Proiectarea unei captari de apa

subterana

Universitatea din Bucuresti

Facultatea de geologie si geofizica
Profesor Daniel Scradeanu
Student: Pilitu Iuliana
Cuprins

Introducere:............................................................................................................................................. 3
Obiective: ................................................................................................................................................ 3
Etapele proiectarii : ................................................................................................................................. 3
1. Construirea modelului conceptual al hidrostructurii ...................................................................... 3
1.1Baza de date ................................................................................................................................... 3
1.2Modelul spatial ............................................................................................................................... 7
Modelul geomorfologic ................................................................................................................... 7
2. Spectrul hidrodinamic ................................................................................................................... 11
Regim nestationar ......................................................................................................................... 11
Regim stationar ............................................................................................................................. 13
3 Zonele de protectie ale captarii.......................................................................................................... 14
4 Sectiunea longitudinala ...................................................................................................................... 17
5 Concluzii.............................................................................................................................................. 17
Introducere:

Proiectarea captarilor de apa subterana presupune investigarea geologica si

hidrogeologica a zonei propuse pentru :
a) clarificarea structurii geologice
b) evaluarea parametrilor hidrogeologici ai formatiunilor acvifere
c) evaluarea resurselor de apa disponibile
d) evaluarea impactului exploatarii apei subterane asupra resursei disponibile

Obiective:

Obiectivele proiectarii unei captari de apa subterana sunt:

 Calcularea debitului optim pentru fiecare put, conform restrictiilor
impuse.
 Delimitarea zonelor de protectie sanitara.

Etapele proiectarii :

Etapele proiectarii sunt:

 Construirea modelului conceptual al hidrostructurii

 Calculul spectrului hidrodinamic in zona captarii
 Evaluarea zonelor de protectie sanitare

1. Construirea modelului conceptual al hidrostructurii

1.1Baza de date

Proiectarea captarii se va realiza pe baza datelor obtinute din:

 Investigarea hidrogeologica
o Amplasarea foraelor de investigare(figura 1)
 o Succesiunea litologica a zonei investigate(tabelul1)
 Caracteristicile tehnice ale captarii
o Amplasamentul puturilor (figura 2)
o Coordonatele puturilor (tabelul2)

Figura 1 Amplasamentul forajelor in zona stdiata

Tabel 1 Datele initiale privind dispunerea forajelor si adancimile culcusului de pietris
Figura 2 amplasamentul puturilor de captare

Tabel 2 Coordonatele puturilor captarii

1.2Modelul spatial

Modelul geomorfologic

Modelul geomorfologic are ca obiectiv schematizarea intinderii in plan a unitatilor

prezente in zona de investigare – LAC , TERASA si ZONA COLINARA.
Primul pas pentru realizarea modelului geomorfologic este codificarea binara a
formatiunilor lac si terasa ( prezentata in tabelul 3). Pentru codificarea binara am folosit
valoarea 1, acolo unde s-a interceptat formatiunea si valoarea 0 acolo unde nu s-a
interceptat formatiunea.
Urmatorul pas a fost construirea variogramelor pentru cele trei formatiuni .

Tabel 3 Codificare binara

Figura 3 Variograma lac

Figura 4Variograma terasa

Figura 5Variograma zona colinara

Rezultatul final este modelul 2D realizat prin harta cu probabilitatea de aparitie a celor trei
unitati, cu probabilitatea mai mare de 50%.
 Figura 6 modelul 2D

Pe modelul 2D obtinut am reprezntat puturile captarii si puturile imagine

corespunzatoare fiecaruia dintre ele.
 Raza de influenta este distanta de la foraj pana unde se simte raza pomparii. S-a realizat
raza de influenta pentru fiecare put cu ajutorul ecuatiei:
X=𝑥𝑝𝑢𝑡 + 𝑅 × 𝑐𝑜𝑠∅ × 𝜋

Y=𝑦𝑝𝑢𝑡 + 𝑅 × 𝑠𝑖𝑛∅ × 𝜋

R=500m
 2. Spectrul hidrodinamic

Calculul spectrului hidrodinamic în zona captarii se face pentru doua tipuri de regim de
curgere:

 Regimul de curgere nestationar (modelul JACOB) care se instaleaza la începutul

perioadei de functionare a captarii;
 Regimul de curgere stationar (modelul DUPUIT) care functioneza pe tot parcursul
exploatarii apei prin captare, daca nu sunt variatii mari în timp ale debitului pompat.

Regim nestationar

Regimul de curgere nestationar are o durata de functionare redusa, la începutul intrarii în

exploatare a puturilor captarii. În perioada regimului de curgere nestationar zona de
influenta a pomparii apei din puturile de exploatare se extinde în spatiu pana la atingerea
regimului stationar.

Modelul analitic de calcul recomandat este modelul JACOB.

S-a determinat regimul nestationar de curgere din zona de influenta a captarii la doua
momente diferite, respectiv t1= 50 de zile si t2=100 de zile, si s-au reprezentat grafic.
Figura 7 regim nestationar 50 de zile

Figura 8 regim nestationar 100 zile

Regim stationar

Regimul stationar de curgere se instaleaza dupa maximum o saptamana de la începutul

functionarii puturilor captarii si este evaluat cu modelul analitic DUPUIT.

Stabilirea debitului pompat din fiecare put, în regim stationar, a fost ales astfel încat sa
produca în zona de influenta a captarii o denivelare maxima egala cu doua treimi din
grosimea acviferului.

Tabel 4 denivelarea maxima obtinuta si debitul corespunzator

Dupa stabilirea debitului s-a realizat spectrul hidrodinamic în regim stationar.

Figura 9 spectrul regim stationar

 3 Zonele de protectie ale captarii

Zonele de protectie sanitara trebuie dimensionate pe baza:

 Spectrului hidrodinamic al curgerii în zona de influenta a captarii în regim stationar

 Timpilor de transit pentru zonele de protective:
o T=20 zile pentru zona de protectie sanitara cu regim sever;
o T=50 zile pentru zona de protectie sanitara cu regim de restrictii.

Fig.10 Modelul realizari zonelor de

protectie

Zona de protectie sanitara cu regim sever: zona de protectie sanitara cu regim sever se
reprezinta grafic printr-un contur stabiliti pe baza distantelor de la puturi calculate pentru
t=20 zile, pe minimum 3 linii de curent care converg spre fiecare put.

Zona de protectie sanitara cu regim de restrictii: zona de protectie sanitara cu regim de

restrictii se reprezinta grafic printr-un contur stabilit pe baza distantelor de la puturi
calculate pentru t=50 zile, pe minimum trei linii de curent care converg spre fiecare put.
Conturul zonei de protectie sanitara cu regim de restrictii se reprezinta pe aceeasi harta a
spectrului hidrodinamic din zona captarii pentru regimul stationar pe care s-a reprezentat si
conturul zonei de protectie sanitara cu regim sever.
 Pentru realizarea zonelor de protectie am calculat distantele si timpul pe intervale pentru
fiecare linie de curent construita:

Figura 10 Distanta si timpul pe intervale

Apoi am plotat distantele si timpul pe un grafic, cu ajutorul caruia am calculat d20 si d 50

14

12
y = 4.8129x + 2.5753

10

0
0 0.5 1 1.5 2

Figura 11 grafic distante –timp

Cu valorile d20 si d50 am calculat coordonatele punctelor de pe cercurile care

delimiteaza zonele de protectie.
Figura 12 ZONA DE PROTECTIE PENTRU 20 DE ZILE
 4 Sectiunea longitudinala

314

313.8

313.6

313.4

313.2

313

312.8

312.6

312.4
nestationar 50 nestationar 100
0 500 1000 1500 2000 2500

5 Concluzii

Prin realizarea modelului geomorfologic s-a schematizat extinderea în plan a celor

trei unitati: LAC, TERASA si ZONA COLINARA.

În concluzie denivelarea maxima egala cu doua treimi din grosimea acviferului

(H=41,69m) este28m. Cu ajutorul acesteia s-a determinat debitul în valoare de 56500 m3/zi.

Cu ajutorul liniilor de curent s-au realizat cele doua zone de protectie, cu regim sever
si cu regim de restrictie.