Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Vol. 63 2018
Cuprins
IMPACT ȘI MĂSURI PENTRU RESTABILIREA BALANȚEI
SEDIMENTELOR DIN FLUVIUL DUNĂREA
Elena Țuchiu, Cristian Rusu, Elvira Marchidan,
Florin Vartolomei, Ioana Nedelcu .............................................................................3
INTERVAL DE INCERTITUDINE
ASOCIAT DEBITULUI MAXIM ANUAL Qp%
Radu Drobot, Aurelian Florentin Drăghia,
Romică Trandafir, Daniel Ciuiu ..............................................................................57
Summary
Impacts and measures for restoration of the sediment
balance in the Danube River
Elena Țuchiu, Cristian Rusu, Elvira Marchidan,
Florin Vartolomei, Ioana Nedelcu .............................................................................3
1|
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
2|
Revista Hidrotehnica, Vol.63, Nr. 4 - 6
elena.tuchiu@rowater.ro
REZUMAT:
În bazinul Dunării se poate observa o discrepanță tot mai mare între excedentul și
deficitul de sedimente. Acest lucru conduce la o creștere a riscului la inundații și o
reducere a posibilităților de navigație, a producției de hidroenergie, precum și a
biodiversității. Lipsa unui management al sedimentelor a fost recunoscută de către
Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR) în Planul de
Management al Districtului Fluviului Dunărea. Prin urmare, a fost lansat proiectul
"Managementul sedimentelor în bazinul Dunării - Restaurarea echilibrului
sedimentelor în fluviul Dunărea" (DanubeSediment). Acest proiect utilizează o
abordare pe mai multe niveluri de guvernanță și contribuie la atingerea obiectivelor de
mediu stabilite la nivel național, regional și european. Obiectivul principal al proiectului
este îmbunătățirea managementului apei și a sedimentelor, precum și a morfologiei
fluviului Dunărea. Astfel, în proiect există trei pachete tehnice de lucru (WP3 -
Colectarea datelor privind sedimentele, WP4 – Balanța sedimentelor și WP5 – Impact
și măsuri), structurate într-o abordare ascendentă și participativă, fiecare având
interacțiune permanentă cu WP6 (Ghidul și manualul privind managementul
sedimentelor). Scopul pachetului tehnic de lucru WP5 - "Impact și măsuri" (coordonat
de Administrația Națională „Apele Române”) este de a recomanda măsuri potențiale
pentru stabilirea unei continuități dinamice și sustenabile a sedimentelor pentru
îmbunătățirea managementului sedimentelor în fluviul Dunărea. Conform graficului de
implementare a activităților proiectului, până în prezent s-a efectuat o analiză a
factorilor cheie – activităților antropice (hidroenergia / managementul inundațiilor /
navigația / agricultura / alimentarea cu apă / extracția agregatelor) și o evaluare a
impactului modificărilor hidromorfologice semnificative asupra cantității și continuității
sedimentelor. În plus, va fi realizat un raport asupra analizei riscurilor în ceea ce
privește regimul sedimentelor vizând zonele de studiu (sectoarele superior, mijlociu și
inferior ale Dunării). De asemenea, se va realiza o analiză a soluțiilor posibile pentru
îmbunătățirea regimului sedimentelor și va fi elaborat un catalog de măsuri și bune
practici. Rezultatele obținute vor contribui la dezvoltarea Planului de Management al
Districtului Hidrografic al Fluviului Dunărea și a Planului de Management al Riscului la
Inundații al Districtului Hidrografic al Fluviului Dunărea. Mai mult, implementarea
măsurilor va conduce la condiții ecologice mai bune și la o protecție sporită împotriva
inundațiilor pentru fluviul Dunărea. Pentru a asigura transferul de cunoștințe cu
referire la potențialele măsuri de îmbunătățire a continuității sedimentelor
(îmbunătățirea condițiilor de navigație, reducerea riscurilor de inundații, îmbunătățirea
stării ecologice și asigurarea producției durabile de hidroenergie), grupurile țintă și
părțile interesate relevante vor fi implicate într-un Atelier de lucru internațional al
factorilor interesați privind bunele practici de management al sedimentelor.
ABSTRACT:
An increasing discrepancy between surplus and lack of sediments can be observed in
the Danube Basin. This leads to an increase of flood risks and a reduction of
navigation possibilities, hydropower production and biodiversity. The lack of sediment
management has been recognized by the ICPDR in the Danube River Basin
Management Plan. Therefore, the project “Danube Sediment Management -
Restoration of the Sediment Balance in the Danube River” (DanubeSediment) was
launched. This project applies a multi-level governance approach and contributes to
the achievement of the environmental objectives at the European level, Danube
Region and national levels. The main objective of the DanubeSediment project is to
improve water and sediment management as well as the morphology of the Danube
River. Also, there are three technical work packages in the project (WP3 – Sediment
data collection, WP4 – Danube sediment balance and WP5 – Impacts and measures),
3|
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
INTRODUCERE
Acest articol este realizat in contextul implementării proiectului Managementul
Sedimentelor de pe Fluviul Dunărea – Restabilirea echilibrului în regimul sedimentelor din Dunăre 1
și vizează prezentarea unor rezultate preliminare privind procesul de colectare a datelor
referitor la evaluarea presiunilor și inventarierea principalelor activități în legătură cu
cantitatea de sedimente din fluviul Dunărea și a principalilor săi afluenți.
Durata proiectului este de 30 de luni (01/2017- 06/2019) și este cofinanțat din Programul
Transnațional Dunărea, din Axa Prioritară 2: Responsabilitatea față de mediu și cultură în Regiunea
Dunării, care contribuie la Obiectivul specific al Programului: SO2.1 Consolidarea managementului
transnațional al apelor și prevenirea riscului de inundații. Parteneriatul proiectului cuprinde 14
instituții din 9 țări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Slovenia, Serbia, Bulgaria,
România) din bazinul Dunării, precum și 14 Parteneri Strategici Asociați.
În acest context, obiectivele principale ale proiectului sunt:
- propunerea unei rețele transnaționale de monitorizare cantitativă a sedimentelor;
- stabilirea pentru prima dată a balanței sedimentelor pentru fluviul Dunărea având în vedere
și contribuția celor mai importanți afluenți;
- identificarea zonelor cu surplus și deficit de sedimente, agradarea și eroziunea patului albiei
râurilor, problemele legate de sedimente în gestionarea riscului la inundații, generarea de
hidroenergie, pentru navigație și ecologie;
- obținerea de cunoștințe și o mai bună înțelegere a transportului sedimentelor și a proceselor
morfodinamice pentru fluviul Dunărea;
- elaborarea unui Ghid privind managementul sedimentelor din Dunăre și a unui Manual
privind sedimentele destinat factorilor interesați.
METODOLOGIE ȘI ACTIVITĂȚI
Acest proiect utilizează o abordare de management pe mai multe niveluri și contribuie la
obiectivele Uniunii Europene (UE), ale Regiunii Dunării, precum și la nivel național. La nivelul
UE, proiectul DanubeSediment are ca bază legală cerințele Directivei Cadru Apă - DCA (Directiva
2000/60/CE), vizând atingerea stării bune a apei și prevenirea deteriorării stării apelor de pe
continentul european, obiective la care proiectul contribuie direct.
1
Mai multe detalii despre proiect se pot găsi pe website-ul: www.interregdanube.eu/danubesediment
4|
Revista Hidrotehnica, Vol.63, Nr. 4 - 6
Proiectul este constituit din șase Pachete de Lucru, dintre care două se desfășoară pe
întreaga perioadă: Pachetul 1 și Pachetul 2. Pachetul 1 - Managementul proiectului se desfășoară pe
patru niveluri: Comitetul de Coordonare (1), Liderul de Proiect (2), Liderii de Pachete de Lucru (3)
și Partenerii de Proiect (4). De asemenea, Grupul Consultativ independent de experți format din
Partenerii Strategici Asociați (ASP) garantează calitatea implementării proiectului. Pachetul 2
acoperă atât comunicarea internă, cât și cea externă. Pachetul 6 este pachetul de sinteză care
produce principalele rezultate ale proiectului și gestionează implicarea părților interesate (prin
activitatea 6.3) pentru a se asigura că toți beneficiarii proiectului participă în activitatea de
comunicare (Fig. 1).
Caracterul inovator al proiectului este dat de această primă și unică abordare multi-
sectorială, cu interrelaționare între mai multe părți interesate și de un management transnațional și
transversal al sedimentelor la nivel de bazin, sectorial și local. Această abordare combină baza de
date din balanța sedimentelor și măsurile de bună practică pentru managementul sedimentelor, cu
scopul de a produce un Ghid privind managementul sedimentelor pentru a fi aplicat la nivelul
bazinului Dunărea.
Există trei Pachete tehnice de lucru (WP3, WP4 și WP5), construite într-o abordare
ascendentă și participativă, fiecare dintre ele având o interacțiune permanentă cu Pachetul de lucru
6. În cadrul fiecărui Pachet tehnic se organizează ateliere de lucru la nivel internațional pentru a
transfera cunoștințele acumulate direct utilizatorilor rezultatelor pachetului de lucru respectiv.
Colectarea datelor privind sedimentele (Pachetul 3) furnizează informații pentru analiza datelor
privind balanța sedimentelor (Pachetul 4) și oferă o orientare pentru bunele practici ale metodelor
de monitorizare a sedimentelor. În Pachetul 4 rezultatul principal va fi balanța sedimentelor din
Dunăre, aceasta analizând problemele care apar datorită discontinuității regimului sedimentelor și
care influențează negativ riscul la inundații, navigația interioară, ecologia și producția de
hidroenergie (principalele constatări se transferă la Pachetul 6). Răspunsurile posibile la aceste
probleme vor fi date în Pachetul 5, care va analiza impactul și va propune măsuri prin intermediul
studiilor de caz (principalele constatări merg de asemenea la Pachetul 6) (Fig. 2).
5|
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
Fig. 2. Relațiile funcționale între Pachetele de lucru din cadrul proiectului DanubeSediment
(Sursa: Prezentarea Liderului de proiect DanubeSediment la Conferința de lansare a proiectului
din 8-9 martie 2017)
Cele mai importante rezultate ale proiectului se vor concretiza în cele două documente de
sinteză din Pachetul 6. Primul document îl constituie Ghidul privind managementul sedimentelor
din Dunăre, care va oferi recomandări concrete asupra măsurilor ce pot îmbunătăți managementul
sedimentelor. Al doilea document este Manualul detaliat privind sedimentele destinat factorilor
interesați care explică modalitatea de punere în aplicare a acestor măsuri pentru fiecare dintre
părțile interesate.
6|
Revista Hidrotehnica, Vol.63, Nr. 4 - 6
Fig. 3. Schema care ilustrează abordarea metodologică a conceptului D-P-S-I-R (Sursa: EEA)
evaluarea problemelor legate de apă și sedimente, pentru dezvoltarea unui sistem îmbunătățit de
monitorizare a calității apei.
Tab. 1. Structura chestionarului folosit pentru colectarea datelor în cadrul Activității 5.1.
Evaluarea principalelor activități și impactul presiunilor semnificative asupra cantității de
sedimente din fluviul Dunărea și principalii afluenți
Nr. Crt. Secțiune/Întrebări
• Secțiunea: INFORMAȚII DE BAZĂ
1. Țară:
2. Partner în Proiect:
3. Numele expertului care a completat chestionarul:
4. Adresa de e-mail:
• Secțiunea: IDENTIFICARE
5. Numele râului
• Secțiunea: ACTIVITĂȚI
6. Activitățile principale pentru presiune în raport cu balanța sedimentelor /
continuitatea transportului sedimentelor
• Secțiunea: PRESIUNI SEMNIFICATIVE
7. Presiunile care afectează balanța sedimentelor, respectiv continuitatea
transportului sedimentelor
8. Indicatorul care descrie categoria de presiune
9. Există presiuni selectate la punctul 7 evaluate ca presiuni semnificative
pe baza unor criterii predefinite în raport cu regimul sedimentelor și/sau
starea / potențialul ecologic?
10. În cazul DA, specificați criteriile, iar dacă mai mult de o presiune a fost
evaluată ca presiune semnificativă, aceasta trebuie detaliată la punctul
10. Specificați criteriile:
11. Descrierea criteriilor / metodologiei / ghidurilor utilizate:
12. Care sunt caracteristicile / parametrii cantitativi ai sedimentelor care sunt
8|
Revista Hidrotehnica, Vol.63, Nr. 4 - 6
afectați?
13. Există facilități / măsuri / politici de management pentru a asigura
transportul și continuitatea sedimentelor?
14. În cazul DA, descrieți pe scurt:
15. Există studii, proiecte etc. disponibile cu privire la presiunile identificate
care afectează regimul sedimentelor? Introduceți link-ul, titlul, referința
privind presiunea care face obiectul studiului, proiecte, etc.
• Secțiunea: EFECTUL PRESIUNILOR
16. A fost evaluat impactul presiunilor hidro-morfologice asupra cantității,
continuității și regimului sedimentelor (inclusiv rezultate ale studiilor de
cercetare, proiecte etc.)?
17. A fost evaluat efectul schimbărilor în cantitatea, continuitatea și regimul
sedimentelor (conform informațiilor furnizate la punctul 16) asupra
elementelor biologice relevante?
18. În cazul DA, vă rugăm să descrieți pe scurt impactul și efectul (referitor
la informațiile furnizate la punctele 16, 17):
19. Au fost evaluate raporturile/legăturile dintre schimbările în transportul
sedimentelor (eroziune, transport și acumulare) și utilizarea terenurilor,
precum și schimbările climatice?
20. În cazul DA, vă rugăm să descrieți pe scurt relația sau impactul:
• Secțiunea: OBSERVAȚII / COMENTARII
21. Orice observații și comentarii:
Din analiza statistică a chestionarelor colectate pentru toți afluenții selectați și sectoarele
naționale ale Dunării, 9 sunt din sectorul superior, 15 sunt din sectorul de mijloc și 9 sunt din
sectorul inferior (Fig. 5).
10 |
Revista Hidrotehnica, Vol.63, Nr. 4 - 6
11 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
12 |
Revista Hidrotehnica, Vol.63, Nr. 4 - 6
Fig. 8. Privire de ansamblu asupra activităților cheie de pe afluenții din bazinul Dunării, selectați
în proiect, grupați pe sectoarele superior, mijlociu și inferior, pe țari (Sursa: datele colectate în
cadrul Activității 5.1 Inventarierea activităților de generare a presiunilor și a impactului
semnificativ al presiunilor asupra cantităților de sedimente din fluviul Dunărea din cadrul WP5-
Impact și măsuri - proiectul DanubeSediment)
Astfel, se observă că activitățile generatoare de presiuni cu cea mai mare importanță pentru
fluviul Dunărea sunt navigația și protecția împotriva inundațiilor, urmată de producerea de
hidroenergie. În schimb, la nivelul afluenților majori ai Dunării, cea mai mare importanță în raport
cu modificarea regimului sedimentelor este alocată protecției împotriva inundațiilor, urmată de
producerea de hidroenergie și de navigație.
CONCLUZII
13 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
Bibliografie
* * * Application Final of the DanubeSediment project, submitted on DTP website on 7 dec. 2016.
* * * EEA 1998: Guidelines for Data Collection and Processing - EU State of the Environment.
* * * Guidance Common Implementation Strategy - CIS 3 Pressure and impact.
* * * Database collected in the frame of Activity 5.1. Review of key drivers and the impacts of
significant pressures on sediment quantity for Danube River (Templates for identification of key
drivers on national level) in DanubeSediment project.
14 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
REZUMAT:
Este de așteptat ca riscul global la inundații să crească din cauza schimbărilor climatice și a dezvoltării
economice și sociale în zonele cu risc. Pot fi întreprinse însă acțiuni de gestionare a acestor riscuri și de
reducere a impactului asupra mediului natural și construit. Hărțile de inundabilitate corecte / exacte și la o
scară adecvată disponibile în timp util sunt esențiale pentru a fundamenta acțiuni / măsuri și a prioritiza în
mod eficient investițiile asociate acestora.
Cu toate acestea, generarea de modele de inundabilitate eficiente la o scară adecvată nu reprezintă o
sarcină ușoară, fiindcă necesită utilizarea unor tehnologii de vârf și a unor tehnici analitice capabile să
producă și să analizeze cantități uriașe de date.
O soluție potențială la această problemă o constituie JFlow®, un model hidraulic bidimensional 2D, care
rezolvă ecuațiile Navier-Stokes utilizând procesoare grafice (GPU) pentru efectuarea calculelor.
JFlow® a fost elaborat în anul 2002. De atunci, modelul a evoluat în complexitate și funcționalitate (viteza
de simulare, extinderea spațială a zonei modelate, dimensiunea gridului / grilei, rezoluția, interfața cu
utilizatorul). În anul 2012, JFlow® a câștigat medalia de bronz la Academia Regală de Inginerie MacRobert
Awards, recunoscându-i-se natura inovatoare a algoritmilor utilizați și tehnologia GPU de ultimă generație
propusă. În prezent, JFlow® este un pachet de software de vârf la nivel mondial pentru simularea riscului
de inundații la orice scară (de la nivel local până la nivel regional/continental), acoperind inundațiile fluviale,
pluviale, costiere precum si cele generate de cedarea unui baraj.
Lucrarea prezintă o scurtă evoluție a dezvoltării modelului, principalele caracteristici și capabilități ale
JFlow® precum și câteva studii de caz / exemple / aplicații în diferite bazine hidrografice din lume.
ABSTRACT:
Global flood risk is expected to increase due to climate change and development in areas at risk. Actions
can be taken to manage these risks and reduce the impacts on our physical and naturally built
environment. To inform these actions and allow investment in risk management to be prioritised effectively,
the availability of accurate, timely and scalable flood mapping is essential.
However, generating efficient flood models at scale is not easy. It requires the use of cutting edge
technology and analytical techniques to produce and analyse petabytes of data.
A potential answer to this problem is JFlow®, a 2D hydraulic model. It solves the shallow water equations
(Navier-Stokes), using graphics processors (or GPUs) to perform the calculations.
JFlow® model was born in 2002. Since then, the model has evolved in terms of complexity and functionality
(simulation model speed, spatial expansion of the modelled area, grid size, resolution, end-user interface).
In 2012, JFlow® was a bronze medal winner in the Royal Academy of Engineering MacRobert Awards,
recognising the innovative nature of JFlow®’s algorithms and the cutting-edge use of GPU technology.
Currently, JFlow® is a world-leading software package for simulating flood risks at anything from local to
continental scales including river, surface water, coastal and dam break floods.
The paper presents a brief history of JFlow®, the main features and capabilities of the model and some
study-cases / examples / applications in different river basin in the world.
Cuvinte cheie: cartografierea hazardului, JFlow® software, modelare rapidă, tehnologie de vârf
15 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
1. Introducere
Încrederea sporită din ultimii ani în modelarea 2D a propagării viturilor și a determinării zonelor
inundabile a condus la eforturi deosebite din partea companiilor producatoare de soft in sensul diminuării
timpilor de rulare a modelului, în special pentru studiile care implică analiza incertitudinii sau simularea
scenariilor multiple. Astfel, au apărut o serie de modele, bazate pe diverse abordări pentru modelarea
curgerii apei, considerand o topografie variabilă. Una dintre cele mai utilizate abordări se bazează pe
aplicarea simplificată a ecuațiilor de curgere a fluidelor Navier-Stokes (recomandate în cazul unor
adâncimi medii ale apei).
Alegerea unui model eficient de inundabilitate la o scară adecvată nu este ușoară. Necesitatea
cartografierii hazardului de inundație pe suprafețe mari necesită utilizarea unor tehnologii de vârf și a unor
tehnici analitice capabile să producă și să analizeze cantități uriașe de date. O soluție potențială la această
problemă o constituie modelul JFlow®, dezvoltat de JBA Consulting, model prezentat în prezentul articol.
europeană în cadrul POIM și printre altele impune o modelare de detaliu în situația ipotetică de
implementare a proiectelor pentru care se solicită finanțare, în scopul cuantificării efectelor măsurilor din
proiectele propuse (modelare pentru testarea măsurilor și pentru suportul analizei de opțiuni).
A treia cerință de cartografiere a hazardului la inundații reprezintă o necesitate stringentă în România și
se referă la elaborarea hărților de zonare a hazardului și riscului, dedicate planificării spațiale. În ciuda
publicării hărților de risc la inundații în cadrul Planurilor de Management al Riscului la Inundații, nu au
fost elaborate politici și strategii de dezvoltare spațială care să țină cont de acestea (caz în care devoltarea
neadecvată va deveni o problemă).
Este de așteptat ca riscul global la inundații să crească și din cauza schimbărilor climatice și a dezvoltării
în zonele cu risc. Evident, pot fi întreprinse acțiuni de gestionare a acestor riscuri și de reducere a
impactului asupra mediului natural și construit. Pentru a fundamenta acțiuni / măsuri și a putea prioritiza
în mod eficient investițiile asociate este esențială elaborarea în timp util de hărți de inundabilitate corecte /
exacte și la o scară adecvată, bazate pe date actuale si de incredere.
Datele disponibile în prezent, în țara noastră, pentru cartografierea hazardului sunt prezentate succinct (ca
tip de informație) în tabelul nr. 1.
Tabelul nr.1
Informații disponibile Informații insuficiente
17 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
Nivel 1 Nivel 3
18 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
În figura nr. 2 se prezintă comparativ rezultatele unui MDT, în două situații diferite din punct de vedere al
acurateții / rezoluției (model de suprafață al terenului - DSM, rezoluție în plan 30 m versus model de
elevație al terenului, obținut pe bază de măsurători LIDAR, rezoluție în plan, 5 m).
După cum se poate observa, existența unui model digital al terenului de acuratețe ridicată prezintă o
importanță deosebită în modelarea hazardului și riscului la inundații. De altfel, experiența JBA Consulting
a permis realizarea unei ierarhizări a datelor (tipurilor de informații) relevante din acest punct de vedere.
Astfel, fără nici o îndoială cel mai important lucru (fără de care nu se poate vorbi de cartografierea
hazardului la inundații) este modelul digital al terenului; urmează datele hidrologice (ca input data), datele
de calibrare și validare ale modelului și datele privind batimetria albiei. În figura nr. 3 se prezintă
ierarhizarea datelor funcție de importanța în modelarea inundațiilor.
19 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
Existența unui Model Digital al Terenului de rezoluție bună este indispensabila atât pentru respectarea
angajamentelor pe care România le are ca stat membru al Uniunii Europene în implementarea Directivelor
EU Directiva 2007/60/EC, Directiva Cadru Apă 2000/60/CE; Directiva INSPIRE 2007/2/CE) cât și pentru
a asigura fundamentarea promovării proiectelor integrate majore în cadrul POIM 2014 – 2020.
În figura nr. 4 se prezintă multiplele beneficii multiple ale unui MDT și a modelării de nivel 3 la scara
națională.
SF POIM, axa V
Harti de risc – Inundatii
ruperi de baraje
Harti de
Evaluari
inundabilitate
Schimbari
Modelare pentru dezvoltare
climatice
economica a spatiala
investitiilor
inundatiilor la nivel
national
Rezultatele modelului JFlow® sunt fie de tip statistic, fie de tip grid, respectiv: hărți de adâncime maximă
a apei, viteză și durată (până la care se obține adâncimea maximă) și curbe de hazard (o funcție
instantanee de adâncime și viteză). Scenariile pot fi imaginate pentru diverse intensități ale ploii (1 : 10
ani; 1 : 100 ani; 1 : 1000 ani etc), considerând diverse durate ale evenimentului (1, 3, 6 ore). Debitul poate
fi furnizat, fie într-o celulă / punct, fie pe întreaga secțiune transversală.
20 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
JFlow®® a fost evaluat utilizând cazurile de testare propuse de Agenția de Mediu din Marea Britanie
(Raportul Stiințific SC080035/SR2 Evaluarea pachetelor de modelare hidraulică 2D), performând în
raport cu alte modele (MIKE, ISIS).
Principalele repere în evoluția modelului JFlow® se prezintă în cele ce urmează:
– 2002 – se “naște” JFlow®, ca un model 2D de complexitate redusă
– 2007 – se integrează tehnologia GPU pentru modelarea inundațiilor; se lansează JFlow®-GPU
(Graphic Processor Unit)
– 2010 – se lansează JFlow® + (JFlow® 7.1)
– 2013 – se dezvoltă JFlow® / interfața ArcGIS și se aduc multiple modificări algoritmilor, având ca
rezultat creșteri semnificative ale vitezei de rulare
– 2014 – se lansează JFlow® multiGPU: permite simulări simultane, în paralel (multiple GPU
devices); dimensiunea maximă a gridului a crescut de la cca. 27 milioane la 1.7 miliarde celule.
Aceasta a conferit modelului o abilitate exponențială de calcul.
Modelul JFlow® a fost proiectat pentru a funcționa în paralel pe Unități de Procesare Grafică (UPG), care
să permită rularea modelelor 2D la o rezoluție spațială foarte mare și pe zone extinse. Mai mult decât atât,
dezvoltările software-ului au fost realizate în paralel cu un sistem de monitorizare și programare
performantă, permițând modelului JFlow® al JBA să ruleze permanent (24/7/365) într-o rețea de
computere dedicate. « Rețeaua » JFlow® cuprinde în prezent 250 de mașini și este capabilă să ruleze
aproximativ 500 de modele în paralel, devenind astfel cel mai mare supercomputer de modelare a
inundațiilor din lume. Dezvoltând acest sistem de modelare a inundațiilor, în ultimii 10 ani s-a reușit
obținerea unor îmbunătățiri considerabile în eficiența procesării. Ca urmare a recunoașterii caracterului
inovator al algoritmilor JFlow® și a utilizării tehnologiei de vârf GPU, în 2012, JFlow® a câștigat
medalia de bronz la Premiul MacRobert pentru inovare5 al Academiei Regale de Inginerie (Royal
Academy of Engineering's MacRobert Award for innovation).
Modelele sunt configurate folosind baze de date, iar acest lucru oferă un mijloc foarte ordonat de a stoca
cantități semnificative de informații. Motorul de modelare este controlat printr-o interfață web, permițând
configurarea, funcționarea/rularea și monitorizarea proiectelor și modelelor din orice locație în care este
disponibilă o conexiune la internet.
În prezent, JBA a actualizat/upgradat sistemul JFlow® pe dispozitivele NVIDIA GeForce GTX 1080.
Dispozitivele GTX 1080 au mai multă memorie, permițând ca modelele de 150-200 milioane de celule
grid să fie rulate pe un singur dispozitiv.
21 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
Fig. 6. Harta de hazard pentru inundații (având sursa pluvială), realizată pentru Anglia și Țara
Galilor (detaliu)
22 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
Fig. 8. Gridul de adâncimi maxime. Imaginea de sus: rezultate JFLOW®: Imaginea de jos: rezultate
TUFLOW
23 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
Cu toate că prin utilizarea unor scheme numerice diferite s-au obținut mici / ușoare diferențe ale
adâncimilor modelate se poate observa că, la modul general, cele două modele generează rezultate
similare, în special cu privire la vitezele maxime (figura nr. 9). Rezultatele obținute prin modelul
TUFLOW sunt ușor mai omogene, după cum este de așteptat la un model ce utilizează o schemă numerică
cu soluție implicită.
Fig. 9. Viteze maxime ale apei (rezultate grid). Imaginea de sus / superioară: modelul JFLOW®.
Imaginea de sus / inferioară: modelul TUFLOW.
În cazul acestui studiu de caz (Glasgow), testele standard au fost efectuate utilizând o placă grafică
NVIDIA GeForce GTX285. Timpul de rulare pentru simularea test prin metoda JFLOW® GPU a fost de
46 secunde (PC-ul utilizat fiind echipat cu un procesor AMD Phenom II 2.8 Ghz cu 3GB RAM).
terenului, tipul solului și pantă, făcându-se o distincție între zonele impermeabile (clădiri și drumuri) și
alte zone impermeabile (cum ar fi, de exemplu, rampele de acces privat și terasele). Simulările au fost
efectuate utilizând modelul hidraulic JFlow® 2D.
S-au configurat 102 sub-modele pentru perioadele de revenire (T2, T10, T25, T100, T1000), atât pentru
situația curentă, cât și pentru orizontul de timp 2100, ținând seama de schimbările climatice.
Rulările au durat aproximativ o lună. Pentru toate scenariile mai sus-menționate s-au realizat hărți de
adâncime maximă a inundațiilor și hărți de viteză maximă a curgerii.
Fig. 10. Harta de adâncime maximă T-1000 în apropiere de Lebbeke - 2016 (albastru) și 2100 (roșu)
S-au realizat și hărți combinate care arată gradul de inundare pluvială pentru diferite perioade de revenire
în cadrul aceleiași hărți (integrate). Aceste hărți sunt utile factorilor de decizie din domeniul
managementului riscului la inundații (figura nr. 11).
Fig. 11. Captură de ecran a website-ului elaborat în cadrul proiectului (www.VLAGG.be). Hărți
combinate de inundații în apropiere de Opglabbeek cu observații / comentarii de revizuire on-line)
25 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
Hărțile au făcut obiectul unui proces de revizuire externă; astfel, un prim draft al hărții pluviale de
inundații a fost prezentat părților interesate / factorilor de decizie în domeniu, împreună cu un website
specializat, elaborat pentru revizuire hărți online, permițând afișarea rapidă a tuturor adâncimilor în
diferite scenarii (T10, 100 și 1000)
Toate municipalitățile implicate (peste 300), operatorii de apă și administrațiile de drumuri au fost invitate
să evalueze calitatea hărților în zona în care își desfășoară activitatea. Pe baza expertizei locale a acestora,
s-au transmis online scoruri pozitive, neutre sau negative pentru locațiile analizate, pe care au evidențiat-o
pe hartă, inclusiv opinii cu privire la supra- sau subestimarea benzilor de inundabilitate (referitor la
contur). În cazul evaluărilor negative, evaluatorii externi au fost invitați să furnizeze informații
suplimentare în cadrul sistemului.
Utilizatorii au avut opțiunea de a adăuga informații suplimentare cu privire la canale, poduri (inclusiv
dimensiuni), de a propune o editare a modelului digital de teren sau de a adăuga stații suplimentare de
pompare și / sau zone de retenție. Cu integrarea acestor informații locale, extrem de valoroase, simulările
au fost reluate apoi.
Dezvoltarea colaborativă a hărții pluviale de inundații a fost primită deosbit de pozitiv. Abordarea de
modelare propusă, bazată pe interfața web capabilă să integreze expertiza locală a generat rezultate
performante, de înaltă clasă care au depășit rezultatele clasice furnizate (doar) de modelele de
inundabilitate.
Se preconizează că această hartă a inundațiilor pluviale sa fie utilizată în raportarea către Comisia
Europeană, împreună cu hărțile fluviale și costiere, generate și raportate de Flandra anterior, în ciclul 1,
astfel încât să completeze informațiile solicitate de CE sub aspectul surselor de inundații.
multe victime omenești. Aceste evenimente ilustrează în mod clar necesitatea unor hărți pluviale de
inundații la nivel local, de municipalitate, care să fie integrate în politica de planificare spațială / teritorială
și în politicile existente privind managementul apei, dar în egală măsură și a unei hărți pluviale de
inundații la nivel de țară, care să pună în evidență zonele unde sistemele de drenaj ale apelor de suprafață
sunt deficitare sau zonele cu potențial de stocare (zonele umede viitoare).
Mai mult decât atât, în conformitate cu Ghidurile U.E. și cerința expresă a Directivei 2007/60/EC,
viitoarele Planuri de Management al Riscului la Inundaţii (ciclul 2) trebuie să ia în considerare zonele de
extindere a inundațiilor şi zonele care au potențialul de a reține apa (cum ar fi luncile naturale) și trebuie
să promoveze practici de utilizare durabilă a terenurilor, măsuri de îmbunătățire a retenției apei, măsuri
de inundare controlată a anumitor zone, managementul integrat al apei şi al solului, protecția mediului
etc. În acest fel se va asigura și coordonarea mai bună a celor două Directive, Directiva Cadru Apă,
respectiv Directiva Inundații. Fără un Model Digital al Terenului adecvat însă aceasta integrare nu va fi
posibilă.
Având în vedere cele prezentate anterior, respectiv necesitățile cartografice ale României (inclusiv sub
aspectul acoperirii naționale, rezoluției etc.) dar și obligativitatea angajamentelor pe care România le are
ca stat membru al Uniunii Europene în implementarea Directivelor EU (cu precădere Directiva
2007/60/EC și Directiva INSPIRE 2007/2/CE), rezultă că o modelare bidimensională la scară largă
folosind abordările convenționale nu este eficientă. În aplicațiile practice de modelare a inundațiilor este
nevoie de schemă numerică robustă și stabilă, care să facă față unor situații reale, cum ar fi propagarea
undelor de viitură în zonele adiacente cursului de apă (pe un teren uscat) și / sau peste praguri (cazul
ruperilor de pantă a albiilor). În plus, viteza de calcul devine din ce în ce mai importantă în cazul utilizării
analizei de scenarii și a tehnicilor de tip Monte Carlo (tehnică statistică utilizată în modelarea sistemelor
probabilistice cu determinarea probabilităţilor unei varietăţi de rezultate), care necesită realizarea a
numeroase simulări.
Un model rapid (“quick”), ca JFlow®, reprezintă o soluție potențială pentru cartografierea hazardului la
inundații la scară națională sau regională (la scara bazinului hidrografic). Pentru cartografierea
inundațiilor pe scară largă (de exemplu, la nivel național), autorii recomandă / consideră pe baza
experienței anterioare că cea mai practică și eficientă soluție este construirea unei rețele de PC-uri
echipate cu hardware GPU. Dezvoltarea instrumentelor software adecvate permite utilizarea unei astfel
de resurse fie pentru analize cu volume mari de informație, precum în cazul analizelor de tip Monte Carlo,
fie pentru programarea simulărilor / testărilor individuale.
Modelul JFlow® poate fi utilizat în managementul strategic al riscului la inundații și, mai mult decât atât,
constituie un instrument suport foarte bun în investigarea posibilităților de atenuare naturală a viiturilor.
Având în vedere că utilizează platforme computaționale GPU, timpii de rulare sunt reduși semnificativ.
Modelul poate fi testat ușor în diferite scenarii (schimbări climatice, promovarea unor investiții și testarea
efectelor hidraulice al implementării acestora) și este construit ca un instrument de comunicare /
vizualizare (2D). În prezent, este aplicat, la scară națională, în 168 de țări din lume.
Recent, a fost folosit pentru prima dată în România, pentru dezvoltarea primei hărți de inundabilitate
pluvială pentru București și zona metropolitană.
27 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
Bibliografie
[1] G. Vaes, P. Willems, 2003. Areal rainfall correction coefficients. 6th international workshop on
precipitation in urban areas, Pontresina, Switzerland.
[2] R. Lamb, A. Crossley, S. Waller, 2009. A Fast-Two-Dimensional Floodplain Inundation Model.
Proceedings of the ICE - Water Management 162(6), 363-370.
[3] A. Crossley, R. Lamb, S. Waller, P. Dunning, 2010. Fast 2D Flood Modelling using GPU Technology.
European Geosciences Union, General Assembly, Vienna, Austria.
[4] A. Crossley, R. Lamb, S. Waller, 2010b. Fast solution of the shallow water equations using GPU
technology, BHS International Symposium, Newcastle, UK.
[5] H. Tabari, M.T. Taye, P. Willems, 2014. Bijsturing van de Vlaamse klimaatscenario’s voor
hydrologische en hydrodynamische impactanalyse inclusief hydrologische extremen, studie uitgevoerd in
opdracht van de Afdeling Operationeel Waterbeheer.
[6] Rădulescu D., Rândaşu S., Chendeş V., Ion M.B., Mătreaţă M., Achim D., Ghiță E., 2014. Aspecte
privind desemnarea zonelor cu risc semnificativ la inundații şi elaborarea hărţilor de hazard la inundații
în România în vederea îndeplinirii prevederilor Directivei 2007/60/CE, Lucrările Conferinței științifice
Anuale a Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, Bucureşti, ISBN 978-973-0-18825-
7
[7] Chendeș V., Rădulescu D., Rândaşu S., Ion M. B., Achim D., Preda A. , 2015. Aspecte metodolo-
gice privind realizarea hărților de risc la inundații raportate în cadrul Directivei 2007/60/EC, Hidrotehnica
[8] Kris Cauwenberghs, Tom Feyaerts, Neil Hunter, Joost Dewelde, Thomas Vansteenkiste, Michael
Huybrighs, Guido Vaes, Rob Berry, 2017. Collaborative development of high resolution pluvial flood
maps for Flanders
[9] ***Technical support in relation to the implementation of the floods directive (2007/60/EC) - A user
guide to the floods reporting schemas, 2013.
28 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
REZUMAT
Pentru estimarea impactului schimbărilor climatice potenţiale asupra scurgerii maxime din zona
superioară a râurilor Argeş și Ialomița, în cursul tranziţiei de la iarnă la primăvară, au fost
realizate simulări de lungă durată cu ajutorul modelului hidrologic CONSUL, utilizând ca date
de intrare seriile de precipitaţii şi temperaturi ale aerului rezultate din preprocesarea datelor
obţinute din simulările de evoluţie climatică realizate cu ajutorul unui model meteorologic
regional.
Zona de studiu pe care s-a aplicat modelul hidrologic de simulare a scurgerii este reprezentată
de partea superioară a râurilor Argeș și Ialomița având în secţiunile de închidere staţii
hidrometrice.
Pentru datele de intrare în modelul hidrologic a fost realizată o analiză comparativă, pentru
perioada de referinţă 1981÷2010 (scenariul S0), cât şi pentru perioada viitoare 2021÷2050 în
cazul scenariilor climatice RCP 2.6 (scenariul S1) şi RCP 8.5 (scenariul S2), a seriilor de
precipitaţii şi temperaturi ale aerului, medii pe subbazine, rezultate în urma medierii spaţiale a
datelor meteorologice în format grid.
Seriile de debite, la pas de timp de 6 ore, rezultate în urma celor trei simulări de lungă durată,
corespunzătoare scenariilor S0, S1 şi S2, au fost analizate comparativ în ceea ce priveşte
regimul debitelor maxime lunare, maxime pe perioada analizată şi maxime cu diferite
probabilităţi de depăşire, la nivelul perioadei XI÷IV.
ABSTRACT
In order to estimate the impact of potential climate changes upon the maximum flow from the
upper area of the Argeş and Ialomiţa Rivers, during the transition from winter to spring, using
as input data series of precipitation and air temperatures resulted from processing of data
obtaned from simulations of climate evolution performed with a regional meteorological model,
long term simulations with hydrological model CONSUL were carried out.
The study area on which will apply the flow simulation hydrological model is the upper basin of
the Argeş and Ialomiţa Rivers having in closing sections hydrometric stations.
For hydrological model input data, precipitation and air temperatures series, resulting for each
sub-basin as spatial average of meteorological data in grid format, a comparative analysis
between the reference period 1981÷2010 (scenario S0) and the future period 2021÷2050 for
climate scenarios RCP 2.6 (scenario S1) and RCP 8.5 (scenario S2) was performed.
Discharge series, at 6 hours time step, resulting from three long-term simulations,
corresponding to scenarios S0, S1 and S2, were comparatively analyzed in terms of maximum
monthly discharge regime, maximum during the analyzed period and maximum with different
probabilities of exceedance for the period between November and April.
Introducere
Estimarea impactului schimbărilor şi variabilităţii climatice asupra viiturilor din bazinele
hidrografice studiate, în special în cursul tranziţiei de la iarnă la primăvară, se bazează pe simulările
de lungă durată realizate cu ajutorul unui model hidrologic utilizând ca date de intrare seriile de
29 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
Zona de studiu
Zona de studiu pe care s-a aplicat modelul hidrologic de simulare a scurgerii este reprezentată
de bazinul superior al râurilor Argeș și Ialomița având în secţiunile de închidere staţii hidrometrice.
Astfel, zona de studiu este formată din cinci bazine hidrografice corespunzătoare râurilor:
Argeş până la staţia hidrometrică Căteasca, Dâmboviţa (afluent de stânga al râului Argeş) până la
staţia hidrometrică Lunguleţu, Ialomița până la staţia hidrometrică Băleni, Prahova (afluent de
stânga al râului Ialomița) până la staţia hidrometrică Prahova și Teleajen (afluent de stânga al râului
Prahova) până la staţia hidrometrică Moara Domnească.
În urma analizei fondului de date hidrologice de la toate staţiile hidrometrice au fost selectate
22 de staţii hidrometrice din bazinul hidrografic Argeş, 7 din bazinul hidrografic Dâmboviţa, 10 din
bazinul hidrografic Ialomița, 6 din bazinul hidrografic Prahova și 6 din bazinul hidrografic Teleajen
(Fig. 1). De asemenea, pe baza hărţilor topografice şi a cunoaşterii situaţiei amenajărilor
hidrotehnice din zona de studiu s-au întocmit scheme de compunere şi propagare a undelor de
viitură pentru toate cele cinci bazine hidrografice considerate. În figura 2 se prezintă schema
topologică parţială a propagării scurgerii în bazinului hidrografic Argeş. În această figură sunt
prezentate suprafeţele de bazin ale afluenţilor şi ale resturilor de bazin (R.b.) precum şi lungimile
subsectoarelor de râu considerate.
30 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
Fig. 1. Staţiile hidrometrice considerate din zona superioară a râurilor Argeş și Ialomița
La selectarea afluenţilor s-a ţinut cont de condiţia minimă ca lungimea cursului de apă să fie de
5 km şi suprafaţa de bazin de 10 km2, cu văi bine individualizate sub aspect geomorfologic şi cu
debit permanent al cursului de apă în cea mai mare parte a anului.
Fig. 2. Schema de calcul a propagării scurgerii în bazinului hidrografic Argeş (fără schema topologică a
râului Râul Târgului) până în secţiunea staţiei hidrometrice Căteasca
UDM [mm]
PI [mm]
4 4
3 3
2 2
1 1
0 0
0 200 400 600 800 1000 1200 0 100 200 300 400
Hm [m] * Cf [%] IB [‰]
FC [mm]
30
25 4
20 3
15 2
10
1
5
0 0
0 100 200 300 400 0 100 200 300 400
IB (‰) IB [‰]
PSH [mm]
120
100 40
80 30
60 20
40
20 10
0 0
0 100 200 300 400 0.0 100.0 200.0 300.0 400.0
S [km2] * γ S [km2] * γ
0.008 250
CSH
0.006 200
150
0.004
100
0.002 50
0 0
0 0.5 1 1.5 2 400 900 1400 1900
S [km2] / IB [o/ oo] Hm [m]
PI – pragul de intercepţie; UDM – capacitatea maximă a depresiunilor; FOM – capacitatea
maximă de infiltraţie; FC – capacitatea minimă de infiltraţie; USM – capacitatea maximă a
rezervorului zonei nesaturate; PSH – pragul scurgerii hipodermice; CSH – coeficientul
scurgerii hipodermice; PSB – Pragul scurgerii de bază
Fig. 3. Parametrii de infiltraţie în funcţie de caracteristicile morfometrice ale subbazinelor hidrografice
controlate hidrometric din zona superioară a râului Argeș
33 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
KR
1.5 0.3
1 0.2
0.5 0.1
0 0
0 2 4 6 8 0 0.1 0.2 0.3
L [km] / (IR [‰])0.5 S [km2] / Hm [m]
TL – intervalul de timp între sfârşitul ploii şi intrarea apei în reţeaua hidrografică principală;
KR – parametrul curbei de descreştere a hidrografului
Fig. 4. Parametrii hidrografului unitar în funcţie de caracteristicile morfometrice ale subbazinelor
hidrografice şi ale râurilor controlate hidrometric din zona superioară a râului Argeș
Parametrii de propagare pentru sectoarele de râu controlate hidrometric din zona superioară a
râului Argeș (figura 5) şi Ialomiţa au fost corelaţi cu caracteristicile morfometrice ale acestor
sectoare şi anume: lungimea (Ls), lăţimea (Bs) şi panta medie (Is).
Pe baza relaţiilor de regionalizare din figurile 3÷5 s-au determinat parametrii structurii de
infiltraţie şi ai hidrografului unitar pentru toate subbazinele hidrografice necontrolate hidrometric,
respectiv parametrii de propagare pentru toate sectoarele de râu necontrolate hidrometric din zona
superioară a râurilor Argeş și Ialomița.
În figura 6 se prezintă spre exemplificare, pentru câteva secţiuni de calcul din zona superioară a
râului Argeș, compararea hidrografelor de debit simulate cu modelul CONSUL cu cele măsurate.
Simulările efectuate cu modelul CONSUL în zona superioară a râurilor Argeş și Ialomița au
arătat că modelul oferă rezultate bune în special în cazul viiturilor generate de precipitaţii uniform
repartizate în spaţiu. Abaterile dintre hidrografele de debit simulate cu modelul CONSUL şi cele
K = -0.0012*L S2 + 0.277*L S + 0.492 X = -0.041*ln(B/IS) + 0.2829
R² = 0.9968 R² = 0.8937
12 0.4
0.35
10
0.3
8 0.25
K [h]
6 0.2
4 0.15
0.1
2 0.05
0 0
0 10 20 30 40 50 0 10 20 30 40
LS [km] B [km]/ IS [/‰]
observate sunt datorate atât erorilor de model cât şi insuficienţei datelor meteorologice şi
hidrologice. Principala eroare este cauzată de evaluarea ploii medii pe bazinul hidrografic şi a
variabilității distribuţiei temporale şi spaţiale a acesteia.
34 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
a) b)
c) d)
Fig. 6. Hidrografele de debite înregistrate şi simulate în luna IV 2001 la stațiile hidrometrice
Nămăești (a) și Ciumești (b) și în luna III 2005 la stațiile hidrometrice Zanoaga (c) și Ciumești (d),
din bazinul hidrografic Argeș
ajutorul modelului hidrologic CONSUL, utilizând ca date de intrare seriile de precipitaţii şi
temperaturi ale aerului rezultate din preprocesarea datelor obţinute din simulările de evoluţie
climatică.
Pentru datele de intrare în modelul hidrologic a fost realizată, pentru perioada de referinţă
1981÷2010 (scenariul S0) cât şi pentru perioada viitoare 2021÷2050 în cazul scenariilor climatice
RCP 2.6 (scenariul S1) şi RCP 8.5 (scenariul S2) (IPCC, 2013), o analiză comparativă a seriilor de
precipitaţii şi temperaturi ale aerului, medii pe subbazine, rezultate în urma medierii spaţiale a
datelor meteorologice în format grid.
În figura 7 se prezintă pentru zona superioară a râurilor Argeş și Ialomița variaţiile parametrilor
meteorologici, valori lunare medii multianuale şi valori multianuale, din scenariile S1 şi S2 faţă de
scenariul S0.
Din punct de vedere al variaţiei temperaturii aerului, se observă o creştere atât la nivelul
perioadei XI÷IV cât şi în fiecare lună, cuprinsă între: • Argeș: 0,3÷2,1 °C; • Dâmbovița: 0,2÷2,0 °C;
• Ialomița: 0,2÷2,1 °C; • Prahova: 0÷1,9 °C; • Teleajen: 0,1÷1,8 °C, în cazul scenariului S1,
respectiv între: • Argeș: 0,9÷2,8 °C; • Dâmbovița: 1,0÷2,7 °C; • Ialomița: 0,9÷2,8 °C; • Prahova:
1,0÷2,5 °C; • Teleajen: 1,0÷2,4 °C, în cazul scenariului S2. Cea mai mare creştere faţă de scenariul
S0 se înregistrează în luna I iar cea mai mică în luna III în cazul scenariului S1 și în luna IV în cazul
scenariului S2.
Regimul precipitaţiilor lunare, are o tendinţă generală de creştere la nivelul perioadei XI÷IV,
dar înregistrează creşteri mai pronunțate în luna I în cazul scenariului S1 și în lunile I și III în cazul
scenariului S2. Cea mai mare creştere se înregistrează în luna: • Argeș: I, 23,8%; • Dâmbovița: I,
28,3%; • Ialomița: I, 36,3%; • Prahova: I, 33,7%; • Teleajen: I, 38,7%, în cazul scenariului S1 și în
luna: • Argeș: III, 30,7%; • Dâmbovița: III, 23,3%; • Ialomița: III, 29,0%; • Prahova: I, 27,4%; •
Teleajen: I, 38,7%, în cazul scenariului S2.
Seriile de debite la pas de timp de 6 ore, rezultate în urma celor trei simulări de lungă durată, au
fost analizate comparativ în ceea ce priveşte regimul debitelor maxime lunare, maxime pe perioadă
şi maxime cu diferite probabilităţi de depăşire la nivelul perioadei XI÷IV.
Într-o primă etapă analiza comparativă a fost realizată pentru cele trei perioade de simulare
pentru regimul debitelor maxime lunare medii multianuale din perioada XI÷IV.
Au fost calculate mediile aritmetice ale debitelor maxime lunare pentru cele trei perioade de
analiză, determinându-se apoi abaterea relativă dintre valorile corespunzătoare scenariilor S1 şi S2
faţă de scenariul S0.
Variaţiile abaterilor relative ale debitelor maxime lunare medii multianuale din scenariile S1 şi
S2 comparativ cu scenariul S0, luând în considerare toate staţiile hidrometrice din zona superioară a
râurilor Argeş și Ialomița, sunt prezentate în figura 8.
Fig. 8. Variaţia abaterii relative (%) a debitelor maxime lunare medii multianuale din scenariile S1 şi S2
comparativ cu scenariul S0 în zona superioară a râurilor Argeş și Ialomița
Referitor la debitele maxime lunare, medii multianuale, din perioada XI÷IV, pentru scenariile
S1 și S2 față de scenariul S0 cele mai mari creşteri s-au obţinut în lunile: • Argeș: I şi XI; •
Dâmbovița: I şi XI; • Ialomița: I şi XI; • Prahova: I şi II; • Teleajen: I şi XI, în cazul scenariului S1
și în lunile: • Argeș: I şi XI; • Dâmbovița: I şi III; • Ialomița: I şi IV; • Prahova: I şi III; • Teleajen: I
şi III, în cazul scenariului S2.
Altă analiză comparativă a fost realizată pentru cele trei perioade de simulare pentru regimul
debitelor maxime medii multianuale din perioada XI÷IV.
În figura 9 se prezintă pentru zona superioară a râurilor Argeş și Ialomița abaterile relative ale
debitelor maxime medii multianuale din perioada XI÷IV din scenariile S1 şi S2 faţă de scenariul S0.
36 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
Fig. 9. Abaterile relative (%) ale debitelor maxime medii multianuale din perioada XI÷IV din scenariile S1
și S2 comparativ cu scenariul S0 la stațiile hidrometrice din zona superioară a râurilor Argeş și Ialomița
La nivelul debitelor maxime medii multianuale din perioada XI÷IV în bazinele hidrografice
considerate pentru scenariile S1 și S2 față de scenariul S0 simulările au indicat, în general, o
tendință de creștere, de aproximativ: • Argeș: 20,9% (între o valoare maximă de 42,8% și o valoare
minimă de 7,1%); • Dâmbovița: 20,7% (34,1%; 12,9%); • Ialomița: 22,2% (31,5%; 15,1%); •
Prahova: 21,3% (25,6%; 18,5%); • Teleajen: 16,3% (25,7%; 7,8%), în cazul scenariului S1 și de
aproximativ: • Argeș: 30,1% (între o valoare maximă de 53,1% și o valoare minimă de -1,0%); •
Dâmbovița: 25,8% (34,5%; 19,9%); • Ialomița: 24,0% (32,5%; 17,5%); • Prahova: 40,8% (50,0%;
31,0%); • Teleajen: 29,1% (42,8%; 23,8%), în cazul scenariului S2.
Ultima analiză comparativă a fost realizată pentru cele trei perioade de simulare pentru regimul
debitelor maxime cu diferite probabilităţi de depăşire din perioada XI÷IV (0,1%, 1%, 2%, 5% şi
10%).
În acest scop, la staţiile hidrometrice din zona superioară a râurilor Argeş şi Dâmboviţa au fost
realizate pentru cele trei scenarii, cu ajutorul şirurilor de debite maxime din perioada XI÷IV,
curbele de probabilitate de depăşire teoretice Pearson III.
La trasarea curbelor de probabilitate de depăşire teoretice s-a considerat raportul dintre
coeficientul de asimetrie şi coeficientul de variaţie egal cu 4, conform metodologiei de calcul
statistic a debitelor maxime utilizată în prezent în I.N.H.G.A.
În figura 10 se prezintă pentru zona analizată graficul abaterilor relative (%) ale debitelor
maxime cu probabilitatea de 1%, calculate pentru scenariile S1 și S2 față de scenariul S0 şi
suprafeţele corespunzătoare stațiilor hidrometrice.
Fig. 10. Abaterile relative (%) ale debitelor maxime din perioada XI÷IV, cu probabilitatea de depăşire 1%,
calculate pentru scenariile S1 și S2 față de scenariul S0 şi suprafeţele corespunzătoare staţiilor hidrometrice
din zona superioară a râurilor Argeş și Ialomița
37 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
2%, 5% şi 10% au în general o tendință de creștere de maxim: • Argeș: 42,4%; • Dâmbovița: 57,1%;
• Ialomița: 70,1%; • Prahova: 19,7%; • Teleajen: 41,2% în cazul scenariului S1 și de maxim: •
Argeș: 42,7%; • Dâmbovița: 39,2%; • Ialomița: 31,3%; • Prahova: 57,5%; • Teleajen: 36,1% în
cazul scenariului S2.
Concluzii
● În zona superioară a râurilor Argeş şi Dâmboviţa, din punct de vedere al variaţiei temperaturii
aerului se observă o creştere atât la nivelul perioadei XI÷IV cât şi în fiecare lună, în general
între 0,2÷2,0 °C în cazul scenariului S1 și între 0,9÷2,6 °C în cazul scenariului S2. Cea mai
mare creştere faţă de scenariul S0 se înregistrează în luna I, iar cea mai mică în luna III în cazul
scenariului S1 și în luna IV în cazul scenariului S2.
● Regimul precipitaţiilor lunare în zona superioară a râurilor Argeş şi Dâmboviţa are o tendinţă
generală de creştere la nivelul perioadei XI÷IV, dar înregistrează creşteri mai pronunțate în luna
I în cazul scenariului S1 și în luna III în cazul scenariului S2. Cea mai mare creştere se
înregistrează în luna I, 32,2%, în cazul scenariului S1 și în luna III, 27,9%, în cazul scenariului
S2.
● În zona superioară a râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru scenariile S1 și S2 față de scenariul S0,
ca urmare a tendinţelor de variaţie ale parametrilor meteorologici, s-a obținut o creștere în toate
lunile la nivelul debitelor maxime lunare medii multianuale din perioada XI÷IV. Cele mai mari
creșteri s-au obținut în cazul scenariului S2 față de scenariul S1 cu excepția lunii XI, respectiv
în lunile XI și I în cazul scenariului S1 și în lunile I și III în cazul scenariului S2.
● La nivelul debitelor maxime medii multianuale din perioada XI÷IV în zona superioară a râurilor
Argeş şi Ialomița, pentru scenariile S1 și S2 față de scenariul S0 simulările au indicat în general
o tendință de creștere de aproximativ 20,6% (între o valoare maximă de 42,8% și o valoare
minimă de 7,1%) în cazul scenariului S1 și de aproximativ 28,9% (între o valoare maximă de
53,1% și o valoare minimă de -1,0%) în cazul scenariului S2.
● Pentru subbazinele din zona superioară a râurilor Argeş și Ialomița având suprafața mai mică de
1000 km2 cele mai mari creșteri se obțin în cazul scenariului S1 pentru probabilităţile de
depășire mai mici de 2%, în timp ce pentru toate celelalte cazuri cele mai mari creșteri se obțin
în cazul scenariului S2.
Mulţumiri
Rezultatele prezentate în lucrare au fost obţinute în cadrul proiectului internaţional
SNOWBALL (“Remote sensing, model and in-situ data fusion for snowpack parameters and related
hazards in a climate change perspective”) (http://snowball.meteoromania.ro).
Bibliografie
[1] Bloomfield, E. A., Pillgrin, O. H., Watson, K. K. (1979) Non-unique infiltration-soil water storage
relationship with application to catchment modelling. Hydrology Simposium, Ins. Eugrs. Aust. National
Conf. Publ. 78/9
[2] Chow, V. T. (1971) Handbook of applied hydrology. McGraw Hill Company, New York
[3] Corbuș, C., Mic, R., Mătreaţă, M. (2011) Assessment of climate change impact on peak flow regime in
the Mureş river basin. Proceedings of the XXVth Conference of the Danube Countries on Hydrological
Forecasting and Hydrological Bases of Water, Budapest, Hungary, 16-17 June
[4] Crawford, N. H., Linsley, R. K. (1966) Digital simulation in hydrology: Stanford watershed model IV.
Technical Report, no. 39, Stanford University
[5] Dooge, J. C. I. (1973) Linear Theory of Hydrologic Systems. USDA-ARS Technical Bulletin no. 1468,
U. S. Department of Agriculture, Washington D. C.
[6] IPCC (2013) Climate Change 2013, The Physical Science Basis. Contribution of Working Group I to the
Fifth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change. Cambridge University
Press, Cambridge, United Kingdom and New York, NY, USA, 1535 pp.
38 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
[7] Leonte-Neagu, E., Corbuş, C., Mătreaţă, M., Simota, M. (1997) Elaboration of some continuous
forecasting models of discharges (floods, daily and monthly mean discharges) in the river basin
Dâmboviţa. Collection of papers presented at the seminar ARDI, January 31, National Institute of
Meteorology and Hydrology, Bucharest, pp 46-58
[8] Mic, R., Corbuş, C., Pescaru, V. I., Velea L. (2006) Coupling the hydrologic model CONSUL and the
meteorological model HRM in the Crisul Alb and Crisul Negru river basins. J. Marsalek et al. (eds.),
Transbourdary Floods: Reducing Risks Through Flood Management, NATO Science Series, IV. Earth
and Environmental Sciences, Vol. 72, ISBN 1-4020-4901-3, Springer, pp 67-77, DOI: 10.1007/1-4020-
4902-1_7
[9] Stanciu, P., Chendeş, V., Corbuş, C., Mătreaţă, M. (2009) GIS Procedure for Flood-Prone Areas
Mapping Based on the Results of the Flood Simulation Models. Studia Universitatis Babeş-Bolyai,
Geographia, LIV, 3
[10] Stănescu, V.A., Neda, A., Simota, M., Corbuş C. (1997) Hydrological Forecast - activity directly
involved in water management and flood defense. Symposium "Non-structural measures in water
management", 28-29 November, Technical University of Civil Engineering Bucharest, pp 165-174
[11] Şerban, P. (1984) Mathematical models for flood waves forecasting in basins with hydraulic structures.
Hydrological Studies, Vol. 51, Institute of Meteorology and Hydrology, Bucharest
[12] Şerban, P. (1987) The VIDRA flood simulation and forecasting model. Meteorology and Hydrology,
Vol. 17, No. 2, Bucharest
[13]Şerban, P., Corbuş, C. (1987) Contributions to the numerical simulation of the flood routing along the
river reaches. Hidrotehnica Rev., Vol. 32, no. 4, Bucharest, pp. 121-127
[14] Şerban, P., Corbuş, C. (1994) The climate change impact on the water balance on a river basin.
Hidrotehnica Review, Tom. 39, No. 3, Bucharest
[15] Şerban, P., Pleşa, V. (1983) The conjugated method for the co-ordinated operation of the reservoirs in
a watershed. XVIII General Assembly of the International Union of Geodesy and Geophysics, 15-17
August, Hamburg
[16] Şerban, P., Simota, M., Corbuş, C. (1992) Model for the forecasting of daily mean discharges. XVI
Konferenz der Donauländer über hydrologische Vorhersagen und hydrologisch-wasserwirtschaftliche
Grundlagen, 18-22 Mai, Kelheim
[17] Şerban, P., Stănescu, V. A., Roman, P. (1989) Dynamic Hydrology. Technical Publisher, Bucharest,
1989
39 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
iulian.nichersu@ddni.ro
REZUMAT
Articolul se referă la prezentarea unor tehnici de cercetare dezvoltate sub forma unui
instrument în cadrul proiectului Horizon 2020 ‘Scent - Smart Toolbox for Engaging
Citizens into a People-Centric Observation Web’.
Scopul fundamental al instrumentelor cercetării ştiinţifice este de a înţelege în termeni
comuni procesul de cunoaştere, având în vedere faptul că o cercetare efectuată fără
rigoare metodologică este adesea sortită eşecului. Odată cu dezvoltarea sistemelor
accesibile pe scară largă și cu un conținut important de tehnologie avansată – ca de
exemplu telefonie mobilă, aplicații software pe smartphone API-uri (Application
Programming Interface) care nu sunt menite numai pentru divertisment, captura de
imagini la rezoluție înaltă, cartografie digitală, navigație în coordinate precise – se
dezvoltă și conceptele legate de cetățeni, respectiv Citizen Science (CS) și Citizen
Observatories (CO). Este nevoie de o lărgire a perspectivelor metodologice pentru a oferi
răspunsuri la fenomenele studiate, precum și soluții prin integrarea cetățenilor în
conceptul CO, în special în activitățile de monitorizare și validarea informațiilor produse
de sistem.
Scopul metodologiei propuse este de a crea scenarii integrate în rețeaua complexă
ontologică a tendințelor globale prin adaptarea lor la condițiile locale și promovarea
conceptului Active Participant Citizen (ACP). Cea mai bună modalitate de a aborda
ontologia interacțiunilor dintre sistemul de management al riscului de inundații și
problemele legate de utilizarea terenurilor este de a folosi abordarea teoriei sistemelor.
Scenariile ontologice combină informații anticipative, prin analiză la nivel european a
conceptului CO și gestionarea riscului de inundații (FRM), cu informații locale (și anume,
cu perspective din Strategia de dezvoltare durabilă pentru Delta Dunării) către integrarea
lor în scenariile hidraulice utilizate în activitățile de gestionare a riscului de inundații. În
consecință, analiza ontologică se referă la funcționarea internă a procesului de integrare
FRM / CO care asigură echilibrul acesteia.
ABSTRACT
The study refers to the presentation of research techniques collected as an instrument
within Horizon 2020 project "Scent - Intelligent Tools for Engaging Citizens in a Centric
Web Observatory."
The fundamental purpose of scientific research tools is to understand in common terms
the process of knowledge, given that research conducted without rigorous methodology
is often a failure. With the development of large-scale accessible systems and advanced
technology content - such as mobile phones, software applications on smartphone APIs
(Application Programming Interface)- not just for entertainment, high-resolution image
capture, digital cartography, precise navigation - citizenship concepts, Citizens' Science
(CS) and Citizens Observatories (CO) are also developing. There is a need for widening
methodological perspectives, providing answers to the studied phenomenon, as well as
solutions by integrating citizens into the concept of CO, in particular in monitoring and
validating information produced by the system.
The aim of the proposed methodology is to create scenarios integrated into the
ontological complex of a global trend by adapting them to local conditions and promoting
the Active Participant Citizen (ACP) concept. The best way to address the ontology of
40 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
interactions between the flood risk management system and land use issues is to use the
system theory approach.
Ontological scenarios combine forward-looking information through the European-level
analysis of the concept of CO and flood risk management (FRM) with local information
(with perspectives from the Danube Delta Sustainable Development Strategy) to their
integration into the hydraulic scenarios used in flood risk management activities.
Consequently, ontological analysis refers to the internal functioning of the FRM / CO
integration process that ensures its balance.
Introducere
Pentru definirea termenului generic “instrument pentru cercetare” este necesar a
se face unele precizări privind terminologia specifică. Prin termenul de instrument se
înţelege un complex pentru culegerea, generarea şi interpretarea datelor, utilizat pentru
investigarea unui subiect şi pentru prezentarea rezultatelor obţinute.
Instrumentele se utilizează, în primul rând, cu referire la demersuri dedicate
experimentării, elaborării de soluţii şi modele pentru investigarea realităţii și
previzionarea unor evenimente. Toate aspectele enumerate anterior implică o doză, mai
mult sau mai puţin substanţială, de cercetare ştiinţifică, definită ca proces de căutare,
producere şi promovare a cunoaşterii ştiinţifice. Cercetarea ştiinţifică este asociată,
adesea, cu dezvoltarea tehnologică (cercetare-dezvoltare-inovare) şi, în acest context, are
trei componente de bază: cercetarea ştiinţifică fundamentală, cercetarea ştiinţifică aplicată
şi dezvoltarea tehnologică.
În sens larg, prin instrumente în cercetarea ştiinţifică, se înţeleg acele
instrumente, care răspund unor reguli, în care se stabilesc şi se dezvoltă modalităţile de
realizare a procesului cunoaşterii ştiinţifice. Scopul fundamental al instrumentelor
cercetării ştiinţifice este de a înţelege în termeni comuni, procesul de cunoaştere, avându-
se în vedere faptul că o cercetare efectuată fără rigoare metodologică este, adesea, sortită
eşecului. Instrumentele materializează metodele de cercetare şi pot fi analitice (modele
matematice), grafice (hărţi, desene), informatice (pachete software), materiale (aparate,
echipamente, chestionare)
O dată cu dezvoltarea sistemelor accesibile pe scară largă și cu un conținut
important de tehnologie avansată – ca de exemplu telefonia mobilă, aplicații software pe
smartphone API-uri (Application Programming Interface) care nu sunt menite numai
pentru divertisment, captura de imagini la rezoluție înaltă, cartografie digitală, navigație
în coordinate precise – se dezvoltă și conceptele legate de cetățeni, respective Citizen
Science (CS) și Citizen Observatories (CO). Toate aceste surse produc informații într-un
așa-zis ”cloud”-nor, adevărată construcție a realității.
Un cercetător observă, colectează şi clasifică date/informații – respectând
rigurozitatea şi obiectivitatea – pentru a formula ipoteze menite a explica fenomenele şi
a preciza anumite fapte conform unor circumstanţe, dar are el întotdeauna suficiente
informații disponibile? Instrumentele CO nu se limitează numai la un simplu construct ci
ele devin elemente funcționale ale construcției cunoașterii.
41 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
42 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
Metoda
Pentru teoreticienii și analiștii în managementul riscului la inundații ca și pentru
structurile operaționale ale unităților Situații de urgență, problema capabilităților, în ceea
ce privește fluxul de informații și angajarea cetățenilor prin crearea CO, este un punct de
interes fundamental manifestat de necesitatea transformării / dezvoltării, modernizării și
adaptării lor la realitățile și provocările contemporane.
CO devine o prezență puternică în viața de zi cu zi și necesitatea de a îmbunătăți
capacitățile existente în managementul riscului de inundații (FRM) ca o procedură de
sprijinire și amplificare a răspunsului la provocările actuale este un proces de importanță
și determinare largă.
În procesul CO o componentă - integrarea oamenilor este incomplet studiată și
ca atare nu poate oferi soluții multifuncționale și acțiune în mediul virtual aplicând
sistemele actuale, ci trebuie făcută referire la sisteme cu performanțe complexe,
tehnologii noi, senzori foarte specializați, modele și scenarii care să răspundă în timp real.
Este nevoie de o lărgire a perspectivelor metodologice pentru a oferi răspunsuri
la fenomenele studiate, precum și soluții prin integrarea cetățenilor în conceptul CO, în
special în activitățile de monitorizare și validarea informațiilor produse de sistem. Acest
lucru ridică și oportunitatea formulătii unor puncte de vedere adecvate și coerente asupra
cerințelor utilizatorilor pentru arhitectura sistemului Scent Toolbox. Complexitatea
fenomenului Inundații și CO impun o transformare în abordarea situațiilor de urgență și
modul în care capacitățile implicate în FRM pot fi îmbunătățite și integrate cu contribuția
cetățenilor la nivelul necesităților din ce în ce mai diversificate și provocatoare.
Nevoia de aprofundare a unor astfel de probleme, având multiple determinări, a
impus abordări teoretice, metodologice și praxiologice bazate pe investigații socio-
antropologice și acumularea experienței teoretice și practice a experților în FRM.
Schema logică a fost dezvoltată pe 3 nivele (Fig. 1): 1. Arborele problemă și
Grupul țintă (Focus-Group), 2. Expert Judgement (EJ), 3. Rafinarea prin Interviuri
semistructurate/structurate.
Astfel, prima parte a investigației a fost făcută prin dezvoltarea arborelui
problemă, cu implicarea stakeholderilor FRM. A fost realizat un chestionar care a fost
finalizat în două studii de caz: Delta Dunării și bazinul râului Kifisos din Grecia.
O legătură între diferitele abordări ale integrării capabilităților existente în FRM
și posibilităților cetățenilor de a furniza informații, prin conceptul CO a constituit
subiectul chestionarului 2. Această abordare a permis dezvoltarea unui arbore problemă
în cele două studii de caz.
Prin abordarea Expert Judgment (EJ) cu indicatori cheie de performanță (KPIs)
s-a evidențiat o diagramă cauzală pe baza unui studiu de criterii metodologice care să
susțină interpretarea celor două medii conjuncturale (rurală și urbană).
De asemenea o analiză argumentativă a fost realizarea celor 4 grupuri țintă
(focus groups - FG) pe 7 domenii tematice utilizând 5 instrumente: brainstorming, grupuri
tematice, scalare, linie calendaristică, calendar sezonier.
43 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
Rezultate
45 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
46 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
Analiza ontologică
Gruber în anul 1993 a definit ontologia ca "o detaliere explicită a unei
conceptualizări". Mai târziu, în 1997, Borst a considerat că ontologia reprezintă "o
specificare formală a unei conceptualizări comune". Conceptualizarea ar trebui să
exprime o viziune comună între componente și ar trebui văzută mai degrabă ca o
înțelegere, decât ca o opinie individuală exprimată într-un limbaj comun și accesibil.
Stader, Benjamins și Fensel au combinat aceste două definiții în 1998 și au descris
ontologia ca o "detaliere formală, cu conceptualizări explicite de partajare". Începând cu
anii 90, cercetarea a fost axată pe înțelegerea contextului ontologiilor în termeni de aspect
sau disciplină, consens formal asupra specificațiilor conceptelor, relațiilor, atributelor sau
axiomelor ontologice pe care le oferă.
În SCENT scenariile ontologice combină informații anticipative, prin analiză la
nivel european a conceptului CO și gestionarea riscului de inundații (FRM), cu informații
locale (și anume cu perspective din Strategia de dezvoltare durabilă pentru Delta Dunării)
către integrarea lor în scenariile hidraulice utilizate în activitățile de gestionare a riscului
de inundații.
Scopul metodologiei propuse este de a crea scenarii integrate în rețeaua
complexă ontologică a tendințelor globale prin adaptarea lor la condițiile locale și
promovarea conceptului ACP. Cea mai bună modalitate de a aborda ontologia
interacțiunilor dintre sistemul de management al riscului de inundații și problemele legate
de utilizarea terenurilor este de a folosi abordarea teoriei sistemelor.
Sistemele de gândire înseamnă în esență înțelegerea interacțiunilor factorilor
care le definesc. Această analiză ar trebui să permită identificarea unui model util. După
cum a observat George E. P. Box: "Fiecare model este în general aproximativ, dar unele
sunt utile".
Astăzi, factorii de decizie folosesc rareori instrumente care dau dimensiuni reale
fenomenelor, deoarece fie se tem de transparență, fie nu știu că există metodologii și
instrumente disponibile, fie pur și simplu nu înțeleg cum să le folosească. Cei mai mulți
se îndepărtează de efortul necesar pentru a reflecta asupra provocărilor complexe cu care
se confruntă, fiind necesar să se bazeze pe inteligența intuitivă și pe cele mai bune practici.
Există diferite instrumente disponibile ca suport pentru decizii - mai ales
programe dezvoltate pe calculator - care oferă o așa-numită metodologie de modelare
calitativă și/sau cantitativă, ca de exemplu: matrice de impact, hărți, diagrame, rețele
neuronale, modelare dinamică a sistemului. Indiferent de instrumentul utilizat, este
esențial ca întotdeauna în modele să fie incluși factorii decisivi și relațiile importante care
există între acești factori.
Folosind modelarea sistemelor pentru analiza ontologică și abordarea expertizei,
se prezintă cazul Deltei Dunării astfel încât ACP să se poată adapta perfect sistemului.
Au fost elaborate 2 tabele pentru analiza ontologică care încearcă atât organizarea
procesului de activități care contribuie la funcționarea sistemului CO / Floods, cât și
structura managementului riscului de inundații pe faze: Pregătire, Eveniment, Post-
Eveniment. Completarea matricelor a fost efectuată în urma analizei EJ descrise în
secțiunea anterioară pe baza experienței specialiștilor, precum și a bibliografiei selectate.
Acestea includ evaluarea relațiilor și impactul factorilor.
Analiza ontologică pentru scenariile de inundații în Delta Dunării, raportat la
politicile Agenției Europene de Mediu (EEA) reprezintă o posibilitate de integrare a
47 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
conceptelor ACP și CO la nivel local cu tendințele globale (Fig. 4). În acest mod,
ontologia sistemului FRM în contextul european colectează informațiile relevante, creând
baza cunoștințelor despre relația dintre activități în toate fazele evenimentelor de
inundații. Ontologia dezvoltă, de asemenea, cheia de calibrare a tuturor datelor și
procedurilor pentru o mai bună înțelegere a presiunilor asupra ecosistemelor, oferindu-i
dinamica necesară pentru adaptarea modelului calibrat (linia roșie în modelul
conceptual).
Componentele sistemului
de management
al riscului la inundatii
48 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
Colectarea
datelor
Aplicații
(niveluri, Luarea
smart/ Modelar
debite, deciziilor
Dezvoltare Serious Remote e (DTM, Conștie Admini Volunt
schimbări în (local, Cercetare
(senzori) Gamming Sensing DEM, 1D, ntizare strare ariat
utilizarea regional,
(în 2D, 3D)
terenurilor. national)
inundații)
Infrastructur
a)
Colectarea datelor (niveluri,
debite, schimbări în utilizarea
terenurilor. Infrastructura)
Dezvoltare (senzori) 10
Aplicații smart/ Serious
Gamming (în inundații) 8 1
Remote Sensing 10 4 2
Modelare (DTM, DEM, 1D, 2D,
3D) 9 8 9 9
Luarea deciziilor (local,
regional, national) 7 9 4 2 1
Cercetare 9 10 10 9 10 9
Conștientizare 4 4 4 0 0 10 8
Administrare 5 6 1 1 1 10 8 0
Voluntariat 3 1 1 2 1 5 5 9 5
50 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
Tabel 2 Activități care contribuie la funcționarea sistemului de CO/ sistemului de risc la inundatii (media tabelelelor completate)
51 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
52 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
53 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
54 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
Concluzii
Studiul realizat servește pentru proiectarea arhitecturii sistemelor CO și va fi
aplicat și în timpul implementării proiectului SCENT, descriind în principal infrastructura
de monitorizare în ceea ce privește parametrii hidro-ecologici ai Deltei Dunării (România)
și bazinul râului Kifisos (Grecia). Acestea implică în principal integrarea monitorizării
științifice existente și propusă (care include măsurători continue cu echipamente de
detectare instalate in situ), precum și informațiile furnizate de cetățeni.
De asemenea, este și o evaluare detaliată a conceptului ACP, care include
feedbackul necesar din partea stakeholderilor implicați și a utilizatorilor finali. Analiza
ontologică este de asemenea esențială pentru analiza critică a presiunilor existente în
procesul de gestionare a inundațiilor în ansamblu.
55 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
Bibliografie
[1] Neumann, Kai, 2011, Qualitative Modeling, the KNOW-WHY-Method and KNOW-
WHY-Thinking,
http://www.consideo.com/tl_files/consideo/pdfs/papers/eng/QuickGuideQualitativeMod
eling.pdf
[2] Neumann, Kai, 2013, Know Why’ Thinking As A New Approach To Systems
Thinking, E: CO Issue Vol. 15 No. 3 2013 pp. 81-93
[3] Ministry of Regional Development and Public Administration, Sustainable
Development Strategy of Danube Delta, 2016
[4] T. R. Gruber. A Translation Approach to Portable Ontologies. Knowledge
Acquisition, 5(2):199–220, 1993
[5] W. Borst. Construction of Engineering Ontologies. PhD thesis, Institute for
Telematica and Information Technology, University of Twente, Enschede, The
Netherlands, 1997.
[6] Studer, R., Benjamins, V.R. and Fensel, D. (1998) Knowledge Engineering Principles
and Methods. Data and Knowledge Engineering, 25, 61-197
[7] INHGA 2016, Romanian National Institute for Hydrology and Water Management -
Planul de Management al Riscului la Inundatii (Flood Risk Management Plan – Danube
River) -
http://www.inhga.ro/documents/10184/121027/12+PMRI+Dunare.pdf/a85c0b75-dfb7-
4197-a457-a03fd64b6556
56 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
INTERVAL DE INCERTITUDINE
ASOCIAT DEBITULUI MAXIM ANUAL 𝑸𝑸𝑷𝑷%
REZUMAT:
ABSTRACT:
57 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
1. Introducere
Pentru dimensionarea și verificarea construcțiilor hidrotehnice prezintă interes debitele maxime
corespunzând unor probabilități de depășire medii sau mici, situate de regulă în afara
domeniului valorilor măsurate. În calculul statistic sunt utilizate diferite distribuții teoretice
pentru aproximarea repartițiilor empirice (Bobée et all, 1993; Koutsoyiannis, 2005 etc).
Malamud and Turcotte (2006), citat în El Adlouni et al (2008) au aratat că cele mai frecvente
distribuții utilizate în Hidrologie pot fi împărțite în 4 categorii: familia distribuțiilor normale
(repartiția normală, Lognormală), familia distribuțiilor extreme (GEV, Gumbel, Fréchet,
Weibull), familia distribuțiilor de tip Pearson (Gamma, Log-Pearson 3), precum și distribuția
generalizată Pareto.
În practică, după aproximarea repartiției empirice modelele statistice amintite sunt comparate
utilizând teste statistice. Funcție de calitatea aproximării repartițiilor empirice, fiecare țară
utilizează o anumită repartiție statistică. Astfel, comparând distribuțiile Lognormală, Gamma,
Gumbel, Log-Gumbel, Hazen și Log-Pearson 3, SUA au adoptat distribuția Log-Pearson 3.
Australia a optat de asemenea pentru distribuția Log-Pearson 3, în timp ce Marea Britanie
preferă distribuția logistică generalizată, iar China distribuția Lognormală (El Adlouni et al,
2008). În Romania, ca și în multe alte țări din Estul Europei repartiția Pearson 3 este utilizată
pe scară largă în prelucrarea statistică a debitelor maxime anuale.
2. Cadru teoretic
Înaintea oricărei prelucrări trebuie verificat dacă sunt îndeplinite ipotezele de bază ale calculului
statistic: independența și distribuția identică (iid), omogenitatea și lipsa tendinței. Următoarele
teste statistice sunt utilizate în acest scop (Ang and Tang, 2007):
- Testul Wald-Wolfowitz, denumit și testul secvențelor (Wald and Wolfowitz, 1943),
pentru a verifica cu o eroare dată ε independența a 2 seturi de date
- Testul Punctelor de întoarcere (Turning points test) este un test neparametric și poate fi
utilizat pentru a testa ipoteza nulă că elementele unei serii de timp sunt independente și
identic distribuite (iid)
- Testul Mann-Whitney-Wilcoxon pentru a arăta cu o eroare dată ε dacă valorile seriei
aparțin unei populații omogene
- Testul Mann-Kendall pentru a verifica cu o eroare dată ε ipoteza nulă privind absența
tendinței din cadrul seriei de timp.
58 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
f ( x; α , β ) =
(ln x )α −1 e
−
ln x
β
, x>0 ,α >0 , β >0.
α
x ⋅ β ⋅ Γ(α )
Utilizând un număr diferit de valori ale șirului de date analizat (de la 30 la 78 valori înregistrate
la stația Turnu Măgurele, respectiv până la 1000 valori generate pentru același amplasament)
s-a constatat că debitul teoretic Qp% corespunzând probabilității de depășire P% nu reprezintă
o valoare unică, ci aparține unui interval a cărui extindere depinde de datele utilizate pentru
prelucrările statistice. Astfel, pentru orice probabilitate de depășire P% în timpul anilor foarte
ploioși valorile Qp% cresc, în timp ce după o perioadă secetoasă se micșorează. Intervalul în
care debitul Qp% ia valori, denumit “interval de incertitudine aleatoare” depinde de lungimea
șirului statistic și de poziția acestuia în timp.
Pentru a evidenția incertitudinea epistemică în cadrul analizei statistice a datelor obținute din
măsurători s-au utilizat cca 60 distribuții, din care au fost reținute primele 10 clasate din punctul
de vedere al acurateței aproximării repartiției empirice prin repartițiile teoretice. Și în această
abordare debitul teoretic Qp% corespunzând probabilității de depășire P% nu reprezintă o
valoare unică, ci aparține unui interval denumt “interval de incertitudine epistemică”.
3. Studiu de caz
Pentru studiul de caz s-au utilizat debitele maxime anuale din intervalul 1931 – 2008de la stația
hidrometrică Turnu Măgurele. În continuare s-au aplicat teste statistice pentru a verifica
îndeplinirea condițiilor de bază: independența mutuală și distribuția identică (iid), omogenitatea
și lipsa tendiței din șirul de date. Rezultatele testelor statistice sunt prezentate în Tabelul nr. 1.
Turning point T=50 0.18115 Z 0.05 = 1.64485 0.85626 i.i.d prag 10%
Mann-Whitney-
W=700 0.03179 Z 0.1 = 1.28 0.97464 Omogenitate prag 10%
Wilcoxon
Lipsa tendinței prag
Mann-Kendall T=-115 0.49192 Z 0.05 = 1.64485 0.62278
10%
59 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
Testele statistice ale datelor înregistrate la Stația hidrometrică Turnu Măgurele nu au pus în
evidență o tendință de evoluție a debitelor maxime. Explicația este legată probabil de suprafața
mare a a bazinului Dunării, capabil să compenseze efectele locale ale schimbărilor climatice.
Ca urmare, cel puțin în acest caz se poate considera că fluctuațiile anuale ale debitelor maxime
pot fi atribuite în principal variabilității climatice.
Pe baza datelor din măsurători s-au obținut următorii parametri ai distribuției teoretice Log-
Gamma: α = 2654.6 , β = 0.0035 . Statisticile au valorile K _ S = 0.04999 , A _ D = 0.19349
iar χ calc
2
= 2.1548 , ceea ce permite acceptarea ipotezei nule conform căreia debitele maxime
anuale urmează o distribuție log Pearson 3.
60 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
61 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
Fig. 1. Curbele de probabilitate pentru diferite perioade analizate în cazul valorilor înregistrate
Din examinarea tuturor graficelor precedente rezultă că pentru un amplasament dat nu există o
singură curbă de probabilitate, ci un set a cărui împrăștiere este cu atât mai mare cu cât perioada
analizată este mai extinsă. Ca urmare, debitele maxime corespunzând unei probabilități de
depășire date se găsesc în cadrul unui interval de incertitudine a cărui extindere este din ce în
ce mai mare cu cât probabilitatea de depășire corespunzătoare este mai mică. Pentru
exemplificare în Fig. 2 se prezintă fluctuațiile debitului maxim 𝑄𝑄0.1% funcție de numărul de
valori din șir (volumul selecției). Intervalul de incertitudine corespunzător acestui debit este
cuprins între 18.800-20.000 m3/s.
62 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
Fig. 2.Fluctuațiile debitului 𝑄𝑄0.1% funcție de volumul selecției în cazul valorilor înregistrate
63 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
64 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
Fig. 3. Curbele de probabilitate pentru diferite perioade analizate în cazul valorilor generate
O altă abordare a constat în utilizarea mai multor distribuții statistice pentru analiza debitelor
maxime de la Turnu Măgurele. Repartițiile statistice au fost apoi ordonate funcție de gradul de
65 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
Graficele din Fig. 5 pun în evidență gradul de apropiere dintre distribuțiile teoretice și distribuția
empirică.
66 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 - 6
6. Concluzii
Debitele maxime corespunzând unei probabilități de depășire date nu reprezintă valori unice
așa cum se consideră în practica curentă, ci aparțin unui interval de incertitudine aleatoare și
epistemică. Acest interval poate fi pus în evidență utilizând fie o unică distribuție, fie analizând
mai multe repartiții statistice. Alegerea repartiției sau repartițiilor care modelează cel mai bine
repartiția empirică are la bază utilizarea testelor de concordanță Kolmogorov-Smirnov,
Anderson-Darling și hi-pătrat.
Incertitudinea aleatoare este pusă în evidență prin analiza unor serii de timp de lungime diferită
ale debitelor maxime înregistrate sau generate pe baza acestora. A rezultat că pentru aceeași
probabilitate de depășire P% debitele calculate 𝑄𝑄𝑃𝑃% sunt mai mari în timpul perioadelor umede,
în timp ce după o perioadă secetoasă aceleași debite descresc. Pentru studiul de caz analizat
aceste fluctuații pot atinge 10% pentru debitul maxim 𝑄𝑄0,1% , respectiv 8% pentru debitul 𝑄𝑄1% .
Intervalul de incertitudine aleatoare reprezintă consecința variabilității climatice normale la care
se pot adăuga și efectele schimbărilor climatice.
Incertitudinea epistemică (de cunoaștere) este analizată utilizând cca 60 distribuții statistice și
selectând primele 10 clasate conform unuia dintre testele de concordanță.
67 |
Revista Hidrotehnica, Vol. 63, Nr. 4 ‐ 6
Mulțumiri
Cercetările prezentate în cadrul articolului au fost obținute
prin proiectul Danube Floodrisk finanțat de Proiectul de
Cooperare Transnațională South East Europe (SEE)
Bibliografie
[1] Ang, A. H-S. şi Tang, W. H. (2007) Probability Concepts in Engineering, Emphasis on
Application to Civil and Environmental Engineering, John Wiley & Sons.
[2] Bobée, B., Cavadias, G., Ashkar, F., Bernier, J., Rasmussen, P. (1993) - Towards a
systematic approach to comparing distributions used in flood frequency analysis. Journal
of Hydrology, Volume 142, Issues 1–4, February 1993, Pages 121–136
[3] El Adlouni, S., Bobée, B., Ouarda, T.B.M.J. (2008) - On the tails of extreme event
distributions in hydrology. Journal of Hydrology. Volume 355, Issues 1–4, 20 June 2008,
Pages 16–33
[4] Koutsoyiannis, D. (2005) - Uncertainty, entropy, scaling and hydrological statistics.
Hydrological Sciences Journal, 50:3, p.404
[5] Maidment, D.R. (1992) Handbook of Hydrology. Ch. 18. Frequency analysis of
extreme events. 18.12-18.13. McGraw-Hill, Inc. ISBN: 0-07-039732-5
[6] Merz B., Thieken A.H. (2009) Flood risk curves and uncertainty bounds. Natural
Hazards, vol. 51, issue, 3, pp. 437-458.
[7] Wald, A. & Wolfowitz, J. (1943), An Exact Test for Randomness in the Non-Parametric
Case Based on Serial Correlation, Ann. Math. Statist., Volume 14, Number 4, 305-468
68 |