formă (γ).
Parametrii hidrografului unitar pentru subbazinele hidrografice controlate hidrometric din
zona superioară a râului Argeș (figura 4) şi Ialomiţa au fost corelaţi cu caracteristicile morfometrice
ale acestor subbazine şi anume: suprafaţa (S) şi altitudinea medie (H m ) precum şi cu caracteristicile
morfometrice ale râurilor şi anume: lungimea (L) şi panta medie (I R ).
32 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

PI = 0.001*Hm*Cf + 5.248 UDM = 3.441*e 0.0015*IB


R² = 0.9383 R² = 0.9592
7 7
6 6
5 5

UDM [mm]
PI [mm]

4 4
3 3
2 2
1 1
0 0
0 200 400 600 800 1000 1200 0 100 200 300 400
Hm [m] * Cf [%] IB [‰]

FOM = 93.292*IB-0.205 FC = 0.0944*IB0.6952


R² = 0.8632 R² = 0.983
45 7
40 6
35 5
FOM [mm]

FC [mm]
30
25 4
20 3
15 2
10
1
5
0 0
0 100 200 300 400 0 100 200 300 400
IB (‰) IB [‰]

USM = 8E-05*(S*γ)2 + 0.233*(S*γ) + 80.562 PSH = -0.0002(S*γ)2 + 0.2088(S*γ) + 12.23


R² = 0.9793 R² = 0.983
180 70
160 60
140
50
USM [mm]

PSH [mm]

120
100 40
80 30
60 20
40
20 10
0 0
0 100 200 300 400 0.0 100.0 200.0 300.0 400.0
S [km2] * γ S [km2] * γ

CSH = 0.0085(S/IB)0.3 PSB = 35.05*e 0.0014*Hm


R² = 0.9862 R² = 0.9869
0.012 400
350
0.01
300
PSB [mm]

0.008 250
CSH

0.006 200
150
0.004
100
0.002 50
0 0
0 0.5 1 1.5 2 400 900 1400 1900
S [km2] / IB [o/ oo] Hm [m]
PI – pragul de intercepţie; UDM – capacitatea maximă a depresiunilor; FOM – capacitatea
maximă de infiltraţie; FC – capacitatea minimă de infiltraţie; USM – capacitatea maximă a
rezervorului zonei nesaturate; PSH – pragul scurgerii hipodermice; CSH – coeficientul
scurgerii hipodermice; PSB – Pragul scurgerii de bază
Fig. 3. Parametrii de infiltraţie în funcţie de caracteristicile morfometrice ale subbazinelor hidrografice
controlate hidrometric din zona superioară a râului Argeș

33 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

TL = -0.003(L/IR0.5 )2 + 0.184*(L/IR0.5 ) + 1.348 KR = 0.5579*(S/Hm)0.1076


3 R² = 0.9992 R² = 0.9599
0.6
2.5 0.5
2 0.4
TL [h]

KR
1.5 0.3
1 0.2
0.5 0.1
0 0
0 2 4 6 8 0 0.1 0.2 0.3
L [km] / (IR [‰])0.5 S [km2] / Hm [m]
TL – intervalul de timp între sfârşitul ploii şi intrarea apei în reţeaua hidrografică principală;
KR – parametrul curbei de descreştere a hidrografului
Fig. 4. Parametrii hidrografului unitar în funcţie de caracteristicile morfometrice ale subbazinelor
hidrografice şi ale râurilor controlate hidrometric din zona superioară a râului Argeș

Parametrii de propagare pentru sectoarele de râu controlate hidrometric din zona superioară a
râului Argeș (figura 5) şi Ialomiţa au fost corelaţi cu caracteristicile morfometrice ale acestor
sectoare şi anume: lungimea (Ls), lăţimea (Bs) şi panta medie (Is).
Pe baza relaţiilor de regionalizare din figurile 3÷5 s-au determinat parametrii structurii de
infiltraţie şi ai hidrografului unitar pentru toate subbazinele hidrografice necontrolate hidrometric,
respectiv parametrii de propagare pentru toate sectoarele de râu necontrolate hidrometric din zona
superioară a râurilor Argeş și Ialomița.
În figura 6 se prezintă spre exemplificare, pentru câteva secţiuni de calcul din zona superioară a
râului Argeș, compararea hidrografelor de debit simulate cu modelul CONSUL cu cele măsurate.
Simulările efectuate cu modelul CONSUL în zona superioară a râurilor Argeş și Ialomița au
arătat că modelul oferă rezultate bune în special în cazul viiturilor generate de precipitaţii uniform
repartizate în spaţiu. Abaterile dintre hidrografele de debit simulate cu modelul CONSUL şi cele
K = -0.0012*L S2 + 0.277*L S + 0.492 X = -0.041*ln(B/IS) + 0.2829
R² = 0.9968 R² = 0.8937
12 0.4
0.35
10
0.3
8 0.25
K [h]

6 0.2
4 0.15
0.1
2 0.05
0 0
0 10 20 30 40 50 0 10 20 30 40
LS [km] B [km]/ IS [/‰]

K – durata de propagare a debitelor; X – coeficientul de atenuare


Fig. 5. Parametrii de propagare a curgerii în funcţie de caracteristicile morfometrice ale
sectoarelor de râu controlate hidrometric din zona superioară a râului Argeș

observate sunt datorate atât erorilor de model cât şi insuficienţei datelor meteorologice şi
hidrologice. Principala eroare este cauzată de evaluarea ploii medii pe bazinul hidrografic şi a
variabilității distribuţiei temporale şi spaţiale a acesteia.

34 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

Estimarea impactului schimbărilor climatice asupra debitelor maxime din zona


superioară a râurilor Argeş și Ialomița
Pentru estimarea impactului schimbărilor şi variabilităţii climatice asupra regimului debitelor
maxime din zona superioară a râurilor Argeş și Ialomița au fost realizate simulări de lungă durată cu

a) b)

c) d)
Fig. 6. Hidrografele de debite înregistrate şi simulate în luna IV 2001 la stațiile hidrometrice
Nămăești (a) și Ciumești (b) și în luna III 2005 la stațiile hidrometrice Zanoaga (c) și Ciumești (d),
din bazinul hidrografic Argeș
ajutorul modelului hidrologic CONSUL, utilizând ca date de intrare seriile de precipitaţii şi
temperaturi ale aerului rezultate din preprocesarea datelor obţinute din simulările de evoluţie
climatică.
Pentru datele de intrare în modelul hidrologic a fost realizată, pentru perioada de referinţă
1981÷2010 (scenariul S0) cât şi pentru perioada viitoare 2021÷2050 în cazul scenariilor climatice
RCP 2.6 (scenariul S1) şi RCP 8.5 (scenariul S2) (IPCC, 2013), o analiză comparativă a seriilor de
precipitaţii şi temperaturi ale aerului, medii pe subbazine, rezultate în urma medierii spaţiale a
datelor meteorologice în format grid.
În figura 7 se prezintă pentru zona superioară a râurilor Argeş și Ialomița variaţiile parametrilor
meteorologici, valori lunare medii multianuale şi valori multianuale, din scenariile S1 şi S2 faţă de
scenariul S0.
Din punct de vedere al variaţiei temperaturii aerului, se observă o creştere atât la nivelul
perioadei XI÷IV cât şi în fiecare lună, cuprinsă între: • Argeș: 0,3÷2,1 °C; • Dâmbovița: 0,2÷2,0 °C;

Fig. 7. Variaţiile valorilor medii multianuale ale


35 |precipitaţiilor lunare (P) şi ale temperaturilor
aerului medii lunare (T), precum şi ale valorilor multianuale (Pma şi Tma), din scenariile S1 şi S2
faţă de scenariul S0, în zona superioară a râurilor Argeş și Ialomița
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

• Ialomița: 0,2÷2,1 °C; • Prahova: 0÷1,9 °C; • Teleajen: 0,1÷1,8 °C, în cazul scenariului S1,
respectiv între: • Argeș: 0,9÷2,8 °C; • Dâmbovița: 1,0÷2,7 °C; • Ialomița: 0,9÷2,8 °C; • Prahova:
1,0÷2,5 °C; • Teleajen: 1,0÷2,4 °C, în cazul scenariului S2. Cea mai mare creştere faţă de scenariul
S0 se înregistrează în luna I iar cea mai mică în luna III în cazul scenariului S1 și în luna IV în cazul
scenariului S2.
Regimul precipitaţiilor lunare, are o tendinţă generală de creştere la nivelul perioadei XI÷IV,
dar înregistrează creşteri mai pronunțate în luna I în cazul scenariului S1 și în lunile I și III în cazul
scenariului S2. Cea mai mare creştere se înregistrează în luna: • Argeș: I, 23,8%; • Dâmbovița: I,
28,3%; • Ialomița: I, 36,3%; • Prahova: I, 33,7%; • Teleajen: I, 38,7%, în cazul scenariului S1 și în
luna: • Argeș: III, 30,7%; • Dâmbovița: III, 23,3%; • Ialomița: III, 29,0%; • Prahova: I, 27,4%; •
Teleajen: I, 38,7%, în cazul scenariului S2.
Seriile de debite la pas de timp de 6 ore, rezultate în urma celor trei simulări de lungă durată, au
fost analizate comparativ în ceea ce priveşte regimul debitelor maxime lunare, maxime pe perioadă
şi maxime cu diferite probabilităţi de depăşire la nivelul perioadei XI÷IV.
Într-o primă etapă analiza comparativă a fost realizată pentru cele trei perioade de simulare
pentru regimul debitelor maxime lunare medii multianuale din perioada XI÷IV.
Au fost calculate mediile aritmetice ale debitelor maxime lunare pentru cele trei perioade de
analiză, determinându-se apoi abaterea relativă dintre valorile corespunzătoare scenariilor S1 şi S2
faţă de scenariul S0.
Variaţiile abaterilor relative ale debitelor maxime lunare medii multianuale din scenariile S1 şi
S2 comparativ cu scenariul S0, luând în considerare toate staţiile hidrometrice din zona superioară a
râurilor Argeş și Ialomița, sunt prezentate în figura 8.

Fig. 8. Variaţia abaterii relative (%) a debitelor maxime lunare medii multianuale din scenariile S1 şi S2
comparativ cu scenariul S0 în zona superioară a râurilor Argeş și Ialomița

Referitor la debitele maxime lunare, medii multianuale, din perioada XI÷IV, pentru scenariile
S1 și S2 față de scenariul S0 cele mai mari creşteri s-au obţinut în lunile: • Argeș: I şi XI; •
Dâmbovița: I şi XI; • Ialomița: I şi XI; • Prahova: I şi II; • Teleajen: I şi XI, în cazul scenariului S1
și în lunile: • Argeș: I şi XI; • Dâmbovița: I şi III; • Ialomița: I şi IV; • Prahova: I şi III; • Teleajen: I
şi III, în cazul scenariului S2.

Altă analiză comparativă a fost realizată pentru cele trei perioade de simulare pentru regimul
debitelor maxime medii multianuale din perioada XI÷IV.
În figura 9 se prezintă pentru zona superioară a râurilor Argeş și Ialomița abaterile relative ale
debitelor maxime medii multianuale din perioada XI÷IV din scenariile S1 şi S2 faţă de scenariul S0.

36 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

Fig. 9. Abaterile relative (%) ale debitelor maxime medii multianuale din perioada XI÷IV din scenariile S1
și S2 comparativ cu scenariul S0 la stațiile hidrometrice din zona superioară a râurilor Argeş și Ialomița

La nivelul debitelor maxime medii multianuale din perioada XI÷IV în bazinele hidrografice
considerate pentru scenariile S1 și S2 față de scenariul S0 simulările au indicat, în general, o
tendință de creștere, de aproximativ: • Argeș: 20,9% (între o valoare maximă de 42,8% și o valoare
minimă de 7,1%); • Dâmbovița: 20,7% (34,1%; 12,9%); • Ialomița: 22,2% (31,5%; 15,1%); •
Prahova: 21,3% (25,6%; 18,5%); • Teleajen: 16,3% (25,7%; 7,8%), în cazul scenariului S1 și de
aproximativ: • Argeș: 30,1% (între o valoare maximă de 53,1% și o valoare minimă de -1,0%); •
Dâmbovița: 25,8% (34,5%; 19,9%); • Ialomița: 24,0% (32,5%; 17,5%); • Prahova: 40,8% (50,0%;
31,0%); • Teleajen: 29,1% (42,8%; 23,8%), în cazul scenariului S2.
Ultima analiză comparativă a fost realizată pentru cele trei perioade de simulare pentru regimul
debitelor maxime cu diferite probabilităţi de depăşire din perioada XI÷IV (0,1%, 1%, 2%, 5% şi
10%).
În acest scop, la staţiile hidrometrice din zona superioară a râurilor Argeş şi Dâmboviţa au fost
realizate pentru cele trei scenarii, cu ajutorul şirurilor de debite maxime din perioada XI÷IV,
curbele de probabilitate de depăşire teoretice Pearson III.
La trasarea curbelor de probabilitate de depăşire teoretice s-a considerat raportul dintre
coeficientul de asimetrie şi coeficientul de variaţie egal cu 4, conform metodologiei de calcul
statistic a debitelor maxime utilizată în prezent în I.N.H.G.A.
În figura 10 se prezintă pentru zona analizată graficul abaterilor relative (%) ale debitelor
maxime cu probabilitatea de 1%, calculate pentru scenariile S1 și S2 față de scenariul S0 şi
suprafeţele corespunzătoare stațiilor hidrometrice.

Fig. 10. Abaterile relative (%) ale debitelor maxime din perioada XI÷IV, cu probabilitatea de depăşire 1%,
calculate pentru scenariile S1 și S2 față de scenariul S0 şi suprafeţele corespunzătoare staţiilor hidrometrice
din zona superioară a râurilor Argeş și Ialomița

Graficele realizate au arătat că în bazinele hidrografice considerate, pentru scenariile S1 și S2


față de scenariul S0, debitele maxime din perioada XI÷IV cu probabilitățile de depăşire 0,1%, 1%,

37 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

2%, 5% şi 10% au în general o tendință de creștere de maxim: • Argeș: 42,4%; • Dâmbovița: 57,1%;
• Ialomița: 70,1%; • Prahova: 19,7%; • Teleajen: 41,2% în cazul scenariului S1 și de maxim: •
Argeș: 42,7%; • Dâmbovița: 39,2%; • Ialomița: 31,3%; • Prahova: 57,5%; • Teleajen: 36,1% în
cazul scenariului S2.

Concluzii
● În zona superioară a râurilor Argeş şi Dâmboviţa, din punct de vedere al variaţiei temperaturii
aerului se observă o creştere atât la nivelul perioadei XI÷IV cât şi în fiecare lună, în general
între 0,2÷2,0 °C în cazul scenariului S1 și între 0,9÷2,6 °C în cazul scenariului S2. Cea mai
mare creştere faţă de scenariul S0 se înregistrează în luna I, iar cea mai mică în luna III în cazul
scenariului S1 și în luna IV în cazul scenariului S2.
● Regimul precipitaţiilor lunare în zona superioară a râurilor Argeş şi Dâmboviţa are o tendinţă
generală de creştere la nivelul perioadei XI÷IV, dar înregistrează creşteri mai pronunțate în luna
I în cazul scenariului S1 și în luna III în cazul scenariului S2. Cea mai mare creştere se
înregistrează în luna I, 32,2%, în cazul scenariului S1 și în luna III, 27,9%, în cazul scenariului
S2.
● În zona superioară a râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru scenariile S1 și S2 față de scenariul S0,
ca urmare a tendinţelor de variaţie ale parametrilor meteorologici, s-a obținut o creștere în toate
lunile la nivelul debitelor maxime lunare medii multianuale din perioada XI÷IV. Cele mai mari
creșteri s-au obținut în cazul scenariului S2 față de scenariul S1 cu excepția lunii XI, respectiv
în lunile XI și I în cazul scenariului S1 și în lunile I și III în cazul scenariului S2.
● La nivelul debitelor maxime medii multianuale din perioada XI÷IV în zona superioară a râurilor
Argeş şi Ialomița, pentru scenariile S1 și S2 față de scenariul S0 simulările au indicat în general
o tendință de creștere de aproximativ 20,6% (între o valoare maximă de 42,8% și o valoare
minimă de 7,1%) în cazul scenariului S1 și de aproximativ 28,9% (între o valoare maximă de
53,1% și o valoare minimă de -1,0%) în cazul scenariului S2.
● Pentru subbazinele din zona superioară a râurilor Argeş și Ialomița având suprafața mai mică de
1000 km2 cele mai mari creșteri se obțin în cazul scenariului S1 pentru probabilităţile de
depășire mai mici de 2%, în timp ce pentru toate celelalte cazuri cele mai mari creșteri se obțin
în cazul scenariului S2.

Mulţumiri
Rezultatele prezentate în lucrare au fost obţinute în cadrul proiectului internaţional
SNOWBALL (“Remote sensing, model and in-situ data fusion for snowpack parameters and related
hazards in a climate change perspective”) (http://snowball.meteoromania.ro).

Bibliografie
[1] Bloomfield, E. A., Pillgrin, O. H., Watson, K. K. (1979) Non-unique infiltration-soil water storage
relationship with application to catchment modelling. Hydrology Simposium, Ins. Eugrs. Aust. National
Conf. Publ. 78/9
[2] Chow, V. T. (1971) Handbook of applied hydrology. McGraw Hill Company, New York
[3] Corbuș, C., Mic, R., Mătreaţă, M. (2011) Assessment of climate change impact on peak flow regime in
the Mureş river basin. Proceedings of the XXVth Conference of the Danube Countries on Hydrological
Forecasting and Hydrological Bases of Water, Budapest, Hungary, 16-17 June
[4] Crawford, N. H., Linsley, R. K. (1966) Digital simulation in hydrology: Stanford watershed model IV.
Technical Report, no. 39, Stanford University
[5] Dooge, J. C. I. (1973) Linear Theory of Hydrologic Systems. USDA-ARS Technical Bulletin no. 1468,
U. S. Department of Agriculture, Washington D. C.
[6] IPCC (2013) Climate Change 2013, The Physical Science Basis. Contribution of Working Group I to the
Fifth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change. Cambridge University
Press, Cambridge, United Kingdom and New York, NY, USA, 1535 pp.

38 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

[7] Leonte-Neagu, E., Corbuş, C., Mătreaţă, M., Simota, M. (1997) Elaboration of some continuous
forecasting models of discharges (floods, daily and monthly mean discharges) in the river basin
Dâmboviţa. Collection of papers presented at the seminar ARDI, January 31, National Institute of
Meteorology and Hydrology, Bucharest, pp 46-58
[8] Mic, R., Corbuş, C., Pescaru, V. I., Velea L. (2006) Coupling the hydrologic model CONSUL and the
meteorological model HRM in the Crisul Alb and Crisul Negru river basins. J. Marsalek et al. (eds.),
Transbourdary Floods: Reducing Risks Through Flood Management, NATO Science Series, IV. Earth
and Environmental Sciences, Vol. 72, ISBN 1-4020-4901-3, Springer, pp 67-77, DOI: 10.1007/1-4020-
4902-1_7
[9] Stanciu, P., Chendeş, V., Corbuş, C., Mătreaţă, M. (2009) GIS Procedure for Flood-Prone Areas
Mapping Based on the Results of the Flood Simulation Models. Studia Universitatis Babeş-Bolyai,
Geographia, LIV, 3
[10] Stănescu, V.A., Neda, A., Simota, M., Corbuş C. (1997) Hydrological Forecast - activity directly
involved in water management and flood defense. Symposium "Non-structural measures in water
management", 28-29 November, Technical University of Civil Engineering Bucharest, pp 165-174
[11] Şerban, P. (1984) Mathematical models for flood waves forecasting in basins with hydraulic structures.
Hydrological Studies, Vol. 51, Institute of Meteorology and Hydrology, Bucharest
[12] Şerban, P. (1987) The VIDRA flood simulation and forecasting model. Meteorology and Hydrology,
Vol. 17, No. 2, Bucharest
[13]Şerban, P., Corbuş, C. (1987) Contributions to the numerical simulation of the flood routing along the
river reaches. Hidrotehnica Rev., Vol. 32, no. 4, Bucharest, pp. 121-127
[14] Şerban, P., Corbuş, C. (1994) The climate change impact on the water balance on a river basin.
Hidrotehnica Review, Tom. 39, No. 3, Bucharest
[15] Şerban, P., Pleşa, V. (1983) The conjugated method for the co-ordinated operation of the reservoirs in
a watershed. XVIII General Assembly of the International Union of Geodesy and Geophysics, 15-17
August, Hamburg
[16] Şerban, P., Simota, M., Corbuş, C. (1992) Model for the forecasting of daily mean discharges. XVI
Konferenz der Donauländer über hydrologische Vorhersagen und hydrologisch-wasserwirtschaftliche
Grundlagen, 18-22 Mai, Kelheim
[17] Şerban, P., Stănescu, V. A., Roman, P. (1989) Dynamic Hydrology. Technical Publisher, Bucharest,
1989

39 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

SCENT – INSTRUMENT PENTRU CERCETARE ÎN DOMENIUL


DEZASTRELOR HIDROLOGICE
Iulian NICHERSU, Iuliana NICHERSU

iulian.nichersu@ddni.ro

REZUMAT
Articolul se referă la prezentarea unor tehnici de cercetare dezvoltate sub forma unui
instrument în cadrul proiectului Horizon 2020 ‘Scent - Smart Toolbox for Engaging
Citizens into a People-Centric Observation Web’.
Scopul fundamental al instrumentelor cercetării ştiinţifice este de a înţelege în termeni
comuni procesul de cunoaştere, având în vedere faptul că o cercetare efectuată fără
rigoare metodologică este adesea sortită eşecului. Odată cu dezvoltarea sistemelor
accesibile pe scară largă și cu un conținut important de tehnologie avansată – ca de
exemplu telefonie mobilă, aplicații software pe smartphone API-uri (Application
Programming Interface) care nu sunt menite numai pentru divertisment, captura de
imagini la rezoluție înaltă, cartografie digitală, navigație în coordinate precise – se
dezvoltă și conceptele legate de cetățeni, respectiv Citizen Science (CS) și Citizen
Observatories (CO). Este nevoie de o lărgire a perspectivelor metodologice pentru a oferi
răspunsuri la fenomenele studiate, precum și soluții prin integrarea cetățenilor în
conceptul CO, în special în activitățile de monitorizare și validarea informațiilor produse
de sistem.
Scopul metodologiei propuse este de a crea scenarii integrate în rețeaua complexă
ontologică a tendințelor globale prin adaptarea lor la condițiile locale și promovarea
conceptului Active Participant Citizen (ACP). Cea mai bună modalitate de a aborda
ontologia interacțiunilor dintre sistemul de management al riscului de inundații și
problemele legate de utilizarea terenurilor este de a folosi abordarea teoriei sistemelor.
Scenariile ontologice combină informații anticipative, prin analiză la nivel european a
conceptului CO și gestionarea riscului de inundații (FRM), cu informații locale (și anume,
cu perspective din Strategia de dezvoltare durabilă pentru Delta Dunării) către integrarea
lor în scenariile hidraulice utilizate în activitățile de gestionare a riscului de inundații. În
consecință, analiza ontologică se referă la funcționarea internă a procesului de integrare
FRM / CO care asigură echilibrul acesteia.

ABSTRACT
The study refers to the presentation of research techniques collected as an instrument
within Horizon 2020 project "Scent - Intelligent Tools for Engaging Citizens in a Centric
Web Observatory."
The fundamental purpose of scientific research tools is to understand in common terms
the process of knowledge, given that research conducted without rigorous methodology
is often a failure. With the development of large-scale accessible systems and advanced
technology content - such as mobile phones, software applications on smartphone APIs
(Application Programming Interface)- not just for entertainment, high-resolution image
capture, digital cartography, precise navigation - citizenship concepts, Citizens' Science
(CS) and Citizens Observatories (CO) are also developing. There is a need for widening
methodological perspectives, providing answers to the studied phenomenon, as well as
solutions by integrating citizens into the concept of CO, in particular in monitoring and
validating information produced by the system.
The aim of the proposed methodology is to create scenarios integrated into the
ontological complex of a global trend by adapting them to local conditions and promoting
the Active Participant Citizen (ACP) concept. The best way to address the ontology of

40 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

interactions between the flood risk management system and land use issues is to use the
system theory approach.
Ontological scenarios combine forward-looking information through the European-level
analysis of the concept of CO and flood risk management (FRM) with local information
(with perspectives from the Danube Delta Sustainable Development Strategy) to their
integration into the hydraulic scenarios used in flood risk management activities.
Consequently, ontological analysis refers to the internal functioning of the FRM / CO
integration process that ensures its balance.

Cuvinte cheie: Citizen Observatories, managementul riscului la inundații,


ontologie, teoria sistemelor

Introducere
Pentru definirea termenului generic “instrument pentru cercetare” este necesar a
se face unele precizări privind terminologia specifică. Prin termenul de instrument se
înţelege un complex pentru culegerea, generarea şi interpretarea datelor, utilizat pentru
investigarea unui subiect şi pentru prezentarea rezultatelor obţinute.
Instrumentele se utilizează, în primul rând, cu referire la demersuri dedicate
experimentării, elaborării de soluţii şi modele pentru investigarea realităţii și
previzionarea unor evenimente. Toate aspectele enumerate anterior implică o doză, mai
mult sau mai puţin substanţială, de cercetare ştiinţifică, definită ca proces de căutare,
producere şi promovare a cunoaşterii ştiinţifice. Cercetarea ştiinţifică este asociată,
adesea, cu dezvoltarea tehnologică (cercetare-dezvoltare-inovare) şi, în acest context, are
trei componente de bază: cercetarea ştiinţifică fundamentală, cercetarea ştiinţifică aplicată
şi dezvoltarea tehnologică.
În sens larg, prin instrumente în cercetarea ştiinţifică, se înţeleg acele
instrumente, care răspund unor reguli, în care se stabilesc şi se dezvoltă modalităţile de
realizare a procesului cunoaşterii ştiinţifice. Scopul fundamental al instrumentelor
cercetării ştiinţifice este de a înţelege în termeni comuni, procesul de cunoaştere, avându-
se în vedere faptul că o cercetare efectuată fără rigoare metodologică este, adesea, sortită
eşecului. Instrumentele materializează metodele de cercetare şi pot fi analitice (modele
matematice), grafice (hărţi, desene), informatice (pachete software), materiale (aparate,
echipamente, chestionare)
O dată cu dezvoltarea sistemelor accesibile pe scară largă și cu un conținut
important de tehnologie avansată – ca de exemplu telefonia mobilă, aplicații software pe
smartphone API-uri (Application Programming Interface) care nu sunt menite numai
pentru divertisment, captura de imagini la rezoluție înaltă, cartografie digitală, navigație
în coordinate precise – se dezvoltă și conceptele legate de cetățeni, respective Citizen
Science (CS) și Citizen Observatories (CO). Toate aceste surse produc informații într-un
așa-zis ”cloud”-nor, adevărată construcție a realității.
Un cercetător observă, colectează şi clasifică date/informații – respectând
rigurozitatea şi obiectivitatea – pentru a formula ipoteze menite a explica fenomenele şi
a preciza anumite fapte conform unor circumstanţe, dar are el întotdeauna suficiente
informații disponibile? Instrumentele CO nu se limitează numai la un simplu construct ci
ele devin elemente funcționale ale construcției cunoașterii.

41 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

Perspectiva aplicării acestui concept la domeniul Managementul Riscului la


Inundații vizează două aspecte: contactul direct cu datele de cercetare de tip Grounded
Theory - Teoria fondată pe date și rigurozitatea acestora, precum și perspectiva obținerii
datelor în timp real.
Problematica proiectului SCENT se înscrie în eforturile semnificative ale
cercetătorilor in domeniul CO pentru a clarifica problemele de actualitate și importante
pentru înțelegerea și explicarea necesității de a moderniza și actualiza capacitățile de
dezvoltare în Smart Phone App, gamming, senzori avansați, WEB GIS App, Modelling
precum și nevoile de integrare a cetățenilor / voluntarilor in procesul de sprijinire și de
îmbunătățire a managementul riscului de inundații.
Acest proces cu ample semnificații și determinări necesită dezvoltare de
aplicații/senzori/modele din ce în ce mai complexe și mai eficiente, care implică noi
tehnologii, hardware superspecializat pentru colectări de date complexe ce implică
cetățenii, ca si pentru redarea proceselor în timp real în vederea managementului riscului
la inundații în condițiile schimbărilor climatice.
Analiza cerințelor stakeholderilor/utilizatorilor și a capacităților tehnologice din
perspectiva cetățenilor și a voluntarilor în CO, prin producerea unor aplicatii strategice
individualizate atat în mediul rural (Delta Dunarii) cat și urban (bazinul hidrografic
Kifisos), necesită identificarea mărimii acestora ca interese fundamentale punctuale,
manifestată în special prin necesitatea de a se dezvolta, moderniza și adapta la realitățile
și provocările contemporane.
În acest context, punând in balanță capacitățile de monitorizare actuală și
gestionarea riscurilor la inundații, cu misiunea de a integra cetățenii in acest proces (CO),
se estimează că potențialul pe care îl poate dezvolta se înscrie în coordonatele acestui
proces de dezvoltare și modernizare a CO, necesar pentru a obține un echilibru între
echipamente, personal, structuri și instruire.
Din această perspectivă este necesar de a aprofunda aspectele generale și
concrete cu privire la capacitățile conceptuale CO ca având determinări multiple, care
impun abordări teoretice, metodologice și praxeologice remarcabile fundamentate atât pe
baza cunoștințelor teoretice, dar si pe rezultatele experienței practice a IMM-urilor din
consorțiu, dar mai ales pe implicațiile viitoare ale cetățenilor în performanța gestionării
riscului la inundații ca aplicație a CO.
Aceasta modalitate de înțelegere și de abordare permite să se identifice și
dezvolte fundamente teoretice și componente operaționale ale arhitecturii SCENT
Toolbox CO care contribuie la consolidarea abordării științifice.
Prezentarea preocupărilor și realizărilor din WP1 pe linia clarificarii continutului
conceptului User Requirements si punerea in evidență a unor modalități de influență și
evaluare a acestora din perspectiva cunoașterii socio-antropologice precum și a localizării
distincte în cadrul abordărilor pragmatice prin chestionare structurate/nestructurate,
grupuri țintă (FG), Expert Judgement (EJ) cu indicatori cheie de performanță (KPI), sunt
susținute de aprecieri argumentate în modul de abordare și concretizare a procesului de
integrare/modernizare a participării cetățenilor in CO.
Caracterul teoretic al rezultatelor anchetei socio-antropologice desfășurate la
Task 1.1-1.3 susținut de o consistentă componentă aplicativă este fundamentat pe
modalitățile pragmatice de abordare a problematicii capabilităților, identificării cerințelor
și direcțiilor de dezvoltare/modernizare/adaptare și implementare a unei metode de

42 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

analiză multicriterială care să identifice neajunsurile și problemele care sunt caracteristice


unor anumite componente ale capabilităților și ale integrării cetățenilor, prin
fundamentarea unui răspuns adecvat – CO la caracteristicile Managementului Riscului la
Inundații, în funcție de posibilitățile și opțiunile de dezvoltare ale CO pe care acesta le
poate pune în valoare.

Metoda
Pentru teoreticienii și analiștii în managementul riscului la inundații ca și pentru
structurile operaționale ale unităților Situații de urgență, problema capabilităților, în ceea
ce privește fluxul de informații și angajarea cetățenilor prin crearea CO, este un punct de
interes fundamental manifestat de necesitatea transformării / dezvoltării, modernizării și
adaptării lor la realitățile și provocările contemporane.
CO devine o prezență puternică în viața de zi cu zi și necesitatea de a îmbunătăți
capacitățile existente în managementul riscului de inundații (FRM) ca o procedură de
sprijinire și amplificare a răspunsului la provocările actuale este un proces de importanță
și determinare largă.
În procesul CO o componentă - integrarea oamenilor este incomplet studiată și
ca atare nu poate oferi soluții multifuncționale și acțiune în mediul virtual aplicând
sistemele actuale, ci trebuie făcută referire la sisteme cu performanțe complexe,
tehnologii noi, senzori foarte specializați, modele și scenarii care să răspundă în timp real.
Este nevoie de o lărgire a perspectivelor metodologice pentru a oferi răspunsuri
la fenomenele studiate, precum și soluții prin integrarea cetățenilor în conceptul CO, în
special în activitățile de monitorizare și validarea informațiilor produse de sistem. Acest
lucru ridică și oportunitatea formulătii unor puncte de vedere adecvate și coerente asupra
cerințelor utilizatorilor pentru arhitectura sistemului Scent Toolbox. Complexitatea
fenomenului Inundații și CO impun o transformare în abordarea situațiilor de urgență și
modul în care capacitățile implicate în FRM pot fi îmbunătățite și integrate cu contribuția
cetățenilor la nivelul necesităților din ce în ce mai diversificate și provocatoare.
Nevoia de aprofundare a unor astfel de probleme, având multiple determinări, a
impus abordări teoretice, metodologice și praxiologice bazate pe investigații socio-
antropologice și acumularea experienței teoretice și practice a experților în FRM.
Schema logică a fost dezvoltată pe 3 nivele (Fig. 1): 1. Arborele problemă și
Grupul țintă (Focus-Group), 2. Expert Judgement (EJ), 3. Rafinarea prin Interviuri
semistructurate/structurate.
Astfel, prima parte a investigației a fost făcută prin dezvoltarea arborelui
problemă, cu implicarea stakeholderilor FRM. A fost realizat un chestionar care a fost
finalizat în două studii de caz: Delta Dunării și bazinul râului Kifisos din Grecia.
O legătură între diferitele abordări ale integrării capabilităților existente în FRM
și posibilităților cetățenilor de a furniza informații, prin conceptul CO a constituit
subiectul chestionarului 2. Această abordare a permis dezvoltarea unui arbore problemă
în cele două studii de caz.
Prin abordarea Expert Judgment (EJ) cu indicatori cheie de performanță (KPIs)
s-a evidențiat o diagramă cauzală pe baza unui studiu de criterii metodologice care să
susțină interpretarea celor două medii conjuncturale (rurală și urbană).
De asemenea o analiză argumentativă a fost realizarea celor 4 grupuri țintă
(focus groups - FG) pe 7 domenii tematice utilizând 5 instrumente: brainstorming, grupuri
tematice, scalare, linie calendaristică, calendar sezonier.
43 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

Fig. 1. Cadrul logic al investigației socio-antropologice – tasks 1.1-1.3 Proiect SCENT

Rezultate

Conceput ca fiind structural și obiectiv acest demers respectă regulile impuse de


rigurozitatea științifică, iar rezultatele obținute oferă atât o opțiune de abordare a
sistemului de monitorizare existent în cele două zone pilot, cât și prezentare de idei pentru
integrarea conceptului de Cetățean Participant Activ (ACP) în sistemul inteligent de
platforme informaționale pentru public, toate cu referire la inundații.
Dincolo de cunoașterea metodelor de analiză și evaluare, cercetarea s-a bazat pe
interpretarea realităților la nivel spațial și temporal ale managementului riscului la
inundații în cele două situri, prin observare, analiză prin diagrame GIS Voronoi, evaluare
EJ, analiză ontologică a structurii de domenii interdisciplinare în CO.
Direcționarea către cartografierea GIS pentru prezentarea unei liste detaliate a
componentelor existente ale sistemului de monitorizare in situ amplifică posibilitățile de
analiză spațio-temporală prin ilustrarea cu diagramele Voronoi. Verificarea determinării
aspectelor spațiale a condus la completarea imaginii cu sistemele propuse în interviurile
și grupurile țintă. Această abordare subliniază abundent prin conținut și structură
evaluarea posibilităților în dinamica spațială și temporală, atât cantitativ cât și calitativ, a
sistemului de monitorizare și posibilitățile integrării interdisciplinare în CO.
Diversitatea taxonomică a utilizării terenurilor, structura lor și interdependența
cu modelarea hidraulică creează premizele unui model pentru analiză dar și pentru a
prevedea riscul de inundații.
Gândit ca un sinergism între sistemul de monitorizare, producerea de informații
și modelarea hidraulică în condițiile amplificării urbanizării, fragmentării peisajului și
pierderii biodiversității, structura sistemului este îndreptată nu numai spre mijloacele de
44 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

vizualizare a distribuției spațiale, ci și ca un pas necesar spre o înțelegere holistică în


contextul comunității locale privind FRM (Fig. 2).

Fig. 2. Diagrama Voronoi Delta Dunării – tasks 1.1-1.3 Proiect SCENT

45 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

Între metodele de evaluare prospectivă a sistemului de monitorizare s-a optat


pentru metoda Expert Judgment Matrix pe baza indicatorilor KPIs pentru a determina
unde să se intervină prin conceptul ACP, știind că cercetările pe problematica inundațiilor
trebuie să țină cont de faptul că mediul este o realitate spațială și temporală percepută
subiectiv. Sistemul de monitorizare trebuie să permită analiza și evaluarea la scară a
fenomenelor globale, regionale și locale integrate spațial și temporal, contribuind la:
1) Identificarea, evaluarea și cuantificarea favorabilității și restrictivității
hidrologice a comunităților biologice și a aranjamentelor antropice ale evaluării
potențialului de calitate a teritoriului. Analiza și evaluarea se realizează în principal prin
observații, măsurători și cartografiere directă și permanentă a terenului, fiind esențială în
cercetarea fenomenului de inundații.
2) Delimitarea perturbațiilor locale, regionale și globale ale circuitelor
hidrologice. Se are în vedere în primul rând înțelegerea impactului amenajărilor și
activităților umane asupra structurii și funcționalității sistemelor naturale și antropice.
3) Considerarea componentei spațiale pentru toate procesele, fenomenele și
relațiile de mediu, ținând cont de componenta temporală.
Prin analiza EJ se urmărește evaluarea profilului părților interesate
(stakeholderi) evaluând doi factori:
• domeniul specific de implicare a stakeholderilor în ceea ce privește
monitorizarea sau gestionarea inundațiilor;
• nivelul impactului direct pe care stakeholderul respectiv îl are.
EJ permite obținerea de informații de la specialiștii dintr-un anumit domeniu
printr-un proces de consultare cu unul sau mai mulți experți care au experiență în subiecte
similare și complementare.

Fig. 3. Clasificarea stakeholderilor în Delta Dunării.

46 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

Analiza ontologică
Gruber în anul 1993 a definit ontologia ca "o detaliere explicită a unei
conceptualizări". Mai târziu, în 1997, Borst a considerat că ontologia reprezintă "o
specificare formală a unei conceptualizări comune". Conceptualizarea ar trebui să
exprime o viziune comună între componente și ar trebui văzută mai degrabă ca o
înțelegere, decât ca o opinie individuală exprimată într-un limbaj comun și accesibil.
Stader, Benjamins și Fensel au combinat aceste două definiții în 1998 și au descris
ontologia ca o "detaliere formală, cu conceptualizări explicite de partajare". Începând cu
anii 90, cercetarea a fost axată pe înțelegerea contextului ontologiilor în termeni de aspect
sau disciplină, consens formal asupra specificațiilor conceptelor, relațiilor, atributelor sau
axiomelor ontologice pe care le oferă.
În SCENT scenariile ontologice combină informații anticipative, prin analiză la
nivel european a conceptului CO și gestionarea riscului de inundații (FRM), cu informații
locale (și anume cu perspective din Strategia de dezvoltare durabilă pentru Delta Dunării)
către integrarea lor în scenariile hidraulice utilizate în activitățile de gestionare a riscului
de inundații.
Scopul metodologiei propuse este de a crea scenarii integrate în rețeaua
complexă ontologică a tendințelor globale prin adaptarea lor la condițiile locale și
promovarea conceptului ACP. Cea mai bună modalitate de a aborda ontologia
interacțiunilor dintre sistemul de management al riscului de inundații și problemele legate
de utilizarea terenurilor este de a folosi abordarea teoriei sistemelor.
Sistemele de gândire înseamnă în esență înțelegerea interacțiunilor factorilor
care le definesc. Această analiză ar trebui să permită identificarea unui model util. După
cum a observat George E. P. Box: "Fiecare model este în general aproximativ, dar unele
sunt utile".
Astăzi, factorii de decizie folosesc rareori instrumente care dau dimensiuni reale
fenomenelor, deoarece fie se tem de transparență, fie nu știu că există metodologii și
instrumente disponibile, fie pur și simplu nu înțeleg cum să le folosească. Cei mai mulți
se îndepărtează de efortul necesar pentru a reflecta asupra provocărilor complexe cu care
se confruntă, fiind necesar să se bazeze pe inteligența intuitivă și pe cele mai bune practici.
Există diferite instrumente disponibile ca suport pentru decizii - mai ales
programe dezvoltate pe calculator - care oferă o așa-numită metodologie de modelare
calitativă și/sau cantitativă, ca de exemplu: matrice de impact, hărți, diagrame, rețele
neuronale, modelare dinamică a sistemului. Indiferent de instrumentul utilizat, este
esențial ca întotdeauna în modele să fie incluși factorii decisivi și relațiile importante care
există între acești factori.
Folosind modelarea sistemelor pentru analiza ontologică și abordarea expertizei,
se prezintă cazul Deltei Dunării astfel încât ACP să se poată adapta perfect sistemului.
Au fost elaborate 2 tabele pentru analiza ontologică care încearcă atât organizarea
procesului de activități care contribuie la funcționarea sistemului CO / Floods, cât și
structura managementului riscului de inundații pe faze: Pregătire, Eveniment, Post-
Eveniment. Completarea matricelor a fost efectuată în urma analizei EJ descrise în
secțiunea anterioară pe baza experienței specialiștilor, precum și a bibliografiei selectate.
Acestea includ evaluarea relațiilor și impactul factorilor.
Analiza ontologică pentru scenariile de inundații în Delta Dunării, raportat la
politicile Agenției Europene de Mediu (EEA) reprezintă o posibilitate de integrare a

47 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

conceptelor ACP și CO la nivel local cu tendințele globale (Fig. 4). În acest mod,
ontologia sistemului FRM în contextul european colectează informațiile relevante, creând
baza cunoștințelor despre relația dintre activități în toate fazele evenimentelor de
inundații. Ontologia dezvoltă, de asemenea, cheia de calibrare a tuturor datelor și
procedurilor pentru o mai bună înțelegere a presiunilor asupra ecosistemelor, oferindu-i
dinamica necesară pentru adaptarea modelului calibrat (linia roșie în modelul
conceptual).

Presiuni asupra sistemului/


Input

Componentele sistemului
de management
al riscului la inundatii

Fig. 4. Scenarii hidraulice în Analiza ontologică (Nichersu I.I., 2016)

• Presiuni asupra ecosistemelor: În ultimii ani, în Delta Dunării a existat o


dezvoltare a zonelor rezidențiale în localități precum: Crișan, Mila 23, Sfântu Gheorghe,
Sulina. Construirea continuă a zonelor rezidențiale necesită o acțiune puternică din partea
consiliilor locale și a tuturor instituțiilor responsabile, după cum urmează:
o Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii de transport,
telecomunicații și energie;
o Dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor publice;
o Protecția mediului și dezvoltarea durabilă;
o Dezvoltarea turismului;
o Dezvoltare economică;
o Dezvoltarea resurselor umane, creșterea ratei de ocupare a
forței de muncă;
o Atragerea de noi investiții și sporirea accesului la resurse.

48 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

• Consecințe din ce în ce mai grave ale schimbărilor climatice: fenomenul


schimbărilor climatice manifestat la nivel global are și un impact direct asupra Deltei
Dunării, astfel încât frecvența secetei în alternanță cu viiturile a condus la schimbări fără
precedent ale Deltei. Un impact negativ au avut și lucrările de îndiguire din a doua
jumătate a secolului al XX-lea, care au vizat înființarea fermelor. Daunele provocate de
inundații în anul 2010 au atins 90 de milioane de euro la nivelul județului Tulcea. Din
punct de vedere istoric, inundațiile din anii 1970 în zona satului Vulturu au condus la
dezmembrarea unui întreg sat. Regiunea Deltei Dunării a fost expusă în ultimii 54 de ani
unui proces intens de încălzire, cu creșteri ale temperaturilor medii sezoniere și anuale.
Pentru valorile anuale și pentru sezoanele de primăvară și de vară, tendințele sunt
semnificative din punct de vedere statistic, variind între 0,30 și 0,53 ° C / decadă sau
0,25 ° C și 0,35 ° C / decadă, ceea ce reprezintă o rată de creștere destul de ridicată
comparativ cu alte regiuni ale țării și continentului. În ceea ce privește precipitațiile,
regiunea este cea mai uscată din țară, cu valori medii pe termen mediu care în est sunt
foarte apropiate de limita deșertificării. Malurile Canalului Sulina sunt afectate de traficul
navelor, dar și de fenomenul eroziunii naturale, ceea ce sporește riscul de inundare a
așezărilor și a infrastructurii turistice.
• Creșterea poluării: Delta Dunării este un paradis pentru iubitorii de faună
sălbatică (în special pentru ornitologi), care găzduiește peste 340 de specii de păsări și
133 de specii de pești. Rezervația Biosferei este pe locul 3 din lume în ceea ce privește
nivelul biodiversității (peste 7.400 de specii de floră și faună). Luând în considerare
configurația morfo-hidrografică, asocierea faunei și a florei, activitățile induse de om în
zonă, în Rezervație au fost identificate 23 de ecosisteme naturale/parțial modificate de
către om (ape curgătoare, ape stătătoare, soluri saline, lagune, zone marine, zone umede,
păduri, arbuști și vegetație erbacee, zone cu vegetație redusă sau fără vegetație etc.) și 7
ecosisteme antropice (zone agricole, ferme piscicole, amenajări forestiere, plantații de
plopi pe maluri, așezări urbane și rurale etc.) .
Delta Dunării și zona înconjurătoare prezintă vulnerabilități specifice în situații
de urgență cauzate de poluare. O mare parte din această zonă este acoperită de apă și
mlaștini, crescând astfel expunerea la efectele negative ale poluării deoarece este mai
puțin accesibilă în cazul intervenției. Mai multe activități economice (fabricarea aluminei,
ferme de porci, activități miniere, transport și șantiere navale, servicii de apă și de
canalizare) au fost cartografiate ca potențiale riscuri pentru calitatea apei și a solului. În
plus, având o frontieră comună cu Ucraina și Marea Neagră, teritoriul este expus și
riscurilor externe. Pe scurt, zona este în mare măsură expusă atât pericolelor naturale
(inundații, cutremure, etc.), cât și pericolelor antropice.
Creșterea poluării mediului are impact asupra populației de pește. În prezent,
zona se confruntă cu declinul populațiilor de pești și reducerea diversității resurselor
halieutice (sturion, crap, știucă, lin, biban, etc.) datorită poluării, precum și datorită
braconajului și modului de gestionare a apei.
Exercițiul propus este conceput ca o graniță ontologică, detașând de realitate
posibilitățile de dezvoltare a conceptelor CO privind gestionarea riscului de inundații în
Delta Dunării.
49 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

Tabelul 1 Interacțiuni ale activităților identificate în cadrul sistemului „risc la inundații”

Vă rugăm, specificați importanța/ influența coloanei asupra rândului din tabelul


următor, pe o scară de la 1 la 10, unde 0 reprezintă absența importanței iar 10 reprezintă
influență maximă
Exemplu: Rolul ”colectării datelor” asupra „Dezvoltării (senzori)” în Managementul
Riscului la inundații.

Colectarea
datelor
Aplicații
(niveluri, Luarea
smart/ Modelar
debite, deciziilor
Dezvoltare Serious Remote e (DTM, Conștie Admini Volunt
schimbări în (local, Cercetare
(senzori) Gamming Sensing DEM, 1D, ntizare strare ariat
utilizarea regional,
(în 2D, 3D)
terenurilor. national)
inundații)
Infrastructur
a)
Colectarea datelor (niveluri,
debite, schimbări în utilizarea
terenurilor. Infrastructura)
Dezvoltare (senzori) 10
Aplicații smart/ Serious
Gamming (în inundații) 8 1
Remote Sensing 10 4 2
Modelare (DTM, DEM, 1D, 2D,
3D) 9 8 9 9
Luarea deciziilor (local,
regional, national) 7 9 4 2 1
Cercetare 9 10 10 9 10 9
Conștientizare 4 4 4 0 0 10 8
Administrare 5 6 1 1 1 10 8 0
Voluntariat 3 1 1 2 1 5 5 9 5

50 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

Tabel 2 Activități care contribuie la funcționarea sistemului de CO/ sistemului de risc la inundatii (media tabelelelor completate)

51 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

După colectarea datelor de către experți, a fost realizată "harta stakeholderilor"


și a relațiilor dintre ei în sistemul FRM, folosind programul iModeller de la Consideo
GmbH (Fig. 5). Rezultatul este reprezentat de diagramele cauzale (sau diagramele
"spaghete", numite astfel din cauza aspectului lor foarte complex).
Fig. 5 - Modelul conceptual ontologic extras din tabelul 3 reflectă funcționarea
sistemului și oferă o idee generală asupra modului în care principalele componente ale
CO ar putea se încadreze în structura sistemului de gestionare a riscului de inundații.

Fig. 5. Modelul conceptual Ontologic extras din Tabelul 3

Fig. 6 reflectă interacțiunea activităților cu componentele principale ale CO care


funcționează în contextul specific al fazelor de inundații (în acest exemplu, faza pre-
eveniment). Fiecare linie reflectă informațiile colectate în tabelele anterioare (linia groasă
înseamnă o influență ridicată, în timp ce o linie subțire reflectă o influență scăzută între
componente).

52 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

Fig. 6. Modelul Ontologic pe faze FRM extras din tabelul 2

În acest studiu, factorii și conexiunile nu sunt doar o serie de puncte de vedere


predefinite, ci reprezintă rezultatul unei combinații dintre evaluările calculate de către
experți în diferite domenii pentru a obține noi perspective și o înțelegere mai profundă a
complexului reprezentat de sistemul deltaic în contextul gestionării resurselor. Abordarea
este comparabilă cu teoriile cercetării calitative în care scenariile posibilelor dezvoltări
ale resurselor nu se pot baza doar pe datele empirice colectate în trecut.
CO în managementul riscului de inundații poate fi considerat un proces
ontologic, care reflectă, pe de o parte relațiile dintre componentele sale, iar pe de altă
parte interdependența dintre acest proces și structura pe etape în care se desfășoară.
Inițiativele comunității locale și regionale contribuie la integrarea componentelor CO în
sistemul existent de FRM.

53 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

Înțelegerea riscului de inundații în ceea ce privește disciplinele și CO pentru


obținerea unui consens privind specificațiile formale ale conceptelor, relațiilor, atributelor
sau axiomelor poate fi furnizat în contextul ontologiilor. În acest caz, scenariile
ontologice combină informații din perspectiva disciplinară la nivel european de informare
cu nivelul de informare local (cu perspective ale Strategiei de Dezvoltare Durabilă pentru
Delta Dunării) pentru integrarea acestora în scenariile hidraulice.
Integrarea activităților CO în scenariile de modelare privind riscurile de inundații
constituie o problemă interdisciplinară care va spori efectele îmbunătățirii activității
FRM, atât în condițiile schimbările climatice prin amplificarea evenimentelor critice, cât
și din punct de vedere al componentei antropice afectate de inundații.
Pe de altă parte, analiza ontologică a CO / FRM în Delta Dunării integrează de
asemenea beneficiile pozitive ale inundațiilor, care pot fi determinate numai cu ACP și
prin scenarii hidraulice, având în vedere necesitatea restabilirii circulației naturale a apei
în zonele cu habitate sensibile. Aceasta va fi integrată în viitor atât în inițiativele legate
de gestionarea riscului de inundații, cât și în privința chestiunilor legate de CO.
În consecință, analiza ontologică se referă la funcționarea internă a procesului
de integrare FRM / CO care asigură echilibrul acesteia. De exemplu, ritmul accelerat al
dezvoltării teledetecției necesită creșterea cantității de cunoștințe taxonomice care trebuie
transmise în procesul de modelare. Dacă această creștere nu este legată de organizarea
procesului de modelare, într-un alt mod al procesului, atunci se observă o perturbare.
Principalele probleme care privesc analiza ontologică pot fi rezumate după cum
urmează:
• Conținutul informațiilor colectate.
Este vorba despre volumul și calitatea informațiilor. Din acest punct de vedere
un rol important este desemnat cercetătorilor și factorilor de decizie care trebuie să se
ocupe de criteriile pe baza cărora se selectează și ordonează informațiile astfel încât să fie
în concordanță cu cerințele CO / FRM și să integreze CO în timp ce administrațiile pot să
se concentreze pe elaborarea metodologiilor necesare pentru elaborarea planurilor de
urgență și a comunicării.
• Dezvoltarea tehnologică în CO / FRM
Se referă la setul de principii, metode, proceduri, mijloace și forme de organizare
utilizate pentru CO / FRM, dar și pentru transmiterea și asimilarea cunoștințelor. În ceea
ce privește această chestiune se pune întrebarea: cum poate fi transmisă cantitatea de
informații care trebuie învățată astfel încât să fie mai ușoară și mai eficientă pentru ACP?
Axa în jurul căreia se concentrează toate preocupările în acest domeniu este aceea de a
asigura activități reale și a sprijini participarea cetățenilor la etapa de monitorizare.
Factorii de multiplicitate și diversitate pe care ACP-urile le-au adus au permis rezolvarea
multor dificultăți în stabilirea celor mai avansate tehnologii. Prin urmare, numai bazându-
se pe cunoașterea prealabilă a relațiilor dintre acești factori se poate prescrie o anumită
tehnologie.

54 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

• Asigurarea unui echilibru funcțional între sistemul FRM existent și


componentele CO.
Este o preocupare datorată rezultatelor cercetărilor din domeniile tehnologiei
SCENT. Scopul este să favorizeze apariția unei participări active între Administrație și
părțile interesate. Folosirea factorilor sociali în ACP este una din problemele
fundamentale ale integrării FRM / CO. Cunoștințele și declanșarea sistemului de
interrelații asigură dezvoltarea CO în ansamblul său. Tehnologia este considerată pe de o
parte ca oferind un context stimulativ, iar pe de altă parte permite restructurarea acestor
interdependențe în conformitate cu cerințele problemelor sociale ridicate de grupul social.
• Evaluarea eficienței.
Ca și în orice altă activitate, cunoașterea rezultatelor este esențială în ceea ce
privește contribuțiile CO la FRM și monitorizarea generală a mediului. Important în acest
aspect sunt definirea și aplicarea metodelor adecvate de evaluare pentru componentele
CO. Analiza nu se limitează la o simplă evaluare tehnică a acestor componente, ci
cuprinde proiectarea și apoi direcționarea destinatarilor în abordarea de lucru, care solicită
răspunsul la două întrebări: ce se evaluează și cum se evaluează.
• Managementul CO / Managementul FRM.
Relația dintre componentele CO / FRM ar trebui să fie orientată către cunoștințe
la fel de detaliate ca și funcțiile lor în fiecare etapă FRM pentru a realiza o cooperare între
ele și un schimb reciproc de informații. Principalele domenii ale CO / FRM sunt în același
timp și direcțiile de cercetare științifică. Prin urmare, managementul CO / FRM se află
într-o restructurare continuă. O definire preliminară și definitivă CO / FRM este practic
imposibilă, putând fi prezentată doar în termeni ipotetici. Rezultatele confirmate în cadrul
procesului vor fi încorporate și vor fi asimilate în cadrul conceptual. Ca urmare,
managementul CO / FRM urmărește să surprindă relațiile de dependență și
funcționalitatea diferitelor aspecte, componente și părți ACP ale procesului de integrare
CO în lumina scopului FRM.

Concluzii
Studiul realizat servește pentru proiectarea arhitecturii sistemelor CO și va fi
aplicat și în timpul implementării proiectului SCENT, descriind în principal infrastructura
de monitorizare în ceea ce privește parametrii hidro-ecologici ai Deltei Dunării (România)
și bazinul râului Kifisos (Grecia). Acestea implică în principal integrarea monitorizării
științifice existente și propusă (care include măsurători continue cu echipamente de
detectare instalate in situ), precum și informațiile furnizate de cetățeni.
De asemenea, este și o evaluare detaliată a conceptului ACP, care include
feedbackul necesar din partea stakeholderilor implicați și a utilizatorilor finali. Analiza
ontologică este de asemenea esențială pentru analiza critică a presiunilor existente în
procesul de gestionare a inundațiilor în ansamblu.

55 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

Bibliografie
[1] Neumann, Kai, 2011, Qualitative Modeling, the KNOW-WHY-Method and KNOW-
WHY-Thinking,
http://www.consideo.com/tl_files/consideo/pdfs/papers/eng/QuickGuideQualitativeMod
eling.pdf
[2] Neumann, Kai, 2013, Know Why’ Thinking As A New Approach To Systems
Thinking, E: CO Issue Vol. 15 No. 3 2013 pp. 81-93
[3] Ministry of Regional Development and Public Administration, Sustainable
Development Strategy of Danube Delta, 2016
[4] T. R. Gruber. A Translation Approach to Portable Ontologies. Knowledge
Acquisition, 5(2):199–220, 1993
[5] W. Borst. Construction of Engineering Ontologies. PhD thesis, Institute for
Telematica and Information Technology, University of Twente, Enschede, The
Netherlands, 1997.
[6] Studer, R., Benjamins, V.R. and Fensel, D. (1998) Knowledge Engineering Principles
and Methods. Data and Knowledge Engineering, 25, 61-197
[7] INHGA 2016, Romanian National Institute for Hydrology and Water Management -
Planul de Management al Riscului la Inundatii (Flood Risk Management Plan – Danube
River) -
http://www.inhga.ro/documents/10184/121027/12+PMRI+Dunare.pdf/a85c0b75-dfb7-
4197-a457-a03fd64b6556

56 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

INTERVAL DE INCERTITUDINE
ASOCIAT DEBITULUI MAXIM ANUAL 𝑸𝑸𝑷𝑷%

Radu DROBOT, Aurelian Florentin DRAGHIA, Romică TRANDAFIR, Daniel CIUIU


Universitatea Tehnică de Construcții București

e-mail: drobot@utcb.ro, draghia_aurelian@yahoo.com, romica@utcb.ro, dciuiu@yahoo.com

REZUMAT:

În cadrul articolului este evidențiat modul în care succesiunea debitelor maxime


anuale de la stația hidrometrică Turnu Măgurele influențează evoluția valorilor
debitului maxim teoretic cu probabilitatea de depășire P%. Setul inițial de 78 de
debite maxime înregistrate în perioada 1931-2008 a fost analizat statistic pe
baza repartiției log Pearson 3, crescând treptat volumul selecției de la 30 la 78
de valori. Folosind aceeași repartiție statistică, pe baza datelor înregistrate
s-au generat 1000 de valori păstrând cât mai apropiați parametrii statistici de
parametrii setului inițial. Analiza statistică a furnizat în ambele situații (date
înregistrate, date înregistrate + valori generate) intervalul de incertitudine
aleatoare care conține valorile debitului maxim corespunzător unei probabilități
de depășire date. Ulterior, pentru analiza setului de date din măsurători au fost
utilizate aproximativ 60 distribuții statistice diferite, păstrând în final primele 10
clasate din punct de vedere al acurateței aproximării repartiției empirice.
Rezultă un interval de incertitudine epistemică, datorită necunoașterii repartiției
populației statistice a debitelor maxime anuale. În concluzie, debitul maxim cu
probabilitatea de depășire P% nu este o valoare unică, ci aparține unui interval
de incertitudine, cu limite din ce în ce mai largi pe măsură ce probabilitatea de
depășire este mai mică.

ABSTRACT:

In the paper the influence of the maximum annual discharges occurrence at


Turnu Măgurele gauge station on the evolution of the Q p% theoretical values is
put into evidence. The initial set of 78 values of the maximum annual discharges
registered in the period 1931-2008 was statistically processed based on
log Pearson 3 distribution, by increasing step by sep the selection volume from
30 to 78 values. Using the same statistical distribution, a set of 1000 values is
generated by keeping as close as possible the statistical parameters of the initial
set of data. In both cases (registered data, registered data + generated values)
the statistical analysis provided the interval of aleatory uncertainty containing
the maximum discharges corresponding to different probabilities of
exceedance. Afterwards, for the statistical analysis of the registered data about
60 statistical distributions were used, by keeping finally the first 10 ranked
according to the quality of fitting the empirical distribution. An interval of
epistemic uncertainty results, due to the lack of knowledge concerning the real
statistical distribution of the population of maximum discharges. To conclude,
the maximum discharge corresponding to the probability of exceedance P% is
not a unique value, but it belongs to an uncertainty interval, whose limits are
larger and larger as the probability of exceedance is smaller and smaller.

Cuvinte cheie: debite maxime anuale, repartiții statistice, interval de


incertitudine

57 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

1. Introducere
Pentru dimensionarea și verificarea construcțiilor hidrotehnice prezintă interes debitele maxime
corespunzând unor probabilități de depășire medii sau mici, situate de regulă în afara
domeniului valorilor măsurate. În calculul statistic sunt utilizate diferite distribuții teoretice
pentru aproximarea repartițiilor empirice (Bobée et all, 1993; Koutsoyiannis, 2005 etc).
Malamud and Turcotte (2006), citat în El Adlouni et al (2008) au aratat că cele mai frecvente
distribuții utilizate în Hidrologie pot fi împărțite în 4 categorii: familia distribuțiilor normale
(repartiția normală, Lognormală), familia distribuțiilor extreme (GEV, Gumbel, Fréchet,
Weibull), familia distribuțiilor de tip Pearson (Gamma, Log-Pearson 3), precum și distribuția
generalizată Pareto.
În practică, după aproximarea repartiției empirice modelele statistice amintite sunt comparate
utilizând teste statistice. Funcție de calitatea aproximării repartițiilor empirice, fiecare țară
utilizează o anumită repartiție statistică. Astfel, comparând distribuțiile Lognormală, Gamma,
Gumbel, Log-Gumbel, Hazen și Log-Pearson 3, SUA au adoptat distribuția Log-Pearson 3.
Australia a optat de asemenea pentru distribuția Log-Pearson 3, în timp ce Marea Britanie
preferă distribuția logistică generalizată, iar China distribuția Lognormală (El Adlouni et al,
2008). În Romania, ca și în multe alte țări din Estul Europei repartiția Pearson 3 este utilizată
pe scară largă în prelucrarea statistică a debitelor maxime anuale.

2. Cadru teoretic

Înaintea oricărei prelucrări trebuie verificat dacă sunt îndeplinite ipotezele de bază ale calculului
statistic: independența și distribuția identică (iid), omogenitatea și lipsa tendinței. Următoarele
teste statistice sunt utilizate în acest scop (Ang and Tang, 2007):
- Testul Wald-Wolfowitz, denumit și testul secvențelor (Wald and Wolfowitz, 1943),
pentru a verifica cu o eroare dată ε independența a 2 seturi de date
- Testul Punctelor de întoarcere (Turning points test) este un test neparametric și poate fi
utilizat pentru a testa ipoteza nulă că elementele unei serii de timp sunt independente și
identic distribuite (iid)
- Testul Mann-Whitney-Wilcoxon pentru a arăta cu o eroare dată ε dacă valorile seriei
aparțin unei populații omogene
- Testul Mann-Kendall pentru a verifica cu o eroare dată ε ipoteza nulă privind absența
tendinței din cadrul seriei de timp.

În analiza statistică a debitelor maxime se recomandă utilizarea următoarelor distribuții:


Distribuția Generalizată a Extremelor, Pearson 6, Weibull, Log-Pearson 3, Gumbel, Distribuția
Log-Logistică sau Distribuția Gamma Generalizată (Maidment, 1992). Dispunând de datele din
măsurători, distribuția continuă cea mai adecvată este selecționată pe baza unor teste statistice
de concordanță, ca de exemplu Kolmogorov-Smirnov, Anderson-Darling sau hi-pătrat. Atunci
când volumul de date din măsurători (volumul selecției) nu este suficient de mare se poate
recurge la generarea de valori artificiale prin metoda inversă, păstrând caracteristicile seriei de
date de bază.
Debitele maxime Qp% sunt afectate de incertitudine aleatoare și epistemică (Merz and Thieken,
2009). Incertitudinea aleatoare se datorează în principal variației debitelor maxime în timp
precum și lungimii setului de date, în timp ce incertitudinea epistemică reprezintă consecința
cunoașterii incomplete a sistemului analizat (mai precis nu se cunoaște repartiția statistică a
datelor din șir).
Pentru a pune în evidență incertitudinea aleatoare, în cadrul articolului s-au efectuat prelucrări
statistice asupra debitelor măsurate. Pe baza testelor de concordanță (Kolmogorov-Smirnov,

58 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

Anderson-Darling sau hi-pătrat) dintre distribuțiile analizate pentru aproximarea distribuției


empirice a fost selectată distribuția log-Pearson 3.
O variabilă statistică X urmează o distribuție log-Pearson 3 dacă densitatea de repartiție are
expresia (Maidment, 1992):

f ( x; α , β ) =
(ln x )α −1 e

ln x
β
, x>0 ,α >0 , β >0.
α
x ⋅ β ⋅ Γ(α )
Utilizând un număr diferit de valori ale șirului de date analizat (de la 30 la 78 valori înregistrate
la stația Turnu Măgurele, respectiv până la 1000 valori generate pentru același amplasament)
s-a constatat că debitul teoretic Qp% corespunzând probabilității de depășire P% nu reprezintă
o valoare unică, ci aparține unui interval a cărui extindere depinde de datele utilizate pentru
prelucrările statistice. Astfel, pentru orice probabilitate de depășire P% în timpul anilor foarte
ploioși valorile Qp% cresc, în timp ce după o perioadă secetoasă se micșorează. Intervalul în
care debitul Qp% ia valori, denumit “interval de incertitudine aleatoare” depinde de lungimea
șirului statistic și de poziția acestuia în timp.
Pentru a evidenția incertitudinea epistemică în cadrul analizei statistice a datelor obținute din
măsurători s-au utilizat cca 60 distribuții, din care au fost reținute primele 10 clasate din punctul
de vedere al acurateței aproximării repartiției empirice prin repartițiile teoretice. Și în această
abordare debitul teoretic Qp% corespunzând probabilității de depășire P% nu reprezintă o
valoare unică, ci aparține unui interval denumt “interval de incertitudine epistemică”.

3. Studiu de caz
Pentru studiul de caz s-au utilizat debitele maxime anuale din intervalul 1931 – 2008de la stația
hidrometrică Turnu Măgurele. În continuare s-au aplicat teste statistice pentru a verifica
îndeplinirea condițiilor de bază: independența mutuală și distribuția identică (iid), omogenitatea
și lipsa tendiței din șirul de date. Rezultatele testelor statistice sunt prezentate în Tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1 – Verificarea ipotezelor statistice de bază


Statistici Eroarea de
Testul Statistici Cuantile Z Concluzii
|Z| ordinul 1
Z 0.05 = 1.64485
Wald- Wolfowitz R=31 1.74264 0.0814 Independența prag 5%
Z 0.025 = 1.95996

Turning point T=50 0.18115 Z 0.05 = 1.64485 0.85626 i.i.d prag 10%
Mann-Whitney-
W=700 0.03179 Z 0.1 = 1.28 0.97464 Omogenitate prag 10%
Wilcoxon
Lipsa tendinței prag
Mann-Kendall T=-115 0.49192 Z 0.05 = 1.64485 0.62278
10%

Conform testelor statistice ipoteza nulă (independența și distribuția identică, omogenitatea și


lipsa tendinței din șirul de date) este acceptată pentru un prag de 10%. Singura excepție o
constituie testul Wald-Wolfowitz pentru care ipoteza nulă este admisă pentru un prag de 5%,
dar este respinsă pentru pragul de 10%.

59 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

Testele statistice ale datelor înregistrate la Stația hidrometrică Turnu Măgurele nu au pus în
evidență o tendință de evoluție a debitelor maxime. Explicația este legată probabil de suprafața
mare a a bazinului Dunării, capabil să compenseze efectele locale ale schimbărilor climatice.
Ca urmare, cel puțin în acest caz se poate considera că fluctuațiile anuale ale debitelor maxime
pot fi atribuite în principal variabilității climatice.
Pe baza datelor din măsurători s-au obținut următorii parametri ai distribuției teoretice Log-
Gamma: α = 2654.6 , β = 0.0035 . Statisticile au valorile K _ S = 0.04999 , A _ D = 0.19349
iar χ calc
2
= 2.1548 , ceea ce permite acceptarea ipotezei nule conform căreia debitele maxime
anuale urmează o distribuție log Pearson 3.

4. Analiza statistică pe baza repartiției log-Pearson 3

4.1.Analiza debitelor maxime înregistrate


Pentru prelucrările statistice mulțimea debitelor maxime anuale a fost analizată mărind treptat
numărul de valori de la 30 (perioada 1931-1960) până la 78 (întrega perioadă, 1931-2008).
Pentru fiecare perioadă analizată se obține o altă curbă de probabilitate, întrucât funcție de
debitele înregistrate pe perioada respectivă rezultă alți parametri statistici.
O parte din curbele de probabilitate obținute pentru diverse perioade, păstrând și curbele
obținute pentru perioadele mai scurte analizate anterior, sunt prezentate în Fig. 1. Se observă că
funcție de lungimea perioadei analizate curbele de probabilitate acoperă un spațiu din ce în ce
mai extins. Până în anul 2005, primele 3 debite maxime se găseau sub familia de curbe, iar
debitul maxim înregistrat era de cca 15.000 m3/s. Acest lucru arată că probabilitățile empirice
asociate celor 3 valori sunt mai mici decât probabilitățile teoretice corespunzătoare. Cu alte
cuvinte ele corespund unei perioade îndelungate cu debite maxime nemodificate, ceea ce
sugerează posibilitatea producerii unor debite mult mai mari într-un viitor nu prea îndepărtat.
Intr-adevăr, acest lucru s-a produs în anul 2006, când debitul maxim înregistrat la stația Turnu-
Măgurele a fost de 16.050 m3/s. Pe ultimul grafic, care include și anul 2006, se observă că
debitul maxim înregistrat se află pe curba probabilităților de depășire.

60 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

61 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

Fig. 1. Curbele de probabilitate pentru diferite perioade analizate în cazul valorilor înregistrate

Din examinarea tuturor graficelor precedente rezultă că pentru un amplasament dat nu există o
singură curbă de probabilitate, ci un set a cărui împrăștiere este cu atât mai mare cu cât perioada
analizată este mai extinsă. Ca urmare, debitele maxime corespunzând unei probabilități de
depășire date se găsesc în cadrul unui interval de incertitudine a cărui extindere este din ce în
ce mai mare cu cât probabilitatea de depășire corespunzătoare este mai mică. Pentru
exemplificare în Fig. 2 se prezintă fluctuațiile debitului maxim 𝑄𝑄0.1% funcție de numărul de
valori din șir (volumul selecției). Intervalul de incertitudine corespunzător acestui debit este
cuprins între 18.800-20.000 m3/s.

62 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

Fig. 2.Fluctuațiile debitului 𝑄𝑄0.1% funcție de volumul selecției în cazul valorilor înregistrate

4.2. Analiza debitelor maxime generate


Deoarece din punct de vedere matematic volumul selecției este relativ redus, pe baza debitelor
maxime anuale înregistrate au fost generate 1000 valori cu distibuția log Pearson 3, păstrând
parametrii statistici ai șirului inițial.
În continuare, au fost calculate debitele maxime pentru diferite probablități de depășire mărind
pas cu pas volumul selecției dela 80 la 1000 valori. Ca și în cazul precedent curba
probabilităților de depășire se prezintă sub formă de evantai, cu atât mai larg cu numărul de
valori analizate este mai mare (Fig. 3).

63 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

64 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

Fig. 3. Curbele de probabilitate pentru diferite perioade analizate în cazul valorilor generate

Intervalul de incertitudine se micșorează pentru probabilitățile de depășire din zona centrală a


distribuției unde este minim, după care înregistrează o creștere ușoară în zona probabilităților
mari. Fluctuațiile debitului maxim corespunzând probabilității de depășire de 0.1% funcție de
valorile măsurate și de cele generate sunt prezentate în Fig. 4. Intervalul de incertitudine este
destul de larg pentru acest debit, valoarea maximă fiind de 20483 m3/s, în timp ce valoarea
minimă este de 18611 m3/s, ceea ce înseamnă o diferență de 1872 m3/s, sau un procent de 10%
în raport cu valoarea minimă. Se remarcă de asemenea variabilitatea puternică a debitului
maxim 𝑄𝑄0.1% corespunzător primelor 200 valori (debite înregistrate plus generate) și o relativă
stabilizare a acestui debit pentru volume mai mari de date analizate. Această comportare poate
fi considerată o consecință a legii numerelor mari. Existența intervalului de incertitudine
aleatoare ridică probleme legate de mărimea debitului de calcul sau verificare, în practică fiind
necesară o valoare unică și nu un interval. O soluție posibilă constă în a admite ca valori de
proiectare valoarea medie sau mediana șirului debitelor 𝑄𝑄𝑃𝑃% rezultate din calculul statistic.

Fig. 4. Fluctuațiile debitului 𝑄𝑄0.1% funcție de volumul selecției


în cazul valorilor măsurate și generate

5. Analiza statistică utilizând un set de repartiții

O altă abordare a constat în utilizarea mai multor distribuții statistice pentru analiza debitelor
maxime de la Turnu Măgurele. Repartițiile statistice au fost apoi ordonate funcție de gradul de
65 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

aproximare a distribuției empirice pe baza testelor statistice uzuale (Kolmogorov-Smirnov,


Anderson-Darling și hi-pătrat). Rezultatele obținute pentru primele 10 distribuții clasate
conform criteriului Kolmogorov-Smirnov sunt prezentate în Tabelul 2. Pe coloana debitelor
sunt prezentate valorile debitelor maxime cu diverse probabilități de depășire aferente
repartițiilor selecționate. Intervalul de incertitudine epistemică pentru fiecare probabilitate de
depășire P% este delimitat de înfășurătoarea valorilor minime (Q lower) și maxime (Q upper)
de pe fiecare linie.

Tabelul nr. 2: Rezultatele analizei statistice

Graficele din Fig. 5 pun în evidență gradul de apropiere dintre distribuțiile teoretice și distribuția
empirică.

Fig. 5. Acuratețea aproximării repartiției empirice prin repartiții teoretice

66 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6

În Fig. 6 sunt reprezentate comparativ repartiția empirică, precum și limitele inferioare și


superioare ale intervalului de incertitudine pentru primele 10 repartiții selectate care încadrează
repartiția empirică. De asemenea, pentru probabilitățile de depășire de 1% și 0,1% s-au desenat
histogramele aratând distribuția valorilor 𝑄𝑄𝑃𝑃% pentru primele 30 de repartiții reținute în urma
clasificării acestora.

Fig. 6: Intervalul de incertitudine al debitelor maxime 𝑸𝑸𝑷𝑷%


În aprilie 2006 la stația hidro Turnu-Măgurele s-a înregistrat un debit maxim de 16300 m3/s.
Din Fig. 6 se observă că această valoare este situată în partea centrală a histogramei
corespunzând probabilității de depășire de 1%. Ca atare se poate considera că debitul maxim
din anul 2006 de la stația Turnu-Măgurele reprezintă valoarea 𝑄𝑄1% .

6. Concluzii
Debitele maxime corespunzând unei probabilități de depășire date nu reprezintă valori unice
așa cum se consideră în practica curentă, ci aparțin unui interval de incertitudine aleatoare și
epistemică. Acest interval poate fi pus în evidență utilizând fie o unică distribuție, fie analizând
mai multe repartiții statistice. Alegerea repartiției sau repartițiilor care modelează cel mai bine
repartiția empirică are la bază utilizarea testelor de concordanță Kolmogorov-Smirnov,
Anderson-Darling și hi-pătrat.
Incertitudinea aleatoare este pusă în evidență prin analiza unor serii de timp de lungime diferită
ale debitelor maxime înregistrate sau generate pe baza acestora. A rezultat că pentru aceeași
probabilitate de depășire P% debitele calculate 𝑄𝑄𝑃𝑃% sunt mai mari în timpul perioadelor umede,
în timp ce după o perioadă secetoasă aceleași debite descresc. Pentru studiul de caz analizat
aceste fluctuații pot atinge 10% pentru debitul maxim 𝑄𝑄0,1% , respectiv 8% pentru debitul 𝑄𝑄1% .
Intervalul de incertitudine aleatoare reprezintă consecința variabilității climatice normale la care
se pot adăuga și efectele schimbărilor climatice.
Incertitudinea epistemică (de cunoaștere) este analizată utilizând cca 60 distribuții statistice și
selectând primele 10 clasate conform unuia dintre testele de concordanță.

Se recomandă ca pentru calculul sau verificarea lucrărilor hidrotehnice să se utilizeze valoarea


mediană sau chiar limita superioară a intervalului de incertitudine.

67 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 ‐ 6 
 
Mulțumiri
Cercetările prezentate în cadrul articolului au fost obținute
prin proiectul Danube Floodrisk finanțat de Proiectul de
Cooperare Transnațională South East Europe (SEE)

Bibliografie
[1] Ang, A. H-S. şi Tang, W. H. (2007) Probability Concepts in Engineering, Emphasis on
Application to Civil and Environmental Engineering, John Wiley & Sons.
[2] Bobée, B., Cavadias, G., Ashkar, F., Bernier, J., Rasmussen, P. (1993) - Towards a
systematic approach to comparing distributions used in flood frequency analysis. Journal
of Hydrology, Volume 142, Issues 1–4, February 1993, Pages 121–136
[3] El Adlouni, S., Bobée, B., Ouarda, T.B.M.J. (2008) - On the tails of extreme event
distributions in hydrology. Journal of Hydrology. Volume 355, Issues 1–4, 20 June 2008,
Pages 16–33
[4] Koutsoyiannis, D. (2005) - Uncertainty, entropy, scaling and hydrological statistics.
Hydrological Sciences Journal, 50:3, p.404
[5] Maidment, D.R. (1992) Handbook of Hydrology. Ch. 18. Frequency analysis of
extreme events. 18.12-18.13. McGraw-Hill, Inc. ISBN: 0-07-039732-5
[6] Merz B., Thieken A.H. (2009) Flood risk curves and uncertainty bounds. Natural
Hazards, vol. 51, issue, 3, pp. 437-458.
[7] Wald, A. & Wolfowitz, J. (1943), An Exact Test for Randomness in the Non-Parametric
Case Based on Serial Correlation, Ann. Math. Statist., Volume 14, Number 4, 305-468

68 |  
 

S-ar putea să vă placă și