Reproducerea interzis& Nerespectarea Standardelor de Stat este urmériti conform 8 Page PRETUL Let 2,00 Cod CUPS C2, 5 624131.3 REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 1913/2-76 CONSILIUL, NATIONAL TEREN DE FUNDARE Inlocuter PENTRU STIINTA STAS 101670 SI TEHNOLOGIE Determinarea densititii scheletului piminturilor |__| INSTITUTUL, ROMAN Casiticarea.alfanumerted DE STANDARDIZARE oa FOUNDATION GROUND TERRAIN DE FONDATION Cocoa Determination of density of earth Detenninaton de ta densité ay shelstom quclette des sala Onpoyeaene nzorwocns 1, GENERALITATI 1.1, Prezental standard stabileste metoda ¢ scheletului piminturilor ce aleituiese terenml de fundare definit conform Si 1243-74 gi 1917-73 1.2. Densitatea scheletului unui pimint este raportul dintre masa particulelor solide com- ponente ale pimintului respectiv si volumul propriu al acestor particule, fari goluri, la tem- peratura de referinta 20°C. 3. Pentru determinarea densitifii scheletului pimintuiilor care contin: argili sub 50% {determinatd conform STAS 1913/5-74), materii organiee sub 2% (determinate conform STAS ‘107/1-76), struri solubile in aps sub’ 0,2% gi care la examinarea vizualX au aspect omo- en, se foloseste apa ea lichid de referin 14. Pentru determinarea densititii scheletului celorlalte piminturi, ce nu se ineadreazi in prevederile punetului 1.3, se va folosi ca lichid de referint& ui lichid nepolar zen, petrol lampant ete.), respectind-se normele de telniea securitifii, protectia, munci paza contra. incen‘iilor. determinare, in laborator a_ densitifii AS 3950-74, gi Pentru calculele ingineresti referitoare In terevul de fundare se foloseste nofiunea a sclicletului pmintului. Aceasta. se obtine inmultind densitatea sehe- gravitajionala care se considera rotunjiti la 9,81, de greutate volumie Ietului cu aceeierat 2. PRINCIPIUL MBTODEL Metoda consti in determinarca masei particolelor solide ale piuminturilor prin einta- ririre, determinarea volumulni lor cu pienometrul gi caleularea densititi. 3. PREGATIREA MATERIALULUL 1, _Fragmentele din blocuri, bolovinisuri si pietrisuri se sfarmA, cu mijloace adeevate, pind la; twecerea materiaaini prin sita 2,0 (STAS 1077-67). 3.2. — Proba brut& din nisipurile uscate, se omogenizeaz prin amestecare si apoi se reduce prin metoda sferturilor (STAS 1850-62), la aproximativ 100 g; accasti probs reprezentativa, Se mojareazi intr-un mojar de ceramicé durd, astfel ca intreg materialul si treact prin sita 0,2; se introduce acest material intr-o fiold de cintirire, se usuck in etuvd Ia 105-£2°0 pina I mast constant’, dupa care se pistreaz in exsicator, la temperatura mediului ambiant, in vederea determinarii densitiii scheletului 3.3. Din plminturile coezive se rizuieste o cantitate de pimint de aproximativ 100 ¢ care apoi se usuct; in continuare se"procedeaz ca la pet. 3.2. 4. REACTIVE — Api distilatt desaeratié tari CO,, — Benzen p. a. — Petrol lampant fiert gi filtrat, conform precizatilor pet. 1.4. si Anexa ‘Aprobat de: INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Blaborat initial in 1980 Data intrirli in vigoare Str. Edgar Quinet nr. 6 BUCURESTI ee eee Telex 11312 CNST R : a 1976-02-01STAS 1913/2-76 - 5, APARATURA SI MATERTALE — Mojar eu pistil din ofel. - Mojar cu pistil din ccramied dura. — Sith ou fesitur’ din sirmi 2,0, STAS 1077-67. — Siti cu fesiturd din sirma 0,2, STAS 1077-67 — Btuva electrich ca termostat, cu posibilitate de reglare a temperaturii Ja 10542°0. — Fiole de cintrire de aproximativ 100 em’, ienometru de aproximativ 100 cm? en termometra, fig. 1a (sau pieno- metru de aproximativ 100 cm* cu tub eapilar, fig. 1b). Fig. t = Pilnie din stick en @ aproximativ 50 mm, eu coadi seurti. = Megink. = Baie de nisip electrici (sam pomp’ de vacuum ce asiguris 0 depresiune Ia aproximativ 20 mm coloand de mercur, sau eventual un alt dispozitiv analog). — Rizitoare. — Termometru 10...40°C eu precizia 0,1°C, ew tijf subtire (in cazul folo sirii picnometrulai cu tub capilar), — Exsicator cu elorur’ de ealeiu si exsicator de vacuum. — Balan’ analitica. 4, PREGATIREA APARATURIL 4.1. Picnometrul se curiti bine pentru a nu avea pete de grisime sau resturi de material pirintos gi se usue’, Capilaral dopului trebuie si fie liber gi lipsit de stranguliri. Se va Observa ea fiecare pionometru si fie asortat cu dopul su (acelayi numAr de reper). Picno- metrele se manevreazi cu mina curati, bine degresati. Pilnia din sticli gi fiolele de cints- Tire so curifi gi se usuci bine. Picnometrele astfel pregitite pentru Incru, pilniile de sticlA gi fiolele de cintarire se pistreazi in exsicator.—3- STAS 1913/2-76 4.2. Vienometrele pregitite ca la pet. 4.1 se cintdrese la balan{a analitied, iar masele acestora m, so seria intr-un tabel (conform anexei 3), ordonate dupa numiirul de reper, propria fieedrui picnometru. Picnometral umplut cut lichidul de referin{a intrebuintat se eintireste la balanfa ana- litied Ia diverse temperaturi din ecartul temperaturilor uzuale (15. ..30°C). Relatia intre variagia temperaturii yi tul temperaturilor uzuale, si se poate contro ariaja masei pienometrului este liniar, in ecar- gtafie, orile my se inseria intr-un tabel, ordonate dupi mumral de reper, al tieedrai picnometru si dup temperatura la care sa efeetuat determinarea, Aceste valori se controleaza perivdie pentru a sesza decalibrarile pienometului sur- venite ea urmare a inedlzirilor repetate. 5. MOD DE LUCRU 5a. _ Din materialul fin mojarat, bine useat in etuvi la 103-42°C, pind la masi constant’, flat in fiolele de cintirire in exsicator, Ia temperatura mediului ambiant, se introduce in pichometra cu ajutoral pilnici o cantitate de aproximatiy 12...20 g (limita inferioar’ pentra inaterialele argiloase, limita superioara pentru materialele nisipoase), dupi eare se cinti- reste la balanta analitien ; cunoseind mass pienomeirului gol, contorm pet. 4.2, prin seddere se objine mast materialului introdus in piehometru, respectiv masa materialului luat in deter Se toarnit apoi in pienometru lichidul de refering ales pind ce se acoperi: materialul pimintos si se completeaz’ in continuare pink la umplerea, aproximativ, a jumiitate din ¢apacitatea pienometrului; stratul de lichid trebuie st acopere pamintul cu’minimum 2 em ; lichidul se va introduce ew griji pentrn a se evita feuomenul de plutire a particulelor Determinarea se exeeuta in paralel in trei picnometre eu material din aceiasi probit, Be agani pienometrele pe baia de nisip si se inedlzese progresiv pink la fierbe hevb apoi 1) minute, asigurindu-se o fierbere lent si regnlatd, astfel ea materialul pan ul fie aitucat pe peretit interior! ai picnometrului, nencoperiti de lichid, sam si ius din ierherea se poute efeetna prin vacuumare Jao depresinne convenabili lichidului de referint’i ales (pentra proximativ 20 mm col, Ug; pentre benzen aproximaliv 160 num col, Hg; penta petrol lainpant, aproximativ 6,3 am col. Ie), ath inten reci- pient tang (exsieator de vacunim), in care se amplaseazi pienometrele, sau prin adaptarea Dicnonictrelor la dispozitivul de vacuumare printr-un dop de cauciue’ prevazut ew wa tub din sticli.cu robinet; se va urméri atent ca vacuumul si tie reglat eonvenabil si continun, fel ea fierberea s& fie lent& si regulatt timp de 15 minute. OBSEAVATTE : = tn car folostit Mehidelor nepotave, fierbetea este Indlat sf se faeSprin-metoda yaeuu- inst, To acest caz se detcrwini densitates la diverse temperntarl si factor de corcclic propriipentri fieetve. cantitate ailiaetd, Densitotes Wiehidclor nepolare ee calcu Eiuvse fa din tabele ‘conform anexet 2. fn eszul utilzériipetrotulul lampant, acesta se aduce aproape de flerbere, iar dupa reir si sedimentare ge lta pin hint de filtra-pentro precipitate faarte five, pear Indepartatea substanfelor rapinoase gl asfaltoase, stitsitul fierberii, indiferent de procedeul ales, pimintul din pienometra trebuie ni acoperit en un strat de iminium 1 em lichid ‘de referiu(& 5.46. _Dupi fierbere si ricire se completeazt lichidnl de referiata, din picuometru, pind ta reper, introdueindu-Latent pria prelingere pe porelii dim sticlt, evitind ayitarea, materialului Plmnintos $i se Jasit si se riceased la temperatura mediwiui ambiant Se aplici apoi dopul astfel ea pienometeul si fie plin en liebidul de refering pint ta reper, se sterge exteriorul eu o hirtie de filtra si apoi cu o mesini curath (se ve -vita manipu- latea pienometrului cx mina) gi se cintreste la balanfa anaitied me 5.8. ‘Temperatura mediulai ambiant in timpul determinivii poate fi intre 15°C si 30°C, 6. CALOU REZULTATELOR 6, Densitates scheletulni pimintului in eazul folosirii apei distilate, p, (densitatea pro- bei fag de api Ia 20°C p,%) se calculeazi cu relatia: ee ee m+ my — my iar greutatea volumick a scheletului pimintului cu relagia 981. %STAS 1913)2-76 masa pimintului lat in determinare, useat Ia 105-42°C, ing masa picnometrului umplut pind la reper eu lichidul utilizat, ing, masa picnometrului cu pimint, umplut pink la reper eu lichidul utilizat, in x densitatva lichidului de refering’ utilizat, la temperatura (°C, in glem® (respectiv : fin cazul folosirii apei; off, in eazul folosirii benzenului; gf, in cazil folo: sitii petrolului lampant), U4, factor de coreefie pentru dilatarea lichidului ae referina la temper: vura °C, adie Pe, in cazul folositii apei; gy = 2%, in cazl folo- cs e luis dp in cam! folosirii petrotului lampant). Valorile factorului de coreetie pentru api sint date in anexa 1; pentru lichidele nepolare se va proceda conform anexei ge densitatca scheletului pimintului, in g/em® ye grentates volume a sehelotului plinintului, in mNjem? (respectiv kNfa), oP densitatea lichiduluizde referinti la temperatura de 20°C (respectiv in exznl foo: sirii apei 92) 6.2. — Remultatul este media aritmeticl celor 3 determina rotunjite Ja a treia zeciuald care nu diferd intre cle ea mai mult de + 0,01 glem*, Rezultatele determinarilor se tree in formularul din anexa 3. ANEXA 1 Vatorte denstaqit apet sh a fectorulut de corcesie ] T 7 “¢ oo | ot | oa | os | oe | os | oe | av | os | oo le [se sme | | anna | ommor | ean | oan | earns o ame | “ \—— ee | Onees | 50809 | v.99 | o.nes0 | oouess | 0.99886 | osunee | 0.0089 | anys! | oss we | | | | —|——}-— es sows | e007 | 10000 | somes | 10008 | omoot | 10008 | Lome | 0080 pw | 0,9987 | 0.09876 | 0,90874 | 0.99872 | 0.99870 | o,90860 | o,09667 | 0.99805 | 0.99803 | v,99801 | mre ep a ee ee te | 00057 | 100096 | 00054 | 0002 | 9050 | 1.0000 | 097 | son | 19048 | 0008 (ee Boones | sonnse | 100080 | 1.0008 | os | \ 18 | — —-| -—-| -_-—_ —-| ___|-__|—-—_|- 1.00039 | 1.00098 | 300036 | ,00084 | 00082 | 3,00090 | 100028 | 3.00026 | 1.00024 | 1,00008 rw | 0.9984 | ca 0,99837 | 0,90835 | o.osss | 0,09881 | 0,99829 all oosat | 0.99822 1s |—| — -| | oe te | 1400021 | 1.00019 | 1,00017 | 1.00018 | 1,00013 | sono | 10009 | 200007 | 1,000 | 40002 | | — ee | 0.00820 | 0.00818 | o.ooste | o,o08i%"| o,gusi2 | o.ne10 | 0.90808 | o,00806 | 0.90804 | 0.0801 » —— —— |_| we_| ssowo | ox | oss | onoms | ost | oxo | osmer| comes | comes | earn be | asonaa | ooze | oars | oar | oarioo | oan | o9iree | ogwra | oavrea | oavre a | | a de _| o.se07s | 0.09976 | 0.90074 | 0,00072 | 0.90060 | o0067 | o,caaes | o.o00e2 | o.0et | o,a00se 2 -|—— te | ome, eet | oom | oan | canoer | oownus | eee | ons | omnes | oooms te_| ones | oamin | onan | pore | core | oor | oso | cower | oars | onona 2 | ; ‘je | 0.90888 | 020000 | 0.90028 | 0.00028 | co0828 oaeat | omar | aoame 0.99014 | op901t it 1 Aie) a5 = STAS 1913/2-76 ANEXA 1 (conttauare) [ce | 0.29720 | 0.90727 | 0.99725 a |e 90 | 0.80727 | 0 0.99715 | 0,99712 | 0.99710 | 0.99707 iso re ome [nl 0.99904 | 0,99901 | 0.99899 | 0.99806 te vee 1.99906 os ese | oom mn | ca | ona | | cas | ane ‘Ye | 0.00889 | cat | o.0e7s | 09876 | o,00679 | 0,00870 | 0.90888 | 0.9865 | c2086s | 0.00800 | be _| ganar | ener | over | omer | aces | ones | even | onsen | aos7 | oanese be _| 0.99857 ex | 0.00651 | oneun 0.99855 | 0.99882 | o,o0e49 | o.o0s7 | 0.9044 0.99841 | 0.99838 0.99635 | 0,99682 | 0.90629 | 0.90626 0.99814 a o.v0808 | 0.99805, 0.90826 | 0.90883 0.99606 | 0.99648 | 0.99640 | 0.90687 oon | o.enas | cons | o,oo22 | ogoato | ooste 99618 eta | 90000 c.oo07 | o.nrot | enon | o.o7ae ose | see | ese | eosen c.9006 | ose |-ceonn | ose? | jean oa oer | er o,90577 | 0.00574 | aausz1 | 0.90508 n | cers | 0.0780 | ase | 0) | 0995 | oss | agen o,o071d | 0.90741 | 0.90738 | 0,90735, 0.90728 | 0.99725 | 0,o0722 0 Foon: | om conse | 201 0.99717 0.0716 ANEXA 2 DE’ (ERMINAREA DENSITATI] LICHIDELOR NRPOLARE In tabelele 1 si 2 din prezenta anex sint date valorile cele mai freevent intilnite ale densitaifii si factorului de corectie pentru petrol lampant si respectiv pentru benzen, Pentru determinarea densititii lichidelor nepolare folosite se fac, de reguli, dows celuingt pienometra; odat umplat pind Ia reper eu api bidistikit’ m, Si alta Gati umplut pind a reper cu lichidul de referingX nepolar m, (respectiv mp in cazul ber zewului; mp in cazul petrolulni lampant), ambele la acciasi temperatura. ‘Luind din ancxa 1 densitatea apei pentru temperatura la care sa faicut determina rea ph, se caleuieard densitatca lichidului nepolar 9}, (respectiv : ply in cazul benzenulut gh in -cazul petrolului lampant) ew ajutorul relagiei : my, Ph in m, masa pienometrutui plin pind la in g, ‘im, masa pienometrului plin pin la reper cu lichid de refering’: nepoiar, 1 acceasi temperatura °C, ig, e& densitatea ape, la temperatura t°C (luatijdin tabel), in gfem?. et densitatea lichidalui nepolar de referinfi, ia temperatura. t°C, in g/cm, Densitatea lichidului nepolar de referinjé astfel doterminat’ este cert Ia a treia zocimali. Se repeti deterininarea pentru diferite temperaturi. ‘Variapiile densititilor lichidelor nepolare (benzen gi petrol lampant) sint foarte sensibil lineare i se pot controla graf OBSERVATIE : — Caleulul aproximativ. al densitaiior lichidelor nepolare pentru diverse temperaturl se poate face cu urmitearcle relafit stabilite expertmental: = pentru benzen: ey IoD — 11,004.10-* (t= 209) — pentru petrol lampant eff teg? — (0,680.10-* «¢— 20) im care: ef denstaten Denzenvlut, Ia 6," tn glen’, AP densitaten Denzenutul, la 20°C, tn em®, fp denstates petrolutal empent, Ia Cy tn gem’, ff densitatea petrotuut lampant, Ia 20°C, in glem’, {temperatura onrecare tn ecartul 15...30°0) er cu api bidistilata, la temperatura 6%6H STAS 1013/2-76 Formulele de mai sus se aplick dupit o verificare la dou temperaturi cu diferent de aproximativ 10°C intre ele. Cunoseind suceesinea de valori ose poate calcul factorul de coreetie gy, (res: pectiv: Yq in eal bonzenufui; Jp in cazul petroluini lampaut) pentru diverse temperaturi eh, ef Factorii de corectie se inscriu intr-un tabel de wz curent si sint proprii cantititit de lichid pentru care s-anl facut determiniiile de verificare. Votorteteeevente ale degstiyitpetrotat lompant 51 fatorual de coreti raetul 1 T T © 6] as] w | we] | ms] is | ome | | os | | | I cr | asi | osiz0 | asi | ost | oats | ossee | ossen | oie | owe | osmz as || jf |- - oe | 190 1,00383 | 1,00333 | 1,00296 | 1,00259 | 1,00210 | 1,00173 | son | 1,00086 | 1,00037 {a0 | 2s | ot | ans | a | 25 | os | ons | me | ats | | | | | j 7 se | asia | aoe | osner | onrrs | ears | oxore | oss | oats | soot | 1 | — | —|~ —|—_|- Ge | 100000 | o,e00s0 | o,oaasa | 0.99863 | 0.90426 | 0.99777 oes | eoiss os0016 | | 1 e es ee = 1 i | 1 1 je ngnst | ost | aor | oor | oso | oane7 | ognss | osust | osva7 | oates | eae | meat | eee | lesa Voloriteteeevente ale denstitt Bonzenatat st fortrutut de eoreti Tabet 2 ] ] 7 e ws | ws | we | as | 7 | ms | 198 1 | | | ca | omar | age | assis | osens | oss | 0370s | osrze —| _j; |__| \ _|-—_ go | 10062 | t0058 | 0019 | 10088 | nae | 1.0092. | 4.0013 | 1.0007 \ | | 7 7 7 e |» | ws | a | as | m | [oj me | ae | ats \ t | | | arco | 06755 | asrie a | oars [ ose | ose | oams | Ye [11a | oame | oan | oans | one | esr | oso | ont | game [ow + [=| me] =| me] 2 | ef | se] | =» | \ \ 1 ve [osm | oan | esr T oror | ossve | acer | o.scas | o.seso | o.o7s | o,see0 tx | anno | come | oan | osear | ose | oom | oows | assy | cosa | aosss=7= STAS 1913/2-76 ANEXA 3 LAHORATOR GEOTEHNIC Proc ooo eee eee eee gamle ee Ghbeo Sondaj : Pete 06 Coa : DETERMINARFA DENSITATIL SCHELETULUL co jamie plsnometre lemente de can lemente de ealeut ae eee ‘asi pionometru-+material Masi pienometru Mask material Masi picnometra-+tiehia ‘Masa plenometr lib ‘Temperatura Denaitate Mehta Factor de corectie material Liehid de refering utiieat Executat do. eo Dee es