Hydropower-Effects Final ENG

Machine Translated by Google
Proiectul GEF „Permiterea cooperării transfrontaliere și a resurselor integrate de apă

Management în Bazinul Nistrului”
PNUD • OSCE • UNECE
ANALIZA EFECTELOR AZCURILOR DE DNISTER

PE STAREA RÂULUI DNIESTRU
Raportul grupului de experți moldo-ucraineni
Supliment tematic la Analiza Diagnostică Transfrontalieră a Bazinului Fluviului Nistru
Viena • Geneva • Kiev • Chișinău

2019
Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului Global Environment Facility (GEF) „Permiterea cooperării
transfrontaliere și managementului integrat al resurselor de apă în bazinul fluviului Nistru” de către
membrii grupului de experți moldo-ucraineni privind analiza efectelor rezervoarelor Nistrului asupra
Râul Nistru, compus din: Vasily Greben, Vladimir Gubanov, Oksana Gulyaeva, Gabriel Gilka, Elena
Zubkov, Anatoly Kalashnik, Vitali Kolvenko, Ruslan Melian, Mihail Penkov, Ilya Trombitsky, Alexander
Usov.
Proiectul GEF este implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Organizația
pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în cooperare cu Comisia Economică pentru Europa a
Națiunilor Unite (UNECE).
Comentariile și sugestiile au fost oferite de German Bejenaru (Agenția Austriacă de Dezvoltare), Leonid
Kalashnyk (OSCE), Bo Libert (UNECE), participanți la reuniunile Comisiei bilaterale pentru Utilizarea
Durabilă și Protecția Bazinului Nistrului desfășurate la Chișinău în septembrie. 17, 2018 și la Kiev, 4
aprilie 2019, precum și participanții, celei de-a doua reuniuni a Comitetului director al proiectului GEF
„Permiterea cooperării transfrontaliere și managementul integrat al resurselor de apă în bazinul
fluviului Nistru”, desfășurată la Odesa în 18 decembrie 2018.
Coordonarea grupului de experți și editarea tehnică a raportului: Nickolai Denisov (Zoï Environment
Network).
Sprijinul organizatoric al grupului de experți: Anna Zhovtenko, Natalya Kozenko, Nadejda Mazur
(OSCE), Hanna Plotnykova (OSCE / UNECE).
Coordonarea generală a proiectului GEF „Permiterea cooperării transfrontaliere și managementului

integrat al resurselor de apă în bazinul râului Nistru”: Tamara Kutonova (OSCE).
Traducere din rusă originală în engleză: Artyom Klimenko.
Aspect și design grafic: Yulia Madinova.
Design copertă: Carolyn Daniel (Zoï Environment Network), Yulia Madinova.
Ilustrație pe copertă: Mikhail Larionov, „Les poissons” (Tiraspol, 1906) © 2019, ProLitteris, Zurich.
Fotografie © 2019, Centre Pompidou, MNAM-CCI, Dist. RMN-Grand Palais / Philippe Migeat
© OSCE 2019
Conținutul, opiniile, evaluările și concluziile exprimate în această publicație sunt ale autorilor și nu reflectă
neapărat opiniile oficiale ale organizațiilor și țărilor implicate în implementarea sau finanțarea proiectului.
Denumirile utilizate și informațiile oferite nu reprezintă o expresie a vreunei opinii din partea acestor organizații
și țări cu privire la statutul juridic al vreunei țări sau a oricăror teritorii, orașe și zone aflate sub jurisdicția sa, sau
despre delimitarea granițelor sale.
Deși s-au depus toate eforturile pentru a asigura o calitate înaltă a publicației, autorii și implementatorii proiectului
nu își asumă nicio responsabilitate pentru exhaustivitatea și acuratețea informațiilor, posibilele erori sau posibilele
implicații ale utilizării informațiilor, concluziilor și recomandările cuprinse în această publicație. Regretăm
eventualele erori și omisiuni din text.
2
CUPRINS
LISTA ILUSTRAȚIILOR................................................... .................................................. .............4
LISTA DE MESE............................................... .................................................. .............................5
LISTA INSERȚILOR ............................................... .................................................. ........................5
INTRODUCERE................................................. .................................................. .......................6
1. CARACTERIZAREA ZAZURILOR SI EFECTELE HIDROMRFOLOGICE ALE LOR

CONSTRUCTIE ................................................. .................................................. ......................8
2. IMPACTUL MODIFICĂRILOR STRUCTURALE ASUPRA MEDIULUI ACVATIC ȘI COMUNITĂȚILOR

BIOTICE.................................... .................................................. ...................................10
2.1. Impactul asupra regimului de sedimente în suspensie.................................................. ................10
2.2. Efectul asupra condițiilor fizico-chimice ............................................. ........................12
2.3. Impactul asupra organismelor acvatice.................................................. .....................................15
3. FLUCTUAȚII ZILNICE ȘI IMPACTUL LOR ASUPRA STĂRII
SECȚIUNEA TRANSFRONTIERĂ................................................... .................................................. ...24
3.1. Descrierea fluctuațiilor zilnice ale scurgerii............................................. ......................24
3.2. Impactul asupra caracteristicilor fizico-chimice ale apei .............................................26
3.3. Impactul asupra organismelor acvatice.................................................. .....................................27
4. MODIFICĂRI PE TERMEN LUNG ȘI REDISTRIBUȚIA INTRAANUALĂ A SCURTĂRII..................................28
4.1. Modificări pe termen lung ale scurgerii naturale.................................................. .......................29
4.2. Redistribuirea intra-anuală a scurgerii prin rezervoare .................................. ......31
4.3. Impactul schimbărilor hidrologice asupra stării comunităților biotice din Nistrul de
Jos................................... .................................................. .............................36
4.4. Asigurarea funcțiilor de bază de alimentare cu apă.................................................. ...................37
5. CONCLUZIE............................................... .................................................. .......................42
LISTA DE REFERINTE ............................................... .................................................. ...............46
ANEXA I. Compoziția taxonomică a faunei piscicole din bazinul Nistrului înainte și după reglementarea
scurgerii ............................. .................................................. ............................49
ANEXA II. Consumul de apă în bazin în aval de HPP-2 (mln m3 pe an) ...........52
3
LISTA ILUSTRAȚIILOR
1.1 Harta fizică a bazinului Nistrului

1.2 Dispunerea liniară a hidrocentralelor și rezervoarelor
2.1 Debitul mediu anual al sedimentelor în suspensie la Zalishchyky o/p și în aval de Dubossary HPP (2) în
1959-1980
2.2 Debitul mediu anual al sedimentelor în suspensie la Zalishchyky și în aval de
CHE Nistru (Mogilev-Podolsky) în perioada 1990–2015
2.3 Debitul mediu lunar de sedimente în suspensie pentru perioada 1994-2015, în aval de CHE Nistru: Mogilev-
Podolsky (1), Grushka (2), în aval de CHE Dubossary
2.4 Debitul mediu anual de sedimente în suspensie pentru 1994 - 2015 în aval de
CHE Nistru: Mogilev-Podolsky, Grushka, în aval de CHE Dubossary
2.5 Variația anuală medie pe termen lung a temperaturii apei din aval de CHE-1 Nistru, la Mogilev-Podolsky și
Grushka o/p(e) din 1990 până în 2015
2.6 Diferența de temperatură medie lunară a apei la Camenca o/p în perioada 1990–2015, comparativ cu
1951-1980
2.7 Numărul speciilor de pești din zona Naslavcea-Camenca în anii 1950-1959 și 1996-2000
2.8 Pescuitul comercial în lacul de acumulare Dubossary pe ani, tone
2.9 Modelul mediu de pescuit comercial în lacul de acumulare Dubossary în anii 1960 și 2000
2.10 Captură de resurse biologice acvatice în estuarul Nistrului, cursurile inferioare ale
Râul Nistru și sistemul de lunci inundabile din regiunea Odesa în 1983 - 2017, tone
2.11 Structura capturilor comerciale în estuarul Nistrului, cursul inferior al
Râul Nistru și sistemul de câmpie inundabilă în 1983 și 2017, tone
3.1 Amplitudinea fluctuațiilor diurne ale nivelului apei în aval de CHE Nistru-2 (Naslavcea-1) și CHE Dubossary
(Vadul-lui-Vodă - 2) în a doua jumătate a anului 2018
3.2 Debitul măsurat (m3 /s) și viteza de curgere (m/s) în Mogilev-Podolsky (2012 și 2013)
3.3 Stratificarea oxigenului și temperaturii în tronsonul de baraj al lacului de acumulare Nistru și fluctuațiile
oxigenului dizolvat în aval de barajul HPP-2 în timpul zilei (caz special -
toamna 2014: 1 – 2 km, 2 – 57 km, 3 – 83 km de barajul HPP-2)
3.4 Dinamica zilnică a conținutului de oxigen dizolvat în secțiunea transfrontalieră a Nistrului (la 2 km de barajul
HPP-2) în absența stratificării oxigenului în rezervorul Nistrului în timpul eliberării în mediu (primăvara
2015)
4.1 Diferența curbelor integrale ale debitului mediu anual de apă al Nistrului în secțiuni ale posturilor hidrologice
individuale
4.2 Modificări multianuale ale debitului maxim de apă în timpul inundațiilor de primăvară la Zalishchyky o/p
(m3 /s)
4.3 Modificarea debitelor medii lunare de apă în perioada 1990–2015 în raport cu scurgerea naturală datorată
la reglementare
4.4 Modificarea debitului mediu lunar de apă în raport cu scurgerea naturală pentru diferite perioade
exploatarea rezervoarelor și a CHE
4.5 Schimbarea scurgerii minime și maxime în Mogilev-Podolsky în 1990–2015, comparativ
cu 1951-1980
4.6 Distribuția intraanuală a debitelor medii lunare de apă pentru 1990–2015

la Bendery și Mogilev-Podolsky o/p(e)
4
4.7 Caracteristicile pe termen lung ale perioadelor de inundații de primăvară la Zalishchyky o/p și ecologice și
eliberare de reproducere la situl HPP-1 Nistru
4.8 Modificări pe termen lung ale volumului de scurgere a apei în timpul inundațiilor de primăvară la Zalishchyky o/p și
ale volumului total de scurgere în timpul inundațiilor de primăvară (inclusiv deversările în mediu) în amonte de
HPP-1
4.9 Numărul de cuiburi de ibis lucios și stârc mic în Delta Nistrului din 1972 până în 2009
4.10 Consumul de apă în bazinul Nistrului în aval de HPP-2 pentru perioada 1965–2017 și o prognoză până în 2028, pe
tipul de utilizare a apei și țările din bazin, milioane m3 pe an
LISTA DE MESE
1.1 Caracteristicile morfometrice ale lacurilor de acumulare Nistru
2.1 Compararea caracteristicilor grupurilor dominante de macronevertebrate din zona transfrontalieră înainte și după
construcția complexului hidroenergetic Nistru
2.2 Compararea caracteristicilor grupurilor dominante de macronevertebrate din zona din aval de lacul de acumulare
Dubossary (raionul Vadul-lui-Voda) inainte si dupa construirea acestuia
2.3 Compararea caracteristicilor moderne ale fitoplanctonului în secțiunile de râu din aval de
Lacurile de acumulare Nistru și Dubossary
2.4 Compararea caracteristicilor zooplanctonului în tronsoane ale râului în aval de lacurile de acumulare Nistru și
Dubossary înainte și după construcția complexului hidroenergetic Nistru
2.5 Bogăția de specii a peștilor de Nistru înainte și după crearea rezervoarelor
5.1 Efectele construcției și exploatării rezervoarelor și recomandări pentru continuare

actiuni
LISTA INSERȚILOR
2.1 Probleme de metodologie ale analizei impactului schimbărilor structurale
2.2 Caracteristici ale regimului termic și de oxigen al lacului de acumulare Nistru
2.3 Lista speciilor de macronevertebrate dominante din zona transfrontalieră înainte și după
construirea complexului hidroenergetic Nistru
3.1 Probleme metodologice ale fluctuațiilor zilnice ale scurgerii
3.2 Transformarea eliberării la un sit transfrontalier
4.1 Probleme de metodologie ale analizei modificărilor scurgerii pe termen lung

4.2 Bilanțul hidric al lacului de acumulare Nistru
4.3 Eliberare eco-reproductivă
4.4 Analiza situației la captarea de apă Chișinău și măsuri de remediere propuse
5
INTRODUCERE
Această analiză a impactului construcției și exploatării cascadei de rezervoare a CHE Nistru

și PSPP-uri privind regimul hidrologic și ecosistemul din partea inferioară a bazinului Nistrului precum și privind
asigurarea funcțiilor de bază de gospodărire a apelor a fost realizată de un grup mixt de experți format din
specialiști ai organizațiilor și instituțiilor științifice, de proiectare, economice și de mediu ale Republica Moldova1
, și Ucraina în cadrul proiectului GEF „Permiterea cooperării transfrontaliere și
managementului integrat al resurselor de apă în bazinul râului Nistru”.
Această analiză se bazează pe dovezile disponibile, inclusiv sursele publicate, datele observațiilor hidrologice,
hidrochimice și hidrobiologice ale agențiilor guvernamentale din Moldova și Ucraina, precum și date și informații
istorice ale organizațiilor științifice și industriale din ambele țări.
Activitățile grupului au urmat principiile comune de colaborare stabilite la întâlnire

asupra problemelor hidroenergetice desfă urate în cadrul proiectului GEF la Chi inău la 15 aprilie 2018:
buna credinta;
dorin a de dialog;
evitarea problemelor de politizare;
respect pentru pozi ia colegilor;
răbdare;
flexibilitate în definirea proceselor de negociere a problemelor și a opiniilor.
În analiza datelor și tragerea concluziilor, grupul de experți s-a străduit pe cât posibil să ajungă la un consens între
membri. Pentru a asigura discuții mai deschise, întâlnirile
grupului a respectat regulile Chatham House: să maximizeze diseminarea informațiilor despre progresul și
rezultatele lucrării, fără referire la membrii săi și la sursele specifice ale opiniilor exprimate
2
.
Pe parcursul anului 2018-2019, grupul a avut trei întâlniri de lucru. La prima ședință desfășurată în perioada 18 -
19 iunie 2018 în probleme privind Kiev, 3 cel metodologic general
munca grupului a fost discutată și, în principiu, convenită, inclusiv periodizarea analizei (luarea în considerare a
perioadelor înainte de construcția rezervoarelor și după umplere și punere în funcțiune), identificarea principalelor
tronsoane pentru analiză (transfrontaliera aproape de baraj). secțiunea, cursul mijlociu și inferior al Nistrului),
alegerea posturilor de observare și periodicitatea datelor hidrometeorologice pentru analiză, precum și lista
preliminară a indicatorilor hidrologici, hidrochimici și hidrobiologici pentru analiză, ținând cont de recomandările
și dovezile UE. Pe baza rezultatelor întâlnirii, a fost o componență și structura finală a grupului
stabilit și Termenii săi de referință pregătiți.
1 Denumită în continuare Moldova

2 „Când o întâlnire, sau o parte a acesteia, are loc conform Regulii Chatham House, participanții sunt
liberi să folosească informațiile primite, dar nici identitatea, nici afilierea vorbitorilor, nici a oricărui alt
participant nu pot fi revelat”: https://www.chathamhouse.org/ chatham-house-rule.
3
Proiectul Global Environment Facility „Permiterea cooperării transfrontaliere și managementului integrat al
resurselor de apă în bazinul râului Nistru”. Reuniunea de lucru a grupului de experți pentru analiza impactului
rezervoarelor HPPa Nistrului asupra stării bazinului fluviului Nistru: orașul Kiev, Ucraina, 18 - 19 iunie 2018.
Rezumatul întâlnirii.
6
La a doua ședință de lucru desfășurată la 14 septembrie 2018 la Chișinău4 , grupul a discutat

rezultatele schimbului preliminar de date și analiza acestuia cu privire la schimbările în regimurile de scurgere,
temperatură și oxigen, starea comunităților de macronevertebrate, dinamica pe termen lung și nevoile actuale de apă
din bazin. Conform rezultatelor ședinței, s-a propus completarea analizei hidrologice cu privire la fluctuațiile intrazilnice
ale debitului și nivelul apei, caracteristicile regimului de inundații de primăvară și bilanțul hidric al lacurilor de acumulare.
De asemenea, s-a sugerat utilizarea informațiilor complementare în analiza hidrochimică și completarea bazei de date
de informații hidrobiologice pentru analiză cu datele Institutului de Zoologie din Moldova și materialele disponibile
privind starea comunităților de pești din Nistru, avifauna și ecosistemele din Nistru. Lunca Nistrului. În cele din urmă, s-a
convenit extinderea analizei utilizării apei prin reconstruirea datelor pe termen lung privind consumul de apă al Moldovei
și Ucrainei în cursul mijlociu și inferior al Nistrului și prognoza expertului acestuia.
La a treia întâlnire de lucru desfășurată la 3 aprilie 2019 la Kiev, liderii și adjuncții subgrupurilor de experți au discutat și
au clarificat proiectul acestui raport.
Proiectul de rezultate ale analizei au fost prezentate la prima și a doua sesiune a Comisiei pentru Utilizarea Durabilă și
Protecția Bazinului Nistrului de la Chișinău 18 septembrie 2018 și la Kiev 4 aprilie 2019, precum și la cea de-a doua
ședință a Comitetul director al proiectului „Permiterea cooperării transfrontaliere și managementului integrat al
resurselor de apă în bazinul râului Nistru” la Odesa în 18 decembrie 2018 .
Rezultatele și concluziile finale ale analizei efectuate de grupul de experți au fost incluse într-o formă scurtă în Planul de
management al bazinului hidrografic transfrontalier al Nistrului, precum și elaborate și publicate sub forma acestui
raport.
În partea substanțială a prezentului raport, efectele construcției și exploatării rezervoarelor sunt împărțite în două
categorii: cauzate în principal de modificări structurale (reamenajarea fizică a rețelei de drenaj, canal și lunca inundabilă
a Nistrului – capitolul 2); și cauzate de modificări ale scurgerii datorate redistribuirii și reglării acestuia de către rezervoare
de stocare (explorate în capitolele 3 și 4). Concluzia conține o imagine de ansamblu asupra schimbărilor majore aduse
de construcția și exploatarea lacurilor de acumulare Nistru, precum și recomandările grupului privind studiile viitoare și
măsurile de remediere.
De menționat că sarcina grupului de experți a fost să analizeze impactul exploatării instalațiilor hidroenergetice. Totuși,
acesta nu este singurul motiv al schimbărilor în regimul hidrologic și comunitățile biotice ale Nistrului. Ele sunt, de
asemenea, influențate de schimbările climatice, poluarea industrială și casnică, construcții, protecția coastelor,
modificările stării bazinului hidrografic, răspândirea speciilor invazive și alți factori. Planul de management al bazinului
hidrografic transfrontalier al Nistrului ia în considerare, printre altele, impactul acestor factori. .
4
Proiectul Global Environment Facility „Permiterea cooperării transfrontaliere și managementului integrat al resurselor de apă în
bazinul râului Nistru”. Întâlnire de lucru a grupului de experți privind analiza impactului lacurilor de acumulare a Nistrului asupra
stării bazinului Nistrului: Chișinău, Republica Moldova, 14 septembrie 2018. Rezumatul întâlnirii. ,
7
1. CARACTERIZAREA ZAZURILOR SI EFECTE HIDROMRFOLOGICE ALE LOR

CONSTRUCTIE
Sursa: Direcții strategice ... 2015
Fig. 1.1. Harta fizică a bazinului Nistrului
Rezervoarele hidrocentralelor din Nistru sunt polivalente și asigură nevoile de irigare, alimentare cu apă,
controlul inundațiilor, producerea de energie electrică, transport maritim, recreere etc. De-a lungul s-au
construit trei rezervoare fluviale și un rezervor al unei centrale electrice cu pompare (PSPP). lungimea
râului.
Fig. 1.2. Dispunerea liniară a hidrocentralelor și rezervoarelor
8
Tabelul 1.1 Caracteristicile morfometrice ale lacurilor de acumulare Nistru
Rezervor tampon The

Lacul de superior Dubosar
Indicator Inainte de
acumulare al Nistrului După PSPP iaz al Rezervor
PSPP
comisar. PSPP
comisar.
Nivel normal de reținere (NRL), m 121,0 72,0 77,1 229,50 28,0

125,0 82,0 82,0 - 30,0
Nivel de reținere forțată, m
Volumul mort, m 102,5 67,0 67,6 215,50 24,2
Suprafața pânzei freatice la LNR, km2 136,0 5,9 7,3 2,61 67,5
Volumul rezervorului la LNR, mln m3 2657 31,0 58,1 41,43 266,0
Volumul util, mln m3 1907 23,4 31,8 32,70 163,4
Lungime, km 194,0 19,8 19,8 2,90 127,5
Latime medie, m 701,0 298,0 369,0 900,0 529,0
Adâncime maximă, m 54,0 9,0 17,1 29,75 19,5
Adâncime medie, m 19,5 5,3 6,7 15,90 4,54
Surse de date: Proiect de reguli, 2017; Certificare, 1983
Restructurarea ecosistemelor fluviale și urmărirea schimbărilor ecosistemice în gura de vărsare a Nistrului

început în 1955 cu construcția CHE Dubossary. Umplut în 1954 - 1956, rezervorul Dubossary, conform designului său
(Certificare, 1983), este utilizat pentru a efectua reglarea scurgerilor sezoniere, reglarea săptămânală a scurgerii în
perioada de debit scăzut și în perioada de inundație - scurgerea zilnică.
regulament. Scopul rezervorului este de a satisface nevoile de hidroenergie, irigații, pescuit și alimentare cu apă. Este un
rezervor de dimensiuni medii cu adâncimi mici.
Cel de-al doilea val de schimbări semnificative din anii 1980 este legat de punerea în funcțiune a complexului
hidroenergetic Nistru (denumire modernă – cascada CHE și CSE Nistreană) (Fig. 1.1).
Lacul de acumulare Nistru, dat în exploatare în decembrie 1981, realizează reglementarea sezonieră (cu elemente
multianuale) a scurgerii Nistrului (Reguli, 1987). Trăsăturile caracteristice ale rezervorului sunt lungimea și adâncimea
mare, lățimea relativ mică și tortuozitatea semnificativă. Conform principalelor caracteristici morfometrice (Tabelul 1),
acesta aparține unei categorii de corpuri mari de apă adâncă de la poalele dealurilor (Avakyan, 1987). Scopul rezervorului
este controlul inundațiilor, consumul de apă, hidroenergie, irigații.
Rezervorul tampon, rezervor tehnic, dat în exploatare în 1987 prin construirea unui baraj de preaplin la 20 de kilometri
în aval de CHE-1 Nistru, este utilizat pentru alinierea debitului de apă, provenită din lacul de acumulare Nistru (Regulament
1987). La sfârșitul anilor 1990 - începutul anilor 2000, a fost efectuată reconstrucția complexului hidroenergetic tampon
în vederea punerii în funcțiune a CHE Nistru-2. La începutul anilor 2000, construcția PSPP a dus la modificări ale
caracteristicilor morfometrice ale rezervorului tampon (Tabel. 1 .1). După lansarea primei unități PSPP în 2009, rezervorul
a fost folosit ca iaz inferior al PSPP. Rezervorul tampon asigură o reglare zilnică și săptămânală și aparține categoriei de
rezervoare de canal mic, de mică adâncime.
Pe malul drept al rezervorului tampon a fost creat un iaz superior PSPP . În timpul nopții, când cererea de energie este
scăzută, apa este pompată din rezervorul tampon, în timp ce în timpul solicitărilor de vârf dimineața și seara apa este
evacuată înapoi, trecând prin hidrocentrale. În funcție de caracteristicile morfometrice, rezervorul poate fi clasificat ca
un rezervor umplubil cu adâncimi medii.
9
2. IMPACTUL MODIFICĂRILOR STRUCTURALE ASUPRA MEDIULUI ACVATIC ȘI BIOTICULUI

COMUNITĂȚILE
Inserarea 2.1 Probleme de metodologie ale analizei impactului schimbărilor structurale
Analiza modificărilor hidrochimice și hidrofizice s-a concentrat pe studierea conținutului de oxigen dizolvat în apă, a
temperaturii acestuia și - ca caracteristică a modificărilor scurgerii solide - a debitului sedimentului în suspensie. Pentru
analiză, am folosit informații de la Centrul Hidrometeorologic al Ucrainei, Serviciul Hidrometeorologic de Stat al Moldovei
și Centrul Hidrometeorologic din Tiraspol:
pe debitul mediu lunar și mediu anual al sedimentelor în suspensie – de la punctele de observare din Zalișciki, Mogilev-
Podolsky, Grushka, în amonte de hidrocentrala Dubossary;
temperaturile medii lunare ale apei – de la punctele de observare din amonte de CHE-1 (rezervor tampon), Mogilev-
Podolsky, Grushka, Camenca și din amonte de CHE Dubossary;
pe apă oxigen dizolvat – de la punctele de observare din amonte de CHE Nistru-1,

Naslavcea, Otach, Soroki.
În studiu sunt luate în considerare două perioade: înainte de construcția barajului HPP-1 (1951–1980) și perioada de
exploatare (1990–2015). Perioada 1980-1990 este exclusă din analiză datorită umplerii lacului de acumulare Nistru în
acești ani, construcției și punerii în funcțiune a CHE-2, precum și în funcție de caracteristicile ciclului climatic. Perioada
1990–2015 coincide cu faza actuală a încălzirii climatice, care se reflectă direct în schimbările hidrofizice.
La analiza modificărilor hidrobiologice, am folosit informațiile disponibile despre bogăția speciilor, speciile dominante,
indicatori cantitativi ai prezenței hidrobionților (abundență, biomasă) împreună cu indicatori suplimentari (indici biotici,
indici de saprobitate etc.). Sursele de informare au fost monografii și studii științifice care sintetizează rezultatele studiilor
hidrobiologice de teren înainte și după crearea rezervoarelor, precum și date din monitorizarea hidrobiologică de către
Serviciul Hidrometeorologic de Stat al Republicii Moldova (Naslavcea, Otaci, Soroca, Rezina). , Dubosar
lac de acumulare în amonte și aval de Dubossary, lac de acumulare Dubossary în amonte, Vadul-lui-Vodă și Bendery).
Pentru a calcula caracteristicile grupurilor dominante de macronevertebrate, a fost utilizat software-ul ASTERICS http://
www.aqem.de/.
2.1. Impact asupra regimului de sedimente în suspensie
O trăsătură caracteristică a scurgerii solide a Nistrului superior și mijlociu nereglementat este variabilitatea
sa intra-anuală, care depinde semnificativ de conținutul de apă (coeficient de corelație 0,71–0,84)
(Melnik, 2006, 2010). Cea mai mare parte a sedimentelor în suspensie se formează în timpul inundațiilor
de primăvară și ale inundațiilor de ploaie. Valorile medii lunare variază într-un interval foarte larg - de la
0,21 la 2400 kg/s (Cadastru de Stat, râuri). Din anii 1950 până în prezent, a existat o tendință de scădere a
cantității de sedimente în debitul nereglementat al râului, conform unor estimări – de până la 40% (Melnik,
2010; Cadastru de stat, râuri).
10
Înainte de reglarea scurgerii, la gura Nistrului ajungeau aproximativ 3,5–6 milioane de tone/an de solide în suspensie
(Hydrobiological, 1992; Ecosystem, 1990). Odată cu punerea în funcțiune a lacului de acumulare Dubossary,
aproximativ 90% din sedimentele în suspensie în cursurile inferioare ale râului (Figura 2.1.)
(Anuarul Hidrologic) a fost interceptat, ceea ce a dus la colmatarea activă a rezervorului: din 1955 până în 1981
volumul său total a scăzut cu 45%, volumul util - cu 23% (Certificare, 1983). Debitul de sedimente către secțiunea
transfrontalieră a râului și către lacul de acumulare Dubossary a fost redus semnificativ datorită construcției lacului
de acumulare Nistru (Fig. 2.2), iar volumul actual de scurgere solidă în aval de barajul lacului de acumulare Dubossary
este practic. neschimbat pe tot parcursul anului, indiferent de conținutul de apă (Cadastru de Stat, râuri).
Lacul de acumulare Nistru interceptează, de asemenea, în medie 90% din sedimentul în suspensie care intră în el
(Anuarul Hidrologic), însă colmația acestuia este mai puțin intensă: din 1981, volumul total a scăzut cu doar 11%, util
- cu 4,7% (Proiect de Reguli). , 2017). De-a lungul lungimii sedimentului de rezervor, depunerea are loc în diferite
moduri: debitul maxim (până la 60% din suspensiile primite) se observă în intervalul de 120-150 de kilometri în
amonte de baraj, cea mai mică depunere de sedimente are loc în coadă și tronsoane de baraj (Gulyaeva, 2009).
Fig. 2.1. Debitul mediu anual de sediment în Fig. 2.2. Debitul mediu anual de sediment în
suspensie (kg/sec) la Zalishchyky (1) și în aval de suspensie (kg/sec) la Zalishchyky
Dubossary HPP (2) în 1959-1980. o/p (1) și în aval de CHE Nistru
(Mogilev-Podolsky) (2) în 1990–2015.
Surse: Anuar hidrologic 1951–1977; Cadastru de stat, râuri 1978–2015.
O astfel de distribuție afectează direct compoziția chimică a sedimentelor de fund din secțiunea mijlocie a lacului de
acumulare Nistru (Boyko, 1999), deoarece cea mai mare cantitate de poluanți absorbiți – până la 70% – cade pe
fracțiile medii de nămol de acolo (Denisova, 1975) . Depunerea activă a solidelor în suspensie duce, de asemenea, la
o clarificare semnificativă (transparență sporită) și o schimbare a culorii apei (Gulyaeva, 2013). Spre deosebire de
lacul de acumulare Dubossary, în aval de barajul Nistrului se observă o creștere a conținutului de substanțe în
suspensie în apă în timpul sezonului de ape mari și a inundațiilor de primăvară comparativ cu perioadele de apă
scăzută (Cadastru de Stat, râuri).
În aval de rezervoare are loc doar o refacere parțială a conținutului de substanțe în suspensie din apă și debitul
crește la 0,1 kg/s pe kilometru de canal. La o distanță de 148 de kilometri de barajul HPP-2 din regiunea o/p Hruska
în unii ani, valorile medii lunare pot ajunge la 80-90 kg/s, în timp ce debitul mediu lunar și anual al solidelor în
suspensie variază de la 5 până la 25 -30 kg/s (Fig. 2.3 - 2.4).
11
Fig. 2.3. Debitul mediu lunar de sedimente în suspensie (kg/sec) pentru 1994-2015,
în aval de CHE Nistru: Mogilev-Podolsky (1), Grushka (2), în aval de CHE Dubossary (3)
kg/s
25
20
15 2
10
3
5
1
0
4991
6991
8991
0002
2002
4002
6002
8002
0102
2102
4102
Fig. 2.4. Debitul mediu anual de sedimente în suspensie pentru 1994 - 2015 în aval de CHE Nistru:
Mogilev-Podolsky (1), Grushka (2), în aval de CHE Dubossary (3)
Astfel, astăzi, la gura Nistrului (Cadastrul de Stat, râuri) nu ajung mai mult de 1–1,2 milioane de tone/an de solide
în suspensie, ceea ce este de 3-6 ori mai mic decât înainte de reglementarea scurgerii5 .
2.2. Efect asupra condițiilor fizico-chimice
Regimul de temperatură al râului este determinat în mare măsură de caracteristicile de proiectare ale barajului
CHE Nistru-1 (apa este preluată de la o adâncime de 27–43 de metri), precum și de regimul termic al lacului de
acumulare Nistru (Insert 2.2).
5
Estimările de mai sus se referă la scurgerea totală a solidelor în suspensie, inclusiv a particulelor solide de diferite origini
și dimensiuni (inclusiv argilă, nămol, nisip). În cadrul acestui studiu, variabilitatea pe termen lung a scurgerii fracțiilor individuale de
sediment nu a fost explorată, deoarece ar necesita o analiză detaliată a datelor privind distribuția dimensiunii particulelor pentru
diferite perioade de timp. În general, scurgerea solidă în aval de rezervoare este determinată atât de volumul, cât și de compoziția
sedimentului care intră în rezervoare: fracțiile ușoare sunt precipitate mai puțin activ. Conform datelor postului de observare
Zalishchyky, la începutul anilor 2000, ponderea
fracțiunile de nisip din scurgerea solidă din amonte de lacul Nistrului s-au ridicat la 5–10%. Extracție unidirecțională
de nisip și pietriș din albia Nistrului afectează și redistribuirea și volumele de scurgere solidă (nu există estimări cantitative).
12
Inserarea 2.2. Caracteristici ale regimului termic și de oxigen al lacului de acumulare Nistru
Masele de apă sunt prezente în rezervorul Nistrului timp de 4-5 luni. Ca urmare, toți indicatorii de calitate a apei sunt formați
în rezervorul însuși. O trăsătură caracteristică a regimului său termic este separarea masei de apă a rezervorului în perioada
de vară în trei straturi orizontale, grosimea fiecăruia fiind instabilă și depinde de condițiile hidrometeorologice. Stratul
superior (epilimnion) cu o grosime de până la 10 metri apare, în special, din cauza vitezei scăzute de scurgere și a curenților
de vânt, precum și a amestecului slab vânt-undă. Cea mai mare scădere verticală a temperaturii (1-3 ° C/m) în timpul verii se
observă cel mai adesea la o adâncime de 10 până la 20 de metri (Cadastru de Stat, lacuri). Trecerea inundatiilor duce la
amestecarea semnificativa a apei pe toata adancimea si formarea unui tablou atipic perioadei de vara lipsit de straturi
termice distincte.
Similar regimului de temperatură, conținutul de oxigen al tronsonului de râu din aval de cascada CHE Nistrului și CPPS este
afectat de conținutul de oxigen dizolvat din masele de apă adâncă ale lacului de acumulare Nistru care intră în amonte de
CHE. Vara și începutul toamnei, nu există surse de oxigen în stratul inferior al rezervorului (hipolimnion), iar din cauza
descompunerii aerobe a materiei organice în suspensie, acesta este consumat activ. În consecință, rezervele de oxigen
dizolvat acumulate în perioada iarnă-primăvară se epuizează treptat în această zonă. Cea mai mare diferență verticală în
concentrația de oxigen coincide de obicei cu stratul de termoclin.
Prezența unui rezervor tampon și a rezervorului superior PSPP nu face decât să netezească influența lacului de
acumulare Nistru asupra temperaturii apei, dar nu contribuie semnificativ la creșterea acestuia (Shevtsova, 2008).
Cea mai mare influență asupra regimului termic al tronsonului de râu se observă direct în aval de
barajul HPP-2 în iunie (scăderea temperaturii cu 7,5–8 grade) și noiembrie (creștere a temperaturii cu 5,5–6 grade). În
aval, temperatura apei se apropie treptat de valorile sale naturale (Fig. 2.5).
Fig. 2.5. Variația medie anuală pe termen

lung a temperaturii apei din aval de CHE Nistru-1
(1), la Mogilev-Podolsky (2) și Grushka o/p(s) (3) din
1990 până în 2015 (1- 12 la axa y stați luni de zile).
Surse: Anuarul Hidrologic al Ucrainei 1990–2015;

Cadastrul de Stat al Apelor din Republica
Moldova, 1978–2015.
Încălzirea apei în secțiunea albiei râului are loc mai intens (0,3–0,4 grade la 10 kilometri) decât răcirea (0,2–0,3 grade la
10 kilometri). În Camenca, după mulți ani de observații, vara, abaterea temperaturii apei de la valorile sale naturale nu
depășește 2,7 grade (Fig. 2.6). În rezervoare apa se încălzește mai intens decât în zonele fluviale. Ca
rezultat, în porțiunea superioară a lacului de acumulare Dubossary (orașul Rybnitsa-Rezina), temperatura apei
13
corespunde valorilor naturale. Regimul termic al Nistrului de Jos se află în afara zonei de influență a lacurilor de
acumulare din cascada CHE și PSPP-uri Nistru (Cadastru de Stat, râuri).
Fig. 2.6. Diferența de temperatură medie

lunară a apei la Camenca o/p în 1990–
2015, comparativ cu 1951-1980. (axa x
reprezintă luni, axa y – grade).
Surse: Anuarul Hidrologic 1951-

1977; Cadastrul de Stat al Apelor al
Republica Moldova, 1978–2015
Regimul de oxigen al tronsonului fluvial din aval de cascada CHE și PSPP-uri Nistru este afectat de conținutul de oxigen
dizolvat în masele de apă adâncă ale lacului de acumulare Nistru care intră în amonte de hidrocentrală (Insert 2.2). În
perioada de iarnă-primăvară, nu există o deficiență de oxigen în stratul inferior, cu toate acestea, vara și începutul
toamnei, concentrația sa poate scădea la zero. Cu toate acestea, turbulența crescută a fluxului în rezervorul tampon, în
rezervorul superior al PSPP și în amonte de HPP-2 duce la o resaturare destul de rapidă a apei cu oxigen. Conform
datelor de monitorizare6
, concentrația de oxigen dizolvat în apă la locul transfrontalier
variază în principal între 7–12 mg/dm3 .
În prezent, în zonele râului cu dezvoltare intensivă a macrofiților (în amonte de satul Volchinets) în absența surselor de
apă uzată în timpul zilei, au existat cazuri de scădere a conținutului de oxigen până la 56 - 64% saturație (Zubkov, 2007) .
Pe lângă parametrii enumerați mai sus, expediția hidrochimică comună moldo-ucraineană din 2011 (Meliyan, 2011) a
observat și o scădere destul de accentuată a reacției acide (pH) a apei din rezervorul tampon față de lacul Nistru: de la
8,1. –8,2 la 7,6 cu creșterea ulterioară în tronsonul aval al râului la 8,1 la intrarea în lacul de acumulare Dubossary. În
lacul de acumulare Dubossary s-a observat o alcalinizare suplimentară a apei (probabil asociată cu procesele vitale ale
vegetației acvatice) - până la 8,3 în amonte și în amonte de baraj.
Expediția, bazată pe eșantionarea unică de-a lungul râului, a constatat, de asemenea, absența oricărui efect vizibil al
rezervoarelor de canal asupra conținutului de substanțe organice solubile în apă (valoarea consumului de oxigen
chimic) și a unui număr de alți parametri, inclusiv sarea. compoziția (sulfați, cloruri, reziduuri uscate), biogeni (forme
minerale ale azotului și fosforului), conținutul de produse petroliere, metale grele, unele pesticide organice și
hidrocarburi poliaromatice.
6
http://dnister.meteo.gov.ua/ua/water_quality și Hydrochem. Anuar. EQMD.
14
2.3. Impact asupra organismelor acvatice
Vegetație acvatică mai înaltă
În 1945-1948, vegetația acvatică superioară a fost foarte slab dezvoltată în Nistru, deși plantele erau distribuite pe tot
râul (Iaroșenko, 1957). Înainte de construcția lacului de acumulare Dubossary în cursul mijlociu al Nistrului în tronsonul
dintre orașul Soroca
iar satul Cioburciu nu s-au putut gasi decat exemplare unice din mai multe specii de macrofite (ibele, milfoil, cornwort).
În cursul de sus și de jos al Nistrului, malul
vegetația de hornwort, milfoil și diferite specii de pondweed s-au dezvoltat relativ bine (Yaroshenko, 1957).
Construcția și exploatarea rezervoarelor au determinat o scădere a debitelor maxime și a crescut transparența apei în
secțiunile inferioare ale albiei, ceea ce a contribuit la dezvoltarea masivă a vegetației acvatice superioare în cursul
mijlociu și a dat macrofiților posibilitatea de a înrădăcina ferm în pământ. Până în 1991, vegetația acvatică superioară,
reprezentată în principal de hidatofite (plante scufundate în întregime sau în mare parte în apă), a apărut de-a lungul
întregului râu de la Naslavcea până la Dubossary. Ca urmare, numărul speciilor de macrofite care se dezvoltă în
tronsonul Naslavcea-Camenca a crescut de la câteva la 26, în lacul de acumulare Dubossary – la 43, iar gradul de
supraîncărcare a zonei de apă a crescut de la 0,7-1% la 10-15% în anii 1980 și până la 85% în prezent (Sharapanovskaya,
1999, Smirnova-Garaeva, 1980, date de la Institutul de Zoologie din Moldova). Dezvoltarea masivă a vegetației acvatice
superioare în cursul mijlociu al râului, cauzată în principal de construcția cascadei Nistrului, are efecte diverse. Pe de o
parte, comunitățile de plante oferă noi substraturi și habitate pentru alte organisme acvatice, contribuie la oxigenarea
apei în timpul fotosintezei și sunt implicate în procesarea poluării etc. Pe de altă parte, procesele de putrezire a
vegetației acvatice și perifiton plumb la poluarea secundară a apei cu substanțe organice și la o scădere a conținutului
de oxigen dizolvat în apă (Zubkov, 2007).
Redistribuirea scurgerii și scăderea asociată a vitezei curgerii la confluența Nistrului și Glubokoy Turunchuk în estuarul
Nistrului a contribuit la creșterea cu 9,5 km2 a suprafeței formațiunilor de caltrop de apă Trapeta natantis și crin galben
de baltă Nuphareta luteae , ambele formațiuni. care sunt enumerate în Cartea Verde a Ucrainei. Reglementarea scurgerii
nu a avut un impact negativ asupra unor specii de macrofite ale Nistrului de Jos enumerate în Cărțile Roșii ale Ucrainei
și Moldovei: mușchiul plutitor Salvinia natans (L.) All ., castanul de apă Trapa natans L. și inima plutitoare. Nymphoides
peltata (SG Gmel.) O. Kuntze. Cu toate acestea, dezvoltarea macrofitelor a înrăutățit condițiile de viață ale peștilor:
moartea unor mase mari de macrofite în lacurile de inundații din deltă în
toamna și iarna accelerează cursul succesiunilor naturale, duc la colmatarea și scăderea adâncimii corpurilor de apă și
crește probabilitatea morții din cauza scăderii nivelului de apă.
oxigen dizolvat.
Macronevertebrate
Comparația trăsăturilor moderne7 ale grupurilor dominante de macronevertebrate din secțiunea transfrontalieră a
râului în aval de cascada Nistrului (conform datelor Institutului de
Zoologie și Anuarul Calității Apelor de Suprafață al Republicii Moldova privind elementele hidrobiologice ale EQMD) cu
cele de dinainte de construcția rezervoarelor (conform
7
Calculul caracteristicilor a fost efectuat folosind software-ul ASTERICS ( http://www.aqem.de/ ), care
ne permite să calculăm mai mult de 60 de parametri pentru comunitățile de nevertebrate macrobentos.
15
Yaroshenko, 1957) a permis tragerea unui număr de concluzii cu privire la schimbările care au avut loc (Tabelele 2.1 și
2.2).
Tabelul 2.1 Comparația caracteristicilor grupurilor dominante de macronevertebrate din

zona transfrontalieră înainte și după construcția complexului hidroenergetic Nistru
Proporția de specii înrudite cu un anumit

Bogăția de Jacquard
Un numar de Biomasă, substrat [%]
Ani taxoni Saprobitate Similitudine
ind./m2 g/m2
EPT [%]a nămol nisip pietriș stânci veg. Index
1945–1951b 2500 31 21,4 2,10 5 5 4 53 28

<10%
2016–2017c 12000–18000 24–150 4,8–5,6 2,11 18–21 4–14 4–5 13–19 31–34
a – EPT-Taxa - numărul relativ de specii (%) Ephemeroptera, Plecoptera, Trichoptera (efie, stoneflis, caddisflies).
b – Date medii pentru tronsonul de la Galich la Soroca.
c – Date medii pentru tronsonul de la Naslavcea la Soroca.
Surse de date: Yaroshenko, 1957; Anuarul Calității Apelor de Suprafață a Republicii Moldova privind elementele
hidrobiologice ale EQMD și datele Institutului de Zoologie al Academiei de Științe din
Moldova (Mungiu, 2017)
Tabel 2.2 Comparația caracteristicilor grupelor dominante de macronevertebrate din zona din aval de lacul de
acumulare Dubossary (r. Vadul-lui-Vodă) înainte și după construirea acestuia*
Proporția de specii înrudite cu un anumit

Bogatie Jacquard
Număr Biomasă, substrat [%]
Ani de taxoni Saprobitate Similitudine
ind./m2 g/m2
EPT [%]a nămol nisip pietriș stânci veg. Index
1945–1951 2300 20,3 14,3 1,98 17 10 1 45 15

7–17%
2016 11200 56 9,3 2,12 20 12 5 10 33
а – EPT-Taxa - numărul relativ de specii (%) Ephemeroptera, Plecoptera, Trichoptera (efierele, stoneflies, caddisflies).
____________
* Râul din zona Vadul-lui-Vodă este influențat proeminent de afluentul poluat Reut
Surse de date: Yaroshenko, 1957; date ale Institutului de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei
(Mungiu, 2017)
Între cele două perioade se observă o schimbare radicală a compoziției speciilor grupului dominant de macronevertebrate
din zona transfrontalieră (indicele de asemănare a speciilor Jacquard <10%; insertul 2.3). Astăzi, în nucleul dominant al
comunităților de macronevertebrate, cel mai mare număr de specii (34%) aparține speciilor grupului fitofile (asociate cu
plante acvatice), în timp ce înainte de construcția rezervoarelor, speciile grupului litofil (asociate cu un substrat solid –
roci) au fost predominante (52%). În primul rând, aceste schimbări sunt un efect al dezvoltării masive a macrofitelor în
această secțiune a râului. Există, de asemenea, o creștere semnificativă (de la 5% la 21%) a numărului de specii pelofile
(asociate cu nămol).
16
Inserarea 2.3 Lista speciilor de macronevertebrate dominante din zona transfrontalieră înainte și după
construirea complexului hidroenergetic Nistru
Înaintea După
Alboglossiphonia heteroclite (Linnaeus, 1761) + b
Anopheles sp. + b
Baetis sp. + + c
Bithynia tentaculata (Linnaeus, 1758) + b, c
Chaoborus sp. + b
Chironomus plumosus-Gr. + A
Chironomidae Gen. sp. + b
Cricotopus sylvestris-Gr. + + c
Elmidae Gen. sp. + b
Erpobdella sp. + b
Esperiana esperi (Férussac , 1823) +
Gammarus kischineffensis (Schellenberg 1937) + b
Haliplus ruficollis (De Geer, 1774) + b
Heptagenia sp. +
Hydropsyche sp. +
Lepidostoma hirtum (Fabricius, 1775) + b
Lithoglyphus naticoides (C. Pfeiffer, 1828) + + c
Monodiamesa bathyphila (Kieffer, 1918) +
Oligochaeta Gen. sp. + b
Ophidonais serpentina (Muller, 1774) +
Orthocladiinae Gen. sp. +
Physella acuta (Draparnaud, 1805) + b, c
Pisidium casertanum ssp. + b, c
Polypedilum scalaenum-Gr. +
Radix sp. + + b
Rheotanytarsus sp. +
Stagnicola corvus (Gmelin, 1791) + b
Theodoxus danubialis ssp. +
Theodoxus fluviatilis ssp. + b, c
Thienemannimyia lentiginosa (Cartofi prăjiți, 1823) +
Valvata piscinalis ssp. + b
Valvata pulchella Studer, 1789 + c
a – Potrivit lui Yaroshenko, 1957.

b – Datele EQMD al SGS din Moldova (2016).
c – Datele Institutului de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei
17
În râul din aval de HPP-2 și zona de apă a rezervorului Dubossary, speciile reofile sau tipice acvatice ale râului sunt
înlocuite de limnofile tipice (Cricotopus algarum (Kieffer, 1911), Cricotopus sylvestris (Fabricius, 1794), Chaetogammarus
warpachowskyi189 . , Limnomysis benedeni Czerniavsky, 1882, Physella integra (Haldeman, 1841), Lymnaea peregra
(OF Müller, 1774), Eudiaptomus gracilis (Sars GO, 1863) și E. graciloides (Lilljeborg, 1888,) (Zubkov, 1863).
Datorită reducerii numărului de exemplare de efei, se observă o scădere a % din averea EPT (de la 21% la 5%). O
comparație directă a bogăției speciilor de macronevertebrate în secțiunea transfrontalieră a râului înainte și după
construirea rezervoarelor nu este posibilă. În același timp, conform datelor indirecte8 se poate presupune că numărul
total de specii nu s-a modificat semnificativ.
Numărul total de macronevertebrate a crescut de la 2,5 la 18–24 mii ind./m2 , în timp ce lor
biomasa sa modificat de la 31 la 24 - 150 g/m2 .
Datorită prezenței unui regim de oxigen favorabil comunităților de macronevertebrate, indicii de saprobitate utilizați
pentru aprecierea gradului de poluare a corpurilor de apă cu substanțe organice s-au menținut la același nivel ca înainte
de construcția lacurilor de acumulare a Nistrului (circa 2,1, ceea ce corespunde II. clasa de calitate sau „stare bună”).
Aceleași modificări, deși mai puțin accentuate, se observă și în comunitățile de macronevertebrate ale canalului Nistru
în aval de lacul de acumulare Dubossary (Tabelul 2.2).
În Nistru există zone de risc identificabile de degradare a comunităților de macronevertebrate macrobentos, care includ
situl Naslavcea (în probele din 2016 au fost înregistrați 25 taxoni) și tronsonul de râu din aval de Soroca afectat de apele
uzate (18 taxoni au fost înregistrați în 2016)
(Mungiu, 2017).
Plancton
Indicatorii cantitativi ai prezenței fito- și zooplanctonului în canalul din aval de

complexul hidroenergetic Nistru și lacul de acumulare Dubossary sunt aproape unul de celălalt. Mai mult, abundența
actuală a zooplanctonului din albia râului este comparabilă cu cea dinainte de construcția rezervoarelor (Tabelele 2.3
și 2.4).
Tabelul 2.3 Comparația caracteristicilor moderne ale fitoplanctonului în secțiunile râului

în aval de lacurile de acumulare Nistru i Dubossary
Un numar de
Site-uri Ani Număr, celule / ml 330 Biomasă, mg/L Saprobitate specii
Naslavcea, Ataky 2011–2017 0,82 1,91 12
Vadul lui voda 2011–2017 350 0,63 1,99 15
Surse de date: Anuarul Calității Apelor de Suprafață din Republica Moldova privind elementele hidrobiologice ale
EQMD
8
Conform datelor pe termen lung (Iaroșenko, 1957), în secțiunea de la Galich la Soroca sunt reprezentate 123 de
forme. Combinația datelor EQMD din Moldova pentru 2017 (stația Naslavcea) și datele din două stații (Naslavcea
și Vâlcinet) pentru 2016 (Mungiu, 2017) indică prezența a 76 de specii.
18
Tabelul 2.4 Comparația caracteristicilor zooplanctonului în secțiunile râului în aval de

lacurile de acumulare Nistru si Dubossary inainte si dupa constructia Nistrului
complex hidroenergetic
Un numar de
Site-uri Ani Abundență, ind./m3 Biomasă, mg /L n/ Saprobitate specii
1947–1951 2300 a n/a N/A
Naslavcea, Ataky
2011–2017 4000 22,1 1,65 6
1947–1951 1800 n/a n/a N/A
Vadul lui voda
2009–2012 3500 7,3 1,72 4
* N / A. – nu există date disponibile.
Surse de date: Yaroshenko, 1957; Anuarul Calității Apelor de Suprafață al Republicii Moldova privind elementele
hidrobiologice ale EQMD
Totodată, conform Institutului de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei pentru anii 2015-2017, în zona
de la Naslavcea la Camenca producția de zooplancton în perioada sezonului de vegetație este practic absentă.
Ihtiofauna
9 și fără legătură cu
Sub influența numărului de factori, care sunt văzuți ca fiind legați
construcția și exploatarea rezervoarelor10 , comunită ile piscicole nistrene au suferit semnificative
schimbări. Bogăția de specii a peștilor de Nistru înainte și după crearea rezervoarelor conform datelor
diverșilor autori este prezentată în tabelul 2.5.
Tabel 2.5 Bogăția de specii a peștilor de Nistru înainte și după crearea rezervoarelor
Nistrul în
Sursă Secțiunea din mijloc Dubosar Res. Secțiunea inferioară
ansamblu
Înainte de 1954
a
Berg, 1948–1949 74
a
Burnashev et al. , 1954 81
Burnashev și colab. , 1955 47
Tomnatic, 1964 53
Ecosistem, 1990 55
a
Iaroșenko, 1951 37
б
Iaroșenko, 195 7 49
б
Bulat, 2017 62
1996–2017
Snigirev, 2012 65
в
Bulat, 2017 75 57 36 64
Usatîi, 2004 а – 59 42 40 51
Citat din Tomnatic, 1964.
b - Doar canalul Nistrului.
c – Totodată, doar 7 specii au fost prezente în capturile de control din anii 2017–2018 efectuate direct în aval de amplasamentul barajului HPP-2 de
lângă Naslavcea: spinicul cu trei țepi, dace, sumbră, fanon, gândac, muștar, scobiță (Bulat et al., 2018)
9
Blocarea căilor de migrare a peștilor migratori de către baraje de rezervor; modificări ale substratului inferior și ale bazei de alimentare;
modificări ale regimului de temperatură și fluctuații zilnice atipice ale nivelului și temperaturii apei (cap
3) în secțiunea transfrontalieră; modificări, comparativ cu cele naturale, în momentul și regimul inundațiilor de primăvară (capitolul 4).
10
Acoperirea și tăierea arcurilor de boi și a zonelor umede inundabile, ciorapi, încălcări ale protecției ihtiofaunei
regim, poluare etc.
19
60
50
40
30
20
10
0
1950–1959 1996–2000
Rar Frecvent În masă Numeroase Episoade
Surse de date: Usatîi, 2004; Tomnatic, 1957; Rapoartele Institutului de Zoologie al Academiei de Științe din
Moldova
Fig. 2.7. Numărul speciilor de pești din zona Naslavcea-Camenca în anii 1950-1959 și 1996–2000.
_____________
* Graficul arată numărul total de specii găsite pentru toți anii perioadelor indicate. Odată cu punerea în funcțiune a lacului de acumulare Dubossary
în 1955, numărul speciilor din acesta a scăzut de la 53 la 42 până în 1959 (Tomnatic, 1964). Întrucât scăderea numărului de specii de pești din rezervor
s-a produs în principal din cauza pierderii speciilor migratoare (Tomnatic, 1964), se poate presupune că schimbări similare au avut loc în partea
superioară a acestei secțiuni.
În tronsonul Naslavcea – Camenca în perioada 1996–2000 au fost înregistrate 42 de specii de pești, inclusiv anterior
specii invazive absente; dintre ele 25 de specii - din familia Cyprinidae, 5 - de Percidae și Gobiidae, 2 - de Sobitidae și
Gasterosteidae și 1 - din familiile Acipenseridae, Esocidae și Siluridae. Conform (Burnashev et al., 1955); Până în 1955, 47
de specii au fost găsite în Khotin -
Sec iunea dubosar (fig. 2.7).
Sursa datelor: date de la Serviciul de Stat pentru Pescuit al Republicii Moldova (Usatîi et al., 2016)
Fig. 2.8. Pescuitul comercial în lacul de acumulare Dubossary pe ani, tone
În prezent, speciile de pești comerciali aproape au dispărut din râul din Moldova. Înainte de construcția hidro în
tronsonul Naslavcea – Camenca, principalele specii comerciale de pești erau sterletul, crapul comun, zanthe, somnul,
sneep, mreana (Iaroșenko, 1957). Astăzi, speciile de pești din comerț sunt aproape complet înlocuite de specii
invazive și cu ciclu scurt de valoare scăzută, în timp ce spiniculul cu trei țepi, muștarul și sumbră domină (Bulat, 2018,
Bulat și colab., 2017). În Dubossary
20
rezervor, capturile de pescuit înregistrate au scăzut semnificativ, iar structura lor sa schimbat (Fig. 2.8–).
2.9).
anii 1960
Capr
4.8
platica
14.3 7.0
Salaucul
0,0 Asp
4.8
Babu că
3.5 Caras
9.6
0,0
0,3
Vimba
1.3
Somn
0,4
platica albastra
24.5
Biban
0,8 0,9 anii 2000

Crap
0,8 platica
1.6 Salaucul
0,8
Asp
0,2 Babu că
0,1
Caras
0,0 1.3
Vimba
Somn
2.4
platica albastra
0,3
1.4 Biban
Sursa datelor: Agenția de Stat pentru Protecția Peștelui a Republicii Moldova; Usatîi et al., 2016
Fig. 2.9. Modelul mediu de pescuit în lacul de acumulare Dubossary

în anii 1960 i 2000
Înainte de reglementarea scurgerii Nistrului, estuarul Nistrului, sistemul de luncă al deltei și secțiunea inferioară a
Nistrului mijlociu erau un singur ecosistem cu ihtiofaună bogată, zone de reproducere pentru specii de pești reofile,
litofile, fitofile și psamofile. ca locuri de hrănire a acestora. Construcția CHE Dubossary a împărțit bazinul Nistrului în două
secțiuni izolate și a dus la modificări semnificative în structura ihtiocenozei Nistrului de Jos și Mijloc. Din lipsa structurilor
de trecere a peștilor, barajul lacului de acumulare Dubossary interzice
rutele de migrare ale speciilor de sturioni anadromi care depun icrele: beluga Huso huso Linnaeus, sturionul stelat
Acipenser stellatus Pallas, sturionul rus Acipenser gueldenstaedtii Brandt et Ratzeburg, ceea ce a dus la o reducere
drastică a numărului lor, iar sturionul spinos a fost clasificat ca specie dispărută Acipenserski nudivent. . În estuarul
Nistrului, zanthe Vimba vimba Pallas aproape a dispărut din capturile de pescuit, iar la sfârșitul anilor 90, în delta Nistrului,
21
aparent, din cauza deteriorării condițiilor de depunere a icrelor, peștele sabie anterior abundent Pelecus cultratus
Linnaeus a dispărut complet.
Creșterea transparenței apei în Nistru ca urmare a depunerilor de sedimente în rezervoarele Nistru și Dubossary a
stimulat creșterea macrofitelor în lacurile inundate și albia Nistrului, ceea ce a determinat o reducere a numărului de
spații de icre ale speciilor de pești litofili și psamofili. Situația este agravată de extracția de pietriș și nisip în canalul
Nistrului, care în ansamblu a dus la o scădere semnificativă a numărului de patru specii de pești rare și pe cale de
dispariție: crapul Rutilus frisii Nordmann, sterletul Acipenser ruthenus Linnaes, cotletul mare Zingel zingel . Linné și
cotlet mic Zingel streber Linnaeus.
Sărăcirea compoziției pe specii a faunei piscicole a Nistrului de Jos în partea sa de deltă s-a datorat și dispariției în estuarul
Nistrului a mai multor specii marine: șprotul de la Marea Neagră Sprattus sprattus phalericus Nordmann, hamsia
Engraulis encrasicholus ponticus Alex, somonul de la Marea Neagră . Salmo trutta labrax Pallas, gunoi Belone belone
euxini Gunther, merlan Odontogadus merlangus Linnaeus, roșu Pomatomus saltatrix, lipa de kalkan Scophthalmus
maeoticus Pallas, iar în anii 60 ai secolului trecut – de macrou Scomber scombrus Linnaeus.
În aceeași perioadă, din motivul neidentificat, o altă specie comercială anterior abundentă Percarina demidofii Nordmann
a dispărut practic din estuarul Nistrului și a fost înscrisă în Cartea Roșie a Ucrainei, în timp ce carasul Carassius carassius
Linnaeus aproape a dispărut în delta Nistrului.
Totodată, creșterea numărului de specii de pești în bazinul Nistrului de Jos poate fi explicată prin introducerea dirijată a
unor specii comerciale: crapul argintiu Hypophthalmichthys molitrix Valenciennes, crapul cu cap mare Hypophthalmichthys
nobilis (Richardson, 1845), crapul ierb Ctenopharyngodon. Valenciennes, crap negru Mylopharygodon piceus Richardson,
so-iuy mulet Lisa haematocheila Temminck & Schlegel, 1845, somn de canal Ictalurus punctatus, precum și datorită
pătrunderii celor trei specii invazive: pește-soare Lepomis gibbosus Linnaeus, topmouth gudgeon & Schleummingers
Schlevagel și amur dormitor Perccottus glenii Dybowski.
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
1983 1985 1987 1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013 2015 2017
Sursa datelor: Statistica Departamentului «Odeasrybvod».
Fig. 2.10. Captură de resurse biologice acvatice în estuarul Nistrului, cursurile inferioare ale râului Nistru și
sistemul de lunci inundabile din regiunea Odesa în anii 1983 - 2017, tone
22
Sursa datelor: Statistica Departamentului «Odeasrybvod».
Fig. 2.11. Structura capturilor comerciale din estuarul Nistrului, cursurile inferioare ale râului Nistru și sistemul de
câmpie inundabilă în anii 1983 și 2017, tone
Drept urmare, structura și volumele capturilor comerciale, care în prezent sunt dominate de specii fitofile, s-au schimbat
substanțial în Nistrul de Jos, cu cea prusac.
crapul Carassius auratus gibelio Bloch (Fig. 2.10–2.11) devenind pește comercial predominant. Creșterea semnificativă a
capturilor de pește în cursurile inferioare ale Nistrului în perioada 2015 - 2017 este asociată cu creșterea capturilor de
crap prusac și intensitatea crescută a pescuitului în estuarul Nistrului, precum și interzicerea pescuitului comercial în
Republica Moldova, inclusiv transnistreanul său
regiune.
23
3. FLUCTUAȚIILE ZILNICE ȘI IMPACTUL LOR ASUPRA STĂRII
SECȚIUNEA TRANSFRONTIERĂ
Inserarea 3.1 Probleme metodologice ale fluctuațiilor zilnice ale scurgerii
Pentru a ține seama de fluctuațiile zilnice ale scurgerii, au fost utilizate date moderne privind ratele orare de deversare ale CHE-
ului Nistru-1 și CHE-2 pentru perioada 2017-2018. Datele au fost furnizate de PJSC Ukrhydroenergo și PJSC Nizhnednistrovskaya
HPP.
Analiza fluctuațiilor intrazilnice ale nivelului apei s-a bazat pe datele pentru a doua jumătate a anului 2018, preluate de la posturile
automatizate din Naslavcea, Soroka și Vadul-lui-Vodă. Acestea sunt singurele
serie de date hidrologice de fluctuații orare ale nivelului apei disponibile la trei posturi simultan, prin urmare, matricea de date
pentru această perioadă este reprezentată de cea mai completă serie de observații.
Pentru a evalua transformarea valurilor de eliberări și a indicatorilor fizico-chimici, am folosit date din publicațiile Institutului de
Hidrobiologie al NAS din Ucraina.
3.1. Descrierea fluctuațiilor zilnice ale scurgerii
În timpul funcționării normale a cascadei în absența inundațiilor, în funcție de necesități, unitățile hidraulice ale CHE
Nistru-1 sunt pornite de una, două (mai rar – trei, patru) ori pe zi. Durata totală de funcționare variază de la 2 la 12 ore
pe zi. Debitul de apă către rezervorul tampon poate varia de la 200 la 1700 m3 /s, în timp ce cel mai mare debit de apă în
aval de HPP (debitele HPP-1) se observă seara.
Nistru HPP-2 funcționează 24 de ore pe zi. Apa poate trece prin turbinele generatoarelor electrice sau poate fi evacuată
prin deversoruri fără a genera energie electrică. Conform datelor orare pentru 2017-
2018, valorile maxime de amplitudine (variație) pentru debitul de apă în timpul zilei până în amonte de HPP-2 s-au ridicat
la 380 m3 /s în timpul apei mari. Reducerea debitului în amonte de HPP-2 la mai puțin de 100 m3 /s nu este permisă pe
tot parcursul anului.
În timpul viiturilor râurilor și al apei mari, cascada CHE Nistru și PSPP își modifică funcționarea: CHE-1 funcționează
oriunde între 12 și 24 de ore pe zi, în timp ce CHE-2, funcționând non-stop, evacuează apă prin turbine și deversoruri
simultan. . În cazul debitului mare de apă
depășește 5700 m3 /s, centrala nucleară își limitează operațiunile până la oprire (Proiect de reguli, 2017).
În cea mai mare parte a anului, cascada funcționează în modul normal și efectuează eliberări care sunt inegale în
comparație cu debitul natural în timpul zilei. Conform Proiectului de Reguli (2017), fluctuațiile nivelului apei în timpul zilei
în amonte de HPP-2 (în afara perioadei de inundație) nu pot depăși 20 de centimetri. Pe baza datelor postoperaționale
hidrologice automatizate11 din a doua jumătate a anului 2018, amplitudinea medie în aval a fluctuațiilor diurne ale
nivelului apei în apropiere de Naslavcea a fost de aproximativ 30 de centimetri, valoarea minimă în regim normal a fost
de 4 centimetri, iar valoarea maximă a fost de 60 de centimetri. –65 cm/zi (Fig. 3.1). Amplitudinea maximă a fluctuațiilor
diurne în timpul inundațiilor a ajuns la 135 de centimetri. În Soroka, datorită transformării eliberărilor, amplitudinea
fluctuațiilor nivelului apei este redusă cu 55%.
11
http://nistru.meteo.gov.ua/en/autoposts_operational_data/
24
În aval de CHE Dubossary, conform datelor operaționale de la postul hidrologic automatizat Vadul-lui-Vodă12
, a doua jumătate a anului 2018 a înregistrat o fluctuație zilnică a amplitudinii nivelului apei de
circa 18 centimetri, valoarea sa minimă în regim normal fiind de 1 centimetru, iar maximă fiind de 40-60 cm/zi. În timpul
inundațiilor, amplitudinea maximă a fluctuațiilor nivelului apei a ajuns la 137 de centimetri (Fig. 3.1).
Sursa: date de la statiile automatizate http://nistru.meteo.gov.ua/en/autoposts_operational_data/
Fig. 3.1. Amplitudinea fluctuațiilor diurne ale nivelului apei în aval de CHE Nistru-2 (Naslavcea-1) și CHE Dubossary
(Vadul-lui-Vodă - 2) în a doua jumătate a anului 2018
Pe lângă fluctuațiile nivelului apei, există și o variabilitate temporală a caracteristicilor hidrodinamice ale debitului (Fig.
3.2): în funcție de volumul eliberării, viteza curgerii în Mogilev-Podolsky poate varia de la 0,40 la 2,75 m. /s (Cadastru de
Stat, râuri).
Domnișoară
m3 /s
Fig. 3.2. Debitul măsurat (m3 /s) și viteza de curgere (m/s) în Mogilev-Podolsky (2012 și
2013)
12
La fel ca mai sus.
25
Inserarea 3.2 Transformarea eliberării la un loc transfrontalier
Calculul propagării valurilor de eliberare și de viitură este una dintre cele mai dificile probleme ale hidraulicei fluviale. În
acest sens, măsurătorile pe teren ale mișcării instabile a apei sunt de mare importanță. În octombrie 2014 și aprilie 2015,
la Institutul de Hidrobiologie al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, s-au efectuat o serie de observații orare în teren
ale nivelului apei la patru secțiuni situate la distanțe diferite de barajul HPP-2 (2,3 km). , 27 km, 57 km, 83,4 km) . Rezultatele
măsurătorilor au arătat că:
pe măsură ce distanța de la baraj crește, viteza crestei valului scade de la 4,6 la 2,9
km/h;
pe masura ce distanta fata de baraj creste, forma de unda (hidrograful de eliberare) se modifica: inaltimea valului
scade cu peste 75%, intensitatea maxima a schimbarii nivelului scade cu 85% (de la 30 la 4 cm/h), durata fazelor de
crestere si scadere a nivelului creste (de la 3 la 12 ore);
în funcție de condițiile naturale, la o distanță de până la 27 de kilometri de HPP-2, valul se poate extinde cu 16-50%. În
sezonul de joasă toamnă, cea mai mare transformare a valurilor a fost observată la o distanță de 27–57 de kilometri
de HPP-2;
procesul de transformare a valurilor este afectat semnificativ de nivelul apei (adâncimea medie) din râu și de cantitatea
degajării prin baraj: în timpul deversării de primăvară, transformarea a fost de două ori mai intensă decât în sezonul
de joasă toamnă.
Rezultatele analizei, aproximate în termeni cantitativi, oferă doar o descriere calitativă a acestor fenomene.
Trebuie remarcat faptul că valurile de eliberare transportă o cantitate semnificativă de apă „nouă” și, astfel, pot îndeplini o
funcție de spălare într-o zonă transfrontalieră care este expusă unei sarcini antropice semnificative în perioada vară-
toamnă.
Sursa: OA Gulyaeva
3.2. Impactul asupra caracteristicilor fizico-chimice ale apei
După cum s-a menționat deja în paragraful 2.2, stratificările termice și de oxigen din lacul de acumulare Nistru
în perioada vară-toamnă au o mare influență asupra parametrilor fizico-chimici ai apei din aval de barajele
CHE-1 și CHE-2. În această perioadă, în timpul eliberărilor sincrone ale HPP -1 și HPP-2, în secțiunea
transfrontalieră pot fi observate creșteri ale temperaturii apei și ale concentrației de oxigen dizolvat, care
adesea nu sunt surprinse de observațiile regulate. Datele observațiilor episodice (Fig. 3.3) arată că temperatura
poate fluctua în trei grade, iar conținutul de oxigen dizolvat poate scădea la 2–4 mg/dm3 , după care valorile
inițiale sunt restabilite (Analiză, 2008; Gulyaeva, 2016). ). Sunt posibile fluctuații zilnice ale altor indicatori de
calitate a apei; cu toate acestea, sunt necesare studii de specialitate suplimentare pentru a da un răspuns
definitiv.
26
A) b)
Fig. 3.3. Stratificarea oxigenului și temperaturii în tronsonul de baraj al lacului de acumulare Nistru (a) și fluctuațiile
de oxigen dizolvat în aval de barajul HPP-2 în timpul zilei (caz special - toamna 2014: 1 – 2 km, 2 – 57 km, 3 – 83). km de
barajul HPP-2) (b)
În absența stratificărilor termice și de oxigen în lacul de acumulare Nistru, degajările hidrocentralelor nu au practic
niciun efect asupra fluctuațiilor intrazi a parametrilor fizico-chimici în secțiunea transfrontalieră a râului (Fig. 3.4).
Fig. 3.4. Dinamica zilnică a conținutului de oxigen dizolvat în secțiunea transfrontalieră a Nistrului (la 2 km de
barajul HPP-2) în absența stratificării oxigenului în rezervorul Nistrului în timpul eliberării în mediu (primăvara 2015)
3.3. Impact asupra organismelor acvatice
Fluctuațiile diurne ale nivelului apei în secțiunea transfrontalieră a râului în aval de HPP-2 determină drenarea periodică
a unor părți ale canalului care poate duce la dispariția parțială a organismelor acvatice din zonele drenate și, de
asemenea, poate afecta negativ mediul și productivitatea depunerii peștilor13 .
13
Membrii grupului de experți nu au fost de acord cu privire la efectul fluctuațiilor diurne asupra vegetației acvatice superioare
și a conținutului de oxigen dizolvat. Din cauza lipsei datelor de teren, sunt necesare studii speciale de teren pentru a cuantifica
impactul.
27
4. MODIFICĂRI PE TERMEN LUNG ȘI REDISTRIBUȚIA INTRAANUALĂ A SCURTĂRII
Inserarea 4.1 Probleme de metodologie ale analizei modificărilor scurgerii pe termen lung
Pentru a analiza schimbările de regim hidrologic s-a ajuns la un acord fundamental asupra următoarelor puncte:
ca și în analiza impactului modificărilor structurale (capitolul 2), se au în vedere două perioade: perioada
anterioară construcției barajului CHE-1 (1951-1980) și perioada de exploatare (1990-2015);
pentru evaluarea caracteristicilor regimului hidrologic în perioada 1990–2015, se au în vedere perioade de timp
mai scurte: perioada de după lansarea HPP-1 și exploatarea rezervorului HPP-2 în regim tampon înainte de
punerea în funcțiune a HPP-2; perioada de după lansarea HPP-2 (1999-2002) înainte de lansarea PSPP (unitatea
I - sfârșitul anului 2009); și perioada 2012–
2018 după punerea în funcțiune a rezervorului superior PSPP;
pentru a evalua impactul rezervoarelor asupra scurgerii, se folosesc datele zilnice ale Centrului Hidrometeorologic
de Stat al Ucrainei din două situri hidrologice principale - Zaleshchyky și Mogilev Podolsky. Pentru a obține o
imagine cuprinzătoare, sunt folosite și datele zilnice de la Bendery River Post din Moldova.
Calculele au fost efectuate folosind Indicatorii de Alterare Hidrologică recomandați de Ghidul nr. 31 „Contabilitatea
cerințelor de scurgere a mediului” privind implementarea Directivei Parlamentului European și a Consiliului European
privind condițiile-cadru pentru activitățile de politică a apei.
Pentru a analiza caracteristicile inundațiilor de primăvară, precum și eliberarea ecologică și reproductivă, am folosit
date pe termen lung privind regimul și resursele apelor de suprafață (Cadastrul de apă al Ucrainei), precum și datele
debitului zilnic de apă din situl CHE Nistru-1.
Analiza bilan ului apei din rezervorul Nistrului se bazează pe calculele sta iei din lacul Novodnistrovsk.
Ca parte a analizei utilizării apei, starea acesteia a fost evaluată în partea moldovenească a bazinului râului Nistru
(inclusiv malul stâng) și în regiunea Odesa în anii 1951–1980 și în perioada de funcționare a lacurilor de acumulare
(1990–1980). 2015). Am analizat sistemele existente de alimentare cu apă și canalizare, dinamica și perspectivele
dezvoltării irigațiilor. Am rezumat și noi
rapoarte anuale din 2-TP „Vodhoz”, precum și documente strategice și de politică în domeniul aprovizionării, epurării
și managementului apei în Moldova și regiunea Odesa din Ucraina.
Pentru analiza modificărilor hidrobiologice s-au folosit informațiile disponibile privind compoziția speciilor,
abundența, biomasa organismelor acvatice, păsărilor acvatice și semiacvatice. Informațiile au fost extrase din
monografii și articole științifice care sintetizează rezultatele studiilor hidrobiologice de teren înainte și după crearea
rezervoarelor, precum și datele de monitorizare hidrobiologică ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat al Republicii
Moldova, Serviciului de Stat pentru Protecția Peștelui al Republicii Moldova. Moldova și datele statistice ale
„Odessarybvod”.
28
4.1. Modificări pe termen lung ale scurgerii naturale
Cursul de lungă durată al scurgerii Nistrului se caracterizează prin alternarea anilor de apă mare și ani de apă scăzută.
Pentru serii istorice de observații existente, din 1880 până în 2015, media anuală a scurgerilor de apă sub normal14 a
fost observată în mod repetat în serii de 3–6 ani, peste normal – până la 9 ani consecutiv. În cursul scurgerii pe termen
lung înainte de 1946, s-au observat perioade scurte de apă scăzută15
, pentru a fi înlocuite cu altele mai mari. Faza lungă de apă scăzută în 1916 – 1964 a fost compensată de o
perioadă de apă înaltă în 1965 – 1981. Fluctuațiile anuale pe termen lung ale scurgerii cuprind o
ciclu complet din 1982 până în 2010. Din 2011 până în prezent se observă o fază joasă a scurgerii Nistrului (Fig. 4.1).
15
10
2000
2010
2005
2015
1880
1890
1900
1910
1920
1930
1940
1950
1960
1970
1980
1990
1885
1895
1915
1925
1935
1945
1955
1965
1975
1985
1995
1905
-5
-10
-15
заліщики
Zalishchiky Bendery
бендери могилів Mogliev-под -
Podolsky
Surse de date: Anuarul Hidrologic 1951 - 1977; Cadastru de stat râuri 1978 - 2015.
Fig. 4.1. Diferența curbelor integrale ale debitului mediu anual de apă al Nistrului în secțiuni ale posturilor hidrologice
individuale
În medie, distribuția sezonieră a scurgerilor în situl CHE Nistru-1 este următoarea (Proiect de Reguli, 2017):
38% - primăvara (martie – mai), când cea mai mare parte a scurgerii se formează din cauza topirii zăpezii în zona
carpatică a bazinului;
27% - vara (iunie – august), ceea ce reprezintă cea mai mare parte a inundațiilor de ploaie;
19% – toamna (septembrie – noiembrie);
14
Norma de scurgere este înțeleasă ca valoarea medie a scurgerii pe o perioadă multianuală de o astfel de durată, care,
dacă crește, practic nu va avea niciun efect asupra valorii obținute, adică va rămâne în marja de eroare. Dacă valoarea
medie este determinată pe o serie scurtă de observații sau există suspiciunea că seria nu este reprezentativă, o astfel de
valoare se numește valoare medie pe termen lung, dar nu și normă.
15
Graficul arată nu valorile absolute ale scurgerii, ci rezultatul unei conversii obișnuite în „curbe de diferență integrală”
utilizate în hidrologie. O secțiune a unei astfel de curbe cu o pantă ascendentă corespunde unei faze de apă mare a
fluctuațiilor ciclice ale debitului (sau, în general, unei faze de valori crescute), iar o secțiune cu o pantă descendentă
corespunde unei faze de apă scăzută (sau o fază de valori reduse). Punctele de fractură ale curbei indică începutul sau
sfârșitul ciclului.
29
16% - iarna (decembrie – februarie).
Schimbările climatice afectează ciclicitatea scurgerii. În ultimele decenii, ele se manifestă prin scurgeri crescute
(comparativ cu perioada 1950-1980) din sezonul rece, care se datorează cel mai probabil restructurării proceselor
sinoptice și creșterii precipitațiilor din toamnă, precum și iernilor mai blânde cu dezgheț. Natura instabilă a stratului de
zăpadă, adâncimea mică de îngheț a solului contribuie la infiltrarea apei de topire și la transferul scurgerii de suprafață
în subteran. Acest lucru duce la o creștere a scurgerii de apă scăzută de iarnă. În ultimele decenii, debitul minim mediu
zilnic de apă a crescut cu 73% (debitul minim mediu lunar de apă a crescut într-o măsură mai mică - sub 20%) (Cadastru
de Stat, râuri).
Modificări semnificativ mai mici sunt caracteristice debitului maxim de apă, care în 80% din cazuri nu se datorează
topirii zăpezii, ci mai degrabă inundațiilor de ploaie: debitul maxim mediu zilnic de apă a crescut cu doar 4%, media
maximă lunară – cu mai puțin de 2% (Cadastru de stat, râuri)
Schimbările climatice contribuie la scăderea debitelor maxime în timpul viiturilor de primăvară atât pentru Nistru, cât și
pentru afluenții săi; ultima viitură semnificativă de primăvară a râurilor din bazin a fost observată în 1996 (Cadastru de
stat, râuri, Ovcharuk, 2013). În ciuda unei ușoare scăderi în ultimele decenii a debitelor maxime de apă de viitură de
primăvară ale Nistrului (Fig. 4.2), volumul de scurgere al viiturilor în această perioadă a rămas practic neschimbat.
Q max arc,
m3 /s
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
1491
4491
7491
0591
3591
6591
9591
2691
5691
8691
1791
4791
7791
0891
3891
6891
9891
2991
5991
8991
0102
1002
4002
7002
3102
Surse de date: Anuarul Hidrologic 1941 - 1977; Cadastru de Stat, râuri 1978 – 2015
Fig. 4.2. Modificări multianuale ale debitului maxim de apă în timpul inundațiilor de primăvară la situl Zalishchyky
(m3 /s)
Volumul mediu de scurgere pe termen lung în perioada de inundație se ridică la aproximativ 1,9 km3 . , media
Inundațiile râurilor pot începe încă din februarie și se pot termina la sfârșitul lunii mai pentru o durată medie de
aproximativ două luni. Adesea, inundația vine în mai multe valuri, care este deosebit de pronunțată în timpul spargerii
timpurii a gheții și revenirea ulterioară a vremii reci. Cursul viiturii poate fi complicat, iar volumul scurgerii poate crește
din cauza precipitațiilor; în astfel de cazuri, al doilea vârf al potopului îl depășește adesea pe primul.
30
4.2. Redistribuirea intraanuală a scurgerii prin rezervoare
Analiza comparativă a variației anuale a scurgerii Nistrului efectuată de anul punerii în funcțiune a hidrocentralelor și
lacurilor de acumulare (1990-1998 – exploatare CHE-1; 1999-2008 – exploatare CHE-1 și CHE-2, 2009-2015 – exploatare a
HPP-1, HPP-2 și PSPP) au arătat că scurgerea anuală în aval de cascadă coincide aproape întotdeauna cu valoarea
debitului total de apă în rezervoare.
Scăderea scurgerii anuale a râului Nistru în aval de cascada CHE și PSPP (Mogilev-Podolsky) se ridică la 3,2–6,6% și se
datorează evaporării suplimentare de la suprafața rezervoarelor, prezenței captărilor în această secțiune a fluviul (Insert
4.2), precum și, eventual, acuratețea insuficientă a observațiilor regulate ale scurgerii din cauza fluctuațiilor diurne.
Potrivit autorilor unui studiu detaliat al proceselor carstice care au loc în regiunea Nistrului Mijlociu (Axiom, 2002),
posibilele influențe carstice asupra caracteristicilor de scurgere ale Nistrului și afluenților săi în vecinătatea CHE-1 și
CHE-2. cascada nu poate duce decât la creșterea scurgerii din cauza scurgerii apei subterane printr-un sistem de
perturbări tectonice dinspre bazinul râului Prut.
Lacurile de acumulare ale complexului Nistru asigură redistribuirea intraanuală a scurgerilor. La acumularea sau
evacuarea apei, influenta acestora se manifesta in primul rand printr-o scadere a debitului maxim
în timpul inundațiilor și apelor mari, precum și într-o scădere a debitului de primăvară în general (cu excepția lunii mai,
când se efectuează eliberarea ecologică și reproductivă – vezi mai jos) și la o creștere a debitelor scăzute de apă vara-
toamnă (Fig. 4.3).
Sursa datelor: Cadastru de stat, râuri 1978–2015.
Fig. 4.3. Modificarea debitelor medii lunare de apă (%)

în perioada 1990–2015 în raport cu scurgerea
naturală din cauza reglementării
O imagine asemănătoare se observă atunci când se analizează modificările în ceea ce privește momentul punerii în
funcțiune a lacurilor de acumulare și a hidrocentralelor (Fig. 4.4): 1990– 1998 – exploatarea CHE-1; 1999-2008 –
funcționarea HPP-1 și HPP-2; 2009-2015 – exploatarea HPP-1, HPP-2 și PSPP.
Principalul regulator al scurgerii Nistrului este rezervorul Nistru al HPP-1. Primește descărcarea
a Nistrului superior și a afluenților săi: Zbruch, Zhvanchik, Smotrytch, Studenitsa, Ushitsa și Kalyus (afluxul lateral
reprezintă 19 - 23% din totalul afluxului). În cele mai multe cazuri, rezervorul tampon și rezervorul superior al PSPP sunt
implicate doar în reglarea zilnică a debitului.
31
Inserarea 4.2 Bilanțul de apă al lacului de acumulare al Nistrului
Ecuația bilanțului apei poate fi reprezentată în următoarea formă generală:
Wпр + Wб + Wбр + Wос + Wп - WГЭС - WфГЭС - Wфложе - Wис - Wсп = Wак,
Unde
Wпр – afluentul Nistrului (h/p Zalishchyky);

Wб – debit lateral măsurat;
Wбр – debitul lateral estimat din zona în care debitul de apă nu este măsurat;
Wос – precipitații în panza freatică a rezervorului; se determină din observațiile precipitațiilor datele pe stații și posturi (se
ia în considerare suprafața apei freatice a lacului de acumulare, care variază în funcție de schimbarea nivelului apei)
Wп – descărcări ale întreprinderilor;
WГЭС – scurgere prin instalațiile hidroenergetice ale CHE-1;
WфГЭС – filtrare prin corpul barajului;
Wфложе – filtrare în patul rezervorului;
Wис – evaporarea suprafeței apei din rezervor; calculat cu ajutorul observațiilor hidrometeorologice pe malurile și zona
apei lacului de acumulare, ținând cont de modificările în mărimea suprafeței apei lacului de acumulare;
Wсп – retragerea apei pentru nevoile economiei;
Wак – acumulare de apă în bazinul rezervorului.
Scurgerea superioară a Nistrului este principalul contributor la afluxul bilan ului de apă. Conform observațiilor Centrului
Hidrometeorologic al Ucrainei, o medie de 6–8 km3 de apă de râu curge în rezervor în fiecare an. În unii ani, afluxul poate ajunge
la 12 km3 /an. În unii ani secetoși, scurgerea Nistrului superior nu depășește 4–5 km3 /an. A doua componentă ca mărime a
bilan ului apei este afluxul lateral. Volumul eliberărilor întreprinderilor, inclusiv gospodăriilor
apele uzate, sunt date în funcție de datele furnizate de întreprinderile care utilizează apă și departamentele rețelei de alimentare
cu apă a orașelor Kamenetz-Podolsky și Khotin. Este destul de mic și are o medie de 15-17 milioane m3 /an. Precipitațiile anuale
care afectează panza freatică a rezervorului sunt în medie de 500–600 milimetri (70–80 milioane m3 ).
În esență, componenta de ieșire a bilanțului de apă se formează din cauza deversării în rezervorul tampon, care reprezintă
80-97% din fluxul total de intrare în rezervoare. Evaporarea din pânza freatică
a lacului de acumulare Nistru se ridică la 700-800 milimetri pe an, ceea ce determină o pierdere anuală de până la 95-105
milioane m3 (1-2% din debitul de apă). Debitul de filtrare prin corpul barajului HPP-1 este în medie de 7 m3 /s (220–225 milioane
m3 /an). Filtrarea în patul rezervorului nu depășește 3%. Captarea apei pentru nevoile casnice din lacul de acumulare Nistru
variază în interior
35–45 milioane m3 /an.
Sursa datelor: stația de lac Novodnistrovsk GMC Ucraina
Comparația datelor de la posturile hidrologice din Zalișchiki și Mogilev-Podolsky (inclusiv afluxul lateral) pentru anii
1951-1980 și 1990-2015 arată că, după crearea rezervoarelor, scurgerea medie minimă a crescut cu 102-118%, media
minimă - cu 35- 42%. În același timp, o scădere de
32
Se observă 20–25% din media maximă zilnică și 15% din debitul maxim mediu lunar de apă16 (Fig. 4.5).
m3 /s
1991–1998 1999–2008 2009–2015
Sursa datelor: Cadastru de stat, râuri 1978–2015.
Fig. 4.4. Modificarea debitului mediu lunar de apă în raport cu scurgerea naturală pentru diferite perioade de funcționare
a rezervoarelor și a CHE
Fig. 4.5. Modificarea scurgerii minime și maxime (%) în

Mogilev-Podolsky în 1990–2015 comparativ cu
1951-1980.
1 - scurgere medie zilnică minimă,

2 - scurgere minimă (medie pentru 3 zile),
3 - scurgere minimă (medie pentru 7 zile),
4 - scurgere medie lunară minimă,
5 - scurgere minimă (medie pentru 90 de zile),
6 - scurgere medie zilnică maximă,
7 - scurgere maximă (medie pentru 3 zile),
8 - scurgere maximă (medie pentru 7 zile),
9 - scurgere maximă medie lunară,
10 - scurgere maximă (medie pentru 90 de zile)
După cum arată aceste calcule, tendința generală este spre scăderea valorii absolute a modificărilor cu o creștere a
perioadei de mediere. La compararea datelor din postările din Mogilev-Podolsky și Bendery între 1990 și 2015, se observă
aceleași modele – o creștere a minimului și o scădere a scurgerii maxime. Formele hidrografului de scurgere la aceste
posturi sunt, de asemenea, destul de asemănătoare (Fig. 4.6).
16
Aceste modificări se datorează, de asemenea, parțial transformării parametrilor de scurgere nereglementați în perioada
indicată – comparați cu informațiile din secțiunea anterioară.
33
m3 /s
Fig. 4.6. Distribuția intraanuală a debitelor medii lunare de apă pentru 1990–2015
la Bendery (1) și Mogilev-Podolsky (2) o/p
Primăvara (de obicei în aprilie – mai) se efectuează o eliberare ecologică și reproductivă din lacul de acumulare Nistru
(Insert 4.3). Eliberarea începe pe baza temperaturii apei din delta Nistrului care atinge 10–12 °С. În majoritatea cazurilor,
astfel de valori sunt observate în a doua decadă a lunii aprilie. Lansarea durează în medie 30 de zile. La stabilirea cursului
eliberării, Comisia Interdepartamentală a Ucrainei pentru coordonarea exploatării rezervoarelor Nipru și Nistru respectă,
în general, următorul program: o creștere pe termen scurt (până la 6-8 zile) a debitelor până la valori medii zilnice de 450–
500 m3 /s; menținerea acestui nivel timp de 10-12 zile; scăderea treptată ulterioară. Volumul eliberării este în medie de
0,9–1,2 km3 ; volumul minim necesar, conform studiilor Institutului de Hidrobiologie al NAS din Ucraina (Shevtsova,
2003), este de 0,8 km3
.
Introducere 4.3 Eliberare în mediu și reproducere
Eliberarea ecologică și reproductivă este concepută pentru a menține durabilitatea mediului înconjurător a sistemului fluvial
natural. Parametrii săi sunt stabiliți anual de Comisia Interdepartamentală a Ucrainei pentru a coordona funcționarea
rezervoarelor Nipru și Nistru. Respectarea programului de lansare este asigurată de NEC Ukrenergo și PJSC Ukrhydroenergo.
Analiza și controlul situației hidrologice din bazinul Nistrului în perioada de eliberare se realizează de către Agenția de Stat
pentru Resurse de Apă a Ucrainei.
Trebuie remarcat faptul că la nivel de stat în Ucraina nu există un mecanism de monitorizare a eficacității emisiilor de mediu și
de reproducere și, în consecință, nu au fost identificați indicatori cheie de mediu, a căror evaluare ar putea indica eficacitatea
acestuia. În cadrul propriilor programe de monitorizare, ecosistemul Deltei Nistrului este monitorizat de Parcul Național
Național Nistru de Jos. Valoarea eliberării ecologice de reproducere nu include volumul de apă pentru a asigura activități
economice și de altă natură.
Principala dificultate în a conveni asupra reglementărilor pentru degajările în mediu este lipsa sincronizării debitului de
apă în lacul de acumulare Nistru în timpul viiturii de primăvară cu datele stabilite pentru degajările ecologice și
reproductive (Fig. 4.7). Acest lucru duce adesea la declanșarea semnificativă de primăvară a lacului de acumulare Nistru
și la o scădere a nivelului apei din acesta, ceea ce este dăunător pentru peștii lacului de acumulare, în special în secțiunea
superioară. Dacă există contradicții între cerințele de apă ale Deltei Nistrului și lacului de acumulare Nistru, în special în
anii secetoși,
34
delta, care este mai importantă pentru conservarea și reproducerea hidrobiocenozelor valoroase, are prioritate
(Shevtsova, 2003)17 .
Fig. 4.7. Caracteristicile pe termen lung ale perioadelor de inundații de primăvară la Zalishchyky o/p și eliberarea
ecologică și de reproducere la situl HPP-1 Nistru
Trebuie remarcat faptul că volumul total (inclusiv eliberarea ecologică și reproductivă) de apă care trece în timpul
inundațiilor de primăvară prin HPP-1, în medie, coincide cu volumul scurgerii inundațiilor de primăvară la Zalishchyky
o/p. (Fig. 4. 8). Debitul maxim la CHE-1 se observă în a doua decadă a lunii martie și poate ajunge la 1000 - 1500 mc /s
(Cadastru de Stat, râuri 1978 - 2015).
km3
4,50
4.00
3,50
3.00
2.50 3
1
2.00
4
1,50
1.00
2
0,50
0,00
4991
1991
2991
3991
5991
6991
7991
8991
9991
4002
0002
1002
2002
3002
5002
6002
7002
8002
9002
0102
1102
2102
3102
4102
5102
Fig. 4.8. Modificări pe termen lung ale volumului de scurgere a apei în timpul inundațiilor de primăvară la Zalishchyky
o/p (1) și ale volumului total de scurgere în timpul inundațiilor de primăvară (inclusiv deversările în mediu) în amonte
de HPP-1 (2).
___________
* Rândurile 3 și 4 – sunt valori medii anuale.
17
Totodată, rămâne posibilitatea și necesitatea optimizării intervalului de timp, duratei și debitelor maxime ale eliberării ecologic-
reproductive. În interesul pescuitului din Nistrul Mijlociu și din luncile inundabile Nistrului, debitele maxime optime, conform unui număr
de estimări diferite, ar trebui să fie în intervalul 400–500 până la 700–750 m3/s (Restaurare, 2016 ) .
35
4.3. Impactul schimbărilor hidrologice asupra stării comunităților biotice din Nistrul de jos
Punerea în funcțiune a complexului Nistru a afectat distribuția sezonieră a scurgerii Nistrului, modificând astfel condițiile
de depunere a icrelor pentru aproape toate grupele ecologice de pești. Din cauza degradării lacurilor inundabile ca
urmare a scăderii schimbului de apă, scăderea vertiginoasă a înregistrat o scădere bruscă a nămolului Umbra krameri
Walbaum – specia indigenă a deltei Nistrului înscrisă în Cărțile Roșii ale Moldovei, Ucrainei și Europei.
Reglementarea scurgerii Nistrului afectează semnificativ starea acvatică și semiacvatică

păsări. Compoziția speciilor și abundența păsărilor din Delta Nistrului în perioadele de cuibărit și migrație depind în mare
măsură de condițiile hidrologice ale anului, de inundațiile luncilor inundabile în primăvară și de inundațiile câmpiilor.
Fluctuațiile semnificative ale numărului de păsări semiacvatice sunt caracteristice Deltei Nistrului.
În urma reglementării scurgerilor, abundența și condițiile de cuibărit din Delta Nistrului pt

păsările semiacvatice coloniale (cormoran mic, stârc de noapte, stârc alb, mic, de baltă și purpuriu, ibis lucios și linguriță),
precum și prezența biotopurilor furajere pentru o serie de specii migratoare, sunt definite în primul rând de eliberările
ecologice din lacul de acumulare al Nistrului. În anii secetoși, când debitele maxime ale eliberărilor ecologice se ridică la
400–450 m3 /s, se observă o scădere a numărului de gâscă cenușie și mallard. În astfel de condiții, numărul de lingurițe
și de ibis lucios anterior abundenți este de asemenea redus (Fig. 4 .9). Inundarea câmpiilor afectează în mare măsură și
amplasarea gâștei cenușii și a cuiburilor de lebădă mută în delta Nistrului. În același timp, scurgere
reglementarea nu afectează abundența unor specii de păsări piscicole - cormoranul mare și pelicanul alb, al căror număr
în delta Nistrului a crescut în ultimii ani la aproximativ 10.000, respectiv 2.000 de indivizi.
36
Sursa datelor: Schegolev, 2016
Fig. 4.9. Numărul de cuiburi de ibis lucios și stârc mic în Delta Nistrului din 1972 până în 2009
4.4. Asigurarea funcțiilor de bază de alimentare cu apă
Lacurile de acumulare Nistru joacă un rol important în furnizarea de resurse de apă a regiunilor Ucrainei
(regiunile Cernăuți, Hmelnițki, Ternopol, Vinnița, Odesa) și Republicii Moldova (inclusiv regiunea transnistreană).
În zona lacului de acumulare Nistru, principalii consumatori sunt întreprinderile de utilități din Novodnistrovsk,
Kamenets-Podolsky, Khotin și așezările mai mici din Ucraina. În cele mai multe cazuri, înainte de a atinge un
nivel de tragere de 114 metri18, rezervorul asigură funcționarea neîntreruptă a prizei de apă.
După cum se indică în subsecțiunea 4.2, din cauza acumulării de resurse de apă în lacul de acumulare al Nistrului,
19
cascada CHE (și într-o măsură mai mică, în lacul de acumulare Dubossary) scurgerea minimă crește,
asigurarea unui debit garantat de 100 mc /s, suficient pentru prizele Nistrului Mijlociu si Inferior (concepute in
jurul debitului de 80 mc /s).
În Moldova, Nistrul furnizează 63% din apă potabilă în cantitate de 73 până la 78 milioane m3 de apă pe an. Cel
mai mare volum de apă pe cap de locuitor (43,7 m3 /per./an) este consumat în Chișinău. În ultimii ani, au existat
probleme legate de scăderea nivelului apei la o serie de capturi de apă (în Chișinău și regiunea transnistreană).
Cu toate acestea, la o examinare mai atentă, astfel de probleme, de regulă, s-au dovedit a nu avea legătură cu
regimul hidrologic (Insert 4.4).
18
Conform proiectului de Reguli de exploatare a lacurilor de acumulare din cascada CHE și PSPP-urilor Nistrului, cotele minime ale
captărilor de apă la Kamenetz-Podolsky (108,65 m) și Khotin (111,0 m) trebuie luate în considerare atunci când lacul de acumulare
Nistru scade sub. 114,7 metri.
19
Conform Regulilor de Funcționare a Lacului de acumulare Dubossary, eliberarea sanitară și de navigație către
în amonte ar trebui să se ridice în mod colectiv la 60 m3 /s.
37
Inserarea 4.4. Analiza situației la captarea de apă Chișinău și măsuri de remediere propuse
Din anii 1980, conform Serviciului Operațional SA Apă-Canal Chișinău, captarea de apă de la stația principală de pompare (MPS)
Nistru, care furnizează apă orașului Chișinău, funcționa ocazional cu nivelurile apei din râu fiind mult sub parametrii de proiectare. ,
care a pus în pericol asigurarea alimentării cu apă a Chișinăului precum și a altor localități care primesc apă din acest sistem de
alimentare cu apă de grup. Pentru a determina cauzele scăderii nivelului apei și a proiecta măsuri de remediere, Institutul
Aquaproject a folosit date proprii, precum și datele de arhivă ale institutelor și organizațiilor Moldgiprostroy, Chișinăugorproject,
Moldgiprovodkhoz, Bendery River Port OJSC, SA Apă-Canal Chișinău, Agenția Apele Moldovei, ÎS Direcția Bazinieră de Gospodărire
a Apelor, Institutul de Stat de Design
"Soyuzvodkanalproekt" Minsk, SRL GEOVANMAX. În plus, în perioada septembrie-decembrie 2016, au fost efectuate măsurători de
adâncime la 8 tronsoane ale Nistrului, o racordare de o oră a malului apei și referire verticală și planificată la rețeaua geodezică de
stat în zona de captare a apei.
Măsurătorile au fost efectuate pe aceleași locuri în care a efectuat SC GEOVANMAX SRL
măsurători în 2002, 2008 și 2009. Pentru a analiza dinamica modificărilor în canalul râului la captarea apei, datele măsurătorilor
din 2016 au fost suprapuse pe datele obținute anterior. În secțiunile nr. 2 și nr. 8 au fost efectuate calcule hidraulice și hidrotehnice
mai detaliate.
În urma calculelor efectuate s-a stabilit că cu un profil de canal modern la priza de apă, debitele minime existente nu îndeplinesc
parametrii de proiectare necesari funcționării stației de pompare: 8,5 metri (în continuare folosind sistemul de cote baltice) cu
degajări sanitare și de mediu minime ale CHE Dubossary de 80 m3 /s și 9,0 metri – cu degajări garantate în perioada vegetativă de
120 m3 /s. Scăderea nivelului estimat al apei la locul de captare a apei este cauzată de următorii factori:
terasamentul canalului Nistru în vederea protejării a ezărilor i a luncii inundabile

terenuri agricole de la inundații;
construirea de către Compania Națională a Fluviului Bendery (începând din 1958) a unor baraje direcționale subacvatice (diguri
transversale, diguri) pe malul stâng în vederea asigurării navigației, ceea ce a dus la erodarea albiei și a malului drept al
Nistrului;
extragerea pe termen lung a nisipului i pietri ului din albia râului, inclusiv în zona apei
admisie,
încălcarea nivelului natural al bazei râului în aval de lacul de acumulare Dubossary din cauza
construirea CHE Dubossary.
Aceste modificări au dus la scăderea nivelului albiei la captarea apei MPS cu 3-5 metri.
38
Modificări ale albiei și nivelului apei la captarea apei MPS Chișinău
Nivelul apei la diferite debite, m

An Nivelul albiei, м
80 m3 /s 120 m3 /s
1968 8,08 9,83 10,24
1994 3,85 8,01 8,55
2002 3,64 7,45 8,20
2008 3,49 7,30 7,97
2016 3,03 7,91 8,43
Profil longitudinal și modificări ale nivelurilor minime ale albiei în zona de captare a apei
Doar din 1994, secțiunea transversală a albiei Nistrului la stația de pompare (lotul 3) a crescut cu 91,0 m2
, care, având în vedere debitele minime în râu, duce inevitabil la o scădere locală a nivelului apei
la locul de captare a apei. În tronsonul nr.2a, la 30 de metri în aval de axa MPS, s-a observat o coborâre a planșeului cu 0,5–
2,0 metri în centrul râului și pe malul drept.
Analiza a mai arătat o adâncire a fundului râului la podul autostrăzii din Dubossary din 1962 până în 1990 cu 4-6 metri, la
podul autostrăzii din apropierea orașului Vadul-lui-Vodă din 1978 până în 2008 – cu 1,4 metri. Astfel, în zona studiată de la
barajul CHE Dubossary și în apropierea orașului Vadul-lui-Vodă, se continuă tendința de deformare a canalului, scăderea
albiei și, drept urmare, a nivelului apei în timpul deversărilor minime.
Institutul „Aquaproject” și-a propus să efectueze măsuri hidrotehnice pentru creșterea nivelului apei la
locul de admisie a apei. Printre acestea se numără realizarea unui prag de fundație subacvatic din gabioane cilindrice de
piatră – saci din plasă dublă torsiune fabricați în fabrică umpluți cu moloz în albia râului, în tronsonul nr. 8 în aval de priza
de apă MPS. Pervazul de fundație propus nu va afecta gropile de iernare și spațiile de icre, păstrând astfel condițiile
existente pentru dezvoltarea hidrobionților Nistru. Calculele hidromorfometrice și hidraulice arată că un prag de fundație
cu un semn de creastă de 6,6 metri va asigura un nivel al apei de 8,5 metri la locul de captare a apei cu debitul CHE
Dubossary de 80 m3/s și 9,0 metri cu un debit de 120 m3 . /s. Asta se va asigura neîntrerupt
exploatarea capsului de apă MPS și garantarea alimentării cu apă a orașului Chișinău.
Sursa: Acvaproiect SRL
39
Apa Nistrului este esențială pentru funcționarea întreprinderilor industriale, în special a Uzinei Raionale de Stat
Moldova. Consumul său de retur pentru răcirea generatoarelor electrice (după utilizare, apa este returnată în
manșonul Turunchuk prin limanul Cuciurgan) se ridică la o medie de 555 milioane m3 de apă pe an (Cadastrul
de Stat al Apelor din Republica Moldova) și poate fi a adus până la 835 milioane m3 pe an când funcționează
șase unități de alimentare.
În regiunea Odesa din Ucraina, orașele Odesa, Yuzhny, Cernomorsk, Belyaevka, Teplodar și așezările din
districtele Belyaevsky, Ovidiopolsky și Limansky, cu o populație de 1,26 milioane de oameni, situate pe o rază
de 100 de kilometri de la priza de apă Odesa apa din Nistru. Cu excepția situațiilor de urgență la conductele de
apă, nu au fost înregistrate întreruperi în alimentarea cu apă în Odesa în ultimul deceniu. Potrivit SRL „Infox”,
filiala „Infoxvodokanal”, reducerea volumelor de eliberare în lacul de acumulare Nistru în timpul vântului
offshore reducând nivelul apei Nistrene în zona de captare, crește costurile de tratare a apei20 .
O analiză a
potențialei amenințări la adresa aportului de apă din Odesa, ca urmare a scăderii prelungite a scurgerii în
perioadele de vânturi puternice, necesită cercetări suplimentare.
În Moldova, precum și în regiunile Odesa și Vinnița din Ucraina, apa Nistrului este folosită pentru irigații.
Începând cu anii 1990, suprafața terenurilor irigate a scăzut semnificativ (în Moldova - de la 100–240 la mai
puțin de 20–35 mii hectare), însă, în ultimii ani, interesul pentru agricultura irigată a crescut din nou, ceea ce a
dus la o creștere. în dimensiunea suprafe elor irigate. În următorul deceniu, consumul total de apă în
Republica Moldova și regiunea Odesa din Ucraina este de așteptat să crească de la 392 milioane m3 în 2018 la
925 milioane m3 până în 2028 (Fig. 4.10).
(а)
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
5691
7691
9691
1791
3791
5791
7791
9791
1891
3891
5891
7891
9891
1991
3991
5991
7991
9991
9002
5102
1002
3002
5002
7002
1102
3102
7102
9102
1202
3202
5202
7202
Rezerva de apa Irigare
(b)
20
Rezultatele observațiilor efectuate la punctul de observare hidrologic din apropiere din Mayaky, care se află sub
influența fenomenelor de supratensiune, arată că punerea în funcțiune a cascadei CHE și PSPP-uri Nistru nu a avut
aproape niciun efect asupra valorilor medii anuale ale nivelului apei.
40
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
5691
7691
9691
1791
3791
5791
7791
9791
1891
3891
5891
7891
9891
1991
3991
5991
7991
9991
9002
5102
1002
3002
5002
7002
1102
3102
7102
9102
1202
3202
5202
7202
Regiunea Odesa totală Moldova totală
Fig. 4.10. Consumul de apă în bazinul Nistrului în aval de HPP-2 pentru 1965–2017 și o prognoză până
în 2028, în funcție de (a) tipul de utilizare a apei și (b) țările din bazin, milioane m3 pe an
____________
* Fără a ține cont de consumul de apă în aval de CHE-2 în regiunile Vinnytsia și Cherkasy din
Ucraina și consumul de retur al PSPP din Moldova.
Surse de date: Raport privind utilizarea apei ...; Guvernul Republicii Moldova, 2011; arhivele Ministerului Recuperării
Funciare și Resurselor de Apă din RSSM; Agenția „Apele Moldovei”; Parcul Național Național Nistrul de Jos;
Departamentul resurselor de apă din regiunea Odesa; prognoza expertului (MS Penkov, AN Kalashnik)
Cu toate acestea, suprafața totală irigată estimată de 550 mii hectare, folosită ca bază pentru Regulile de
funcționare existente a lacurilor de acumulare hidroelectrice Nistru, nu va fi atinsă în următorii 20-30 de ani.
Pe termen lung, însă, o astfel de zonă va trebui să fie asigurată cu apă pentru producția extinsă de fructe și
legume extrem de profitabile și alte culturi, necesare dezvoltării economice și sociale a comunităților rurale.
Totodată, norma de irigare de 4420 mc /ha inclusă în calcule este nejustificat de mare și poate fi redusă
semnificativ, eliberându-se astfel volumul de apă necesar pentru degajarea ecologic-reproductivă de izvor
neinclusă în calculul inițial.
Experiența existentă arată că reglementarea scurgerii minime, în special în anii extrem de secetoși, va continua
să fie extrem de importantă în anii următori21 . În același timp, este necesar să se păstreze capacitatea de a
reglementa inundațiile râurilor în perioada de vară pentru a proteja de inundații terenurile agricole, care în
multe sate sunt singura sursă de trai pentru oameni.
21 Astfel, o analiză a situației din anul extrem de secetos al anului 2007 subliniază necesitatea unor rezervoare
care să asigure un consum de apă garantat, care a depășit afluxul natural în lunile iulie – august cu irigații de doar
35 de mii de hectare – mult mai puțin decât se poate aștepta în viitorul.
41
5. CONCLUZIE
Analiza unui corp vast de date efectuată de un grup de experți ne-a permis să identificăm modificări semnificative ale
indicatorilor hidrologici, hidrochimici și hidrobiologici, descriși în detaliu în raport și rezumați mai jos.
Unii indicatori și procese pentru care, conform datelor disponibile, nu s-au constatat modificări semnificative, au rămas în
afara tabelului de sinteză și a recomandărilor. Acestea includ:
regimul oxigenului în aval de rezervoare;

numărul total de specii i indici de saprobitate ai comunită ilor de macronevertebrate;
abunden a zooplanctonului;
numărul total de specii de pești din bazin și secțiuni mari ale acestuia;
scurgere medie anuală;
volumul scurgerii de primăvară în aval de cascadă în compara ie cu inunda iile naturale.
Cu toate acestea, datele disponibile s-au dovedit a fi insuficiente pentru o analiză fiabilă a unui număr de procese și tendințe.
Pentru astfel de cazuri, grupul sugerează efectuarea de studii suplimentare pentru a completa lacunele de informații
specifice - de asemenea, rezumate mai jos. Pe lângă studiile menționate mai jos, pot fi necesare cercetări suplimentare mai
detaliate pentru problemele care nu sunt acoperite de acest studiu, cum ar fi impactul instalațiilor existente și planificate
ale PSPP Nistrului asupra stării comunităților acvatice din aval de hidrocomplex și impactul apei. condițiile de aport și
fluctuațiile nivelului apei în lacul de acumulare Nistru în funcție de starea stocului de pește și a speciilor rare și pe cale de
dispariție.
În cele din urmă, pe baza rezultatelor analizei, au fost date o serie de recomandări specifice pentru abordarea unor
probleme specifice. Aceste recomandări sunt preliminare și pot fi luate în considerare și dezvoltate în continuare pe
parcursul pregătirii și implementării Planului strategic de acțiune în cadrul proiectului GEF „Permiterea cooperării
transfrontaliere și managementului integrat al resurselor de apă în bazinul râului Nistru”, precum și Planurile de
management al bazinului râului Nistru ca parte a angajamentului Moldovei și Ucrainei față de cerințele
Directiva 2000/60/UE privind condițiile-cadru pentru activitățile din domeniul politicii apei22 .
În același context, repartizarea responsabilităților pentru sprijinul financiar și implementarea măsurilor compensatorii
pentru restabilirea și îmbunătățirea stării bazinului Nistrului necesită o analiză suplimentară.
În cadrul discuției dintre experți la această analiză, s-a propus renunțarea la utilizarea Nistrului pentru hidroenergie în
principiu și începerea lichidării treptate a rezervoarelor existente. Grupul de experți nu a reușit să ajungă la un consens
asupra acestei chestiuni, care în cele din urmă necesită decizii strategice și politice la intersecția intereselor energiei,
consumului de apă și protecției mediului. Cu toate acestea, membrii grupului de experți sunt gata să contribuie la cercetarea
ulterioară a acestor probleme și a soluțiilor acestora.
22
Studiul necesității și fezabilității construirii unor instalații de trecere a peștilor prin baraje ale CHE Nistru a fost exclus din
recomandările finale. Membrii grupului de experți au convenit în unanimitate că starea actuală a comunităților de pești din Marea
Neagră nu permite recuperarea peștilor anadromi din Nistru. În plus, eficiența reală a instalațiilor existente pentru speciile comerciale
este mică.
42
Tabelul 5.1 Efectele construcției și exploatării rezervoarelor și recomandări pentru acțiuni ulterioare
Principalele efecte ale construcției și exploatării Recomandări pentru efectuarea cercetărilor Recomandări pentru explorarea oportunităților sau
rezervoarelor suplimentare luarea de măsuri corective
Impactul modificărilor structurale rezultate din construcția de rezervoare asupra mediului acvatic și asupra comunităților biotice
Scăderea scurgerii solide suspendate în aval de Studiul modificărilor pe termen lung ale scurgerii Elaborarea unei strategii de reglare a scurgerii
rezervoare până în Delta Nistrului și echilibrului fracțiilor grele cu dimensiunea particulelor solide (sedimentului) în bazinul Nistrului
din sedimentele râului (nisip și pietriș)
Modificarea regimului termic al Studierea posibilității de deversare a apei de la
tronsonului transfrontalier din aval de HPP-2 diferite adâncimi a lacului de acumulare Nistru
Dezvoltarea macrofitelor, creșterea Evaluarea cantitativă a O creștere a populației Nistrului de Jos de către un
excesivă a canalului și lacurile de inundații întinderii așternutului canalului și a fitofag obligat – crapul ierb
implicațiilor acesteia (regimul oxigenului, Ctenopharyngodon idella
poluarea secundară)
Modificarea compoziției speciilor de Prelevare standardizată de macronevertebrate din
nevertebrate (înlocuirea speciilor reofile cu specii diferite substraturi și maluri la diferite
limnofile), creșterea numărului total și a biomasei distanțe față de barajul HPP-2 și în aval de lacul de
macronevertebratelor, înrăutățirea condițiilor de acumulare Dubossary (în zona de influență a
viață a taxonilor sensibili (scăderea indicelui EPT) râului Reut).
Studiul dimensiunii și structurii de vârstă

a populațiilor de moluște dominante
specii în funcție de schimbările de temperatură
Scăderea producției transfrontaliere de zooplancton Evaluarea spațială și cantitativă a stării zooplanctonului la
diferite distanțe de baraje
Modificarea compoziției speciilor a Analiza prevalenței speciilor invazive și invadatoare în Prevenirea răspândirii speciilor invazive
ihtiofaunei, reducerea stocurilor de specii comerciale, bazinul Nistrului
reducerea numărului de specii rare și pe cale de
dispariție
43
Influența fluctuațiilor scurgerii diurne asupra stării sitului transfrontalier

Fluctuații inegale ale scurgerii intrazilnice în aval de HPP-2 Studiul fluctuațiilor scurgerii intrazilnice pe o perioadă Configurarea monitorizării automate bilaterale a nivelului
mai lungă de timp (reprezentativă). și a debitului de apă în aval de HPP-
2.
Studiul variațiilor intrazilnice ale calității apei în aval
de HPP-2 Includerea restricțiilor privind valoarea minimă a
eliberării instantanee la HPP-2 în Regulile de exploatare
a lacurilor de acumulare Nistru.
Fluctuațiile inegale în cursul zilei ale temperaturii, Studiul dependenței de acvatice
nivelului apei și drenajului părților canalului din comunități și organisme
sec iune transfrontalieră acvatice în aval de HPP-2 la fluctuațiile zilnice
ale nivelului apei
Modificări pe termen lung și redistribuire intra-anuală a scurgerii
Reducerea debitului maxim în rezervoare' Dezvoltarea modelării pentru o prognoză precisă a situației
în aval (controlul inundațiilor) hidrologice
Creșterea scurgerii minime în avalul rezervoarelor Actualizări periodice ale previziunilor pe termen Aplicarea strictă a Regulilor de funcționare pentru
și asigurarea debitului garantat mediu și lung ale consumului de apă în bazinul Nistrului. aprovizionarea cu apă garantată și agricultura irigată în
ratele la capturile de apă și nevoile terenurilor irigate anii secetoși.
Studiul problemelor legate de captarea apei pe malul Implementarea propunerii de proiect Institutul
stâng al Nistrului (inclusiv degradarea „Aquaproject” pentru asigurarea nivelului apei la
canalului pârâului) și orașul Odesa (eventual impact al Aportul de apă Chișinău
fenomenelor de supratensiune la debite reduse)
Reducerea debitelor de vârf și Analiza cantitativă (modelare) a proceselor Pași pentru a permite ridicarea nivelului apei
transformarea regimului de inundații de primăvară în de inundare a zonelor inundabile la diferite lacului de acumulare Nistru până la punctul de vârf
timpul eliberărilor de mediu și de reproducere. volume de scurgere și a fenomenelor de supratensiune (repararea barajului, îndepărtarea barajelor existente
și offshore. și prevenirea construirii de noi instalații între FRL și
SRL).
Deteriorarea condițiilor de depunere a peștilor, a Studii de actualizare a datelor privind
habitatelor păsărilor, a condițiilor ecosistemice din diversitatea speciilor și producția de Optimizarea în continuare a spălării regulate a albiei
Delta Nistrului din cauza scăderii inundațiilor câmpiilor ihtiofaune, apariția speciilor de pești rare și pe cale de dispariție,
și lunciilor inundabile și a eliberării ecologice și
reproductive de primăvară.
44
evaluarea stocurilor de pești și a stării

zonelor de icre din Nistrul inferior Dezvoltarea măsurilor de protecție a speciilor de
pești rare și pe cale de dispariție din Nistrul de
Jos, refacerea zonelor de icre și reglementarea
pescuitului comercial și recreativ.
Stimularea întreprinderilor de creștere a peștilor

pentru aprovizionarea rezervoarelor naturale
cu zanthe, sabrefish și alte specii comerciale și rare.
Crearea zonelor de icre de luncă artificială

în bazinul Nistrului pentru asigurarea icrelor speciilor
fitofile.
45
LISTA DE REFERINTE
Avakyan AB Reservoirs / Avakyan AB, Satalkin VP, Sharapov VA - Moscova: Mysl, 1987. - 325 p.
Aksiom SD, Khilchevsky VK Flux de sulfat carstic în depozitul chimic al apelor naturale din bazinul Nistrului.
- K.: Nika-Center, 2002. - 204 p.
Analiza variabilității compoziției chimice a apelor Nistrului în Naslavcea/N.

Goryacheva, V. Gladky, G. Duka [et al.]. // Managementul bazinului fluviului transfrontalier Nistru și Directiva-
cadru a apei a Uniunii Europene: Mater. Int. conf. (Chișinău, 2–3 octombrie 2008). - Chișinău: Eco-Tiras,
2008. - P. 111 115.
Bezhenaru G., Denisov N., Penkov M. Perspective pentru utilizarea resurselor de apă din bazinul Nistrului,
2015.
Berg LS Pește de apă dulce din URSS și din țările învecinate. - M.; L .: Editura Academiei de Științe a URSS,
1948-1949. - Partea 1-3. - 1382 p.
Boyko T. Asociația metalelor importante din apropierea gurilor de coastă ale rezervorului de apă Nistru / T.
Boyko, V. Kosmus, G. Rudko // Geologia și geochimia fosilelor combustibile. - 1999.– Nr. 4. - P.
166–184.
Bulat DE, Bulat Dm., Usatyi MA, Trombitsky ID, Zubkova EI Dinamica pe termen lung a ihtiofaunei din
secțiunea mijlocie a râului Nistru și a lacului de acumulare Dubossary // Biodiversitate și factori care
afectează ecosistemele Nistrului / Mat. Int. conf. (cu participare internațională), Tiraspol, 16 - 17 nov 2018
– Tiraspol: Eco - TIRAS 2018. - P. 38-41. ,
Burnashev MS, Chepurnov VS, Dolgiy VN Pești și pescuit din râul Nistru. – Călătorie. de
Universitatea de Stat din KIshinev. - vol. XIII, 1954.
Burnashev MS, Chepurnov VS, Rakitin NP Peștii din rezervorul Dubossary și dezvoltarea pescuitului. –
Călătorie. al Universității de Stat din Chișinău. - vol. XX, 1955. - P. 3-31.
Restabilirea comunicării între râul Nistru și zonele inundabile ale estuarelor / VV Gubanov, VB
Egoraschenko, VA Zaitsev, EA Lukyanchenko, DA Onishchenko și NA Stepanko / Raport pentru
UNECE și OSCE în cadrul componentei „Schimbări climatice și securitate în bazinul fluviului Nistru” a
proiectului „Schimbări climatice și securitate în Europa de Est, Asia Centrală și Caucazul de Sud”, 2016 . - 42
p.
Regimul hidrobiologic al Nistrului și al rezervoarelor sale / [Sirenko LA, Evtushenko N.Yu., Komarovsky F.Ya.
et al]; ed. de LP Braginsky . - K.: Naukova Dumka, 1992. -- 356 p.
Anuarul Hidrologic. Volumul 2. Bazinul Mării Negre și Azov (fără Caucaz). Problema 1. -
K., 1951-1977.
Cadastrul de Stat al Apelor din Republica Moldova. Date anuale privind regimul și resursele apelor de
suprafață terestre, 1993–2015.
Gulyaeva OA Caracteristicile ecologice și hidrologice ale lacurilor de acumulare ale complexului energetic
Nistru / OA Gulyaeva // Jurnal hidrobiologic. - 2013. - T. 49. - Nr. 6. - P. 92–105.
Gulyaeva OA Caracteristici ale formării regimului de oxigen al Nistrului Mijlociu / Academicianul LS Berg
are 140 de ani: o colecție de articole științifice. – Bendery: Eco - TIRAS, 2016. - P. 338–342
Gulyaeva OA [Date de teren colectate în cadrul cercetării efectuate în cadrul Bursei Președintelui pentru
Tineri Oameni de Știință al NAS din Ucraina (2014-2016) „Regimul de eliberare al complexului hidroenergetic
Nistru și impactul acestuia asupra componentelor ecosistemice ale secțiunii transfrontaliere a Râul Nistru”].
46
Gulyaeva OO Regimul de sedimentare a lacului de acumulare Nistru // Hidrologie, Hidrochimie și Hidroecologie.

„
- K .: VGL Obrii ”, 2009. - Volumul 16. - P. 103–107.
Denisova AI Rolul sedimentelor de fund în procesele de autocurățare și autopoluare a corpurilor de apă / AI

Denisova, EP Nakhshina, IK Palamarchuk // Auto-curățare, bioproductivitate și protecție a corpurilor de apă și a
cursurilor de apă din Ucraina. - K., 1975.- P. 86 87.
Cadastrul apelor de stat. Date anuale privind regimul și resursele corpurilor de apă de suprafață. - Partea 2.
Lacuri și rezervoare. - Volumul 2. Numărul 1. Bazinele Bugului de Vest, Dunăre, Nistru, Bug de Sud, 1978–2015.
Cadastrul apelor de stat. Date anuale privind regimul și resursele corpurilor de apă de suprafață. - Partea 1. Râuri
și canale. - Volumul 2. Numărul 1. Bazinele Bugului de Vest, Dunăre, Nistru, Bug de Sud, 1978–2015.
Dolgii VN Ihtiofauna bazinelor Nistrului și Prutului. Chișinău Shtiintsa, 1993. - 322 p.
Anuar: calitatea apelor de suprafață din Republica Moldova conform elementelor hidrobiologice ale Direcției de
Monitorizare a Calității Mediului (EQMD), 1990-2015.
Anuar: calitatea apelor de suprafață din Republica Moldova conform elementelor hidrobiologice ale Direcției de
Monitorizare a Calității Mediului (EQMD) pentru anii 2008–2017.
Zubkov E. Influența hidroconstrucțiilor asupra stării ecologice a râului Nistru // Academos, nr. 2 - 3 (7), septembrie
2007. - p. 53 - 57.
Melian R. (ed.) 2011. Expediția hidrochimică comună moldo-ucraineană din 2011 pe râul Nistru (proiectul Nistru
III). Raport. - Chișinău.
Melnik SV Dinamica spațio-temporală a turbidității în bazinul Nistrului de Sus // Revista Hidrometeorologică

Ucraineană. - 2010. - Nr. 7. - P. 177–182.
Melnik SV Scurgere de sedimente suspendate în Nistru / SV Melnik // Hidrologie, Hidrochimie și Hidroecologie. -

K .: VGL „Obrii”, 2006. - Volumul 11. - P. 207–212.
Munzhiu OV, IK Toderash, IV Shubernetskiy. Investigarea zoobentosului Nistrului în Moldova în 2016 //

Managementul integrat al bazinului transfrontalier al Nistrului: o platformă de cooperare și provocări actuale:
Mat. de Int. conf. - Tiraspol, 26–27 octombrie 2017 / Tiraspol: Eco-TIRAS, 2017 .-- P. 269–273.
Ovcharuk VA Parametrii statistici ai seriei orare a debitelor maxime de apă și a straturilor de apă în timpul
inundațiilor de primăvară în bazinul râului Nipru / VA Ovcharuk, AV Traskova // Buletinul Universității Ecologice
de Stat Odessa. - 2013. - Nr. 16. - P. 141–148.
Raport privind utilizarea apei în Republica Moldova. Formular nr. 2TP-Vodhoz: 1963–1988
Certificarea rezervoarelor. Reguli de funcționare a lacului de acumulare Dubossary. - Chișinău, 1983. - 105
p.
Decretul Guvernului Republicii Moldova din 20 martie 2014 Nr. 199 „Cu privire la aprobarea Strategiei de
alimentare cu apă și canalizare (2014–2028)”.
Regulile de funcționare a lacurilor de acumulare ale complexului hidroenergetic Nistru. - M: Min. a apei
conducerea URSS, 1987. - 50 p.
Guvernul Republicii Moldova, 2011. Hotărârea nr. 751 din 05.10.2011 privind aprobarea Programului de dezvoltare
a gospodăririi apelor și reabilitarea terenurilor în Republica Moldova pentru anii 2011 - 2020 // Monitorul Oficial
Nr. 170-175 , articol nr 830, 14.10.2011.
Proiect de Reguli de exploatare a rezervoarelor din cascada Nistrului de CHE și PSPP la rezervorul tampon FRL
77,10. - Harkov, PJSC „Ukrhydroproject”. - 732–39 - V48. - 2017. - 108 p.
Smirnova-Garaeva NV Vegetația acvatică a Nistrului și importanța sa economică. - Chișinău: Shtiintsa, 1980. - 136
p.
47
Snigirev SM Ichtiofauna Bazinului Nistrului de Jos // Buletinul Fondului Muzeal AA Brauner I.

I. Metchnikoff ONU, 2012. - Vol. IX. - Nr. 3. - P. 1-32.
Direcții strategice de adaptare la schimbările climatice în bazinul Nistrului. ENVSEC, UNECE, OSCE, 2015. - 72 p.
Tomnatik RO Ihtiofauna lacului de acumulare Dubossary, modificarea acesteia și modalități de creștere a stocurilor de
pește comercial // Rezervorul Dubossary. - M.: Editura Academiei de Științe a URSS, 1964.
- P. 175–209.
Tomnatik RO Direcția formării ihtiofaunei în lacul de acumulare Dubossary în primii doi ani de formare // Bul. De Mold.
Filiala Academiei de Științe URSS, 1957. - Nr. 8 (41). - P. 67–81.
Sharapanovskaya TD Probleme ecologice ale Nistrului Mijlociu. - Chișinău: Societatea Ecologică „BIOTICA”, 1999. - 88 p.
Shevtsova LV Funcționarea ecologică a lacului de acumulare al Nistrului ca factor de conservare a ecosistemului deltei
Nistrului / LV Shevtsov, NY Babich, VV Semcenko // Gidrobiol. jurnal -
2003. - V. 39. - Nr. 4. - P. 11-23.
Shevtsova LV Evaluarea hidrobiologică a impactului centralei de acumulare prin pompare Nistru asupra ecosistemelor
acvatice ale râului conform sistemelor EIM naționale și internaționale / Managementul bazinului hidrografic
transfrontalier Nistru și Directiva-cadru a apei Mat. de Int. conf. - Chișinău, 2 - 3 octombrie 2008, oraș - Chișinău : Eco -
TIRAS . - C. 288-290.
Schegolev IV, Schegolev SI, Schegolev EI Păsări din zonele umede pe cale de dispariție din deltele râurilor Mării Negre /
Lucrări de ecologie a păsărilor. Volumul 1. - Odesa: Fondul Prof. II Puzanov pentru Protecția și Reînvierea Faunei
Sălbatice „Patrimoniul natural.”, 2016. - 256 p.
Ecosistemul Nistrului de Jos în condiții de impact antropic crescut / [Gorbatenky GG, Zelenin AM, Chorik FP și colab.]. -
Chișinău: Shtiintsa, 1990. - 206 p.
Yaroshenko MF Hidrofauna Nistrului. - M.: Editura Academiei de Științe a URSS, 1957. - 168 p.
Yaroshenko, MF, Ganya, IM, Valkovskaya, OP și Naberezhny, AM, Despre ecologia și importanța comercială a unor pești
din Nistru, Bul. De Mol. Filiala Academiei de Științe a URSS. -
Chișinău, 1951. - P. 273 - 298.
Acvaproiect SRL. [Profile longitudinale și transversale ale râului Nistru la captarea principală a apei Chișinău pentru anul
2016 și o modificare a profilului longitudinal din 1968. Întocmită în cadrul activităților SA Apă-Canal Chișinău „Măsuri
hidrotehnice prioritare ce garantează funcționarea premiului de apă”. pentru alimentarea cu apă a or. Chișinău la
debitele minime din r. Nistru”].
[BIOTICA EA] Evaluarea posibilității de a crea un loc de reproducere reglementat pe malul drept al Nistrului. Proiect de
raport pentru OSCE [2015]. - 46 p.
Bulat, Dumitru. Ihtiofauna Republicii Moldova: amenințări, tendințe și recomandări de reabilitare: Monografie / Dumitru
Bulat; Acad. de Științe a Moldovei, Inst. De Zoologie al Acad. de Științe a Moldovei. – Chișinău: S. n., 2017 (Tipog.
«Foxtrot»). - 343 p.
Usatîi, Ad., Usatîi, M., Șaptefrați, N., Dadu, A. Reursele piscicole naturale ale Republicii Moldova. ed.
Balacron, Chișinău, 2016. 124 p.
Usatîi M. Evoluția, conservarea și valorificarea durabilă a diversității ihtiofaunei ecosistemelor acvatice ale Republicii
Moldova. Teza de dr. hab. În șt. biol. ... pe spec. 03.00.18 – Hidrobiologie. Chi inău, 2004.
48
ANEXA I. Compoziția taxonomică a faunei piscicole din bazinul Nistrului

înainte și după reglementarea scurgerii
Înainte După reglementare

de reglementare, Ținuturile joase
Mijloc
Specie Nistrul în si
Nistr
ansamblu a estuarc
Ord. Petromyzontiformes Fam. Petromyzontidae
Lampreda de pârâu ucraineană Eudontomyzon mariae (Berg, 1931) +
Ord. Acipenseriformes Fam. Acipenseridae

Sturion înstelat Acipenser stellatus (Pallas, 1771) + +
Sturion Huso huso (Linnaeus, 1758) + +
Sturion rus Acipenser gueldenstaedtii (Brandt et Ratzeburg, 1833) +
Sturion spin Acipenser nudiventris (Lovetsky, 1828) +
Sterlet Acipenser ruthenus (Linnaeus, 1758) + + +
Ord. Anguilliformes Fam. Anguillidae

Anghilă europeană Anguilla anguilla (Linnaeus, 1758) +
Ord. Clupeiformes Fam. Clupeidae

Alosa de la Marea Neagră Alosa tanaica (Grimm, 1901) + +
Alosa pontică Alosa immaculata (Bennett, 1835) + + +
Alosa de Azov Alosa maeotica (Grimm, 1901) +
Șprot de la Marea Neagră Clupeonella cultriventris (Nordmann, 1840) + +

Ord. Salmoniformes Fam. Salmonidae
Păstrăv brun Salmo trutta fario (Linnaeus, 1758) +
Fam. Thymallidae
Lipanul european Thymallus thymallus (Linnaeus, 1758) +
Ord. Esociformes Fam. Esocidae
Știuca nordică Esox lucius (Linnaeus, 1758) + + +
Fam. Umbridae
Mudminnow Umbra krameri (Walbaum, 1792) + + +
Ord. Cypriniformes Fam. Cyprinidae

Crap european Cyprinus carpio (Linnaeus, 1758 Crap) + + +
Carasul, Carassius carassius (Linnaeus, 1758) +
Peștele auriu Carassius auratus (Linnaeus, 1758) + +
mreana comună Barbus barbus (Linnaeus, 1758) + +
mreana românească Barbus petenyi (Heckel, 1852) + +
Tench Tinca tinca (Linnaeus, 1758) + + +
Nazul comun Chondrostoma nasus (Linnaeus, 1758) + +
Gudgeon Gobio gobio (Linnaeus, 1758) +
Gudgeon ucrainean Gobio sarmaticus (Berg, 1949) + +
Gobio carpatic Gobio carpathicus (Vladykov, 1925) +
Gudgeon cu aripioare albe de nord Romanogobio belingi (Slastenenko, 1934) +
Gudgeonul lui Kessler Romanogobio kessleri (Dybowski, 1862) + +
Moroko de piatră Pseudorasbora parva (Temminck & Schlegel, 1846) + +
Dorada comună Abramis brama (Linnaeus, 1758) + + +
Dorada Ballerus sapa (Pallas, 1814) + + +
Dorada Ballerus ballerus (Linnaeus, 1758) + + +
Dorada albă Blicca bjoerkna (Linnaeus, 1758) + + +
Zanthe Vimba vimba (Linnaeus, 1758) + + +
Gândacul comun Rutilus rutilus (Linnaeus, 1758) + + +
Gândacul de Azov Rutilus heckelii (Nordmann, 1840) + + +
Gândacul de la Marea Neagră Rutilus frisii (Nordmann, 1840) + +
Bitterling european, bitterling comun Rhodeus amarus (Bloch, 1782) + + +
Asp Aspius aspius (Linnaeus, 1758) + + +
49
Inainte de După reglementare

regulament, Ținutele
Mijloc
Specie Nistru ca a joase și
Nistr
întreg a estuarc
Sabrefish Pelecus cultratus (Linnaeus, 1758) +

Cârdul comun Squalius cephalus (Linnaeus, 1758) + + +
Ide Leuciscus idus (Linnaeus, 1758) + +
Minow comun Phoxinus phoxinus (Linnaeus, 1758) + + +

Nasul comun Leuciscus leuciscus (Linnaeus, 1758) + + +
Milieu de Nipru Petroleuciscus borysthenicus (Kessler, 1859) + + +
Rudd comun Scardinius erythrophthalmus (Linnaeus, 1758) + + +
Crap argintiu Hypophthalmichthys molitrix (Valenciennes, 1844) + +
Crap cu cap mare Hypophthalmichthys nobilis (Richardson, 1844) + +
Crap de iarbă Ctenopharyngodon idella (Valenciennes, 1844) + +

Crap negru Mylopharyngodon piceus (Richardson, 1846) + +
Sunbleak Leucaspius delineatus (Heckel, 1843) + + +

Alburnus alburnus sumbru comun (Linnaeus, 1758) + + +
Pontian shemaya Alburnus sarmaticus (Freyhof et Kottelat, 2007) + +
Minow de pușcă Alburnoides bipunctatus (Bloch, 1782) + + +

Fam. Balitoridae
Loach de piatră Barbatula barbatula (Linnaeus, 1758) + + +
Fam. Cobitidae
Loach siberian Cobitis melanoleuca (Nichols, 1925) + +
Azov loach Cobitis tanaitica (Bacescu et Mayer, 1969) + +
Cobitis taenia ( Linnaeus, 1758) + +
Lăsca de Dunăre Cobitis elongatoides (Bacescu et Maier, 1969) +
Loca de aur nordică Sabanejewia baltica (Witkowski, 1994) +
Balcan Golden Loach Sabanejewia balcanica (Karaman, 1922) +
Loch european de vreme Misgurnus fossilis (Linnaeus, 1758) + + +

Ord. Siluriformes Fam. Siluridae
Somn Wels Silurus glanis (Linnaeus, 1758 Somn) + + +
Ord. Gadiformes Fam. Lotidae
Burbot Lota lota (Linnaeus, 1758) + +
Ord. Gasterosteiformes Fam. Gasterosteidae
Spiticul ucrainean Pungitius platygaster (Kessler, 1859) + + +
Spinic cu trei spine Gasterosteus aculeatus (Linnaeus, 1758) + + +
Ord. Sygnathiformes Fam. Sygnathidae

Pește pipă cu dungi negre Syngnathus abster (Risso, 1827) + + +
Pește pipă cu nas drept Nerophis ophidion (Linnaeus, 1758) + +
Pește pipă cu nas larg Syngnathus typhle (Linnaeus, 1758) + +

Ord. Atheriniformes Fam. Atherinidae
Miros de nisip la scară mare Atherina boyeri (Risso, 1810) + + +
Ord. Perciformes Fam. Percidae
Biban european Perca fluviatilis (Linnaeus, 1758 Biban) + + +
Zander Sander lucioperca (Linnaeus, 1758) + + +
Salau Volga Sander volgensis (Gmelin, 1789) +
Ruffe Gymnocephalus cernuus (Linnaeus, 1758) + +
Donets ruffe Gymnocephalus acerina (Gmelin, 1789) + +
Streber Zigel streber (Siebold, 1863) + +
Zingel comun Zingel zingel (Linnaeus, 1766) + + +
Percarina comună Percarina demidoffii (Nordmann, 1840) + +

Fam. Gobiidae
Gobiul lui Kessler Neogobius kessleri (Guenther, 1861) + + +
Gobi ciuperci Ponticola eurycephalus (Kessler, 1874) +
Racer goby Babka gymnotrachelus (Kessler, 1857) + +
50
Inainte de După reglementare

regulament, Ținutele
Mijloc
Specie Nistru ca a joase și
Nistr
întreg a estuarc
Gobi rotund Neogobius melanostomus (Pallas, 1814) + + +
Gobi tubenose Proterorhinus marmoratus (Pallas, 1814) + + +
Gobi de maimuță Neogobius fluviatilis (Pallas, 1814) + + +
Gob de broască râioasă Mesogobius batrachocephalus (Pallas, 1814) + + +
Gobi de iarbă Zosterisessor ophiocephalus (Pallas, 1814) +
Gobiu negru Gobius niger (Linnaeus, 1758)

Gobi pitic cu coadă lungă Knipowitschia longecaudata (Kessler, 1877) +
Mormolocul lui Brauner Benthophiloides brauneri (Beling & Iljin, 1927) +
Mormoloc-gubiu de la Marea Neagră Benthophilus nudus (Berg, 1898) + +
Mormoloc stelat Benthophilus stellatus (Sauvage, 1874) + +

Fam. Centrarhidae
Semințele de dovleac Lepomis gibbosus (Linnaeus, 1758) + +
Fam. Odontobutidae
Dormitor chinezesc Perccottus glenii (Dybowski, 1877) +
Ord. Scorpaeniformes Fam. Cottidae

Bullhead european Cottus gobio (Linnaeus, 1758) + +
Cottus poecilopus alpin (Heckel, 1837) + +
Ord. Mugiliformes Fam. Mugilidae

Barbun cu cap plat Mugil cephalus (Linnaeus, 1758) +
Barbun săritor Liza saliens (Risso, 1810) +
Barbun cenușiu auriu Liza aurata (Risso, 1810) +
Barbun roșu Lisa haematocheila (Temminck & Schlegel, 1845) +

Ord. Pleuronectiformes Fam. Pleuronectidae
Lipa europeană Platichthys flesus (Linnaeus, 1758) + +
a - Potrivit lui Berg, 1949.

b - Potrivit Bulat, 2017.
c - Potrivit lui Snigirev, 2012.
51
ANEXA II. Consumul de apă în bazin în aval de HPP-2 (mln m3 pe an)
Rezerva de apa Irigare Consumul total de apă

An Inclusiv Inclusiv Inclusiv
Total Total Total
MOLa UKRb MOLa UKRb MOLa UKRb
1965 250 150 100 109 89 20 359 239 120
1966 260 155 105 118 96 22 378 251 127
1967 265 160 105 129 104 25 394 264 130
1968 279 165 114 140 112 28 419 277 142
1969 290 172 118 155 120 35 445 292 153
1970 305 185 120 168 129 39 473 314 159
1971 320 195 125 183 139 44 503 334 169
1972 338 208 130 196 149 47 534 357 177
1973 357 222 135 211 160 51 568 382 186
1974 374 234 140 229 174 55 603 408 195
1975 388 246 142 245 187 58 633 433 200
1976 405 260 145 263 200 63 668 460 208
1977 423 275 148 280 212 68 703 487 216
1978 440 290 150 299 226 73 739 516 223
1979 461 306 155 318 240 78 779 546 233
1980 481 322 159 336 255 81 817 577 240
1981 503 338 165 350 265 85 853 603 250
1982 521 350 171 369 280 89 890 630 260
1983 542 365 177 392 298 94 934 663 271
1984 562 380 182 423 325 98 985 705 280
1985 588 400 188 468 367 101 1056 767 289
1986 612 418 194 492 387 105 1104 805 299
1987 628 430 198 516 408 108 1144 838 306
1988 640 440 200 536 426 110 1176 866 310
1989 656 451 205 519 409 110 1175 860 315
1990 698 488 210 707 587 120 1405 1075 330
1991 675 466 209 349 269 80 1024 735 289
1992 673 466 207 576 466 110 1249 932 317
1993 613 408 205 461 361 100 1074 769 305
1994 583 380 203 588 473 115 1171 853 318
1995 575 374 201 362 292 70 937 666 271
1996 545 346 199 267 207 60 812 553 259
1997 514 317 197 137 97 40 651 414 237
1998 508 313 195 93 63 30 601 376 225
1999 434 244 190 81 61 20 515 305 210
2000 366 206 160 67 48 19 433 254 179
2001 338 178 160 59 40 19 397 218 179
2002 332 172 160 61 42 19 393 214 179
2003 327 167 160 64 45 19 391 212 179
2004 325 165 160 60 41 19 385 206 179
52
Rezerva de apa Irigare Consumul total de apă

An Inclusiv Inclusiv Inclusiv
Total Total Total
MOLa UKRb MOLa UKRb MOLa UKRb
2005 328 168 160 57 38 19 385 206 179
2006 330 170 160 56 38 18 386 208 178
2007 332 172 160 68 50 18 400 222 178
2008 332 172 160 59 41 18 391 213 178
2009 328 168 160 59 41 18 387 209 178
2010 325 165 160 59 39 20 384 204 180
2011 324 164 160 60 40 20 384 204 180
2012 324 164 160 59 39 20 383 203 180
2013 323 163 160 59 39 20 382 202 180
2014 319 159 160 59 39 20 378 198 180
2015 319 159 160 61 39 22 380 198 182
2016 320 160 160 61 39 22 381 199 182
2017 320 160 160 61 39 22 381 199 182
2018c 324 164 160 68 43 25 392 207 185
2019c 331 168 163 75 45 30 406 213 193
2020c 340 172 168 112 72 40 452 244 208
2021c 348 176 172 138 88 50 486 264 222
2022c 357 180 177 204 144 60 561 324 237
2023c 369 184 185 250 180 70 619 364 255
2024c 385 188 197 296 216 80 681 404 277
2025c 399 192 207 342 252 90 741 444 297
2026c 405 196 209 388 288 100 793 484 309
2027c 417 205 212 434 324 110 851 529 322
2028c 445 230 215 480 360 120 925 590 335
a - Excluzând consumul de apă retur al CJSC „Moldavskaya GRES”.

b - Regiunea Odesa, excluzând consumul de apă în regiunile Vinnitsa și Cherkasy din Ucraina.
c - Evaluarea expertului.
Surse de date: Raport privind utilizarea apei ...; Guvernul Republicii Moldova, 2011; arhivele Ministerului Recuperării
Funciare și Resurselor de Apă din RSSM; Agenția „Apele Moldovei”; Parcul Național Național Nistrul de Jos;
Departamentul resurselor de apă din regiunea Odesa; estimări și prognoze ale experților (MS Penkov, AN Kalashnik).
53

Hydropower-Effects Final ENG

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hydropower-Effects Final ENG

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Machine Translated by Google

Proiectul GEF „Permiterea cooperării transfrontaliere și a resurselor integrate de apă

ANALIZA EFECTELOR AZCURILOR DE DNISTER

Raportul grupului de experți moldo-ucraineni

Supliment tematic la Analiza Diagnostică Transfrontalieră a Bazinului Fluviului Nistru

Viena • Geneva • Kiev • Chișinău

Coordonarea generală a proiectului GEF „Permiterea cooperării transfrontaliere și managementului

Traducere din rusă originală în engleză: Artyom Klimenko.

Aspect și design grafic: Yulia Madinova.

Design copertă: Carolyn Daniel (Zoï Environment Network), Yulia Madinova.

LISTA ILUSTRAȚIILOR................................................... .................................................. .............4

LISTA DE MESE............................................... .................................................. .............................5

LISTA INSERȚILOR ............................................... .................................................. ........................5

INTRODUCERE................................................. .................................................. .......................6

1. CARACTERIZAREA ZAZURILOR SI EFECTELE HIDROMRFOLOGICE ALE LOR

2. IMPACTUL MODIFICĂRILOR STRUCTURALE ASUPRA MEDIULUI ACVATIC ȘI COMUNITĂȚILOR

2.1. Impactul asupra regimului de sedimente în suspensie.................................................. ................10

2.2. Efectul asupra condițiilor fizico-chimice ............................................. ........................12

2.3. Impactul asupra organismelor acvatice.................................................. .....................................15

3. FLUCTUAȚII ZILNICE ȘI IMPACTUL LOR ASUPRA STĂRII

SECȚIUNEA TRANSFRONTIERĂ................................................... .................................................. ...24

3.1. Descrierea fluctuațiilor zilnice ale scurgerii............................................. ......................24

3.2. Impactul asupra caracteristicilor fizico-chimice ale apei .............................................26

3.3. Impactul asupra organismelor acvatice.................................................. .....................................27

4. MODIFICĂRI PE TERMEN LUNG ȘI REDISTRIBUȚIA INTRAANUALĂ A SCURTĂRII..................................28

4.1. Modificări pe termen lung ale scurgerii naturale.................................................. .......................29

4.2. Redistribuirea intra-anuală a scurgerii prin rezervoare .................................. ......31

4.4. Asigurarea funcțiilor de bază de alimentare cu apă.................................................. ...................37

5. CONCLUZIE............................................... .................................................. .......................42

LISTA DE REFERINTE ............................................... .................................................. ...............46

1.1 Harta fizică a bazinului Nistrului

4.6 Distribuția intraanuală a debitelor medii lunare de apă pentru 1990–2015

1.1 Caracteristicile morfometrice ale lacurilor de acumulare Nistru

2.5 Bogăția de specii a peștilor de Nistru înainte și după crearea rezervoarelor

5.1 Efectele construcției și exploatării rezervoarelor și recomandări pentru continuare

2.1 Probleme de metodologie ale analizei impactului schimbărilor structurale

2.2 Caracteristici ale regimului termic și de oxigen al lacului de acumulare Nistru

3.1 Probleme metodologice ale fluctuațiilor zilnice ale scurgerii

3.2 Transformarea eliberării la un sit transfrontalier

4.1 Probleme de metodologie ale analizei modificărilor scurgerii pe termen lung

4.3 Eliberare eco-reproductivă

4.4 Analiza situației la captarea de apă Chișinău și măsuri de remediere propuse

Această analiză a impactului construcției și exploatării cascadei de rezervoare a CHE Nistru

Activitățile grupului au urmat principiile comune de colaborare stabilite la întâlnire

stabilit și Termenii săi de referință pregătiți.

1 Denumită în continuare Moldova

La a doua ședință de lucru desfășurată la 14 septembrie 2018 la Chișinău4 , grupul a discutat

1. CARACTERIZAREA ZAZURILOR SI EFECTE HIDROMRFOLOGICE ALE LOR

Sursa: Direcții strategice ... 2015

Fig. 1.1. Harta fizică a bazinului Nistrului

Fig. 1.2. Dispunerea liniară a hidrocentralelor și rezervoarelor

Tabelul 1.1 Caracteristicile morfometrice ale lacurilor de acumulare Nistru

Rezervor tampon The

Nivel normal de reținere (NRL), m 121,0 72,0 77,1 229,50 28,0

Surse de date: Proiect de reguli, 2017; Certificare, 1983

Restructurarea ecosistemelor fluviale și urmărirea schimbărilor ecosistemice în gura de vărsare a Nistrului

2. IMPACTUL MODIFICĂRILOR STRUCTURALE ASUPRA MEDIULUI ACVATIC ȘI BIOTICULUI

Inserarea 2.1 Probleme de metodologie ale analizei impactului schimbărilor structurale

pe apă oxigen dizolvat – de la punctele de observare din amonte de CHE Nistru-1,

2.1. Impact asupra regimului de sedimente în suspensie

Surse: Anuar hidrologic 1951–1977; Cadastru de stat, râuri 1978–2015.

2.2. Efect asupra condițiilor fizico-chimice

Fig. 2.5. Variația medie anuală pe termen