Sunteți pe pagina 1din 52

Revistă ştiinţifică,

de informaţie şi cultură ecologică


Scientific Journal of Information and Ecological
Culture

Fondatori: 5 (47) octombrie, 2009


Ministerul Mediului
Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM

Founders:
Ministry of Environment
Institute of Ecology and Geography of ASM
CUPRINS:
SUMMARY:

Colegiul de redacţie: cercetări ştiinţifice


Editorial Board
Gheorhge Şalaru – preşedinte Elena Moşanu, A. Tărîţă, E. Sergentu, Maria Sandu, P. Spătaru,
acad. Constantinov Tatiana – vicepreşedinte
Apostol Ion, MM Tatiana Goreacioc, V. Jabin
Nagornâi Maria, MM Calitatea apei izvoarelor şi cişmelelor din raioanele Glodeni şi
Coca Mihail, MM Făleşti (bazinul hidrografic al râului Prut)............................................. 1
Iftodi Mihai, MM
Veaceslav Dermenji, IES
Nicu Vrednic, MM Г. Меренюк, А. Урсу, С. Корчмару, Е. Сашко
Микробиологическая характеристика зональных почв Молдовы. 4
Colegiul ştiinţific:
Scientific Board A. Ursu
acad. Duca Gheorghe – preşedinte
dr. Cuza Petru – secretar ştiinţific POSIBILITĂŢILE DIAGNOSTICE Ale MUŞUROAIELOR CÂRTIŢELORe................. 9
dr. Bogdan Octavia, Bucureşti, România
dr. Boian Ilie, SHS, Chişinău Olga Ioniţa, Andrei Negru
dr. Capcelea Arcadie, BM, Washington SPECIILE DE CREPIS L. (ASTERACEAE) DIN FLORA BASARABIEI......................11
dr. Cozari Tudor, UST, Chişinău
m. cor. Dediu Ion, IEG, Chişinău
m. cor. Duca Maria. USM, Chişinău Alexandru CREŢU
dr. Gladchi Viorica USM, Chişinău UNELE ASPECTE ALE CULTURII ASCUNSE DIRIJATE LA ŞERLAI....................... 16
acad. Goncearuk Vladislav, Kiev, Ucraina
prof. dr. Isgouhi Kaloshian, California, SUA Ion LACUStA, Igor bEŞLEAGA, Eduard BANARI
dr. hab. Lupaşcu Tudor, AŞM, Chişinău
prof. dr. Marmureanu Gheorghe, România Impactul ecologic la utilizarea biocombustibilului pentru alimen-
dr. Munteanu Andrei, AŞM, Chişinău tarea motoarelor diesel................................................................................... 21
acad. Negru Andrei, Moldsilva, Chişinău
acad. Nekipelov Alexandr, AŞR. Rusia I. Roshca
dr. Teleuţă Alexandru, AŞM, Chişinău
dr. hab. Ungureanu Dumitru, UTM, Chişinău Consideration on vegetative propagation from cuttings in plant
dr. Vardanian T., Erevan, Armenia trays of the cultivar Juniperus communis ‘Meyer’............................... 24
dr. Voloşciuc Leonid, AŞM, Chişinău
Al. Dascaliuc, P. Cuza
Colectivul editorial:
Editorial staff Eficacitatea fluorescenţei clorofilei frunzelor de stejar pedun-
Barac Grigore – redactor-şef/chef-redactor culat (Quercus robur L.) influenţată de şocul termic...................... 27
Lavric Mihai
Lazăr Parascovia- lector Aliona GLIJIN
Stăvilă Ala – design
Foto: cop. Eugen Alexandrov, Grădina INTERACŢIUNEA DINTRE Orobanche cumana Walr. ŞI Helianthus annu-
Botanică (Institut) us L. LA NIVELUL SISTEMULUI RADICULAR........................................................... 31
Adresa redacţiei:
mun. Chişinău, str. A. Şciusev, 63 Dumitru ERHAN
tel. 22.24.94, 22.16.90 Epizootologia mono- şi poliinvaziilor la bovine în Republica Moldo-
E-mail: mediulambiant@asm.md
va în funcţie de zonă, vârstă şi tehnologia de întreţinere.............. 37
Indici de abonare:
Poşta Moldovei – 31618 SCHIMBAREA CLIMEI
Moldpresa – 76937
Înregistrată la Ministerul Justiţiei al RM,
nr. de înregistrare 106. Ilie BOIAN
Riscul valurilor de frig şi singularităţilor termice negative în
Revista se editează cu suportul financiar al
Fondului Ecologic Naţional al MERN. Republica Moldova................................................................................................ 42
Punctele de vedere prezentate în articole aparţin
în totalitate autorilor. EVENIMENTE
Toate articolele şiinţifice sînt recenzate.
Toate drepturile sunt rezervate redacţiei şi auto- ACADEMICIANUL ANDREI URSU–PEDOLOG, GEOGRAF, ECOLOG..................... 45
rilor. Reproducerea parţială sau integrală de texte şi
imagini se poate face numai cu acordul autorilor şi al
redacţiei. Gr. Stasiev
Tiraj 1000 ex. Celebru naturalist şi organizator al ştiinţei...................................... 47
Tipar: Î.S. F.E.P. „Tipografia centrală”
INDICELE REVISTEI ÎN CATALOGUL PM 31618
INDICELE REVISTEI ÎN CATALOGUL MOLDPRESA 76937
NR. 5(47) octombrie, 2009
cercetări ştiinţifice

Calitatea apei izvoarelor şi cişmelelor din ra-


ioanele Glodeni şi Făleşti (bazinul hidrografic
al râului Prut)
Cercet. ştiinţ. Elena Moşanu, dr. A. Tărîţă, dr. E. Sergentu, dr. Maria Sandu,
cercet. ştiinţ. super. P. Spătaru , cercet. ştiinţ. Tatiana Goreacioc, cercet. ştiinţ. V. Jabin

Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM

Prezentat la 11 septembrie 2009

Abstract. The rivers Dniester (83,6%) and Prut (1%) are principal sources of water supply in the Republic
of Moldova. Other sources constitute underground waters - 15,2% (bore holes and wells). Wells water,
utilized by rural population, as sources in water supply 85-90% don’t corresponding potable quality
regards sanitary - chemical indicators.
The present work includes water quality investigations and has aim at reveal of local sources in river
Prut hydrographic basin (Glodeni and Falesti districts) for water potable ensuring in villages. Chemical
composition of investigated spring’s water shows that in Glodeni district 17% and in Falesti ones 25%
of springs are polluted with nitrogen compounds. Water of 32% of springs is conformity with standard
of drinking water.

Introducere prevede evaluarea calităţii şi infor- dinea lucrului analitic a fost verifica-
marea consumatorilor asupra calităţii tă, folosind standardul intern [3].
Apa reprezintă o resursă natu- apei, în prezenta lucrare a fost cer- Aparataj: Spectrofotometru
rală, regenerabilă, vulnerabilă la cetată componenţa chimică a apei DR/2500, pH-metru, balanţă analiti-
poluare şi limitată. Ea constituie un izvoarelor şi cişmelelor din raioanele că, centrifugă. Evaluarea legităţilor
element indispensabil pentru viaţă Glodeni şi Făleşti (bazinul hidrografic de schimbare a concentraţiei ioni-
şi societate, materie primă pentru al r. Prut). În literatura de specialita- lor în apele naturale a fost realizată
activităţi de producţie, sursă de te există un studiu privind calitatea, folosind metoda statisticii matema-
energie şi cale de transport, factor tipul şi calificativul apei izvoarelor şi tice.
determinant în menţinerea echili- cişmelelor din raionul Nisporeni [9]. Evaluarea corelării între com-
brului ecologic, fiind un patrimoniu Rezultatele corelării dintre conţinutul ponentele de bază ale apei. Co-
natural care trebuie protejat. Apele nitraţilor şi cel al macrocomponente- eficientul de corelaţie de rang r
fac parte din domeniul public al sta- lor din apa unor fîntîni şi izvoare din Spearmen [4] este cel mai frecvent
tului. Cunoaşterea, protecţia, pune- republică cu evidenţierea tendinţelor folosit pentru caracterizarea statis-
rea în valoare şi utilizarea durabilă de acumulare a lor sunt expuse în lu- tică a corelaţiei între 2 serii de date,
a resurselor acvatice sunt acţiuni crările [8, 9]. deoarece el este adimensional şi
de interes naţional. reprezintă o mărime relativă care
O valoare deosebită pentru repu- Materiale şi metode nu depinde de ordinul de mărime al
blică o au apele din straturile acvifere valorilor comparate, ci doar de ra-
freatic şi de adîncime. Din cantitatea Recoltarea probelor de apă: portul de variaţie. Valorile calculate
totală de ape subterane administrate S-au organizat patru expediţii (pe mai mici de r0,05 sunt considerate
pe teritoriul republicii, doar 50% pot fi raioane) de evaluare a surselor de neimportante statistic, ceea ce de-
utilizate în scopuri potabile fără trata- poluare şi a apei izvoarelor şi ciş- monstrează lipsa dependenţei din-
re prealabilă. Apele freatice însă sunt melelor, respectînd cerinţele pentru tre schimbările concentraţiei ionilor
extrem de vulnerabile faţă de impac- recoltarea mostrelor, tipul veselei şi respectivi.
tul antropogen. Spectrul poluanţilor condiţiile pentru a exclude modifi-
naturali şi artificiali este foarte larg: carea componenţei apei. Rezultate şi discuţii
compuşii azotului, pesticidele, sele- Preparare probe: Probele de
niul, sulfaţii, etc. Pornind de la faptul, apă au fost analizate fără a fi pre- Din punct de vedere fizico-chi-
că în republică 15,2% din populaţie ventiv conservate, folosind meto- mic, apele subterane separate prin
se alimentează cu apă din surse sub- dele clasice de analiză [1, 3, 5]. În straturile de roci au mineralizare şi
terane (izvoare, cişmele, fîntîni) [2], teren s-au determinat: coordonate- compoziţie diferită, deşi pot fi din
iar Directiva 98/83/CE privind calita- le geografice, temperatura; debitul, straturi acvifere ale aceleiaşi zone.
tea apei destinate consumului uman, mirosul şi culoarea apei. Corectitu- Pe parcursul anului 2007 în ra-

NR. 5(47) octombrie, 2009 1


cercetări ştiinţifice

chimice a apelor din izvoarele şi ciş-


Poluate
melele investigate s-a constatat că
Poluate
17% în raionul Făleşti, din totalul de 16
25%
izvoare şi cişmele, 25% (4 izvoare)
sunt poluate cu compuşi ai azotului
Nepolu-
(figura 1a): 3 - au apă poluată cu ni-
ate traţi şi 1 – cu compuşi ai amoniului.
75% Nepo- În marea majoritate izvoarele polu-
luate
ate sunt în or. Făleşti, satele Căli-
83%
neşti şi Risipeni. În raionul Glodeni
17% din izvoare au apa poluată cu
a) Raionul Făleşti b) Raionul Glodeni compuşi ai azotului (figura 1b) (s.s.
Figura 1. Cota-parte a izvoarelor şi cişmelelor din raioanele Glodeni şi Făleşti, Cuhneşti, Iabloana, Sturzovca cu
apa cărora este poluată cu compuşi ai azotului nitraţi; în satele Sturzovca şi Iabloa-
na – cu compuşi ai amoniului).
20
18
16 Acumularea compuşilor azotului
16
14
12
are loc la deversarea apelor rezidu-
14
12 10 ale sau de la gunoişti neamenajate.
me/dm3

Apa izvoarelor şi cişmelelor în


me/dm3

10 8
8
6
6 raionul Glodeni, satele Danu, Ca-
y =0,3334x +6,155
4
y =0,201x +8,0206
2
4
2
R =0,2975
menca, Sturzovca este poluată din
R =0,1911 2
2
0 0
cauza stocării în apropierea sursei
de apă a deşeurilor animaliere şi
24

29

30

1
,7

,3

,1

,4

,1

,1

31

88
,6

,4

,3

,6 menajere, din care compuşii azo-


13

4,

9,
11

35

37

38

43

49

17

19

24

45
NO3-, mg/dm3 NO3-,mg/dm3
tului migrează în apele subterane,
Raionul Glodeni Raionul Făleşti purtînd amprenta consecinţelor
Figura 2. Corelarea durităţii apei cu conţinutul nitraţilor practicării agriculturii intensive.
S-a constatat, de asemenea, că,
ioanele Glodeni şi Făleşti a fost Cajba şi Sturzovca – cîte 3 şi satul conţinutul nitraţilor corelează cu cel
evaluată din punct de vedere calita- Cuhneşti – 5 izvoare şi cişmele (în al Ca2+ şi Mg2+ şi cu duritatea (figura
tiv şi cantitativ apa din 45 de izvoa- total 29). 2, tabelul 1).
re şi cişmele: Raionul Făleşti: satele Făleştii Credibilitatea aproximării core-
Raionul Glodeni: satele Danu, Noi, Rediul de Sus, Albineţii Noi, lării conţinutului nitraţilor – duritate
Camenca, Clococenii Vechi, Ustia, Năvîrneţ, Călineşti, Musteaţa, Ri- şi Mg2+ este mai mare în raionul
Limbenii Noi, Fundurii Noi, Rezer- sipeni, Lucăceni, Valea Rusului şi Făleşti - 0,2975/0,2646 (Glodeni
vaţia ştiinţifică Pădurea Domneas- Pruteni, cîte un izvor, or. Făleşti şi s. - 0,1911/0,0292). Pentru apa iz-
că – cîte un izvor; satele Viişoara, Horeşti – cîte 2 izvoare, s. Izvoare – voarelor şi cişmelelor din raionul
Duşmani, Limbenii Vechi, Fundu- 3 izvoare. În total - 16 izvoare şi ciş- Glodeni prevalează credibilitatea
rii Vechi, Iabloana – cîte 2; satele mele. Prin evaluarea componenţei aproximării corelării conţinutului ni-
traţilor - Ca2+(0,1626) (tabelul 1).
Tabelul 1
Numărul de izvoare poluate cu
Ecuaţia de regresie şi credibilitatea aproximării corelării dintre compuşi ai azotului corelează cu
conţinutul nitraţilor şi duritatea (Ca2+ şi Mg2+) apei izvoarelor şi cişme- cel apa cărora are duritatea mai
lelor din raioanele Făleşti şi Glodeni mare de 10 me/dm3.
Indice Ecuaţia de regresie Credibilitatea aproximării Izvoarele şi cişmelele din raioa-
Raionul Făleşti nele Glodeni şi Făleşti au un debit
Duritatea y = 0,3334x + 6,155 R2 = 0,2975 de cca 1 500 dm3/min (tabelul 2),
Ca 2+
y = 0,9647x + 50,05 R2 = 0,0417 apa cu duritatea mai mică de 10
Mg 2+
y = 2,5059x + 54,075 R2 = 0,2646 me/dm3 constituind 570 dm3/min.
Raionul Glodeni Apa poluată cu compuşi ai azotului
Duritatea y = 0,201x + 8,0206 R2 = 0,1911 are un debit de 290 dm3 pe minut.
Ca2+ y = 1,5669x + 52,165 R2 = 0,1626
În componenţa ionică a apelor
monitorizate în raionul Făleşti pre-
Mg 2+
y = 0,7551x + 75,659 R2 = 0,0292
domină tipul apei HCO3 – SO4 / Cl;
HCO – Cl şi HCO
Tabelul 2 – SO3 , după ani-3
4
Debitul apei izvoarelor şi cişmelelor din raioanele Glodeni şi Făleşti (bazinul r. oni, iar în Glodeni
Prut) - HCO3 – SO4;
Debitul apei HCO3 – SO4 / Cl
Numărul Apă cu duritatea Apă cu duritatea Apă poluată şi SO4 - HCO3-Cl.
Raionul Total, Conţinutul cationi-
de izvoare < 10 me/dm3, dm3/ > 10 me/dm3, dm3/ cu compuşi ai
dm /min
3
lor condiţionează
min min azotului, dm3/min
Glodeni 29 778 140 482 156 prezenţa urmă-
Făleşti 16 740 430 176 134
toarelor tipuri de
apă: Mg - Ca, Mg
Total 45 1 518 570 658 290

2 NR. 5(47) octombrie, 2009


cercetări ştiinţifice

Tabelul 3 deni - HCO3 – SO4; HCO3 – SO4 /


Tipul apei izvoarelor şi cişmelelor din localităţile raioanelor Fă- Cl şi SO4 - HCO3-Cl. După conţinu-
leşti şi Glodeni (bazinul r. Prut) tul cationilor prevalează tipurile de
Raionul
apă Na – Mg – Ca şi Mg – Na / Ca
(raionul Făleşti), Na şi Mg – Ca/Na
Făleşti Glodeni
Tipul apei (raionul Glodeni).
Numărul Cota- Numărul Cota-
Ca rezultat al poluării apei, în
izvoarelor parte, % izvoarelor parte, % raioanele Glodeni şi Făleşti apare
HCO3; 1 6 1 3 tipul de apă nitrat şi amoniu: HCO3
HCO3 – NO3 1 6 - - – NO3, HCO3 – SO4 / Cl- NO3 şi
HCO3 – SO4; 2 13 15 52 NH4 – Mg – Ca - Na.
HCO3 – SO4 / Cl; 7 44 8 28 Debitul izvoarelor şi cişmelelor
HCO3 – SO4/Cl - NO3 1 6 2 7 din raioane constituie cca 1 500 dm3/
HCO3 –Cl; 4 25 - - min, volumul apei cu duritatea mai
SO4 - HCO3 / Cl; - - 3 10 mică de 10 me/dm3 fiind de 570 dm3/
Na – Mg - Ca 10 63 - - min, iar cel al apei poluate cu com-
Mg – Na / Ca 5 31 7 24 puşi ai azotului – de 290 dm3/min.
Ca – Mg / Na - - 1 3 S-a constatat că apa doar a 32%
Na 1 6 20 70 din izvoarele şi cişmelele din raioa-
NH4 – Mg – Ca - Na - - 1 3 nele Glodeni şi Făleşti corespunde
– Na / Ca (raionul Făleşti); Na şi Mg te (tabelul 4) are o duritate ce depă- standardului de apă potabilă.

Tabelul 4 Bibliografie
Numărul izvoarelor şi cişmelelor cu depăşiri ale durităţii de 10
me/dm3 şi mineralizării Standard methods for the exami-
Raionul nation of water and wastewater, 16
Făleşti Glodeni
ed., APNA, AWWA, WPCE, 1985,
Duritatea apei, me/dm 3
Numărul Cota-parte, Numărul Cota-parte,
p. 496 – 503.
Ungureanu D., Sandu M., Lupaşcu
izvoarelor % izvoarelor %
T., Cojocaru V. Management of Water
<7 1 7 7 24
Resources, Republic of Moldova
7 - 10 9 56 18 62 State of the Environment Report,
> 10 6 37 3 10 2006, Chisinau, 2007, p. 41-43.
Mineralizarea, mg/dm3 Методы и технические сред-
< 1 000 mg/dm3 10 63 21 72 ства оперативного мониторин-
>1 000 mg/dm3 6 37 7 28 га качества поверхностных вод.
Гидрохимические материалы.
– Na / Ca (raionul Glodeni). În sa- şeşte 10 me/dm3 (10-37%) şi CMA 1991, Т. 100, 311 c.
tele Călineşti, Risipeni (raionul Fă- a mineralizării (28-37%). Studiul Никаноров А. М. Гидрохимия.
leşti), Sturzovca, Cuhneşti (raionul demonstrează că apa doar a 32% М.: 1985, с. 347.
Glodeni) şi a. se atestă apă poluată din izvoare şi cişmele este confor- Унифицированные методы
cu compuşi ai azotului cu apariţia mă standardului de apă potabilă. исследования качества вод.
tipului nitrat şi amoniu: HCO3 – SO4 Valorile mineralizării şi du- Методы анализа вод, М.: Наука,
/ Cl- NO3 şi NH4 – Mg – Ca – Na rităţii totale a apei izvoarelor şi 1983, 108 c
(tabelul 3). cişmelelor depăşesc de 2-5 ori Sandu M.. Corelarea dintre con-
Izvoarele studiate din localităţile si mai mult normativele sanitar- ţinutul nitraţilor şi cel al macrocom-
raioanelor Făleşti şi Glodeni (bazi- igienice, deosebit de stringen- ponentelor din apele naturale.//Bul.
nul r. Prut) izvorăsc din mai multe tă este problema poluării lor cu A.Ş.M. Seria şt. biol. şi chimice.
formaţiuni geologice. compuşi ai azotului. 2004, nr. 3, p. 116-119.
Raionul Glodeni: 45% din iz- Sandu M, Boian I. Apa izvoare-
voare au apa din sarmaţianul supe- Concluzii lor din Republica Moldova. //Mediul
rior-pontic; în 41% - din sarmaţianul Ambiant, nr. 19. 2005, p.10-14.
mediu şi 10% - din cretaceul superi- Investigaţiile demonstrează că Sandu M., Lupaşcu T., Spăta-
or şi 4% - sarmaţianul inferior. în raionul Glodeni 17% din izvoare ru P. Solubilizarea carbonaţilor cu
Raionul Făleşti: cîte 37% din şi cişmele sunt poluate cu compuşi compuşi ai amoniului – factor per-
izvoare au apa din sarmaţianul me- ai azotului, iar în raionul Făleşti - turbator al echilibrului ionilor de cal-
diu şi inferior; în 19% - din cretaceul 25%. ciu în apele naturale.//Mediul Ambi-
superior, 7% - din sarmaţianul su- Conţinutul nitrat-ionilor din apa ant. nr. 5 (5). 2002, p. 8-11.
perior-pontic. izvoarelor şi cişmelelor studiate co- Tărîţă A., Sandu M., Lozan R.,
Dintre indicatorii de calitate de relează în marea majoritate pozitiv Sergentu E., Spătaru P., Moşanu
bază ai apei fac parte duritatea şi cu cel al Ca2+ şi Mg2+ (duritatea). E., Goreacioc T., Jabin V. Calita-
mineralizarea, concentraţia maxim În componenţa ionică a apei tea apei izvoarelor şi cişmelelor din
admisibilă (CMA) pentru apa pota- izvoarelor din raionul Făleşti pre- raionul Nisporeni.//Buletinul AŞM.
bilă fiind 7 me/dm3 şi 1 000 mg/dm3. valează tipul HCO3 – SO4 / Cl şi “Ştiinţele vieţii”, nr. 1, 2008, p. 164-
Apa izvoarelor şi cişmelelor studia- HCO3 – SO4, după anioni, în Glo- 169.

NR. 5(47) octombrie, 2009 3


cercetări ştiinţifice

Микробиологическая характеристика зональ-


ных почв Молдовы
Проф. Г. Меренюк*, акад. А. Урсу**, конфер. С. Корчмару*, Е. Сашко*
* Институт Микробиологии и Биотехнологии А.Н.М.,
** Институт Экологии и Географии А.Н.М.

Prezentat la 22 septembrie 2009

Summary: Microbiological characteristics of the zonal soils of Moldova were found to be


sensitive enough to reflect both the pedogenetic differences between the studied soil types and subtypes
as well as the consequences of soil agricultural management in the Republic. The current agricultural
practices were demonstrated as unable to maintain favourable microbiological conditions in soil and,
as a result, to prevent degradation of soil organic matter. The urgent need to implement the principles
of sustainable agriculture by taking into account the peculiarities of functioning of the soil ecosystem
is discussed.
Key words: soil microorganisms, soil degradation, intensive agriculture, sustainable
agriculture.

Введение дикальным образом нарушается Сегодня уже накопилось до-


при вовлечении её в сельскохо- статочно информации, чтобы
Микроорганизмы осуществля- зяйственный оборот. Освоение констатировать ошибочность и
ют один из ключевых процессов, почвы, помимо прочего, приво- явную несостоятельность так
без которых невозможен малый дит к изменению условий жизне- называемого интенсивного сель-
биологический круговорот эле- деятельности микроорганизмов ского хозяйства. Деградация
ментов на планете – минерали- и стимулированию процессов почв и снижение урожаев – это
зацию органического вещества. распада гумуса. В результате, на уже многократно установленные
Будучи космополитами, они за- первых порах почва обогащает- факты как в масштабах Молдовы
селяют, практически, все экони- ся легкодоступными элементами [8, 9, 11], так и в глобальных [4].
ши Земли, включая и почву, где питания и способна давать по- И хотя их часто пытаются объяс-
выступают в качестве одного из вышенные урожаи сельскохо- нить всего лишь несоблюдением
основных педогенетических фак- зяйственных культур. Однако, по предлагаемых агротехнологий,
торов. В естественных условиях мере дальнейшей минерализа- всё очевиднее становится, что
почва формируется как состав- ции гумуса происходят ухудше- дело далеко не в этом только.
ная часть сложной биогеосисте- ние физико-химических свойств Необходимость перехода к ново-
мы, которая с течением времени почвы и снижение урожайности му, устойчивому земледелию се-
(тысячи и миллионы лет) дости- возделываемых культур. Поэтому, годня широко признана [1].
гает климаксного состояния. Это чтобы поддержать и/или стимули- Как показали наши предыду-
состояние характеризуется нали- ровать урожайность в почву стали щие исследования [10], микро-
чием устойчивых взаимосвязей вносить органические и, особен- биологическая деградация по-
между всеми слагающими компо- но, минеральные удобрения. В чвы и связанное с ней ухудшение
нентами системы, которые позво- этом, собственно, и заключалась потенциального плодородия про-
ляют последней успешно суще- суть интенсификации, а точнее – исходят, в том числе, в условиях,
ствовать в рамках действующих химизации земледелия во второй когда агротехнологии соблюда-
внешних факторов. При этом до- половине ХХ века. При таком под- ются неукоснительно, причём на
стигается определённый баланс ходе главное внимание уделялось протяжении десятилетий. Срав-
процессов анаболизма и катабо- достижению и поддержанию высо- нительный микробиологический
лизма, способствующий форми- ких урожаев, вопросы же сохране- анализ образцов почв залежи и
рованию почвенного гумуса. ния и увеличения потенциального 10-польного севооборота (с ре-
Сбалансированная органи- плодородия почвы в большой сте- комендуемыми дозами внесения
зованность целинной почвы ра- пени игнорировались. органоминеральных удобрений

4 NR. 5(47) octombrie, 2009


cercetări ştiinţifice

и системами обработки) экспе- обуславливают её региональную бенностями и составом биоцено-


риментальных участков НИИПК неоднородность. Пересечение зов.
«Селекция» выявил существен- на её территории 3-х биогеогра-
ное ухудшение показателей в фических зон привело к разноо- Отбор и стандартизация по-
почве севооборота: снижение бразию педогенетических фак- чвенных проб
общей микробной биомассы, в торов, которое, в свою очередь, Всего было отобрано 19 об-
среднем, в 2.6 раза, почвенного способствовало формированию разцов зональных почв из репре-
дыхания – в 2.0 раза, а также уве- неоднородного и сложного по- зентативных и охарактеризован-
личение удельного дыхания био- чвенного покрова. Север Молдо- ных разрезов, представляющих
массы (показатель наличия эко- вы является частью западного 10 из 12 подтипов, встречающих-
логического стресса) в 1.3 раза. крыла лесостепной зоны серых ся в Молдове (таб.). Почву отби-
Учитывая важную роль микро- почв и выщелоченных черно- рали с таким расчётом, чтобы в
организмов в почвенных экоси- зёмов. Центральная её часть рамках каждого типа можно было
стемах и актуальность разра- – это островок центрально- иметь параллельные образцы
ботки подходов по оценке и мо- европейской зоны широколи- целинной/необрабатываемой и
ниторингу микробиологического ственных лесов с бурыми почва- пахотной почвы. Как правило,
состояния почв, целью данной ми, окружённый специфической расстояние между точками отбо-
работы было дать микробиологи- лесостепной подзоной. Юг же ра образцов не превышало 40 м.
ческое описание зональных почв – относится к зоне ксерофитной Почвенные пробы отбирали
Молдовы, находящихся как в це- степи с типичными малогумус- с глубины 0-10 см. До анализов
линном (или максимально при- ными и карбонатными чернозё- почвы хранили во влажном со-
ближенном к целинному), так и в мами. стоянии при 4оС не более 3-4 не-
освоенном состоянии. Почвенный покров включает дель. Перед анализом из каждой
в себя три зональные почвы: бу- пробы тщательно удаляли рас-
Объекты и методы иссле- рые, серые и чернозёмные, пред- тительный материал, камешки
дования ставленные многими подтипами. и видимую глазом фауну. Почву
Географическое распределение просеивали через сито на 2 мм,
Особенности геоэкологиче- почв определяется рельефом, доводили влажность до 40% от
ского расположения Молдовы климатом, геологическими осо- водоудерживающей способно-

Таблица
Характеристика изученных зональных почв
Содержание Гигроско-
№ Тип и подтип Местоположение* Растительность рН**
органики, % пичность, %
1 лес 2.53 1.62 5.25
Бурая оподзоленная разнотравье
2 1.10 1.9 5.55
р. Стрэшень, заповедник (залежь)
3 «Кодрий» лес 5.27 4.90 7.00
Бурая типичная разнотравье
4 3.61 3.40 6.30
(залежь)
5 лес 3.87 2.64 5.87
Светло-серая м. Кишинэу, н.п. Дурлешть разнотравье
6 2.02 1.23 5.35
(залежь)
7 лес 5.60 4.89 6.95
р. Унгень, н.п. Бахмут,
Серая типичная разнотравье
8 заповедник «Плаюл Фагулуй» 3.60 2.48 7.05
(залежь)
9 лес 8.88 5.04 6.20
Тёмно-серая р. Яловень, н.п. Бардэр
10 подсолнечник 2.60 3.75 6.15
Чернозём глинисто- р. Стрэшэнь,
11 лес 6.67 4.11 6.50
иллювиальный н.п. Кондрица
12 лес 8.75 5.58 6.70
Чернозём выщелоченный р. Тараклия, н.п. Борчак
13 ячмень 4.46 4.87 6.78
14 Чернозём типичный лесополоса 6.91 5.72 7.26
м. Бэлць, НИИПК «Селекция»
15 среднегумусный оз. пшеница 3.90 5.19 6.48
16 Чернозём типичный лесополоса 4.60 4.92 7.85
Гагаузия, н.п. Светлое
17 малогумусный ячмень 3.2 3.68 8.05
18 лесополоса 2.88 3.88 8.46
Чернозём карбонатный р. Тараклия, н.п. Балобан
19 кукуруза 2.48 3.88 8.40
* р. – район, м. – муниципалитет, н.п. – населённый пункт;
**курсивом представлены данные солевой вытяжки, а обычным шрифтом – водной.

NR. 5(47) octombrie, 2009 5


cercetări ştiinţifice

А 1400 неосвоенная почва


1200 освоенная почва

1000
мкг C /г

800

600

400

200

Б 1,60

1,40
мкг CO2-C/г/час

1,20

1,00

0,80

0,60

0,40

0,20

0,00

В
9000

7500
мкг CO2-C/г C/час

6000

4500

3000

1500

4,0%
Г

3,0%
мкг Cбиомассы /мкг Cпочвы

2,0%

1,0%

0,0%
й

й
й

й
ая

ая
я

ая

й
я

ы
ны

ны

ны
на

ра

ьн
нн

сн
ер
чн
ч

ен
се

ус

ат
ал

му
ле

пи

пи

ум
-

оч

он
но
ло

ви
зо

ти

ти

гу
ел

ег

рб
ло
м

лю
ет
од

н
тё

ка
ра

ра
св

ма
ед
оп

вы

бу

се

ём
ср
я

ый
то

ём
ра

оз
ый
ис

чн
бу

оз

рн
ин

чн

пи
рн

че
пи

ти
гл

че

ти
ём

ём
ём
оз

оз
рн

оз

рн
че

рн

че
че

Рис. 1 Микробиологическая характеристика основных зональных почв Молдовы по показателям микробной


биомассы (А), почвенного дыхания (Б), удельного дыхания биомассы (В) и микробного коэффициента (Г).

6 NR. 5(47) octombrie, 2009


cercetări ştiinţifice

сти, затем помещали в аэрируе- зультатов проводили с помощью сы) и микробный коэффициент
мый пластиковый мешок и ин- программ STATISTICA и Excel. (отношение показателей биомас-
кубировали в течение 10 дней в сы и общей почвенной органи-
темноте при 25о С, периодически Результаты и обсуждение ки), позволяющие дополнитель-
восстанавливая влажность. но характеризовать почвенно-
Величины общей микробной микробиологические условия и
Определение микробной био- биомассы в неосвоенных и осво- процессы.
массы в почве енных почвах колебались в пре- Более значительные умень-
Биомассу определяли мето- делах от 348 до 1336 мкг С/г и от шения биомассы по сравнению
дом фумигации-экстракции [7]. 77 до 550 мкг С/г соответственно со снижениями темпов почвен-
Три навески-повторности по 25 г (рис. 1А). Освоение почв во всех ного дыхания способствовали
а.с. почвы фумигировали хлоро- случаях без исключения привело повышенным значениям индек-
формом (не содержащим этанол) к заметному снижению биомас- са удельного дыхания в почвах
в течение 24 часов при 25оС. По- сы – в среднем, в 3.4 раза. Та же агроценозов. В итоге, в освоен-
сле удаления фумиганта к каждой тенденция проявилась и с пока- ных почвах единица микробной
навеске добавляли 100 мл 0.5 М зателями почвенного дыхания биомассы дышала интенсивнее
К2SO4 и в течение 30 минут (на ка- (рис. 1Б). Если в неосвоенных по- (в среднем, в 2.1 раза), чем в
чалке) экстрагировали органиче- чвах уровень дыхания составлял неосвоенных (рис. 1В). Известно,
ский С. Одновременно с фумига- от 0.43 до 1.66 мкг С-СО2/г/час, то что повышение удельного дыха-
цией таким же образом проводи- в освоенных – от 0.22 до 0.81 мкг ния происходит, как правило, при
ли экстракцию из трёх нефумиги- С-СО2/г/час. Дыхание в послед- ухудшении экологических усло-
рованных навесок повторностей. них было меньше, в среднем, в вий в почве, которое заставляет
Профильтрованные экстракты 2.2 раза. клетки тратить больше энергии
замораживали и хранили при -20о Полученная информация для самоподдержания [2]. Вме-
С. Органический С в почвенных представляет собой тройной ин- сте с тем, известны случаи повы-
экстрактах определяли методом терес. Во-первых, на сколько шения этого индекса и на благо-
бихроматного окисления [5]. Ми- нам известно, она даёт первую приятном фоне внешних условий
кробную биомассу (С микробной общую микробиологическую ха- одновременно с ростом микроб-
биомассы, БС) в почве вычисляли рактеристику зональных почв ной биомассы, как, например,
по уравнению: БС = 2.22 × ЕС, где Молдовы в целинном и прибли- при внесении в почву органики
ЕС – разница между количества- женном к целинному состояниях. [6]. Такие ситуации объясняются
ми органического С, экстрагиро- Эта характеристика имеет как тем, что в условиях субстратного
ванного из фумигированной и не- естественнонаучную ценность, изобилия и отсутствия каких-либо
фумигированной навесок почвы. так и практическую, поскольку по- стрессов у микроорганизмов нет
зволяет давать количественные и необходимости быть «экономны-
Определение почвенного ды- качественные оценки микробио- ми» в плане энергопотребления.
хания логическим изменениям в уже Поскольку зарегистрированные
Навеску почвы (3 г а.с. веса) освоенных почвах. Во-вторых, снижения содержания органики
помещали в стеклянный флакон она указывает на резкое сниже- и микробной биомассы в почвах
на 15 мл. Через 30 минут флакон ние присутствия и активности агросистем исключают второй
с почвой герметично закрывали почвенных микроорганизмов в сценарий, то можно утверждать,
резиновой пробкой с металличе- современных агроусловиях. По- что экологический стресс в сель-
ским зажимом и инкубировали 24 скольку уменьшение микробио- скохозяйственных почвах Молдо-
часа при 25о С. Замер содержа- логических показателей по своей вы присутствует реально, и что
ния СО2 во флаконе проводили с величине, как правило, опережа- микробиологическая деградация
помощью газового хроматографа ет снижение содержания почвен- последних является не только
Chrom-5. Почвенное дыхание вы- ной органики (которое, в сред- следствием разовых перестроек,
ражали в мкг СО2-С/г а.с. почвы/ нем, уменьшилось в 1.9 раза), то произошедших в момент освое-
час. можно констатировать и то, что ния, но и результатом стабильно
ухудшение микробиологических установившихся неблагоприят-
Статистический анализ ре- свойств почвы происходит более ных условий. К аналогичному
зультатов высокими темпами, нежели ухуд- выводу подводит и факт относи-
Замеры дыхания проводи- шение её физико-химических ха- тельного снижения микробного
ли в 4-х кратной повторности, рактеристик. Наконец, в-третьих, коэффициента в большинстве
фумигацию-экстракцию – в 3-х на основе этой информации освоенных почв (в среднем, он
кратной. В каждом из случаев были вычислены такие индексы, был в 2.00 раза меньше, чем в
определяли среднюю арифмети- как удельное дыхание почвенной неосвоенных, рис. 1Г). Уменьше-
ческую и доверительный интер- микробной биомассы (отношение ние последнего означает сокра-
вал при Р=0.05. Обработку ре- показателей дыхания и биомас- щение доли углерода микробной

NR. 5(47) octombrie, 2009 7


cercetări ştiinţifice

биомассы («живого углерода») в кроорганизмов условия. В почве tems and Environment 88, 2002, p.
общем органическом углероде «выживает», примерно, треть от 119-127.
почвы и связано с относительно их исходного числа, которая при Kalembasa, S.J., Jenkinson,
повышенными величинами сни- этом находится в стрессовом со- D.S. A comparative study of titri-
жения биомассы к величинам стоянии и не способна поддержи- metric and gravimetric methods for
снижения почвенной органики. вать на прежнем уровне баланс the determination of organic carbon
Как правило, снижение микроб- процессов синтеза и распада in soil. J. Sci. Food Agric. 24, 1973,
ного индекса трактуется как ре- почвенной органики. Всё это соз- p. 1085-1090.
зультат ингибирования активно- даёт условия для деградации по- Stenberg B. Monitoring soil qual-
сти микроорганизмов в процессах чвенного гумуса, которая и имеет ity of arable land: microbiological
синтеза и распада органического место, и будет продолжаться до indicators. Acta Agric. Scand., Sect.
вещества почвы вообще и гумуса тех пор, пока не будут учтены и B, Soil and Plant Sci. 49, 1999, p.
в частности. Было предположе- сняты факторы, подавляющие 1-24.
но, что снижение этого индекса почвообразовательную актив- Vance, E.D., Brookes, P.C., Jen-
означает, что почва теряет свою ность микроорганизмов. kinson, D.S. An extraction method
функциональность, и что в ней Полученные результаты ука- for measuring soil microbial bio-
снижается содержание органики зывают на неприемлемость mass C. Soil Biol. & Biochem. 19,
[3]. Поэтому выявленное паде- дальнейшего игнорирования осо- 1987, p. 703–707.
ние этого индекса в освоенных бенностей функционирования аг- Ursu A. Solul în ecosistemele
почвах, с одной стороны, под- робиогеоценоза – этой сложной naturale şi economia Moldovei.
тверждает наличие в них стрес- системы прямых и обратных свя- Lucrările conferinţei ştiinţifice cu
совых экологических условий и, зей между растениями, микро- participare internaţională “Solul şi
с другой, указывает на наличие организмами и почвой. Ни одно Viitorul”. Chişinău, 2001, p. 6-14.
активных микробиологических из этих составляющих не может Ursu A. Problema degradării
процессов деградации почвен- успешно существовать в отрыве solurilor. //Akademos, nr. 11, 2008,
ной органики. или за счёт других. Для реаль- p. 63-65.
ного улучшения эффективности Меренюк Г. В., Корчмару С. С.,
Заключение земледелия необходимо отка- Танасе А., Богачук М. Биологиче-
заться от порочного «зациклива- ская деградация типичного чер-
Микробиологические особен- ния» на урожай и «кормить» не нозёма в агроценозах. //Mediul
ности зональных почв Молдовы столько растение, сколько почву, Ambiant nr. 44, 2009, c. 19-22.
вполне соответствуют неодно- а точнее – всю почвенную эко- Муравский А. Сельское хозяй-
родности и сложности почвенно- систему. Высокие и стабильные ство для развития. //Akademos, 8
го покрова республики. Разные урожаи станут возможны только 2007, c. 15-20.
типы и подтипы неосвоенных тогда, когда будет обеспечено
зональных почв характеризу- гармоничное стимулирование/
ются отличными показателями, улучшение всех биотических и
отражающими особенности по- абиотических составляющих по-
чвы, произрастающей на ней чвы, среди которых находятся и
растительности и климатических почвенные микроорганизмы.
условий. Единственным исклю-
чением из общего правила явля- Список литературы
ется, пожалуй, индекс удельного
дыхания микробной биомассы, Arshaed M.A., Martin S., Iden-
который в 9 случаев из 10 был, tifying critical limits for soil quality
более менее, одинаковым и от- indicators in agro-ecosystems. Ag-
носительно низким. Учитывая riculture, Ecosystems and Environ-
особенности этого индекса, мож- ment 88, 2002, p. 153-160.
но предположить, что при всём Brookes P.C. The use of micro-
почвенно-микробиологическом bial parameters in monitoring soil
разнообразии, в подавляющем pollution by heavy metals. Biol. Fer-
большинстве неосвоенных почв til. Soils 19, 1995, p. 269-279.
микроорганизмы «чувствовали» Dalal R.C. Soil microbial bio-
себя одинаково «комфортно». mass – what do the numbers really
Освоение зональных почв mean? Austrian J. of Experimental
Молдовы сегодняшними агротех- Agriculture 38, 1998), p. 649-665.
нологиями явно нарушает этот Doran J.W. Soil health and glob-
«комфорт», устанавливая ста- al sustainability: translating science
бильно неблагоприятные для ми- into practice. Agriculture, Ecosys-

8 NR. 5(47) octombrie, 2009


cercetări ştiinţifice

POSIBILITĂŢILE DIAGNOSTICE Ale MUŞUROAIELOR


CÂRTIŢELOR
Acad. A. Ursu
Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM

Prezentat la 24 septembrie 2009

Summary: Soils, within their vertical profile and on the surface, contain traces of activity of various soil
organisms. Among those traces krotovinas of different origin are the most typical. The mole activity is
limited within the upper horiyont in the forest soils. Color, composition and structure of the soil material
surfaced by moles provide sufficient information for preliminary genetic characteriyztion of soils.

INTRODUCERE etc), grivani (Cricetulus migrato- MATERIALE ŞI COMENTARII


rius), hârciogi (Cricetus cricetus),
Solul este un mediu vital specific orbeţi (Nanospalax leucodon) etc. Observaţiile noastre au consta-
al pedobionţilor. Pedofauna nu folo- .(Munteanu, Lozan, 2004). tat o mare variabilitate a muşuroa-
seşte solul doar în calitate de mediu Se consideră că crotovinele lip- ielor cârtiţelor în Codri.
vital, dar şi exercită prin activitatea sesc în solurile formate în condiţiile Pe solurile brune caracterele
pedobionţilor anumite acţiuni pedo- pădurilor. Orizonturile genetice ale muşuroaielor cârtiţelor depind de
genetice. (Ursu, 2007-b). solurilor brune şi cenuşii nu sunt textura solului. La suprafaţa solu-
Profilurile diferitelor soluri dese- deranjate de crotovine. Însă, acest rilor brune tipice argiloase, formate
ori sunt afectate de activitatea ha- caracter morfologic nu este o do- pe argile grele, muşuroaiele cârtiţe-
bitanţilor, numiţi pedobionţi (Ursu, vadă a faptului că în aceste soluri lor au culoarea cenuşie- închis, so-
2007, 2007-a). În această privinţă nu activează cârtiţele. Probabil că lul este structurat, afânat (foto 3, 4).
se evidenţiază Profilurile unor va- varietăţile cârtiţelor care populează
rietăţi ale cernoziomurilor. În profi- solurile în pădurile de foioase îşi
lul vertical al solului sunt prezente găsesc hrana necesară în orizontul
diferite formaţiuni biogene, canale, superior al solului şi nu au necesi-
coproliţi şi aşa-numitele crotovine. tatea de a pătrunde în orizonturile
Uneori o treime din suprafaţa pro- inferioare. În orice caz în păduri
filului este afectată de crotovine deseori se întâlnesc muşuroaie de
(foto 1). cârtiţe, însă în profilul solurilor cro-
tovinele lipsesc.
Deoarece cârtiţele afectează Foto 3
doar orizontul superior, muşuroa-
iele acestea se deosebesc prin cu-
loarea şi consistenţa solului scos
la suprafaţă. Pe solurile prelucrate
muşuroaiele cârtiţelor sunt mai mari
(Ursu, 2007-b),(foto 2).

Foto 1

Crotovinele sunt caracteristice


solurilor stepelor – cernoziomurilor, Foto 4
cu toate că nu toate aşa numitele
crotovine sunt create de cârtiţe. Asemenea sol corespunde orizon-
Acestea pot fi săpate şi de diferite tului superior al solului brun tipic.
rozătoare: popândăi (Spermophilus Foto 2 Pe solul brun tipic cu textură mai
citellus), şoareci (Apodemus ura- uşoară, luto-nisipoasă, muşuroaie-
lensis, A. Spicilegas, A. Agrarius, le cârtiţelor sunt de culoare brună-

NR. 5(47) octombrie, 2009 9


cercetări ştiinţifice

cenuşie, structura solului fiind slab Solurile cenuşii tipice sunt mai Foarte activ sunt populate şi
pronunţată (foto 5). rar populate de cârtiţe, muşuroaie- prelucrate de cârtiţe solurile delu-
le au culoarea cenuşie, solul slab viale. Cârtiţele formează grupări de
structurat (foto 9 ). muşuroaie, de diferite culori şi con-
sistenţă (foto13) în funcţie de com-
ponenţa depunerilor deluviale.

Foto 5

Muşuroaiele de cârtiţe pe soluri Foto 9


brune luvice sunt de culoare cenu-
şie-deschis, nestructurate (foto 6). Pe solurile cenuşii molice mu- Foto 13
şuroaiele cârtiţelor sunt de culoare
cenuşie-închis, structura bine pro-
nunţată (foto 10). CONCLUZII

Observaţiile noastre motivea-


ză concluzia că, după culoarea,
consistenţa şi structura solului mu-
şuroaielor cârtiţelor, este posibilă
aprecierea preliminară a denumirii
Foto 6 genetice a solurilor.
Asemenea posibilitate poate
Pe solurile cenuşii albice argi- avea importanţă în cazul când este
loase cârtiţele scot la suprafaţă ori- Foto 10 imposibil săpatul profilurilor pedolo-
zontul eluvial, albicios, nestructurat gice.
care se evidenţiază pe suprafaţa În solurile cernoziomice cârti-
cenuşie a solului (foto 7). ţele habitează doar pe terenurile BIBLIOGRAFIE
neprelucrate cel puţin 2–3 ani, mu-
şuroaiele sunt mai mari, se ţin lanţ, 1. Munteanu A., Lozan M. Lu-
solul este cenuşiu-închis, structu- mea animală a Moldovei. Mamife-
rat (foto 11). re. Chişinău, 2004.
2. Ursu A. Rolul faunei în pe-
dogeneză // Probleme actuale ale
protecţiei şi valorificării durabile a
diversităţii lumii animale, Chişinău,
2007.
Foto 7 3. Ursu A. Solul ca mediu
vital al pedobionţilor. // Probleme
În solurile cenuşii albice cu tex- Foto 11 actuale ale protecţiei şi valorificării
tura mai uşoară muşuroaiele cârti- durabile a diversităţii lumii animale,
ţelor sunt cenuşii-albice, solul ne- Pe solurile erodate muşuroaie- Chişinău, 2007-a.
structurat (foto 8). le cârtiţelor prezintă roca maternă 4. Ursu A. Activitatea pedo-
(foto 12). genetică a unor mamifere. //Mediul
ambiant, nr. 6 (36), Chişinău, 2007.

Foto 8

Foto 12

10 NR. 5(47) octombrie, 2009


cercetări ştiinţifice

SPECIILE DE CREPIS L. (ASTERACEAE) DIN FLORA


BASARABIEI
Olga Ioniţa, doctorandă, Andrei Negru, academician
Grădina Botanică (Institut) AŞM

Prezentat la 1 octombrie 2009

Abstract. The result of critical taxonomical study in genus Crepis L. (Cichorioideae/Asteraceae) for the
flora of Bessarabia is presented. The genus Crepis comprises 9 species: C.praemorsa (L.)Tausch., C
setosa Hall. fil., C. rhoeadifolia Bieb, C. ramosissima D’Urv., C biennis L., C. tectorum L., C. foetida
L, C. pannonica (Jacq.) C. Koeh., C. cappilaris (L.) Wallr., the last three of which being rare. Two new
species for the flora of Bessarabia were detected: C.foetida and C. cappilaris. The dichotomic key for the
Crepis species, as well as ecological and habitat characters for each species are given.
Key words: Crepis L., Bessarabia, flora, taxonomy, morphology, bioecology.

INTRODUCERE form monografiei elaborate de S. rânduri, de 1,5-4 ori mai scurte de-
Cerepanov (1995). cât cele interne. Foliole involucra-
În flora spontană a Terrei Ge- le interne 8-16, adesea îngroşate.
nul Crepis L. - Gălbenuş este REZULTATE OBŢINUTE Receptacol glabru sau păros. Flori
reprezentat de circa 204 specii ligulate, hermafrodite, de culoare
(Черепанов, 1964), răspândite în În urma cercetărilor efectuate au galbenă. Achenă spre vârf subţiată
Europa, Asia, America de Nord şi fost stabilite componenţa taxonomi- sau rostrată, fusiformă, subulată,
Africa. Vastă este diversitatea spe- că, particularităţile biomorfologice, cilindrică sau carenată, cu 10-20
cifică a genului în flora Asiei Cen- ecologice şi corologice ale taxonilor, coaste rugoase sau netede. Papus
trale şi Sud-Vestice (Черепанов, întocmite sinonimia şi cheia pentru alb, multiseriat.
1989). Conform cercetărilor ante- determinarea speciilor de Crepis, Genul cuprinde specii ce habi-
rioare, în Republica Moldova genul realizate descrierile detaliate după tează prin fâneţe, tufărişuri, pe lo-
Crepis cuprinde 7 specii (Negru, cum urmează în continuare. curi necultivate, nisipării, prin liziere
2007). şi parchete forestiere.
Gălbenuş – Crepis L.
MATERIALE ŞI METODE 1753, Sp. Pl. : 805; id. 1754, Cheia pentru determinarea
Gen. Pl., ed. 5 : 350. – Barkhausia speciilor
În cadrul investigaţiilor genului Moench, 1794, Meth. Pl. : 537 1a. Tulpină scapiformă. Frunze
Crepis, ca material pentru cerce- Plante erbacee, anuale, biena- adunate în rozetă bazală ………..3.
tare, ne-au servit atât colectările le sau perene. Rădăcină fusiformă C. praemorsa (L.) Tausch. – G.
proprii de plante, executate în sau rizomi. Tulpină foliată sau sca- premors
ultimii ani, cât şi Herbarul Institu- piformă. Frunze bazale şi inferioare 1b. Tulpină foliară... ………….2.
tului de Botanică al AŞM şi cel al obovate, obovat eliptice sau obovat 2a. Achene mediane rostrate..3.
Catedrei de Botanică al Univer- lanceolate, scurt peţiolate, întregi, 2b. Achene mediane nerostrate.5
sităţii de Stat din Moldova. Ana- penat lobate, fidate, adânc secta- 3a. Achene marginale rostrate.9
liza critică a speciilor de Crepis a te sau runcinate. Frunze tulpinale C. setosa Hall. fil. – G. setos.
fost efectuată conform metodei ovate, ovat lanceolate, liniare, se- 3b. Achene marginale spre vârf
clasice comparativ-morfologice sile, auriculat sagitate, întregi sau îngustate, dar nerostrate ………..4.
(Коровина, 1996). Datele ce ţin sectate. Antodii numeroase sau 4a. Involucru cu diametrul de
de bioecologia taxonilor din ge- puţine, rareori solitare, adunate în 8-12 mm, lat campanulat. Pedun-
nul studiat au fost preluate din antele paniculiforme, racemiforme cul şi involucru pubescent, cu peri
lucrările fundamentale referitoa- sau spiciforme. Involucru cilindric setiformi, neglandulari, îngroşaţi la
re la flora şi vegetaţia României sau campanulat, de 3-12 mm în bază..........8. C. rhoeadifolia Bieb.
(Sanda şi colab., 1989, Ciocâr- diametru. Foliole involucrale bise- – G. rubrifoliu.
lan, 2000). Nomenclatura taxo- riate sau imbricate, cele externe 4b. Involucru cu diametrul mai
nilor specifici a fost expusă con- 5-14, dispuse în unul sau mai multe mic, îngust campanulat. Peduncul

NR. 5(47) octombrie, 2009 11


cercetări ştiinţifice

şi involucru pubescent, cu peri glan- : 330. – C. tristis Klok. 1965, Фл.


dulari, neîngroşaţi la bază…........7. УРСР, 12 : 568, 331; Чопик, 1977,
C. foetida L. – G. fetid. Визн. Росл. Укр. Карпат : 319. – G.
5a. Plante perene, rizom vertical. bianual.
Frunze bazale şi inferioare alungit- Plantă înaltă de 30-100 (120)
obovate ......…………………….2. cm. Rădăcină fusiformă, simplă sau
C. pannonica (Jacq.) C. Koeh. – ramificată. Tulpină erectă, cilindrică,
G. panonian. muchiată, fistuloasă, dispers aspru
5b. Plante anuale sau bianu- păroasă sau glabrescentă, ramifi-
ale. Rădăcină fusiformă sau egal cată numai în jumătatea superioară.
ramificată.........…………………...6. Frunze bazale oblanceolate, întregi,
6a. Plante scabre. Tulpină rami- dinţate sau fidate. Frunze tulpinale
ficată de la bază. Antodii numeroa- ovate sau alungit ovate; marginea
se, de 3-5 mm în diametru. Pedun- frunzelor plană. Peduncul stelat pă-
culi cu peri lungi setiformi……...5. ros sau cu peri setiformi, scurţi. An-
C. ramosissima D’Urv. – G. rami- todii de 9-12 mm lungime, cu involu-
ficat. cru biseriat, verde-închis. Foliole in-
6b. Plante glabre sau glabres- volucrale externe pubescente, lungi Figura 1. Crepis pannonica (după
cente. Tulpină ramificată numai în ju- cât jumătatea celor interne; foliole Nyarady E., 1965)
mătatea superioară ........………..7. involucrale interne îngust lanceo-
7a. Antodii ovoidal-cilindrice. In- late, lat alb-verzui marginate. Flori ambele feţe dispers aspru păroase,
volucru până la 6 mm lungime .…6. galbene, de 2 ori mai lungi decât cele mijlocii lat eliptice, sesile, sa-
C. cappilaris (L.) Wallr. – G. capi- involucru. Achenă brună- deschis, gitat amplexicaule, aspru păroase,
lar. lungă de 4-5 mm, comprimată, ne- de la mijlocul tulpinii spre vârf brusc
7b. Antodii campanulat-cilindri- tedă sau slab rugoasă, fin costată, descrescente, cele superioare trep-
ce. Involucru mai lung de 6 mm...8. spre vârf atenuată, nerostrată. Pa- tat micşorate, sagitat sesile, triun-
8a. Partea mediană a tulpinii cu pus alb, de lungimea achenei. Înflo- ghiular sau liniar lanceolate. Antelă
frunze ovate sau alungit ovate; mar- rire-fructificare VI-VII. racemoasă, cu puţine antodii. Pe-
ginea frunzelor plană. Foliole invo- Staţiunea. Pajişti şi lunci, liziera duncul glabru, muchiat, cu boboci
lucrale externe pubescente ……1. pădurilor, în tufărişuri. elipsoidali. Antodii globuloase. In-
C. biennis. L. - G. bianual Bioecologia. Terofit eurasiatic; volucru lung de 10-12 mm, la bază
8b. Partea mediană a tulpinii cu specie mezofilă, mezotermă, slab suriu pubescent. Foliole involucrale
frunze lanceolat-liniare sau liniare; acid-neutrofilă. biseriate, cele externe mici, de 2-3
baza frunzelor sagitată şi marginea Răspândirea locală. Sporadic mm lungime, subulate, cele interne
convolută. Foliole involucrale exter- pe întreg teritoriul Basarabiei. lanceolate, lat alb-verzui, membra-
ne cu peri glandulari, negricioşi…4. nos marginate. Flori bisexuate, de
C. tectorum L. – G. tecticol 2. C. pannonica (Jacq.) C. culoare galbenă, mai lungi decât
Koch., 1851, Linnaea, 23 : 689; involucrul. Achenă cilindrică, striată
Descrierea speciilor Чер. 1964, Фл.СССР, 29 : 639; sau costată, glabră, spre vârf uşor
Nyar., 1965, Fl. Rep. Pop.Rom. 10 subţiată, de 4-5 mm lungime. Pa-
Secţia I. Crepis : 174; P.D. Sell, 1976, Fl. Europ. pus alb, puţin mai lung decât ache-
Plante anuale sau bienale, cu 4 : 350; Гейдеман, 1986, Опред. na. Înflorire-fructificare VII-VIII.
rădăcină fusiformă şi tulpină foliată. высш. раст. МССР : 578; Череп., Staţiunea. Poieni, tufărişuri,
Involucru biseriat. Foliole involu- 1989, Фл. евр. части СССР, 8 : pante stepice, pietroase.
crale interne neîngroşate. Achenă 133; Negru, 2007, Det. pl. fl. R. Bioecologia. Terofit ponto-pa-
subţiată, nerostrată sau foarte scurt Mold. : 270. – Hieracium pannoni- nonic; specie xeromezofilă, micro-
rostrată. cum Jacq. 1797, Collect. Bot. 5 : termă, slab acid-neutrofilă.
148. – G. panonian (figura 1). Răspândirea locală. Foarte rar,
1. C. biennis L. 1753, Sp. Pl. Plantă bianuală, înaltă de (25) districtele Chilia, Briceni şi Hotin.
: 807; Чер. 1964, Фл.СССР, 29 50-100 cm. Rizom brun, viguros,
: 637; Nyar., 1965, Fl. Rep. Pop. vertical, la cap cu rămăşiţele frun-
Rom. 10 : 190; P.D. Sell, 1976, Fl. zelor vechi. Tulpină erectă, cilindri- Secţia II. Intybelloides Froel.
Europ. 4 : 350; Гейдеман, 1986, că, în partea inferioară slab muchi- 1838, in DC. Prodr. 7, 1 : 164, p.p.
Опред. высш. раст. МССР : 578; ată, aspru păroasă, în cea superi- Plante perene, cu rizom brun,
Череп., 1989, Фл. евр. части oară mai accentuat muchiată, de premors. Tulpină nefoliată. Invo-
СССР, 8 : 132; Negru, 2007, Det. obicei glabră, frunzoasă. Frunze lucru pronunţat biseriat, cu foliole
pl. fl. R. Mold. : 270. – C. lodome- bazale şi inferioare obovate, rigide, interne la maturitate moderat îngro-
riensis Bess. 1809, Prim. Fl. Galic. lent atenuate în peţiol scurt, obtu- şate. Achena spre vârf atenuată,
2 : 159; Клок. 1965, Фл. УРСР, 12 ze sau rotunjite, sinuat dinţate, pe nerostrată.

12 NR. 5(47) octombrie, 2009


cercetări ştiinţifice

3. C. praemorsa (L.) Tausch, ori mai scurte decât cele interne. tă de 20-50 (70) cm. Rădăcină ver-
1828, Flora (Regensb.), 11 : 79; Achenă brună, negru-roşiatică, pu- ticală, ramificată. Tulpină solitară,
Чер. 1964, Фл.СССР, 29 : 661; ternic îngustată spre vârf, uneori cu erectă, costat-brăzdată, cilindric
Nyar., 1965, Fl. Rep. Pop.Rom. 10 rostru foarte scurt (0,5 mm). fistuloasă, abundent ramificată de
: 186; Фодор, 1974, Фл. Закарп. la bază sau de la mijloc, foliată,
: 149; Гейдеман, 1986, Опред. 4. C. tectorum L. 1753, Sp. Pl. verde, în partea inferioară violet
высш. раст. МССР : 578; Череп., : 807; Чер. 1964, Фл. СССР, 29 : colorată, asemenea frunzelor sca-
1989, Фл. евр. части СССР, 8 : 667; Nyar., 1965, Fl. Rep. Pop. bră, cu sete neglanduloase, palide,
133; Negru, 2007, Det. pl. fl. R. Rom. 10 : 193; Гейдеман, 1986, arahnoideu păroase, la extremita-
Mold. : 268. Hieracium praemor- Опред. Высш. Раст. Молд. СССР tea bazală glabră. Frunze bazale
sum L. 1753, Sp. Pl. : 801. – Crepis : 578; Череп., 1989, Фл. евр. части de 2-7 cm lungime şi de 0,4-1,5
praemorsa subsp. praemorsa : P.D. СССР, 8 : 134; Negru, 2007, Det. cm lăţime, lanceolate, oblanceo-
Sell, 1976, Fl. Europ. 4 : 353. – G. pl. fl. R. Mold. : 270. - C. tectorum late sau alungit oblanceolate, cu
premors. subsp. tectorum: P.D. Sell, 1976, Fl. vârf acut sau obtuz, pe margine cu
Europ. 4 : 353, p.p. – G. tecticol. dinţi mici, lirate sau penat lobate,
Plantă înaltă de 25 – 88 cm. Ri- la bază treptat îngustate într-un
zom premors, cu numeroase rădă- Plantă înaltă de 20-65 cm. peţiol aripat, uneori glabre. Frunze
cini fibroase. Tulpină erectă, cilindri- Rădăcină fusiformă sau egal ra- tulpinale liniare sau liniar lance-
că, striată, fistuloasă, nefrunzoasă, mificată. Tulpină solitară, erectă, olate, acute, cu marginea întrea-
acoperită cu peri buclaţi. Frunze ba- cilindrică, muchiată şi fin striată, gă sau dinţate, lirat penat-lobate,
zale numeroase, dispuse în rozetă, ramificată, cu ramuri lungi, erecte. sesile, amplexicaule, cu auricule
obovat eliptice sau obovat lanceo- Frunze bazale curând disparente, lungi. Frunze superioare tulpinale
late, lungi până la 18 cm şi late de lanceolate, atenuate până la bază, cu marginea longitudinal răsuci-
3-5 cm, lent atenuate într-un peţiol ondulat dinţate sau adânc runcinat tă. Antodii multiflore cu peduncul
scurt, acute sau obtuze, pe ambele fidate, glabre. Frunze tulpinale lan- subţire de până la 7 cm lungime,
feţe egal şi mărunt buclat-păroase, ceolat liniare sau liniare; baza frun- adunate în panicul lax, neregulat.
îndeosebi pe nervura mediană. An- zelor sagitată şi marginea convolu- Involucru cilindric-campanulat de
telă racemoasă, paniculată, cilin- tă. Antelă panicul erect, neregulat. 7-8 mm lungime şi 3-5 mm lăţime;
drică, cu ramuri lungi, distanţate, Antodii mici, campanulat cilindrice, foliole involucrale sericeu arahnoi-
crescute din axila bracteelor liniar verzi. Involucru lung de 6-10 mm, dee, pe linia mediană cu un singur
lanceolate, cu 1-4 antodii mici, cilin- cu foliole biseriate, cele externe rând de peri neglandulari, gălbui,
drice, de culoare verde-închis, de 5 cu peri glandulari, negricioşi. Flori setacei. Foliole externe în număr
mm în diametru. Involucru de circa galbene, de 1,5 ori mai lungi decât de 5-8, liniare, acute, neegale
10 mm lungime, biseriat. Foliole in- involucrul. Achenă brună, roşiatică, după lungime, de cca 3 ori mai
volucrale externe lungi de 2-3 mm, lungă de 2,5-3,5 mm, adânc costa- scurte decât cele interne; foliole
cele interne liniar lanceolate, erecte, tă, atenuată spre vârf, nerostrată, interne în număr de 13, lanceola-
glabre sau deseori împreună cu pe- foarte fin rugoasă. Papus alb, mai te, acute, egale după lungime, cu
dunculii aspru păroase. Flori galbe- lung decât achena. Înflorire-fructifi- margini membranoase, pe partea
ne, mult mai lungi decât involucrul. care V-VII (IX-X). inferioară dispers adpres păroase.
Achenă brună-deschis, lungă de 4 Staţiunea. Locuri sterile, pâr- Flori galbene de 1,5 ori mai lungi
mm, foarte subţire, muchiată şi fin loage, pe arături, păşuni, mărăcini- decât involucrul. Achenă uniformă,
striată. Papus alb, mai lung decât şuri. roşcat-brunie, de până la 4-5 mm
achena. Înflorire-fructificare V-VI. Bioecologia. Terofit eurasiatic- lungime, fusiformă, la vârf îngusta-
Staţiunea. Marginea pădurilor, continental; specie xeromezofilă, tă. Papus alb, de 5 mm lungime.
tufărişuri, locuri înierbate. amfitolerantă, eurionică. Înflorire-fructificare VI-VIII.
Bioecologia. Hemicriptofit euro- Răspândirea locală. Sporadic Staţiunea. Stepe, nisipării, pe
asiatic-continental; specie xerome- pe întreg teritoriul Basarabiei. locuri ruderale.
zofilă, mezotermă, neutro-bazifilă. Bioecologia. Terofit pontic; spe-
Răspândirea locală. Sporadic 5. C. ramosissima D’Urv.1822, cie xeromezofilă, mezotermă, slab
în districtele Codrii, Râşcani şi Bri- Enum. Pl. Archip. :102; Чер. 1964, acid-neutrofilă.
ceni. Фл.СССР, 29 : 669; Гейдеман, Răspândirea locală. Rar în
1986, Опред. Высш. Раст. Молд. Chilia, sporadic în Gârneţ, Rezina
Secţia III. Mesophylion Babc. СССР : 578; Череп., 1989, Фл. şi Briceni.
1947, Univ. Calif. Publ., Bot. 22 ( евр. части СССР, 8 :134; Negru,
The Genus Crepis, 2) : 213. 2007, Det. pl. fl. R. Mold. : 270. – C. Secţia IV. Alethocrepis Bisch.
Plante anuale sau bianuale, tectorum L. subsp. tectorum : P.D. 1851, Beitr. Fl.Deutschl. Schweiz :
cu rădăcină fusiformă, ramificată. Sell, 1976, Fl. Europ. 4 : 353, p. p. 247, 266, p. p.
Tulpină solitară. Involucru biseriat. – G. ramificat. Plante anuale. Rădăcină fusi-
Foliole involucrale externe de 2-3 Plantă anuală sau bienală, înal- formă. Tulpină deseori solitară. In-

NR. 5(47) octombrie, 2009 13


cercetări ştiinţifice

volucru biseriat, foliole involucrale 2 mm, accentuat costată, netedă, runcinate, cu lacinii ovate, dinţate.
externe de 2-3 ori mai scurte decât spre ambele capete puţin atenuată. Frunze mijlocii şi superioare alungit
cele interne. Achenă suriu-gălbu- Papus alb, circa de 2 ori mai lung ovate sau lanceolate, sesile, adânc
ie, accentuat costată, netedă, spre decât achena. Înflorire-fructificare sinuat dinţate, la bază sagitate, toa-
ambele capete puţin atenuată, ne- VI–VII. te aspru păroase, rar glabrescente.
rostrată. Staţiunea. Fâneţe, tufărişuri, pe Peduncul şi involucru pubescent, cu
locuri necultivate. peri glandulari, neîngroşaţi la bază.
6. C. capillaris (L.) Wallr. 1841, Bioecologia. Terofit eurasiatic- Antodii cu involucru cilindric sau
Linnaea, 14 : 657; Чер. 1964, Фл. mediteranean; specie xeromezofi- globulos, de 12-15 mm lungime.
СССР, 29 : 682; Nyar., 1965, Fl. lă, mezotermă, acid-neutrofilă. Foliole involucrale biseriate, cele
Rep. Pop. Rom. 10 : 197; P.D. Sell, Răspândirea locală. Foarte rar externe liniare, scurte; cele interne
1976, Fl. Europ. 4 : 355; Череп., în Codri, a fost colectată doar din- liniar lanceolate, suriu tomentoase
1989, Фл. евр. части СССР, 8 : 136. tr-o localitate, s. Rădeni (Ungheni). şi setiform păroase. Achene brune-
– Lapsana capillaris L. 1753, Sp. Pl. deschis, lung fin rostrate, împreu-
: 812. – G. capilar (figura 2). Secţia V. Barkhausia ( Moen- nă cu rostru de 8-15 mm lungime,
Plantă anuală sau bienală, în- ch) Gaudin, 1829, Fl. Helv. 5 : 130, transversal fin verucoase. Achene
p. p. - Barkhausia Moench, 1794, marginale spre vârf îngustate, dar
Meth.Pl. : 537. nerostrate. Papus alb, exert din in-
Plante anuale, rar bianuale cu volucru. Înflorire-fructificare VI-IX.
rădăcină fusiformă. Involucru bise- Staţiunea. Locuri nisipoase, în-
riat, cu foliole interne la fructificare ierbate, pârloage şi marginea dru-
neîngroşate sau îngroşate nesem- murilor.
nificativ. Achene mediane rostrate. Bioecologia. Terofit eurasiatic;
specie xeromezofilă, mezotermă,
7. C. foetida L.1753, Sp. Pl. : acid-neutrofilă.
807; Чер. 1964, Фл. СССР, 29 : 689; Răspândirea locală. Foarte rar
Nyar., 1965, Fl. Rep. Pop.Rom. 10 în Codri, Rezina şi Bugeacul de
: 202; Череп., 1989, Фл.евр. части Sud. A fost înregistrată în preajma
СССР, 8 : 136. – C. foetida subsp. localităţilor: s. Ciobanca (Străşeni),
foetida : P.D. Sell, 1976, Fl. Europ. s. Speia (Anenii Noi), s. Bulăieşti
4 : 345. – G. fetid (figura 3). (Orhei) şi s. Giurgiuleşti (Vulcă-
neşti).

8. C. rhoeadifolia Bieb.1808, Fl.


Taur.-Cauc. 2 : 259; Чер. 1964, Фл.
Figura 2. Crepis cappilaris (după СССР, 29 : 690; Гейдеман, 1986,
Nyarady E., 1965) Опред. Высш. Раст. Молд. СССР
: 570; Череп., 1989, Фл. евр. части
altă de 35-70 cm, cu rădăcină fusi- СССР, 8 : 137; Negru, 2007, Det.
formă. Tulpină, de regulă, solitară, pl. fl. R. Mold. : 268. – C. foetida L.
bogat ramificată de la bază, erectă subsp. rhoeadifolia (Bieb.) Celak.
sau arcuită, adânc sulcată. Frun- 1871, Prodr. Fl. Bohm. : 190; P.D.
ze bazale numeroase, lanceolate, Sell, 1976, Fl. Europ. 4 : 354. – G.
scurt aripat peţiolate, adânc sectate rubrifoliu.
aproape până la rahis, sinuat ascu-
ţit dinţate, glabre sau pe dos disper- Plantă înaltă de 20-60 cm, aco-
sat pubescente. Frunze tulpinale perită integral cu peri setoşi. Rădă-
sesile, lanceolate, runcinat fidate, cină fusiformă. Tulpină erectă, ra-
cu baza ascuţit auriculată, mai rar mificată, cilindrică, striată. Frunze
liniare şi întregi, cu baza sagita- inferioare lanceolate, atenuate în
tă. Antodii mici, ovoidal cilindrice, Figura 3. Crepis foetida (după peţiol, adânc penat sectate, dese-
verzi, lungi de circa 6 mm. Foliole Nyarady E., 1965) ori runcinate, cu lacinii ovate, din-
involucrale biseriate, cele externe ţate, cea terminală întotdeauna mai
liniare, cele interne liniar lanceo- Plantă înaltă de 10-50 cm, cu mi- mare. Frunze mijlocii şi superioare
late, suriu pubescente. La fructifi- ros greu. Rădăcină fusiformă, cu la- alungit ovate sau lanceolate, sesile,
care partea inferioară a antodiului tex gălbui. Tulpină erectă, ramifica- adânc sinuat dinţate.
devine consistentă şi globuloasă. tă, cilindrică, striată, aspru păroasă. Antodii până la înflorire nutan-
Flori galbene, de 9-10 mm lungi- Frunze inferioare lanceolate, peţio- te. Involucru lat campanulat de (6)
me. Achenă suriu-gălbuie, lungă de late, adânc penat sectate, deseori 8-12 mm în diametru, hipsofile invo-

14 NR. 5(47) octombrie, 2009


cercetări ştiinţifice

lucrale externe de 1-1,5 mm lăţime, Plantă înaltă de 30-100 cm, cu CONCLUZII


lungi cât 2/3 faţă de cele interne, cu rădăcină pivotantă, fusiformă. Tul-
peri neglandulari, îngroşaţi la bază. pină cilindrică, muchiată, fistuloa- 1. Flora Basarabiei include
Flori galbene, de 1,5 ori mai lungi să, erectă, ramificată, uneori de 9 specii de Crepis: C. praemorsa
decât involucrul. Achene mediane la bază setiform-păroasă. Frunze (L.)Tausch., C setosa Hall. fil., C.
rostrate, cele marginale spre vârf setos păroase, runcinat-sinuat-fi- rhoeadifolia Bieb, C. foetida L, C.
îngustate, dar nerostrate. Papus date sau dinţate, cu segmente tri- pannonica (Jacq.) C.Koeh., C. ra-
alb, exert din involucru. Înflorire- unghiulare până la liniar lanceolate. mosissima D’Urv., C. cappilaris (L.)
fructificare VI-VIII. Frunze tulpinale inferioare atenuate Wallr., C biennis L., C. tectorum L.
Staţiunea. Pante înierbate, ste- în peţiol aripat; cele mijlocii sesile, 2. Din toate speciile de Crepis
pe, câmpuri şi locuri ruderale. adânc fidate, sagitate. Frunze su- prezente în flora Basarabiei, 3 sunt
Bioecologia. Terofit eurasiatic; perioare ovat lanceolate, spre bază rare: C. foetida, C. pannonica, C.
specie xeromezofilă, mezotermă, sagitat-sectate, în jumătatea supe- cappilaris.
acid-neutrofilă. rioară întregi. Antodii mici, erecte. 3. Au fost evidenţiaţi 2 taxoni
Răspândirea locală. Comună Involucru biseriat, des acoperit cu noi pentru flora Basarabiei – C. foe-
pe întreg teritoriul Basarabiei. sete rigide, galbene. Flori ligulate, tida şi C. cappilaris.
bisexuate, de culoare galbenă, mai 4. Se recomandă includerea
Secţia VI. Nemauchenes lungi decât involucrul. Fruct achenă speciilor C. foetida, C. pannonica şi
(Cass.) Benth. 1873, in Benth. et indehiscentă, monospermă, striată, C. cappilaris în Cartea Roşie a Re-
Hook. fil. Gen. Pl. 2 : 514. - Nemau- rostrată. Papus alb, multiseriat, ne- publicii Moldova, ediţia a III-a.
chenes Cass. 1818, Bull. Soc. Phi- exsert din involucru. Înflorire-fructi-
lom. Paris : 77. ficare VI-VII. BIBLIOGRAFIE
Plante anuale cu rădăcină pivo- Staţiunea. Învelişul ierbos al fi-
tantă şi tulpină solitară. Involucru tocenozelor xerice de stejar pufos, Ciocârlan V. Flora ilustrată a Ro-
biseriat, acoperit cu sete rigide, gal- prin liziere şi prin parchete, pe pan- mâniei. Bucureşti, 2000, p. 864-867.
bene. Achene marginale rostrate. te înierbate, în stepe, câmpuri, pâr- Nyarady E. Flora Republicii Ro-
loage şi prin locuri ruderale (foto 2). mâne. Bucureşti, 1965, V. 10, p.
9. C. setosa Hall. fil.1797, Arch. 166-209.
Bot. (Roemer), 1, 2 : 1; Чер. 1964, Negru A. Determinator de plante
Фл. СССР, 29 : 698; Nyar., 1965, Fl. din flora Republicii Moldova. Chişi-
Rep. Pop. Rom. 10 : 198; P.D. Sell, nău, 2007, p. 268-270.
1976, Fl. Europ. 4 : 357; Гейдеман, Sanda V. şi colab. ”Caracteris-
1986, Опред. Высш. Раст. Молд. tica ecologică şi fitocenologică a
СССР : 578; Череп., 1989, Фл. speciilor spontane din flora Româ-
евр. части СССР, 8 : 137; Negru, niei // Studii şi comunicări”, 1989,
2007, Det. pl. fl. R. Mold. : 268. – G. Sibiu, 126 р.
setos (foto 1). Sell P. D. The Genus Crepis. //
Flora Europea. V 4, 2006, p. 344-
357.
Гейдеман Т. С. Определитель
высших растений МССР. Киши-
нев, 1986, c. 577-580.
Доброчаева Д., Котов М., Про-
кудин Ю. и др. Определитель
высших растений Украины. Киев,
1999, c. 369-370.
Клоков М. Род Crepis L. // Фло-
Foto 2. Habitatul speciei Crepis se- ра УРСР. 1965, т.12, с. 594-699.
tosa Коровина О. Метод. указания к
сист. раст. Ленинград, 1986, 210 с.
Bioecologia. Terofit atlantic- Черепанов С. Род Crepis L. //
mediteranean; specie xeromezofi- Флора СССР. 1964, т. 29, с 594-699.
lă, mezotermă, acid-neutrofilă. Черепанов С. Род Crepis L. //
Răspândirea locală. Spora- Флора Европейской части СССР.
dic în districtele Bugeacul de Sud, Ленинград, 1978, т. 8, c. 127-137.
Bugeacul de Nord, Gârneţ, Codrii, Черепанов С. Сосудистые
Râşcani, Briceni şi Hotin. растения России и сопредель-
Foto 1. Crepis setosa ных государств. Санкт-Петербург,
1995, 990 с.

NR. 5(47) octombrie, 2009 15


cercetări ştiinţifice

UNELE ASPECTE ALE CULTURII ASCUNSE DIRIJATE LA


ŞERLAI
Alexandru CREŢU, lector universitar, doctorand
Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Prezentat la 1 octombrie 2009

Abstract: In natural conditions clary sage is a biennial plant. In crop conditions on the rich soils at
intensive maintenance some varieties sometimes form a harvest of 2-3 t/ha. This is not an advantageous
production in comparison with nessesary expenses. A new cultivation technology is proposed - hidden
leaded crop, what provide in the first year of vegetation the clary sage is sowed together with a protected
crop. This crop don’t permit to clary sage to develop itself to the reproduction of organics, but contribute
to exclude the maintenance works.
Key words: clary sage, hidden crop, protected crop, prowing, development,illumination, row material
crop, essential oil production.

INTRODUCERE getaţie să nu formeze recoltă şi să te M 69 (anul 2004) şi Dacia 50 (anii


se dezvolte sub acoperirea unor cul- 2005 şi 2006), semănate cu distanţa
Şerlaiul este o plantă ce a înce- turi cu habitat mai mare decât şer- între rânduri de 70 cm şi norma de 10
put să fie cultivată relativ nu demult, laiul, preponderent cerealiere, care kg/ha de seminţe certificate. În calitate
de aceea tehnologia de creştere nu se recoltează în prima jumătate a de premergător a fost grâul de toamnă,
este definitivată. Pentru prima dată a anului, iar şerlaiul eliberat de „cultura iar cultură protectoare - orzul de toam-
fost introdus în cultură în anul 1909 protectoare-însoţitoare” să formeze nă (soiul Osnova), semănat în epoca
în Franţa. În Italia, această plantă a până la sfârşitul anului o rozetă dez- optimă cu norma de 3 mln boabe/ha şi
apărut în anul 1922, plantaţiile fiind voltată (peste 3-4 perechi de frunze), distanţa între rânduri de 30 cm.
iniţiate prin răsad [1, 2 ,7]. În zona care ar asigura o producţie înaltă în Cultura protectoare a fost recol-
de creştere spontană se dezvoltă la anul al doilea de vegetaţie [6, 9]. tată la masă verde în faza înspică-
poalele versanţilor ori în zone de al- În cercetările anterioare nu se rii, iar la boabe - la maturitatea de-
titudine medie, unde alte culturi din nominalizau factorii care stopează plină. În anul doi de vegetaţie toate
cenoze nu au talie înaltă, iar şerlaiul dezvoltarea şerlaiului în cultura as- variantele studiate au fost fertilizate
nu suferă din cauza factorilor cosmici cunsă, considerându-se la minimum suplimentar cu azot N60 primăva-
de vegetaţie (lumină, temperatură). umiditatea, iar pe solurile erodate - ra în prima urgenţă. S-au efectuat
Conform datelor lui Gunko şi Mi- asigurarea cu nutriţie minerală. două grăpări primăvara pentru în-
helson (1937), şerlaiul creşte bine pe Nu se lua în consideraţie facto- lăturarea resturilor vegetale şi în-
solurile pietroase carbonate, puţin fer- rul de asigurare cu lumină, de ace- corporarea parţială a salpetrului de
tile ale versanţilor muntoşi din Franţa, ea multe variante de astfel de se- amoniu, 2-3 cultivaţii între rânduri şi
precum şi din Crimeea, unde se obţin mănături sub culturi dense au eşuat o praşilă selectivă pentru înlătura-
recolte modeste de inflorescenţe nu- [5], plantele de şerlai fiind supraco- rea buruienilor.
mai în anul al doilea de vegetaţie, dar pleşite sau compromise [4]. În primul an de vegetaţie la
cu un conţinut sporit de ulei volatil de A apărut necesitatea precizării cultura pură au fost efectuate 2-3
calitate înaltă. În asemenea condiţii conceptului culturii ascunse la şer- praşile manuale şi 3 cultivaţii între
şerlaiul nu suferă de umbrire din cau- lai în direcţia asigurării plantelor de rânduri.
za plantelor componente ale cenozei şerlai cu lumină prin dirijarea den- Recoltarea s-a efectuat în faza
efemere în timpul verii. sităţii şi amplasării rândurilor culturii brunificării seminţelor. Conţinutul
Având în vedere că soiurile omo- protectoare. Problema culturii dirija- de ulei volatil s-a determinat con-
logate în primul an de vegetaţie în te protectoare constituie obiectul de form metodei Ginsberg (1932). Da-
Moldova, de regulă, nu asigură pro- cercetare al acestei lucrări. tele experimentale privind recolta
ducţii stabile economic acceptabile au fost interpretate după metoda
de peste 3t/ha [3, 8], a fost propu- MATERIALE ŞI METODE analizei varianţei (Dospehov). Lu-
să cultura ascunsă şi semiascunsă minozitatea a fost determinată cu
după analogie cu alte culturi [6]. Ele Cercetările s-au efectuat în anii luxometrul Ю-117.
prevăd ca şerlaiul în primul an de ve- 2004-2006 asupra soiurilor omologa- Anii de cercetare 2004-2005 au

16 NR. 5(47) octombrie, 2009


cercetări ştiinţifice

Tabelul 1
Producţia de boabe la orz în cultură însoţitoare în funcţie de schema de semănat, t/ha
Producţia de boabe, t/ha Media
Varianta de cultură însoţitoare 2004 2005 2006
t/ha +
t/ha + t/ha + t/ha +
Orz semănat cu distanţa între
rânduri de 15 cm 2,85 Mt 4,87 Mt 2,43 Mt 3,4 Mt
Mt
Orz semănat cu distanţa între
2,14 0,71 4,94 -0,07 2,27 0,16 3,1 0,3
rânduri de 30 cm
Orz semănat cu distanţa între
1,87 0,98 4,56 0,31 1,93 0,50 2,8 0,6
rânduri de 45 cm
DL5% 1,09 1,24 0,57

fost favorabili dezvoltării şerlaiului, în funcţie de distanţa între rânduri. ce priveşte substanţele nutritive şi
cu mici abateri de la normă în 2006 Orzul, în calitatea sa de cultu- umiditatea. Totodată, între rânduri
şi caracteristici zonei de cultivare. ră însoţitoare, formând o producţie la cultura protectoare se formează
considerabilă de boabe, a influenţat o microclimă favorabilă germinării
REZULTATELE OBŢINUTE negativ asupra asigurării şerlaiului de câmp a seminţelor de şerlai, de
cu factorii de vegetaţie, în primul aceea densitatea plantelor către
Anii de cercetare pentru orz, în rând cu lumină. sfârşitul vegetaţiei în cultura ascun-
calitate de cultură însoţitoare, s-au În faza înspicării, când numărul să sub orz este mai mare decât în
deosebit esenţial, 2004 şi 2005 fiind de frunze este maxim, plantele de cultura pură, constituind în medie
favorabili, iar anul 2006 - nefavo- şerlai sufereau din cauza umbririi între 20,5-41,8 unit/m2 şi 40,3-77,3
rabil din cauza secetei. Densitatea excesive. Determinările efectuate unit/m2 respectiv (tabelul 3).
plantelor culturii însoţitoare de orz în orele de lumină solară intensivă În cultura ascunsă plantele sunt
în varianta semănată la 15cm a (10-11dimineaţa) demonstrează că, mai puţin viguroase către sfârşitul
fost aproape de normă cca 4,5 mln în comparaţie cu cultura pură, in- vegetaţiei, formând rozeta doar după
plante/ha, iar în variantele cu dis- tensitatea luminii este mai mare faţă înlăturarea orzului în luna iulie. Con-
tanţa între rânduri de 30 şi 45 cm de tehnologiile semănate cu orz de comitent, în cultura pură plantele au
densitatea era cu 30-50% mai mică. toamnă. Astfel, asigurarea cu lumină rozetă dezvoltată de 6-10 perechi
În semănăturile distanţate coefici- la cultura pură constituie 85% faţă de de frunze, iar unele încep să forme-
entul de înfrăţire a fost mai mare, de martor, la semănătura densă (15cm) ze inflorescenţe. În cultura ascunsă
aceea producţia de boabe a culturii ea se reduce până la 18%, iar când majoritatea plantelor se încadrează
însoţitoare a fost destul de înaltă, în semănatul se efectuează la 30 cm în fracţia cu masa mică (diametrul
medie pe 3 ani a constituit 3,4 t/ha la suprafaţa plantelor ajung doar rădăcinii ‹5 mm) şi medie (diametrul
la varianta semănată la 15cm, 3,1t/ 38% din radiaţia solară. În această 5-10 mm), iar în cultura pură majo-
ha la cea semănată la 30 cm şi 2,8 variantă orzul în calitate de cultură ritatea plantelor sunt viguroase, cu
t/ha la varianta semănată la 45 cm protectoare asigură obţinerea a 3,1t/ diametrul mare şi mediu (tabelul 3).
(tabelul 1). Recoltele de orz, în ca- ha de boabe (tabelul 2). Umbrit de orz, şerlaiul nu a format
litate de cultură protectoare, în toţi Cultura protectoare se află în organe reproductive şi nu a fost obţi-
anii de vegetaţie n-au variat esenţial concurenţă cu şerlaiul şi în ceea nută recoltă. Factorul principal care a
Tabelul 2
Intensitatea luminii (orele 10-11dimineaţa) la şerlai în anul I de vegetaţie în faza înspicării culturii
protectoare (mii lx)
Locul Intensitatea luminii, mii lx Media
Tip de tehnologie
determinării 2004 2005 2006
Mt - deasupra
69,9 70, 1 81, 4 73, 8 ±3, 8
semănăturii*
Cultura pură
Între rânduri 58, 2 64, 9 79, 0 67, 4±6, 2
% de la martor 83, 3 92, 4 79,3 85, 0±3, 4
Cultura ascunsă Mt- deasupra
65, 0 70, 6 73, 2 69, 6±2, 4
sub orz semănat cu semănăturii
distanţa între rânduri Între rânduri 54, 4 29, 8 30,8 38, 3±8, 03
de 30cm % de la martor 83, 7 42, 2 49, 8 58, 6±12, 7
Cultura ascunsă Mt - deasupra
69, 5 69, 0 70, 7 69, 7±0, 5
sub orz semănat cu semănăturii
distanţa între rânduri Între rânduri 3, 4 10, 3 24, 5 12, 7±6, 2
de 15cm % de la martor 4, 9 14, 4 34, 6 18, 0±8, 7
* la înălţimea de 50-60 cm de la vârful plantelor

NR. 5(47) octombrie, 2009 17


cercetări ştiinţifice
Tabelul 3

stopat dezvol- 8,7 t/ha, aproape la fel ca şi în cultu-

rozetă, unităţi
frunzelor în
tarea plante- ra semănată cu distanţa de 45 cm.
Numărul

34, 8
43, 3
39, 0
lor şi trecerea Condiţii mai favorabile pentru cul-

5, 5
2, 9
4, 2

8, 5
5, 3
6, 9
la formarea tura ascunsă s-au creat în semănătu-
organelor re- ra la 30 cm, unde recolta medie a fost
productive a de 11,6t/ha, iar diferenţa faţă de mar-
Indici de creştere şi dezvoltare a plantelor de şerlai, cultivate în diferite tehnologii către finele primului an de vegetaţie

fost insufici- tor este nesemnificativă (tabelul 4).


enţa luminii, Este necesar de menţionat că în
unităţi/m2
plantelor,
Numărul
Fracţiile plantelor după indicii de creştere şi dezvoltare, privind grosimea rădăcinii pivotante

74, 8
43, 2

34, 0
20, 2

28, 2
18, 8
fapt ce nu a cultura ascunsă structura recoltei
11,7

6, 5

9, 4
permis plan- de şerlai este favorabilă, plantele
Mici (‹5mm)

telor să for- sunt mai joase, au tulpini mai pu-


meze premise ţin viguroase, de aceea conţinutul
pentru trece- de ulei volatil este ceva mai mare
plantelor, g/

rea la faza (0,215%) în semănătura densă,


223, 0
141, 2

123, 5
Masa

59, 5

24, 3

73, 9

22, 5
80, 1
51, 3
reproductivă: faţă de 0,200% la martor.
m2

majoritatea În cultura pură producţia de materie


plantelor de primă şi ulei volatil poate fi echivalen-
şerlai umbri- tă sau chiar mai mare faţă de martor,
te de orz for- dacă se aplică îngrăşăminte minerale
mează rozeta sub formă de azot (tabelul 5).
unităţi/m2
plantelor,
Numărul

dezvoltată din Astfel, în cultura pură media pro-


14, 8

10, 0
21, 2
15, 6
2, 5
8, 6

5, 5
5, 5
5, 5

2-3 perechi ducţiei de ulei volatil constituie 28,0


Medii (5-10mm)

de frunze abia kg/ha, iar la martor fără îngrăşăminte


spre sfârşi- 23,4 kg/ha. În varianta cultura ascun-
tul vegetaţiei, să cu îngrăşăminte producţia de ulei
când condiţiile volatil de asemenea este 28,0 kg/ha.
plantelor, g/

de înflorire nu În aşa fel, reglând densitatea culturii


258, 0

141, 0

190, 9
152, 0
113, 7

113, 2
Masa

24, 0

75, 5
94, 6
(2004-2006)

sunt favorabi- protectoare şi regimul de nutriţie în


m2

le. În toţi anii cultura ascunsă dirijată, putem obţi-


2004

2005

2006

de vegetaţie ne producţii ridicate atât de materie


plantele de primă, (14,1t/ha) cât şi de ulei volatil
şerlai aveau (28,0 kg/ha), fără cheltuieli de îngri-
unităţi/m2
plantelor,

înălţimea de jire a culturii în I an de vegetaţie. În


Numărul

15, 3

10, 8
0, 0
7, 6

0, 8
5, 8

1, 0
0, 0
0, 5

peste 1m, afară de aceasta, este posibilă obţi-


habitusul cel nerea a peste 3t/ha de boabe.
Mari (›10mm)

mai mare ob-


servându-se CONCLUZII
la plantele din
plantelor, g/

cultura pură şi 1. Cultura ascunsă la şerlai e


810, 5

405, 2

424, 5
823,5
Masa

27, 8

13, 9
25,6
0, 0

0, 0

cele fertilizate. compatibilă cu biologia culturii şer-


m2

Producţia laiului, el fiind, de regulă, specie bi-


de materie enală, în primul an nu înfloreşte şi
*T 5 - Cultura ascunsă sub orz semănat la 30 cm

primă la mar- nu se obţine producţie de inflores-


tor a consti- cenţe în condiţii spontane.
unităţi/m2
plantelor,
Numărul

tuit în medie 2. Printre factorii care inhibă


77, 3
59, 5

22, 8
40, 3
31, 5

20, 5
49, 3
34, 9
41,8

13,6 t/ha, cu dezvoltarea plantei şi trecerea că-


o variaţie de tre organele reproductive se află
9,3 t/ha în intensitatea luminii, care în condiţii
condiţiile ne- normale constituie la cultura pură
rădăcini, g/m2
plantelor cu

favorabile ale 67, 4 mii lx între rânduri în faza bu-


1127, 5
247, 0
687, 2

961, 5
224, 6
593, 0

163, 5
271, 0
217, 2
Masa

anului 2006 tonizării, pe când în tehnologia de


şi 15,4 t/ha în cultură ascunsă aceasta se reduce
*T 1 - Cultura pură

anii favorabili. până la 12, 7 mii lx. De aceea, cul-


În cultura as- tura ascunsă trebuie dirijată în sen-
cunsă sub orz sul menţinerii unui număr optim de
tehnologie

semănat dens plante în cultura protectoare care


Tip de

Media

Media

Media
T -1*
T -5*

T -1
T -5

T -1
T -5

la 15 cm pro- n-ar supraumbri şerlaiul, norma li-


ducţia medie mită de luminozitate între rânduri
a constituit fiind de peste 10 mii lux

18 NR. 5(47) octombrie, 2009


cercetări ştiinţifice

Tabelul 4
Producţia de materie primă la şerlai în anul II de vegetaţie în funcţie de tehnologia de cultivare şi
fertilizare (t/ha)
Varianta Producţia de materie primă, t/ha
Tip de tehnologie (doza de Media
îngrăşăminte) 2004 2005 2006
0 11, 4 15, 4 8, 4 11, 7
Cultura pură
N90 17, 3 19, 0 10, 3 15, 5
Mt
Media 14, 3 17, 2 9, 3 13, 6
Orz semănat cu 0 7, 2 8, 7 4, 9 6, 9
distanţa între rânduri N90 10, 1 14, 7 7, 0 10, 6
de 15 cm Media 8, 6 11, 7 5, 9 8, 7
Orz semănat cu 0 10, 1 12, 0 5, 4 9, 2
distanţa între rânduri N90 14, 0 18, 3 10, 0 14, 1
de 30 cm media 12, 0 15, 1 7, 7 11, 6
Orz semănat cu 0 8, 0 6, 9 4, 2 6, 4
distanţa între rânduri N90 11, 2 14, 3 5, 8 10, 4
de 45 cm media 9, 6 10, 6 5, 0 8, 4

Tabelul 5
Producţia de ulei volatil la şerlai în anul II de vegetaţie în funcţie de tehnologia de cultivare şi fertilizare
Varianta Producţia de ulei volatil, kg/ha
Tipul de tehnologie Media
(doza de îngrăşăminte) 2004 2005 2006
0 29, 5 25, 7 15, 1 23, 4
Cultura pură N90 44, 6 33, 3 19, 7 32, 5
Media 37, 0 29, 5 17, 4 28, 0
0 - 23, 3 - -
Orz semănat cu distanţa
N90 22, 9 29, 9 - -
între rânduri de 15 cm
Media 26, 6 - -
0 22, 7 19, 5 11, 8 18, 0
Orz semănat cu distanţa
N90 30, 5 31, 3 21, 8 28, 0
între rânduri de 30 cm
media 26, 6 25, 4 16, 8 23, 0
0 - 16, 0 - -
Orz semănat cu distanţa
N90 32, 7 35, 3 - -
între rânduri de 45 cm
media - 25, 7 - -

sclarea L. / Эфирномасличные интенсификации эфиромаслич-


3. Pornind de la particularităţile
растения, их культура и эфирные ного производства в Молдавской
biologice ale şerlaiului în primul an
масла. Сборник под ред. И. В. ССР. Кишинев, 1985, c. 45-61.
de vegetaţie, cultura ascunsă este
Вульфа и В. И. Нилова. т. З. Ле- 6. Куколев П. А. Полупокров-
preferabilă culturii pure, obţinân-
нинград, 1937, c. 299-328. ный посев: квадратно-гнездовое
du-se producţii înalte de peste 10
2. Гуммель И, О. О причинах размещение шалфея мускатного.
t/ha materie primă şi de ulei volatil
изреживания переходящих план- // Виноградарство и садоводство
de peste 28 kg/ha ulei volatil care
таций мускатного шалфея в Мол- Крыма. 1961, №10, c. 26-28.
nu diferă semnificativ de martor.
давской ССР. / Краткий отчет о 7. Musteaţă, G. I. Cultivarea
În plus, cultura ascunsă este mai
научно-исследовательской рабо- plantelor aromatice. Chişinău, Car-
eficientă decât martorul permiţând
те за 1945 год. ВНИИМЭК. Крас- tea moldovenească, 1980, p. 51-78
obţinerea unei producţii de orz în
нодар, 1955, с. 290-292. 8. Мустяцэ Г. И., Иванченко,
primul an de vegetaţie a şerlaiului
3. Гавшина О. Т. Основные М. И., Рошка Н. Д., Баранов В.
în mărime de până la 3-4 t/ha.
приемы возделывания шалфея Н. Подпокровные и полупокров-
4. De rând cu lumina, al doilea
мускатного в условиях Молдавии. ные посевы шалфея мускатного.
factor limitativ este nutriţia minera-
Автореферат, Кишинев,1966. / Масличные, эфиромасличные
lă, şerlaiul în cultura ascunsă, dar
4. Железнов П. А., Куколев П. культуры в Молдавии. Вып. 3, Ки-
fertilizat cu N90, asigură producţii
А. Роза, лаванда и шалфей му- шинев, 1975, с. 15-18.
egale cu martorul ori depăşind 10 t/
скатный. Симферополь, Крымиз- 9. Мустяцэ Г. И., Хынку М. С.,
ha materie primă.
дат, 1948, 64 с. Маковский М. И. Культура шал-
5. Клещ Ф. И., Мустяцэ Г. И., фея мускатного. За высокий уро-
BIBLIOGRAFIE
Рошка Н. Д. Эффективность по- жай эфиромасличных культур.
лупокровного возделывания Кишинев, 1970, c. 5-18.
1. Гунько Г. К., Михельсон Л.
шалфея в Молдавии. / Вопросы
А. Шалфей мускатный – Salvia

NR. 5(47) octombrie, 2009 19


cercetări ştiinţifice

Impactul ecologic la utilizarea biocombustibi-


lului pentru alimentarea motoarelor diesel
Ion LACUStA, dr. în şt. tehnice, prof. univ.
Igor bEŞLEAGA, lector super. univ.
Eduard BANARI, lector super. univ.
Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Prezentat la 6 octombrie2009

Abstract. In the work is presented result experimental researches concerning the power
performances and ecologic engine passionately through compression feeded on diverse guys of fuels
(diesel fuls, biocombustibil pure, oil of pure cole, blends of diesel fuels with biocombustibil).
Key word: Combustibil, Diesel fuel , Emission of ges, Ges of escapements, Hydrocarbons, Motor
– hour, Oils of cole, Oil engine, Oxid of carbon, Physical and chemical parametric.

Introducere La Summit-ul liderilor ţărilor urma arderii. Emisiile de eşapa-


membre G8 de la Aguila (Italia, ment sunt mult mai favorabile decât
Sectorul aprovizionării cu ener- iulie 2009) s-a decis să se reducă cele ale motorinei, excepţie făcînd
gie la nivel global generează pes- cu 50% emisiile de gaze cu „efect NOx. Această excepţie se datorea-
te 60% din emisiile antropice de de seră” până în anul 2050 şi cu ză conţinutului de oxigen molecular
gaze cu efect de seră (ges), fiind 80% emisiile celor mai puternic in- în combustibilul vegetal. Biodiese-
principala cauză a schimbărilor cli- dustrializate state pentru a limita la lul nu produce fum dens şi negru, în
matice. Încălzirea globală, care la 2 oC creşterea temperaturii la nivel comparaţie cu motorina [4,5].
mijlocul secolului trecut era doar un mondial. În Republica Moldova o
semnal pentru a fi luat în conside- Resursele regenerabile naturale, importanţă deosebită se acordă
rare, a devenit astăzi o mare preo- ca uleiul vegetal, grăsimile animale, culturilor oleaginoase, inclusiv
cupare la scară mondială. În acest deşeurile de ulei şi grăsimi rezultate cultivării rapiţei. Producerea bio-
context au fost adoptate Convenţia din activitatea întreprinderilor ce le combustibilului din ulei de rapiţă
onu pentru Schimbările climatice folosesc pot fi transformate printr- (sau utilizarea directă a acestui
(1992) şi Protocolul de la Kyoto un proces chimic corespunzător în ulei în calitate de combustibil) în
(1997), ratificat şi de Republica combustibil ecologic pur numit bio- baza utilizării experienţei ţărilor din
Moldova (2003) [1-3]. diesel. Denumirea sa presupune că UE şi atragerea capitalului străin
Emisiile de gaze cu efect de acest combustibil este asemănător şi (sau) autohton în construirea şi
seră ale statelor industrializate au cu motorina, dar este de origine bi- asigurarea funcţionării unei fabrici
înregistrat o creştere considerabilă ologică. Este, deci, inofensiv pen- de producere a biocombustibilului.
începînd cu anul 2000, potrivit ci- tru mediul ambiant, biodegrada- În acest scop, este necesară întoc-
frelor date publicităţii de secre- bil, puţin poluant în comparaţie cu mirea şi aprobarea unui Program
tariatul Convenţiei ONU privind combustibilul petrolier. Biodieselul care ar include toate aspectele leg-
schimbările climatice. La conferinţa poate fi folosit în formă pură sau ate de producerea şi utilizarea bio-
internaţională de la Poznan (Po- în amestec cu motorina în diferite combustibilului din ulei de rapiţă.
lonia, 1 decembrie 2008) s-a con- proporţii. Lucrările studiate din diferite ţări
statat o creştere cu 2,3% a emisiilor Arderea biocombustibilului în asupra emisiilor poluante în cazul
generate de 40 state industrializate. motoarele cu ardere internă este folosirii combustibililor din uleiuri
Comunitatea internaţională a în- la fel ca aceea a motorinei, însă vegetale şi derivatele acestora sunt
ceput de la Poznan negocierea unui nu contribuie la “efectul de seră” destul de sofisticate.
tratat din 2013 care să succeadă datorită ciclului închis de reciclare Schumaker, L. şi colab.[6] au
Protocolului de la Kyoto. a uleiurilor şi gazelor rezultate în studiat emisiile motoarelor la patru

20 NR. 5(47) octombrie, 2009


cercetări ştiinţifice

tractoare. La alimentarea cu metil


tabel
ester de soia emisia de CO scade Caracteristicile de calitate ale combustibililor studiaţi
de la 0,667% la 0,04%, iar de CO2 Vâscozitatea Temperatura Cenuşa
Numărul Densitatea,
nu are o tendinţă pronunţată; emi- Compoziţia cinematică la de inflamare, sulfonată,
probei g/cm 3

sia de NOx sporeşte de la 843 ppm 20 oC, cSt, o


C %
Proba nr. 1 Motorină 4,92 65 0,834 norma
la 1006 ppm. Cantitatea de oxizi de
Motorină 80%
azot tinde să se micşoreze, când Proba nr. 2 Biocombustibil 6,71 76 0,846 -
motorul este alimentat cu amestec 20%
de biodiesel şi motorină, în care Motorină 50%
Proba nr. 3 Biocombustibil 9,12 85 0,862 -
partea de masă a motorinei varia-
50%
ză între 10-40% în comparaţie cu Proba nr. 4 Biocombustibil pur 13,01 > 120 0,900 -
cazurile în care combustibilul este Proba nr. 5 Ulei de rapiţă 75,58 > 120 0,915 0,0225
format numai din 100% motorină
sau 100% biodiesel. a: motorinei, biocombustibilului în textul desfăşurării experimentelor
Geyer, S. şi colab.[7] au compa- amestec cu motorină, biocombusti- (figura 1).
rat motorina cu un adaos de 25% bilului pur şi uleiului de rapiţă pur; Motorul D-241L folosit pentru
de ulei de floarea soarelui cu mo- • obţinerea datelor privind încercări la stand este un motor
torină. Acest amestec produce mai emisiile poluante pentru diferite diesel cu injecţie directă.
puţin fum, decât motorina pură. sarcini si turaţii ale motorului. Caracteristicile motorului sunt
Obiectivele cercetărilor privind următoarele:
poluarea atmosferei cu gaze de MAtERIALE ŞI MEtODE - motor diesel cu 4 cilindri
eşapament ale motorului diesel al şi în patru timpi;
tractoarelor agricole au fost urmă- Încercările s-au desfăşurat con- - presiunea de injectare
toarele: form GOSt 18509-88 şi GOSt 17,5 MPa;
• de a compara emisiile tota- 17.2.2.02.-98 pe standul KI 13638 - injector cu 4 orificii cu di-
le, inclusiv de monoxid de carbon GOSniti [8,9]. Standul pentru ametrul 0,23-0,34 mm;
(CO), dioxid de carbon (CO2), hidro- încercări a constituit o instalaţie - alezajul 120 mm; cursa
carburile nearse (CnHm) şi emisiile complexă prevăzută cu o frână 120 mm; raportul de comprimare
de particule (fumegarea) în cazul electrică şi aparatură adecvată 1:16,0;
utilizării în calitate de combustibil pentru măsurări de precizie în con- - răcire cu lichid;
- puterea/turaţie 58,8
kW/2100 min -1;

- momentul maximal/
turaţie 270 N·m/1400 min ; -1

- consumul specific de
combustibil 252 g/kW h.
Turaţiile arborelui cotit pentru
fiecare măsurare au fost stabilite:
1000, 2100 min-1; sarcinile moto-
rului: 0; 25%; 50%; 75%; 86% Pen.
Pentru efectuarea încercărilor ex-
perimentale în calitate de combus-
tibili s-au folosit: motorină (StAS
305-82), amestecuri de motorină
cu biocombustibil în următoarele
raporturi: 80/20 (b20), 50/50 (b50),
25/75(b75), biocombustibil pur
0/100 (b100) şi ulei de rapiţă pur.
Amestecurile de combustibili au
fost preparate în proporţii gravime-
trice dintr-un singur lot de referinţă
Figura 1. Instalaţia experimentală

NR. 5(47) octombrie, 2009 21


cercetări ştiinţifice

lui în motor. Vâscozitatea uleiului


8 poate fi diminuată prin amestecar-
Motorină
7 ea cu motorină sau prin încălzire.
6 Motorină 80% Pentru realizarea experienţelor, s-a
Emisia CO,2%

Biocombustibil 20%
5 elaborat un încălzitor electric de tip
Motorină 50%
4 Biocombustibil 50% automat pentru încălzirea uleiului
3 Biocombustibil 100% de rapiţă (temperatura 750 – 800 C)
2 până la debitarea lui în motor.
Ulei de rapiţă
1 Măsurarea emisiilor de gaze ne-
0 cesită monitorizarea concomitentă
0 25 50 75 86
a emisiilor gazoase şi de particule.
Sarcina motorului, Pe %
Gazele de eşapament au fost ana-
lizate privind conţinutul de hidro-
Figura 2. Conţinutul de CO 2
în gazele de eşapament în funcţie de
sarcina motorului carburi, CO, CO2 şi emisia de fum
cu un analizor CARtEC CEt-2000
0,18 (produs în Germania), conform
0,16 SAE J 1003.
0,14
Motorină
Emisia CO , %

0,12 Rezultate şi discuţii


0,1 Motorină 80%
0,08 Biocombustibil 20% Problema de bază ce trebuie
0,06 Biocombustibil 100% soluţionată în cazul utilizării com-
0,04 bustibililor din uleiuri vegetale şi de-
Ulei de rapiţă
0,02 rivatele acestora drept combustibil
0 alternativ, este modul în care aces-
0 25 50 75 86 tea influenţează asupra emisiilor
Sarcina motorului Pe % nocive din gazele de eşapament.
Se ştie că la încălzirea uleiurilor
Figura 3. Conţinutul de CO în gazele de eşapament în funcţie de sar- sau grăsimilor se formează aşa
cina motorului compuşi volatili ca aldehide şi ce-
tone. La încercările pe stand ale
motorului alimentat cu ulei de rapiţă
şi cu amestecuri de motorină cu
biocombustibil se simte un miros
specific de ardere a grăsimilor, care
se explică prin prezenţa aldehidelor
nesaturate ca acroleina.
Emisia de fum reprezintă sus-
pensie de particule solide într-un
mediu gazos, produse în cursul
arderii incomplete a combustibilu-
lui. Emisia de fum ( transparenţa
Figura 4. Conţinutul de CnHm în gazele de eşapament în funcţie de
gazelor de evacuare) se schimbă
sarcina motorului
neesenţial şi variază în limitele: la
- biocombustibil şi motorină. Bio- După proprietăţile sale fizico-
turaţiile motorului de 1000 min-1
combustibilul s-a obţinut prin tehno- chimice, uleiul de rapiţă are deose-
– 80-85% şi la turaţiile de 2100
logia de transesterificarea uleiului biri esenţiale faţă de motorină şi de
min-1-83-84%. Tipul de combustibil
de rapiţă cu metanol şi catalizator amestecuri de motorină cu biocom-
influenţează neesenţial procesul de
bazic. bustibil. În primul rând, are o vâsco-
fumegare a motorului.
Caracteristicile combustibililor zitate mare care determină fineţea
Emisia de CO2 nu se clasifică
studiaţi sunt prezentate în tabel. pulverizării şi calitatea arderii uleiu-
ca emisie poluantă nocivă, însă

22 NR. 5(47) octombrie, 2009


cercetări ştiinţifice

influenţează esenţial la „efectul de modalitatea desfăşurării procesului BibliografiE


seră” ce este legată cu schimbarea de ardere a combustibilului în ca-
climei. Concentraţia CO2 depinde de mera de ardere a motorului. 1. Kyoto protocol to the united
regimul de funcţionare al motorului şi Datele prezentate în figura 4 de- nations framework convention on
este direct proporţională consumului notă că biocombustibilul pur arde climate change. Third session Kyo-
de combustibil care caracterizează mai complet în comparaţie cu alte to, 1-10 December 1997.
sarcina motorului (figura 2). tipuri de combustibil studiate şi 2. Legea pentru aderarea Re-
Cu majorarea sarcinii motorului asigură o micşorare a emisiei de publicii Moldova la Protocolul de
de la 0% până la 86% pentru toate hidrocarburi la sarcina de 75% Pe la Kyoto, la Convenţia – cadru a
varietăţile de combustibili studiate de 1,11 ori, în comparaţie cu mo- Organizaţiei Naţiunilor Unite cu pri-
emisia de CO2 creşte de 3,0-3,5 torina. vire la schimbarea climei nr. 29 –
ori. O majorare mai esenţială s-a XV din 13.02.2003.
stabilit la funcţionarea motorului cu Concluzii 3. legea energiei regenerabile
ulei de rapiţă pur. Orice micşorare nr. 160-XVI din 12 iulie 2007. //
a nivelului emisiei de CO2 este le- 1. Proprietăţile fizico-chimice Monitorul Oficial al Republicii Mol-
gată cu micşorarea consumului de ale uleiului de rapiţă se deosebesc dova, 2007, nr. 127-130, p. 22-27.
combustibil (a sarcinii motorului). esenţial de proprietăţile motorinei 4. Alfuso Salvatone, Maddalena
biocombustibilul pur asigură o scă- şi amestecurilor studiate, formate Auriemman, Giuseppe Police and
dere a emisiei de CO2 de 1,88 ori din motorină şi biocombustibil. În Maria Vittoria. The Effect of Meth-
în comparaţie cu motorina până la primul rând, uleiul de rapiţă are o yl-Ester of Rapeseed Oil on Com-
sarcina motorului de 50%Pe. vâscozitate mare, ceea ce deter- bustion and Emissions of DI Diesel
Emisia de CO care se formea- mină fineţea pulverizării şi calitatea Engines. SAE Technical Paper Se-
ză la arderea incompletă a ames- arderii uleiului în motor. ries 932801. SAE, Waendale, PA
tecului de carburant în camera de 2. Emisia de fum practic a fost 15096-0001. 1993.
arderea a motorului cu majorarea similară pentru toate varietăţile de 5. Brown, R. L., Planul B.2.0.-
sarcinii lui se micşorează. La sar- combustibili studiaţi în regimurile Salvarea unei planete sub presiune
cina motorului de 75%Pe emisia de de turaţie a motorului de 1000 min-1 şi a unei civilizaţii în impas. Editura
CO se micşorează de 3 – 3,5 ori in şi 2100 min-1. Tehnica, Bucureşti, 2006.
comparaţie cu mersul în gol, ce ca- 3. La funcţionarea motorului pe 6. Schumacher, Leon G., Wil-
racterizează o ardere mai completă ulei de rapiţă pur faza gazoasă a liam G. Hires, Steven C . Borgelt.
a amestecului carburant (figura 3). emisiilor este mai superioară în Fueling Diesel Engine with Methyl-
La funcţionarea motorului pe comparaţie cu alte tipuri de com- Ester of Soybean Oil. Department
bază de ulei de rapiţă pur concen- bustibili, ceea ce caracterizează o of Agricultural Engineering, Uni-
traţia de CO în gazele de eşapa- înrăutăţire a procesului de ardere a versity of Missouri Columbia, MO.
ment este mai superioară, fapt ce amestecului carburant (ulei de rapi- 1994. 212 p.
caracterizează procesul de ardere ţă – aer). 7. Geyer. S. M., M. Jacobus and
incompletă a amestecului carbu- 4. Biocombustibilul şi amestecu- S. S. Lestz. Comparison of Diese-
rant (ulei de rapiţă – aer). rile de motorină cu biocombustibil lEngine Performance and Emissi-
Biocombustibilul şi amestecu- asigură o micşorare a emisiilor de ons from neat and transrsterified
rile de motorină cu biocombustibil CO, CO2 şi CnHm în gazele de eşa- Vegetable Oilis. Transactionsof the
asigură o micşorare a emisiei de pament până la sarcina motorului ASAE 27(2):375-381.1984.
CO până la sarcina motorului de de 75% Pe. 8. ГОСТ 18509 - 88. Дизели
75% Pe. La sarcina motorului mai 5. Funcţionarea motorului diesel тракторные и комбайновые. Ме-
superioară de 75% Pe se simte o cu adaosurile de biocombustibili тоды стендовых испытаний.
majorare a concentraţiei de CO în asigură reducerea emisiilor poluan- 9. ГОСТ 17.2.2.02-98. Охрана
gazele de eşapament ale motoru- te, fapt ce justifică atenţia acordată природы. Атмосфера. Нормы и
lui, deoarece odată cu majorarea acestei resurse energetice. методы определения дымности 
debitului de combustibil se înrăută- отработавших газов дизелей,
ţeşte procesul de ardere. тракторов и самоходных сельско-
Emisia de CnHm, în general, хозяйственных машин.
depinde de tipul de combustibil şi

NR. 5(47) octombrie, 2009 23


cercetări ştiinţifice

Consideration on vegetative propagation from


cuttings in plant trays of the cultivar Junipe-
rus communis ‘Meyer’
I. Roshca
Botanical Garden (Institute) Academy of Sciences R. Moldova
E-mail: roscasilva@yahoo.com

Prezentat la 19 octombrie 2009

Abstract. Propagarea prin butaşi lemnificaţi se consideră una din cele mai importante căi ale horti-
culturii moderne. În articol se prezintă date privind particularităţile multiplicării vegetative prin butaşi
în tăvi alveolate în funcţie de perioada fenologică, substratul de rizogeneză şi biostimulatorul de înră-
dăcinare a cultivarului Juniperus communis ‘Meyer’.
Cuvinte-cheie: propagare vegetativă, butaşi lemnificaţi, tăvi alveolate, perioadă fenologică, substrat
de rizogeneză, biostimulator de înrădăcinare, cultivar.

INTRODUCTION that reason, vegetative propagation 100%. As rooting hormone stimu-


found a large implementation in lator, follow variants of hardwood
Dendrological species, espe- modern horticulture with a view to cutting treatment were established:
cially the coniferous, are gener- producing decorative planting ma- V1 - control, V2 – IBA (indolebutyric
ally slowly growing, that is why the terial (Rubţov, 1961). acid) powder talc - 0, 1%. The treat-
nurserymen’s preoccupation con- ments were performed by powder-
sists in to obtain planting material of MATERIAL AND METHODS ing the basis of cuttings. A single
high quality in a relative short time type of cuttings was used, specially,
(Davidescu et al., 2001). Cutting The investigations concerning hardwood cuttings from two phases
propagation is perhaps the most the propagation from hardwood cut- of vegetation: a) cuttings drawed
fascinating as well as frustrating ting in plant trays were performed during physiologically deeply rest-
area of plant propagation. Cuttings in special greenhouses conditions, ing vegetative period, in January
that rooted in high percentage last covered over by polyethylene and, and b) cuttings drawed before the
year may not fared as well this year which provided with fog system initiating active vegetation, the end
(Dirr and Heuser, 1987). The vari- and evaporative cooling system for of March.
ables involved in successfully cut- maintaining a moderate tempera- The experience involved two
ting propagation are numerous and ture and high humidity. The expe- repetitions, for each variant of a
success is not necessarily guaran- rience was performed in January, repetition were included by 25 cut-
teed from year to year. March 2007. The hardwood cuttings tings. The hardwood cuttings were
Propagating plants from cuttings were drawed during two phases of sticked in plant trays provided for
is as much an art as it is a science. vegetation: cuttings drawed during plant propagation. The bottoms of
The condition of the parent plant physiologically deeply resting veg- the plant trays was perforated for
has a major influence on how long etative period, in January and, cut- ensuring the drainage and proper
it takes a cutting to root, how many tings drawed before the initiating ac- aeration, ulterior the plant trays to-
roots develop, or if it roots at all. tive vegetation, the end of March. gether with planted hardwood cut-
Some of the factors affecting the The cultivar Juniperus commu- tings were placed in the greenhous-
actual rooting process have been nis ‘Meyer’ as biological material es and fixed on the plastic support,
identified and can be controlled served. which also improves the aeration of
through the science of horticulture Concomitantly, on the level with the cuttings, such avoiding its pu-
(Whitcomb, 1988). the experimentation of rooting per- trefaction.
Under the vegetative propaga- cent in dependence of phenologi- The determinations and biomet-
tion understands the propagation of cal period, during the cuttings were ric measurements performed after
plant which is produced with the aid drawed, the influence of rooting me- extracting the cuttings consist in a)
of some parts drawed from vegeta- dia over the rooting percent, includ- the number of rooted cuttings able
tive organs of plant, so named cut- ing the average number of roots/ for transplanting, b) the length of
tings. The specimens obtained by cutting were studied. Thus, follow the primary root and c) the number
that way conserve the biomorpho- three variants of rooting media were of the primary root.
logical characters and the hered- established: perlite - 100%, peat +
ity peculiarities of the species. For perlite - 50% + 50%, sphagnum -

24 NR. 5(47) octombrie, 2009


cercetări ştiinţifice

Table 1
Juniperus communis ‘Meyer‘ rooting indexes in dependence on sticking period, rooting medium
and, hormone treatment.
Juniperus communis ‘Meyer’
Number Number of Percent of Average number Average
Drawed
Rooting medium Variants of drawed rooted rooting of roots per length of
period
cuttings cuttings cuttings cutting roots per cutting
Control 50 22 44 6,59 ± 0,41 3,95 ± 0,14
Perlite - 100%
Treated 50 32 64 8,65 ± 0,33 4,98 ± 0,09
Control 50 16 32 7,19 ± 0,36 4,76 ± 0,16
January Peat + Perlite (1:1)
Treated 50 26 52 9,04 ± 0,26 5,53 ± 0,09
Control 50 12 24 7,5 ± 0,34 5,13 ± 0,16
Sphagnum - 100%
Treated 50 21 42 9,87 ± 0,31 5,87 ± 0,09
Control 50 40 80 6,3 ± 0,29 4,46 ± 0,10
Perlite - 100%
Treated 50 49 98 8,19 ± 0,22 5,31 ± 0,06
Control 50 37 74 6,81 ± 0,22 5,19 ± 0,10
March Peat + Perlite (1:1)
Treated 50 46 92 8,72 ± 0,17 5,80 ± 0,06
Control 50 16 32 7,25 ± 0,32 5,43 ± 0,14
Sphagnum - 100%
Treated 50 27 58 9,41 ± 0,23 6,15 ± 0,07

RESULTS AND DISCUSSION


Juniperus communis ' Meyer'
Perlite 100%
The percent rooted cuttings in
dependence of the hardwood root- 50 50 50 50 49
50
ing medium. The best results and, 45 40
very significant for the cultivar Ju- 40
niperus communis ‘Meyer’, 98% 35 32
30
or 49 units, were registered in the 25 22
case of sticking the cuttings in the 20
Control
hardwood perlite - 100% medium, 15
Treated
10
drawed before the initiating active 5
vegetation the end of March and, 0
using the rooting hormone stimula- Number of Number of Number of Number of
drawed rooted cuttings drawed rooted cuttings
tor IBA (indolebutyric acid) powder cuttings pcs. pcs. cuttings pcs. pcs
talc - 0, 1%, at the same time evi- January March
dencing its favourable action, how-
ever the control cuttings, untreated Fig. 1. Number of the rooted cuttings of Juniperus communis ‘Meyer’ sticked in
and, drawed in the same pheno- Perlite 100% rooting media
logical period constituted only 80%
or 40 units. The hardwood cuttings
Juniperus communis 'Meyer'
drawed during deeply resting veg- Peat+Perlite (1:1)
etative period achieved a rooting
50 50 50 50
percent much than reduced, i.e. 50 46
64% or 32 units in the variant of 45
40 37
treated cuttings and, 44% or 22 35
30 26
units in the case of those untreated 25
(fig. 1, tab. 1). 20
15
16
Control
In the case of another two vari- 10 Treated
ants of rooting media, the results 5
0
were more reduced from the point Number of drawed
cuttings pcs.
Number of rooted
cuttings pcs.
Number of drawed
cuttings pcs.
Number of rooted
cuttings pcs
of view of successfully rooting proc- January March
ess, as follows:
peat + perlite - 50% + 50% (1:1) Fig. 2. Number of the rooted cuttings of Juniperus communis ‘Meyer’ sticked
at the cuttings drawed and sticked in in Peat + Perlite 1:1 rooting media
January the rooting percent consti-
tutes 52% or 26 units in the case of control variant, in March 58% or 27 roots. The most important results
those treated and, 32% or 16 units units the treated cuttings and, 32% were evidenced at the cuttings
in the case of that untreated, but in or 16 units in the control variant (fig. rooted in sphagnum - 100% root-
March constituted 92% or 46 units 3, tab. 1). ing medium, drawed at the end of
at the treated cuttings and, 74% The average roots length. Over March, achieving the length of 6, 15
or 37 units those untreated (fig. 2, all the variants of the treatment with cm (fig. 4, tab. 1).
tab. 1) sphagnum - 100%, in Janu- IBA- powder talc were established The average number roots. This
ary, 42% or 21 units at the treated the considerable growing of the av- important quality indicator of the
cuttings and, 24% or 12 units in the erage length of hardwood cuttings cuttings was positive influenced at

NR. 5(47) octombrie, 2009 25


cercetări ştiinţifice

Juniperus communis 'Meyer'


with rooting hormone stimulator, the
Sphagnum 100% percent of rooting was higher, com-
paratively with those untreated.
50
50 50 50 50 3. The cuttings treatments with
rooting hormone stimulator de-
40
27
termine a good and considerable
30
21
16
growing of the average number of
20 Control
12
Treated
the roots and of the average length
10
of the roots, in conclusion the root-
0
Number of Number of Number of Number of ing quality increase.
drawed cuttings rooted cuttings drawed cuttings rooted cuttings
pcs. pcs. pcs. pcs
4. The rooting media influences
January March
over the percent of rooting, and
the number and the length of the
roots. In our case, the rooted cut-
Fig. 3. Number of the rooted cuttings of Juniperus communis ‘Meyer’ sticked in
ting in the rooting medium of peat +
Sphagnum 100% rooting media perlite - 50% + 50% (1:1) positively
increases the number of roots, thus
The average number of the primary roots
Juniperus communis 'Meyer' contributing to obtain of a high qual-
ity of rooting cuttings.
10 9,04
9,87
9,41 The achieved success was ob-
8,65 8,72
8
8,19
7,5 7,25
tained due to the correct establish-
7,19
6,59 6,3
6,81
ment of the moment for cutting gath-
6
ering, its treatment with the rooting
4
Control
hormone stimulator, realizing of the
2 Treated greenhouses effect and, fog sys-
tem, also ensuring of all agro-tech-
0
January March January March January March nical measures during vegetative
Perlite 100% Peat+Perlite (1:1) Sphagnum 100% multiplication of hardwood cuttings.
The rooting resulted in all the tested
Fig. 4. The average number of the primary roots of Juniperus communis ‘Meyer’ variants of rooting media with vari-
able rooting percentage. Obtained
results concerning the rooting of
The average length of the primary roots the hardwood cuttings more than
Juniperus communis 'Meyer' 70%, are very important so from
the scientific point of view, receiv-
7
6,15
ing performing experimental data,
5,87
6
5,31 5,53
5,19
5,8
5,13 5,43 in new pedoclimatic conditions for
4,98
5 4,46 4,76 the R. Moldova, as for the horticul-
3,95
4 tural practice, because is opening
Control
3 the way towards the industrial root-
Treated
2 ing cutting of the cultivar Juniperus
1 communis ‘Meyer’.
0
January March January March January March
BIBLIOGRAPHY
Perlite 100% Peat+Perlite (1:1) Sphagnum 100%

1. Davidescu V. şi alţii. Substra-


Fig. 5. The average length of the primary roots of Juniperus communis ‘Meyer’
turi de cultură. Bucureşti, Editura
the tested cultivar Juniperus com- CONCLUSIONS Ceres, 2001. 135 p.
munis ‘Meyer’ by the treatment with 2. Dirr M., Heuser Ch. Jr. The
the rooting hormone stimulator IBA 1. The highest rooting percent reference manual of woody plant
powder talc, meantime, over the was established in the case of the propagation: From seed to tissue
rooted cuttings in the sphagnum - rooting medium the variant perl- culture. Athens, Georgia, Varsity
100% rooting medium, in the case ite - 100%. Concomitantly, is es- press, Inc. 1987. 239 p.
of those hardwood cuttings during tablished that the cuttings drawed 3. Rubţov Ş. Cultura speciilor
deeply resting vegetative period, and sticked at the end of March lemnoase în pepinieră. Ediţia a II-a,
i.e. January, the average number possess a higher rooting percent, Bucureşti, Editura Agro-Silvică,
of roots achieving 9,87 root units/ comparatively with those sticked in 1961. 656 p.
cutting, this phenomenon being January, event determined at all ex- 4. Whitcomb C. Plant Produc-
remarked in the case of another perimented studied rooting media. tion in containers. Stillwater OK.
experimental experimented media In conclusion, the optimal period of Lacebark Publications Inc. 1988. p.
(tab. 1, fig. 5). drawing the cuttings of the cultivar 633.
Juniperus communis ‘Meyer’ for
rooting is the end of March.
2. In the case of treated cuttings

26 NR. 5(47) octombrie, 2009


cercetări ştiinţifice

Eficacitatea fluorescenţei clorofilei frunze-


lor de stejar pedunculat (Quercus robur L.)
influenţată de şocul termic
Al. Dascaliuc,* doctor habilitat în ştiinţe biologice
P. Cuza,** doctor în ştiinţe biologice

Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor *, Universitatea de Stat din Moldova **

Prezentat la 26 octombrie 2009

Abstract. The influence of temperature and duration of heat shock on the Quercus robur leafs fluorescence
was studied. It was shown that after heat shock induced by incubation of leaves at the temperature of
50°C the recovery of fluorescence occurs more rapidly and efficiently in comparison with the heat
shock temperature of 53°C. Heat shock with higher temperature have serious consequences on the
leaves state that was manifested by lack of the processes of recovery of fluorescence. Obtained results
show that the method of fluorescence can be used for determination of plants thermotolerance and as
well the critical temperatures for the survival of species.
Key wards: Quercus robur, leaves, heat shock, fluorescence.

Introducere efectul final al factorilor enunţaţi corelată cu insuficienţa umidităţii


este precedat de diminuarea inten- din sol, pot provoca daune impor-
Se ştie că creşterea şi producti- sităţii fotosintezei. Diferite specii de tante culturilor forestiere de stejar.
vitatea plantelor este influenţată de plante suportă în mod diferit insufi- În comunicarea prezentată
mai mulţi factori, cum sunt: lumina, cienţa umidităţii din sol. La speciile vom relata felul în care se schim-
temperatura, umiditatea aerului, de stejar, cum sunt Quercus alba, bă fluorescenţa clorofilei frunzelor
umiditatea solului, concentraţia Q. rubra, Q. velutina, valorile diurne de stejar pedunculat în funcţie de
CO2, nivelul de hrană minerală etc. ale fotosintezei în condiţii optime temperatură, durata ei de acţiune şi
[6, 8, 12, 16, 17]. În condiţiile între- de aprovizionare cu apă aproape perioada de timp care a trecut de la
vederii tendinţei de încălzire globală coincid. Cu sporirea insuficienţei aplicarea şocului termic.
a climei în ultima jumătate de secol, de umiditate, în special în orele de
însoţită de mărirea amplitudinii de după-masă, deosebirile în intensi- Material şi metode
oscilaţie a temperaturii şi precipita- tatea fotosintezei la aceste specii
ţiilor [5, 11], devine actuală progno- devin semnificative [1]. Influenţa De pe un arbore de stejar pedun-
zarea reacţiilor ecosistemelor la factorilor mediului ambiant asupra culat care creşte pe teritoriul Grădi-
nivel de populaţii şi indivizi. Un inte- fotosintezei la stejarul pedunculat a nii Botanice din or. Chişinău în luna
res deosebit în acest sens prezintă fost studiată în aspecte mai limita- august 2007 au fost recoltate un şir
speciile lemnoase, care vegetează te [4, 13, 14]. Totodată, practic lip- de frunze. Seturi a câte 4 frunze au
perioade de timp îndelungate în sesc informaţii ştiinţifice referitoare fost clătite în apă distilată şi trecu-
ecotopuri cu exces sau insuficienţă la influenţa temperaturilor înalte te în termostatul cu apă (Universal
de umiditate în aer şi sol. Adaptările asupra eficacităţii fluorescenţei clo- ultrathermostat „UTU-4”, Ungaria)
populaţiilor acestor specii la condi- rofilei frunzelor de stejar peduncu- unde au fost supuse şocului termic
ţiile de mediu ale nişelor ecologice, lat. Investigaţiile acestor procese la temperatura de 50°C pe o durată
dar şi acutizarea în ultimii ani a fac- sunt însă destul de importante în de 5, 10, 15 şi 20 minute şi la tem-
torilor naturali nefavorabili, face ac- contextul acutizării proceselor de peratura de 53°C pe parcursul a 5
tuală estimarea valorilor optime ale încălzire globală, fenomen care şi 10 minute. După şoc frunzele au
temperaturii şi umidităţii care le-ar poate modifica actualele hotare de fost răcite la temperatura camerei
asigura supravieţuirea. Unul din cei răspândire a speciilor de stejar. Mai şi aşezate pe hârtie de filtru ume-
mai importanţi factori ce determină mult ca atât, se pot elabora strategii dă în interiorul unui recipient. Re-
starea arborilor este temperatura de împădurire cu specii de stejar a cipientul a fost acoperit cu sticlă şi
aerului, care variază larg în perioa- teritoriilor aride, unde în zilele cani- menţinut într-o odaie în care a fost
da de vară. În majoritatea cazurilor culare temperatura înaltă a aerului, asigurată temperatura 23°C şi FAR

NR. 5(47) octombrie, 2009 27


cercetări ştiinţifice

circa 20 lucşi. În experiment a fost cului termic cu temperatura de 50 după incubarea probelor în decurs
prevăzută de asemenea şi proba şi 53°C. Din datele incluse în figura de 5 minute. Este evident că mă-
martor care a fost alcătuită din 4 1 reiese că după aplicarea şocului rirea duratei de tratare a frunzelor
frunze, fără a fi supuse şocului ter- termic cu temperatura de 50°C in- a influenţat asupra gravităţii leziu-
mic. Aceste frunze au fost incubate tensitatea fluorescenţei (care core- nilor provocate structurilor celulare
în recipient unde le-au fost asigu- lează pozitiv cu intensitatea fotosin- şi de aceea eficacitatea restabilirii
rate condiţiile specificate mai sus. tezei) scade brusc în decurs de 12 activităţii fotosintezei a fost deter-
Peste intervalele de timp de 0,25, ore, iar în continuare fluorescenţa minată de durata şocului termic:
2, 4, 6, 8, 12, 24, 32, 48, 52, 56 şi clorofilei se restabileşte treptat. Se efectele dăunătoare ale leziunilor
72 ore frunzele supuse diferitelor observă că mărirea duratei de in- induse de şocul termic erau cu atât
temperaturi şi durate de tratare se cubare a frunzelor de la 5 până la mai accentuate, cu cât durata lui de
scoteau din recipient şi li se măsu- 20 minute influenţează semnificativ acţiune a fost mai prelungită. Acţiu-
ra fluorescenţa clorofilei cu ajutorul eficacitatea fotosintezei frunzelor. nea maximă a efectelor semnalate
fruorimetrului de tip PAM-2100 (H. Aşa, de exemplu, după 5 minute de s-a manifestat în decurs de 12 ore
Walz, Germania). Fluorescenţa incubare a frunzelor fluorescenţa a după expunerea frunzelor la şocul
relativă după diferite perioade de scăzut şi în regiunea minimului a al- termic pe o perioadă de 10, 15 şi 20
restabilire a fost calculată în confor- cătuit 0,54 din valoarea caracteris- minute. După 12 ore a fost consem-
mitate cu ecuaţia: tică pentru probele martor, iar după nată o influenţă benefică a efectelor
20 de minute a diminuat drastic de reparaţie a leziunilor la structu-
Fluorescenţa relativă (Fr) = FT/Fm (minimul atingând doar 0,16). Însă, rile celulare ale frunzelor. Rezulta-
în care: în pofida acestui fapt, fluorescenţa tele obţinute sunt comparabile cu
Fr – fluorescenţa relativă; clorofilei frunzelor supuse şocului cele efectuate cu ajutorul meto-
FT – fluorescenţa clorofilei apre- termic s-a restabilit la toate varian- dei de scurgere a electroliţilor [2].
ciată peste anumite intervale de tele de cercetare. Se observă clar Aceste experienţe au demonstrat
timp după aplicarea frunzelor şocu- că valoarea minimă a fluorescenţei că schimbările adaptive se realizea-
lui termic; este cu atât mai profundă, cu cât ză treptat şi înregistrează valoarea
Fm – fluorescenţa clorofilei apre- şocul termic este mai îndelungat. maximă la 12 ore după expoziţia
ciată la proba martor. Ieşirea din minimum şi iniţierea re- probelor de frunze la şocul termic,
stabilirii fluorescenţei frunzelor, este adică în regiunea în care datele
Valorile medii şi abaterile stan- cu atât mai întârziată, cu cât este expuse pe figura 1 denotă domi-
dard ale repetiţiilor pentru diferite mai extinsă durata şocului termic. narea proceselor de recuperare a
perioade de timp de restabilire au Chiar la 72 de ore după acţiunea activităţii fotosintezei. Procesul de
fost calculate după metoda obişnu- şocului termic nivelul fluorescen- recuperare după 12 ore de la apli-
ită [10]. ţei frunzelor care au fost tratate pe carea şocului termic este însoţit de
parcursul a 20 de minute rămânea reducerea capacităţii de adaptare a
Rezultate şi discuţii semnificativ mai scăzut în compa- frunzelor [2]. Totodată s-a constatat
raţie cu acela care s-a înregistrat că temperatura optimă care a indus
Se ştie că sub influenţa
temperaturilor ridicate are 1
loc schimbarea activităţii
metabolice ale componen- 0,9
telor celulare ale plantelor. 0,8
Unele studii au demonstrat 0,7
că anumite doze ale şocului 5 min
termic provoacă schimba- 0,6
FT / F m

10 min
rea viscozităţii şi specificul 0,5
mişcării protoplasmei [7, 9]. 15 min
0,4
Modificările sunt însă rever- 20 min
sibile, derulează în câteva 0,3
faze, care în prezentare gra- 0,2
fică sunt descrise de curbe
tip „clopot” [7, 15]. Având în 0,1
vedere cele expuse, în pre- 0
zentul studiu ne-am propus 0 4 8 12 16 20 24 28 32 36 40 44 48 52 56 60 64 68 72 76
să determinăm felul în care
timpul, ore
se schimbă fluorescenţa
frunzelor stejarului pedun- Figura 1. Dinamica schimbării fluorescenţei frunzelor de
culat după diferite perioade Quercus robur după diferite perioade de timp de la
de timp de la aplicarea şo- aplicarea şocului termic cu temperatura de 50°C

28 NR. 5(47) octombrie, 2009


cercetări ştiinţifice

procesele de adaptare este


0,8
de 50°C. Datele analizate
în ansamblu au arătat că 0,7
temperatura de 50°C este
supra optimă, dar tolerabi- 0,6
lă pentru frunzele stejarului 0,5

FT / F m
pedunculat. Ea provoacă 5 mijn
leziuni atât ale membrane- 0,4
10 min
lor celulare, cât şi ale mem- 0,3
branelor cloroplaştilor, fapt
surprins ca urmare a utili- 0,2
zării metodelor de scurgere
0,1
a electroliţilor şi de fluores-
cenţă. Din cele menţionate 0
deducem că temperatura 0 4 8 12 16 20 24 28 32 36 40 44 48 52 56
apropiată de cea echiva-
timpul, ore
lentă cu supravieţuirea ste-
jarului induce procesele de Figura 2. Dinamica schimbării fluorescenţei frunzelor de
adaptare a frunzelor şi acti- Quercus robur după diferite perioade de timp de la
vează alte funcţii metaboli- aplicarea şocului termic cu temperatura de 53°C
ce, ceea ce în cazul nostru
a determinat restabilirea creşterea temperaturii. Din această comparaţie cu cele determinate de
activităţii de fotosinteză. cauză restabilirea leziunilor structu- 50°C. Sub influenţa acestei tempe-
Experienţele care au urmat au rilor celulare ale frunzelor depinde raturi leziunile structurilor celula-
avut drept scop să evidenţieze influ- nu numai de durată, dar, într-o mă- re ale frunzelor devin ireparabile,
enţa valorii temperaturii şocului ter- sură considerabilă, şi de valoarea ceea ce duce la anihilarea proce-
mic asupra schimbării fluorescenţei temperaturii şocului termic. sului de restabilire a fluorescenţei.
frunzelor de stejar pedunculat. Pen- În aşa fel, valoarea temperaturii În contextul celor discutate menţio-
tru a constata gravitatea modificări- şocului termic este un indice sensi- năm că gravitatea leziunilor aduse
lor cauzate de şocul termic cu di- bil care determină spectrul leziunilor structurilor celulare depinde în mod
ferite temperaturi, au fost realizate în ţesuturile frunzelor şi ca urmare hotărâtor de valoarea temperaturii
tratări cu temperatura de 53°C pe influenţează activitatea fotosinteti- aplicate. Ea determină felul în care
parcursul a 5 şi 10 minute. Datele că. Afirmăm că temperatura şocului se desfăşoară procesul de resta-
prezentate în figura 2 denotă că sub termic este un factor care acţionea- bilire a fluorescenţei. Leziunile de-
acţiunea şocului termic provocat cu ză asupra integrităţii structurilor ce- terminate de temperatura de 50°C
53°C procesele distructive sunt mai lulare şi a cloroplaştilor. Procesele se amplifică pe parcursul a circa 12
grave în comparaţie cu cele induse de restabilire a activităţii de foto- ore de la aplicarea şocului termic,
de temperatura de 50°C. Aceasta sinteză depind de temperatura de iar după aceea domină procesul de
se manifestă prin diminuarea mai tratare şi de perioada de timp care recuperare a leziunilor, fapt care
profundă a minimului fluorescenţei, a trecut de la aplicarea şocului ter- asigură restabilirea treptată a fluo-
care atinge valori relative mai scă- mic. Efectele temperaturii de 50°C rescenţei. Deteriorările structurilor
zute decât 0,1, şi prin lipsa totală asupra restabilirii procesului de flu- celulare induse de temperatura de
a proceselor de restabilire a fluo- orescenţă sunt cantitative şi depind 53°C sunt grave şi drept consecin-
rescenţei chiar la 52 ore după apli- de durata tratării frunzelor. Aceasta ţă, restabilirea fluorescenţei practic
carea şocului termic. Numai după înseamnă că, indiferent de durata nu se manifestă. Rezultate asemă-
tratarea frunzelor pe parcursul a 5 şocului termic (5 sau 20 minute), nătoare au fost obţinute de noi la
minute cu această temperatură se procesul de restabilire intervine, studierea schimbării fluorescenţei
întrevede o tendinţă neînsemnată însă, cu cât perioada de incubare a clorofilei la frunzele stejarului pu-
de restabilire a fluorescenţei (la 48 frunzelor este mai îndelungată, cu fos supuse diferitelor temperaturi
ore după aplicarea şocului termic). atât restabilirea fluorescenţei este ale şocului termic [3]. S-a constatat
Din cele prezentate reiese că tem- mai incompletă. În aşa fel numărul că după aplicarea şocului termic în
peratura de 53°C este prea înaltă şi mai mare de leziuni determinate de intervalul de temperaturi între 48 şi
provoacă leziuni ireversibile pentru durata mai prelungită a şocului ter- 52°C în decurs de 5 minute fluores-
activitatea aparatului fotosintetic al mic se repară mai anevoios, ceea cenţa clorofilei a scăzut progresiv,
frunzelor stejarului pedunculat. Este ce se răsfrânge asupra cineticii de însă după anumite intervale de timp
evident că valoarea temperaturii restabilire a fluorescenţei clorofi- s-a restabilit până la valoarea iniţia-
şocului termic influenţează semni- lei la frunze. Mărirea temperaturii lă. Viteza restabilirii fluorescenţei a
ficativ spectrul leziunilor survenite, şocului termic până la 53°C a de- durat perioade de timp cu atât mai
ele devenind mai grave odată cu terminat efecte calitativ diferite în îndelungate, cu cât temperatura

NR. 5(47) octombrie, 2009 29


cercetări ştiinţifice

tenz. Bern: Kali-Inst., 1958. S. 79-


93.
8. Teskey R. J., Ninckley T. M.
Moisture: Effect of water stress on
trees. // Stress physiology and for-
est productivity. / Eds Henssey T.
C. et al. Dordrecht: Martinus Nijhoff
Publ., 1986. P. 9-34.
9. Александров В. Я. Реактив-
ность клеток и белки. Ленинград:
Наука, 1985. 318 с.
10. Зайцев Г. Н. Матема-
тическая статистика в экспери-
ментальной ботанике. М.: Наука,
1984. 424 с.
11. Кондратьев К. А. Гло-
бальный климат. СПб.: Наука,
1992. 359 с.
12. Крамер П. Д. , Козлов-
ский Т. Т. Физиология древесных
растений. Москва: Гослесбумиз-
şocului termic aplicată frunzelor era relation, and drought adaptation in дат, 1963. 450 с.
mai înaltă. Temperaturile mai înalte six woody species of oar-history for- 13. Молчанов А. Г. Зависи-
decât 52°C au determinat deterio- est in central Missouri. // Forest Sci. мость интенсивности фотосинте-
rări ireparabile ale structurilor celu- 1985. Vol. 31, nr. 3. P. 557-575. за дуба черешчатого от факторов
lare ale frunzelor stejarului pufos, 2. Cuza P., Ţîcu L., Dasca- окружающей среды. // Лесоведе-
ceea ce a determinat stoparea ire- liuc Al. Determinarea proceselor нье. 2002. № 6. С. 13-22.
versibilă a activităţii fotosintetice. de reparare a frunzelor la Quercus 14. Молчанов А. Г., Молча-
robur L. după aplicarea şocului ter- нова Т. Г., Мамаев В. В. Физио-
Concluzii mic. // Buletinul Academiei de Ştiin- логические процессы у сеянцев
ţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. 2008. дуба черешчатого при недостат-
1. Doza şocului termic poate fi Nr. 1 (304). P. 51-58. ке влаги. // Лесоведенье. 1996. №
extinsă prin ridicarea temperaturii 3. Dascaliuc A., Ralea T., 1. С. 54-64.
sau prelungirea duratei de expozi- Cuza P. Influence of heat shock on 15. Мусиенко Н. Н., Даска-
ţie la aceeaşi temperatură, dar ea chlorophyll fluorescence of white люк Т. М., Капля А. В. Ростовая
(doza) este mult mai semnificativ oak (Quercus pubescens Willd.) реакция проростков пшеницы на
influenţată de valoarea temperaturii leaves. // Photosyntetica. 2007. действие высоких температур.
decât de durata expoziţiei. Vol. 45, no. 3. P. 469-471. // Физиология растений. 1986. Т.
2. Cinetica de restabilire a fluo- 4. Grieu P., Guchly M., Aussen- 33, вып. 1. C. 134-141.
rescenţei clorofilei depinde de peri- ac G. The effect of soil land atmo- 16. Цельникер Ю. Л. Физио-
oada de tratate a frunzelor cu şocul spheric drought on photosynthesis логические основы теневыносли-
termic. Cu cât durata de incubare a and stomatal control of gas ex- вости древесных растений. Мо-
frunzelor la temperaturi înalte este change in three coniferous species. сква: Наука, 1978. 216 с.
mai îndelungată, cu atât nivelul de // Physiol. Plant. 1988. Nr. 73. P. 17. Хазаров В. С., Шишков
fluorescenţă scade şi procesul de 97-104. Д. И., Цельникер Ю. Л. Измене-
restabilire devine mai îndelungat şi 5. Jones P. D., Briffa K. R. Glob- ние радиации под пологом леса.
incomplet. al surface air temperature variation // Световой режим, фотосинтез
3. Specificul restabilirii activităţii during the twentieth century: Part 1. и продуктивность леса. Москва:
fotosintezei după şocul termic pro- Spatial, temporal and seasonal de- Наука, 1967. С. 36-47.
vocat cu diferite temperaturi poate tails. // The Holocene. 1992. Vol. 2.
servi în calitate de indice important P. 165-179.
pentru determinarea termotoleran- 6. Jurik T. W., Weber J. A.,
ţei speciilor forestiere în funcţie de Gates D. M. Effect of temperature
genotip şi condiţiile de cultivare. and light on photosynthesis of dom-
inant species of Northern hardwood
Bibliografie forest. // Bot. Gaz. 1988. Vol. 149,
nr. 32. P. 203-208.
1. Bayari Z. A., Pallar S. G., 7. Stocker O. Morphologische
Parker W. C. Photosynthesis, water und physiologische der Dürreresis-

30 NR. 5(47) octombrie, 2009


cercetări ştiinţifice

INTERACŢIUNEA DINTRE Orobanche cumana Walr.


ŞI Helianthus annuus L. LA NIVELUL SISTEMULUI
RADICULAR
Aliona GLIJIN, doctor în biologie,
Universitatea de Stat din Moldova

Prezentat la 27 octombrie 2009

Summary. Broomrape (Orobanche Cumana Walr.) is a parasitic plant that attacks and causes
yield loss of Helianthus annuus L. Artificial infection of 53 genotypes of sunflower with Orobanche
cumana Walr., collected from the South part of Moldova showed the presence of attachments with
further development of pathogens in 43 genotypes, which constitute over 80%. The most affected root
was detected in cytoplasmic male sterility lines. A relative inhibition of the root system development
was determined also at genotypes considered resistant. Genotypes FS9, FS12, FS17, FS21, FS26,
FS27, ASC1, Alcazar F1, Olea F1, Performer F1 were not attacked by O. cumana Walr. and can be used
as a starting material for sunflower breeding.

INTRODUCERE nalelor moleculare de către “par- osinteza unor substanţe specifice,


teneri”. Seminţele fitopatogenilor cum ar fi manitolul [14, 31].
Orobanche cumana Walr. (denu- necesită pentru germinare compuşi În ultimul timp, se acordă o aten-
mirea populară lupoaie) reprezintă chimici, care sunt secretaţi de către ţie deosebită studierii aspectelor ci-
un holoparazit, care pentru dezvol- rădăcinile plantei-gazdă. Identifica- tologice ale rezistenţei plantelor la
tarea sa necesită prezenţa obligato- rea stimulenţilor de germinare a se- fitopatogeni [6, 1, 13, 12, 24, 26,
rie a plantei-gazdă. Acest rizopara- minţelor plantelor parazite prezintă 27]. Au fost studiate barierele fizice
zit acţionează asupra plantei-gazdă un interes deosebit pentru cercetă- (celule lignificate) care împiedică
din momentul stabilirii unui contact tori [4, 8, 5]. penetrarea rădăcinilor de năut, bob,
cu aceasta. S-a demonstrat că După germinare se formează mazăre, măzăriche, rapiţă, morcov,
efectele parazitismului Orobanche un filament subţire, a cărui extre- floarea-soarelui de către speciile
asupra gazdei pot fi foarte diferite: mitate radicală, venind în contact Orobanche – O. crenata, O. aegyp-
de la rănirea non-vizibilă a ţesuturi- cu rădăcina unei plante-gazdă, se tiaca, O. cumana, O. ramosa. Me-
lor vegetale până la moartea plan- îngroaşă, luând forma unui bulb canismele defensive pre-haustoria-
tei. Însă, în general, efectele vizibile cu suprafaţa prevăzută cu o se- le depistate în cortex [7, 26, 28] sau
ale parazitului asupra gazdei sunt rie de proeminenţe, apoi aderă în endoderm [24, 25, 26, 28] previn
ofilirea plantei, reducerea dimensi- la rădăcină. Acest organ ataşat, pătrunderea haustorului în cilindrul
unii plantelor, micşorarea recoltei şi numit apresoriu iniţiază dezvol- central. Totuşi, deseori organismul-
reducerea calităţii produsului. tarea unui con de pătrundere - ha- gazdă nu poate opune rezistenţă
De regulă, există trei factori ustoriu, care străbate, în punctul faţă de agentul patogen şi ca rezul-
principali, care determină impactul de contact cu rădăcina gazdei, tat are loc infecţia, cu dezvoltarea
parazitismului Orobanche asupra zona corticală până la fascicule- ulterioară a parazitului.
plantei-gazdă: 1) dimensiunea pa- le libero-lemnoase. Astfel, toate Astfel, scopul lucrării date a in-
razitului; 2) viteza de creştere şi plantele parazite dezvoltă haus- clus studiul morfofiziologic al ac-
activitatea metabolică a parazitului; toriu – organ multicelular care in- ţiunii O. cumana Walr. asupra H.
3) stadiul de dezvoltare a plantei în vadează ţesuturile plantei-gazdă annuus L. la nivelul sistemului ra-
momentul atacului [15]. şi care reprezintă o punte dintre dicular.
Ciclul de viaţă al Orobanche parazit şi plantă [18, 21, 34, 29,
este specializat la parazitism şi 30]. Prin intermediul acestei forma- MATERIALE ŞI METODE
necesită o interacţiune strânsă cu ţiuni planta-gazdă consumă apă şi
planta-gazdă. Specificul interacţiu- elemente nutritive. Parazitul cap- Caracteristica obiectului de
nii şi relaţia dintre planta-parazit şi tează resursele plantei-gazdă prin studiu. În calitate de obiect de
planta-gazdă sunt determinate de stabilirea unui potenţial osmotic cercetare au servit 53 genotipuri
schimbul şi recunoaşterea sem- scăzut în raport cu gazda prin bi- de floarea-soarelui, inclusiv: trei

NR. 5(47) octombrie, 2009 31


cercetări ştiinţifice

hibrizi şi liniile parentale ale aces-


tora (Drofa, Valentino şi Xenia); 11
A
linii cu androsterilitate citoplasmati-
că (ASC 1-11); şase hibrizi (Olea,
Oxana, Performer, Alcazar, Favorit,
Turbo,) şi 27 genotipuri numite con-
venţional (FS1 - FS27). Materialul
semincer a fost oferit de Centrul de
Cercetări Ştiinţifice AMG-MAGRO-
SELECT SRL, or. Soroca.
Condiţiile de cultivare in vivo.
Inocularea artificială a plantelor a
fost efectuată în vase de vegetaţie
cu capacitatea de 5 kg, cu mixtură
de sol (nisip : turbă, 1:1, v/v) uni-
form infectată cu seminţe de lupoa- B
ie (~340 mg seminţe/vas) [22]. În
calitate de control au servit aceleaşi
genotipuri, dar crescute în vase cu
mixtură neinfectată.
Metodele de cercetare. Materi-
alul a fost colectat după 25, 40 şi
80 zile din momentul infectării solu-
lui. Lungimea sistemului radicular a
fost determinată prin măsurare, iar
pentru studierea etapelor de dez-
voltare a parazitului au fost utilizate
binocularul MBS-9 şi lupa.
Prelucrarea datelor. Analiza
statistică a datelor experimentale
s-a efectuat după [37] cu utilizarea Figura 1. Ataşarea seminţelor de O. Figura 2. Dezvoltarea fitoparazitului
aplicaţiei Microsoft Excel. Datele au cumana de rădăcinile florii-soarelui şi O. cumana pe rădăcinile florii-soarelui
formarea haustoriului (după 25 de zile (hibrizii Valentino (A) şi Xenia (B)
fost obţinute în cel puţin 10 repetiţii. de la cultivare (după 40 de zile de la cultivare)

REZULTATE ŞI DISCUŢII tul creşte rapid şi dezvoltă rădăcini, către rădăcinile plantei-gazdă a sti-
care, de asemenea, sunt capabile mulatorilor de germinare a seminţe-
Cercetările incluse în lucrare au să formeze noi haustori (figura 2), lor de Orobanche;
fost axate pe studiul sistemului bio- ce creează un deficit mare de apă 2. existenţa barierelor me-
logic gazdă-parazit la nivelul rădă- şi substanţe nutritive pentru plantă canice sau chimice care stopează
cinii. În rezultatul infectării artificiale [17, 16]. pătrunderea haustorului în rădăci-
a 53 genotipuri de floarea-soarelui, În partea superioară a bulbului na plantei-gazdă (lignificarea sau
deja după 25 zile din momentul cul- cu proeminenţe (apresoril) se dez- răspunsul imun hipersensibil);
tivării, s-a stabilit că seminţele de voltă un mugure acoperit de solzi 3. acumularea de compuşi to-
Orobanche cumana a recunoscut (figura 3), care apoi se alungeşte xici (fenoli) care opresc creşterea şi
planta-gazdă ataşându-se de ea (figura 5) şi străbate solul ieşind la dezvoltarea haustorului şi conecta-
(figura 1). Se ştie că după ataşa- suprafaţă, formând tulpina floriferă rea acestuia la sistemul vascular al
re celulele conului de pătrundere a parazitului. Nu întotdeauna fito- plantei-gazdă.
a patogenului cresc printre celule- parazitul reuşeşte să ajungă la ma- Un factor important în parazi-
le epidermale şi cortexul plantei- turitate. Astfel, în unele cazuri pe tism este virulenţa plantei-parazite.
gazdă. Producerea unor astfel de aceeaşi plantă-gazdă, unii muguri Cercetările efectuate de Antonova
substanţe ca: pectine metilestera- au fost necrotizaţi (figura 4., A, B). şi Ter Borg [2] au demonstrat că la
zice (pectin methylesterase-PME), Pe rădăcinile plantelor susceptibile, rasele mai virulente de O. cumana
poligalacturonaze (polygalacturo- patogenul nu a demonstrat necroti- se atestă un nivel scăzut de pero-
nases) şi endocelulaze (endoce- zare (figura 4, C, D). xidază în celulele rădăcinii parazi-
lullase) facilitează aparent acest Fernandez-Martinez şi colab. [9] tului. Aceasta probabil se explică
proces [33, 3, 19]. Ulterior, parazi- au studiat şi analizat trei mecanis- prin faptul că peroxidaza secretată
tul formează conexiuni cu sistemul me principale de rezistenţă a florii- de către planta-parazită poate fi
vascular al gazdei prin haustoriu. soarelui la lupoaie: folosită de floarea-soarelui pentru
După conexiunea cu gazda, parazi- 1. producerea deficientă de polimerizarea compuşilor fenolici

32 NR. 5(47) octombrie, 2009


cercetări ştiinţifice

A B în lignină şi respectiv la lignificarea


peretelui celular. Astfel, conţinu-
tul scăzut de peroxidază la rasele
mai agresive de lupoaie reprezintă
un factor care facilitează pătrunde-
rea haustorului în ţesutul vegetal al
plantei-gazdă.
Alt mecanism de protecţie care
împiedică pătrunderea haustorului
în cortex şi dezvoltarea ulterioară a
plantei parazite este răspunsul hi-
persensibil (HR-hipersensitve res-
ponse) asociat de moartea progra-
mată a celulelor infectate. Acesta a
fost studiat la floarea-soarelui ata-
C D cată de Orobanche cumana [6] şi la
măzărichea (Vicia athropurpurea)
atacată de O. aegyptiaca [10].
Un mecanism defensiv post-ha-
ustorial al plantelor la atacul plante-
lor-parazite este producerea şi acu-
mularea de fitoalexine (compuşi fe-
nolici) (Goldwasser et al., 1999; Ser-
ghini et al., 2001 ;Perez-de-Luque et
al., 2005a; Echevarría-Zomeno et al.,
2006  ; Lozano-Baena et al., 2007).
Compuşii fenolici nu reprezintă o ba-
rieră fizică în calea patogenului spre
cilindrul central, ci au un efect toxic
Figura 3. Dezvoltarea diferită a fitoparazitului O. cumana pe rădăcinile florii-soare-
lui (A – necrotizarea unor muguri ai parazitului; B – necrotizarea tuturor mugurilor; asupra haustorului. Totuşi, plantele
C, D – necrotizarea nu a fost evidenţiată) care nu posedă rezistenţă faţă de O.
cumana sunt grav afectate de acest
A patogen (figura 4), care se dezvoltă
cu succes atingând maturitatea după
3-4 luni (figura 5).
Întrucât lupoaia este un rizopa-
razit, care se ataşează şi se dez-
voltă la nivelul rădăcinii, sistemul
radicular a suferit modificări sem-
nificative. Rădăcinile afectate cel
mai mult au fost identificate la ge-
notipul FS25 (67,8%). Din datele
obţinute (tabelul 1) se observă că
toate genotipurile FS (cu excepţia
Control Infectate (Rezistente) liniei FS21) au fost afectate la nive-
lul sistemului radicular, diminuând
B creşterea acestuia.
Studiul rădăcinii genotipurilor
cu androsterilitate citoplasmatică
a arătat că frecvenţa maximă a
atacului este caracteristică liniilor
ASC3, ASC4, ASC8 şi ASC11, la
care toate plantele cercetate au fost
infectate, demonstrând prezenţa a
6-10 infecţii per plantă. Linia ASC1
nu a înregistrat nici un ataşament
Control Infectate (Sensibile)
posedând astfel frecvenţa de 0%
Figura 4. Plante rezistente şi sensibile faţă de O. cumana (A – hibridul Turbo; B –
(tabelul 2).
linia cu ASC nr. 5)
Analiza sistemului radicular la

NR. 5(47) octombrie, 2009 33


cercetări ştiinţifice

Tabelul 1
Acţiunea O. cumana asupra sistemului radicular
al plantelor de floarea-soarelui (liniile FS1 - FS27)
Lungimea rădăci-
Diferenţa dintre lun- Nr. plante- Plante Nr. total de
Genoti- nii, cm
pul Control, Infectat, gimea rădăcinii la lor de floa- cu lu- plante de
x x control şi infectat, % rea-soarelui poaie lupoaie
FS1 8,66 3,79 - 56,24 12 11 69
FS2 9,83 4,03 - 59,30 12 8 39
FS3 9,16 4,46 - 51,34 12 7 62
FS4 7,16 4,62 - 35,47 13 1 5
FS5 9,87 3,96 -59,87 12 11 78
FS6 11,00 4,00 - 63,63 12 11 131
FS7 7,66 4,67 - 39,03 12 11 142
FS8 10,33 4,81 - 53,44 13 1 7
FS9 10,50 5,42 - 48,38 12 0 0
FS10 7,33 4,96 - 32,33 12 3 30
FS11 7,83 4,69 - 40,10 13 2 5
FS12 9,00 4,23 - 53,00 13 0 0
FS13 11,60 4,29 - 61,56 12 11 137
FS14 11,00 3,82 - 65,27 11 11 146
FS15 12,83 4,96 - 61,34 12 11 102
FS16 9,16 3,54 - 61,35 13 12 74
FS17 9,17 4,54 - 50,49 12 0 0
FS18 7,33 4,05 - 44,75 11 9 68
FS19 10,67 4,32 - 59,51 11 9 73
FS20 9,67 4,50 - 53,46 12 11 88
FS21 6,33 7,08 11,84 12 0 0
FS22 9,66 5,50 - 43,06 12 12 117
FS23 9,33 4,95 - 46,95 11 9 110
FS24 9,33 4,17 - 55,31 12 11 90
FS25 12,00 3,95 - 67,8 10 7 51
FS26 8,50 5,32 - 37,41 11 0 0
FS27 9,27 5,05 - 45,52 11 0 0

Tabelul 2
Acţiunea O. cumana asupra sistemului radicular
al plantelor de floarea-soarelui cu androsterilitate citoplasmatică
(ASC1 - ASC11)
Lungimea rădăci- Diferenţa dintre Nr. plan- Plan-
nii, cm Nr. total de
lungimea rădăcinii telor de te cu
Genotipul Control, Infectat, plante de
la control şi infec- floarea- lupoa-
lupoaie
x x tat, % soarelui ie
ASC1 10,33 5,50 - 46,76 11 0 0
ASC2 11,33 5,08 - 55,16 13 2 12
ASC3 10,00 4,50 - 55,00 12 12 97
ASC4 8,67 4,31 -50,28 13 13 97
ASC5 11,83 4,55 - 61,54 11 9 50
ASC6 8,33 3,95 - 52,58 11 9 42
ASC7 10,88 4,91 - 54,87 11 8 67
ASC8 11,00 5,04 - 54,18 12 12 121
ASC9 11,33 3,69 - 67,51 11 8 47
ASC10 12,00 4,42 - 63,17 12 11 97
Figura 5. Plante de O. cumana ajun- ASC11 9,00 4,64 - 48,40 11 11 75
se la maturitate
tate şi cele neinfectate s-a observat homo- şi heterozigote a confirmat
toate cele 11 linii cu androsterilitate la linia ASC9 (67,9%) (tabelul 2) datele existente, demonstrând că
citoplasmatică infectate cu O. cuma- Din literatura de specialitate se hibrizii menţionaţi nu au indicat pre-
na a demonstrat valori semnificativ ştie că hibrizii Alcazar, Favorit şi zenţa ataşamentelor pe sistemul
mai mici în comparaţie cu controlul Turbo sunt consideraţi genotipuri radicular. Genotipul matern Valenti-
şi deci o rezistenţă mai slabă. Dife- rezistente [35, 23]. Analiza gradu- no s-a caracterizat printr-o frecven-
renţa maximă dintre rădăcinile afec- lui de infecţie asupra genotipurilor ţă de 100%, iar hibridul Valentino a

34 NR. 5(47) octombrie, 2009


cercetări ştiinţifice

Tabelul 3
Acţiunea O. cumana asupra sistemului radicular al plantelor de floarea-soarelui
(hibrizi şi forme parentale)
Lungimea rădăcinii, cm Diferenţa dintre lungimea Nr. plantelor Plante Nr. total de
Genotipul Control, Infectat, rădăcinii la control şi infectat, de floarea- cu plante de
x x % soarelui lupoaie lupoaie
Alcazar F1 9.30 5.50 - 40.86 2 0 0
Favorit F1 10.00 4.79 - 52.10 14 0 0
Olea F1 11.75 4.67 - 60.26 12 11 67
Oxana F1 12.67 4.86 - 61.64 12 10 33
Performer F1 10.00 4.38 - 56.20 13 7 29
Turbo F1 7.13 4.08 - 43.34 6 0 0
Drofa ♀ 12.00 5.35 - 55.42 13 11 33
Drofa ♂ 9.67 4.04 - 58.12 11 9 20
Drofa F1 13.50 5.08 - 62.37 12 9 38
Valentino ♀ 7.50 6.69 - 10.80 16 16 67
Valentino ♂ 9.75 4.32 - 55.69 11 8 31
Valentino F1 10.16 4.42 - 56.49 12 11 93
Xenia ♀ 8.83 4.04 - 54.25 14 13 39
Xenia F1 12.17 4.21 - 65.39 14 9 49

înregistrat un număr maxim de O. Genotipurile FS9, FS12, FS17, Plants. Chapman and Hall, London,
cumana per plantă (tabelul 3). FS21, FS26, FS27, ASC1, Alcazar 1995, p. 14 - 38.
Similar liniilor cu androsterilitate F1, Favorit F1, Turbo F1 nu au fost 5. Bouwmeester HJ, Matu-
citoplasmatică, toate genotipurile atacate de rizoparazitul O. cumana sova R, Zhongkui S, Beale MH.
homo- şi heterozigote analizate au Walr. şi prezintă interes ca material Secondary metabolite signalling in
fost afectate semnificativ de acţiu- iniţial pentru ameliorarea florii-soa- host–parasitic plant interactions.
nea patogenului (tabelul 3). relui. Current Opinion in Plant Biology,
Generalizând rezultatele obţinu- Cercetările au fost efectuate în cadrul nr. 6, 2003, p. 358–364.
te, constatăm că rizopatogenul Oro- proiectului instituţional 06.407.026, 6. Dörr I, Staack A, Kollmann
banche cumana Walr. a influenţat finanţat de CSŞDT al AŞM. R. Resistance of Helianthus to Oro-
seminificativ dezvoltarea sistemului banche—histological and cytologi-
radicular la toate genotipurile studi- BIBLIOGRAFIE cal studies. In Pieterse AH, Verkleij
ate. Astfel, stagnarea în dezvoltarea JAC, ter Borg SJ (Eds.). Biology
rădăcinilor a fost pusă în evidenţă 1. Antonova, T.S., Biochemi- and management of Orobanche,
chiar şi la genotipurile rezistente. cal aspects of the development of Proceedings of the Third Internati-
Probabil includerea de către planta- new virulent forms in the Moldovi- onal Workshop on Orobanche and
gazdă a diferitelor mecanisme de an population (race) of Orobanche related Striga research Amsterdam
opunere a atacului a indus diminua- cumana Wallr. against the backgro- Royal Tropical Institute, 1994, p.
rea creşterii sistemului radicular. und of resistant sunflower cultivars. 276–289.
In: Pieterse, A.H., J.A.C. Verkleij, 7. Echevarría-Zomeño S,
CONCLUZII S.J. Borg-ter (eds.), Biology and Pérez-de-Luque A, Jorrín J, Maldo-
Management of Orobanche. Proc. nado AM. Pre-haustorial resistance
Infectarea artificială a 53 de ge- 3rd Int. Work. on Orobanche and to broomrape (Orobanche cumana)
notipuri de floarea-soarelui cu Oro- Related Striga Res.. Royal Tropical in sunflower (Helianthus annuus):
banche cumana Walr. colectată din Institute, 1994, p. 290 - 292. cytochemical studies. J. Exp. Bot,
partea de sud a Republicii Moldova 2. Antonova T.S. and Ter Borg nr. 57, 2006, p. 4189 - 4200.
a demonstrat prezenţa ataşamen- S.J. The role of peroxidase in the 8. Estabrook E. M. and J. I.
telor cu dezvoltarea ulterioară a pa- resistance of sunflower against Yoder. Plant - plant communications:
togenului la 43 genotipuri, ceea ce Orobanche cumana in Russia. rhizosphere signaling between pa-
constituie peste 80%. Weed Research, nr. 36, 1996, p. rasitic angiosperms and their hosts.
Cel mai afectat sistem radicular 113 - 121. Plant Physiol, nr. 116, 1998, p. 1 - 7.
a fost depistat la liniile cu andros- 3. Ben-Hod, G., Losner, D., 9. Fernandez-Martinez, J.M.,
terilitate citoplasmatică, la care s-a Joel, D.M. şi Mayer, M. Pectin Methy- Dominguez, J., Perez-Vich, B. and
înregistrat o stagnare în creştere a lesterase in calli and germinating se- Velasco, L. Update on breeding for
rădăcinilor în medie cu 55%. eds of Orobanche aegyptiaca. Phy- resistance to sunflower broomrape.
O inhibare relativă a dezvoltării toche,. nr. 32, 1993, p. 1399 - 1402. HELIA, 31, nr. 48, 2008, p. 73 - 84.
sistemului radicular a fost stabilită 4. Boone LS, Fate G, Chang 10. Goldwasser, Y., Y. Kleifeld,
şi la genotipurile considerate rezis- M, Lynn DG. Seed germination. In D. Plakhine, and B. Rubin. Variati-
tente. M Press, J Graves, eds, Parasitic on in vetch (Vicia spp.) response to

NR. 5(47) octombrie, 2009 35


cercetări ştiinţifice

Orobanche aegyptiaca. Weed Sci, Interactions. Plant Physiology Nr. haustorial defensive mechanisms.
nr. 45, 1997, p. 756 - 762. 145, 2007, p. 437 - 449. Ann Appl Biol., nr. 151, 2007, p. 89
11. Goldwasser, Y., Hershen- 21. Musselman, L. J. The bi- - 98.
horn, J., Plakhine, D., Kleifeld, Y. ology of Striga, Orobanche and 29. Press M.C., Graves J.D.
and Rubin, B. Biochemical factors other root parasitic weeds. Annu. Parasitic plants. London: Chapman
involved in vetch resistance to Oro- Rev. Phytopathol, nr. 18, 1980, p. & Hall, 1995.
banche aegyptiaca. Physiol. Mol. 463 – 489. 30. Riopel J.L., Timko M.P. Ha-
Plant Path. Nr. 54, 1999, p. 87 - 96. 22. Pancenko, A.N. Rannija ustorial initiation and differentiation.
12. Goldwasser Yaakov, Pla- diagnostika zarazihoustoicivosti ori In: Press MC, Graves JD, eds. Pa-
khine Dina, Yoder John I. Arabidop- selekcii podsolnecnika, 1973. rasitic plants. London: Chapman &
sis thaliana susceptibility to Oro- 23. Pacureanu-Joita, M., Ra- Hall, 1995, p. 39 - 79.
banche spp. Weed Science, nr. 48, ranciuc, S., Procopovici, E., Sava, 31. Robert, S., Simier, P. and
2000, p. 342 - 346. E., Nastase, D., The impact of the Fer, A. Purification and characte-
13. Gowda BS, Riopel JL, Ti- new races of broomrape (Oroban- rization of mannose-6-phosphate
mko MP. NRSA-1: a resistance che cumana Wallr.) parasite in sun- reductase, a potential target for the
gene homolog expressed in roots flower crop in Romania. Procee- control of Striga hermonthica and
of non-host plants following parasi- dings 17th International Sunflower Orobanche ramosa. Aust. J. Plant
tism by Striga asiatica (witchweed). Conference, Cordoba, Spain, 2008, Physiol., nr. 26, 1999, p. 233 - 237.
Plant J Nr. 20, 1999, p. 217 - 230. p. 225 - 229. 32. Serghini K, Pérez-De-
14. Harloff, H.J. and Wegmann, 24. Pérez-de-Luque A, Lo- Luque A, Castejón-Muñoz M, Gar-
D. Evidence for a manitol cycle in zano MD, Madrid E, Rubiales D. cía-Torres L, Jorrín JV. Sunflower
Orobanche ramose and O. crenata. Histochemistry of the resistance (Helianthus annuus L.) response to
J. Plant. Physiol, nr. 141, 1993, p. to Orobanche crenata in Medicago broomrape (Orobanche cernua Lo-
513 - 520. truncatula and Pisum sativum. In efl.) parasitism: induced synthesis
15. Hurtado O. Study and Ma- Ellis N (Ed.). Grain legumes annual and excretion of 7-hydroxylated
nipulation of the Salicylic Acid-De- meeting Norwich, UK John Innes simple coumarins. Journal of Ex-
pendent Defense Pathway in Plants Centre, 2005, p. 9. perimental Botany, nr. 52, 2001, p.
Parasitized by Orobanche aegypti- 25. Pérez-de-Luque A, Ru- 2227 - 2234.
aca. Pers. Master of Sciences In biales D, Cubero JI, Press MC, 33. Shomer-Ilan, A. Germina-
Plant Physiology, 2004, August 27, Scholes J, Yoneyama K, Takeuchi ting seeds of the root parasite Oro-
Blacksburg, Virginia. Y, Plakhine D, Joel DM. Interaction banche aegyptiaca Pers. excretes
16. Joel D.M., Hershenhorn between Orobanche crenata and enzymes with carbohydrase activity.
Y., Eizenberg H., Aly R., Ejeta G., its host legumes: unsuccessful ha- Symbiosis, nr. 15, 1993, p. 61-70.
Rich P.J., Ransom J.K., Sauerborn ustorial penetration and necrosis of 34. Stewart, G.R. and Press,
J., Rubiales D. Biology and mana- the developing parasite. Annals of M.C. The physiology and bioche-
gement of weedy root parasites. Botany, nr. 95, 2005, p. 935 - 942. mistry of parasitic angiosperms.
Horticultural reviews, vol. 38, 2006, 26. Pérez-de-Luque A, Gon- Ann. Rev. Plant Phys. Plant Mol.
John Wiley & Sons, Inc. zález-Verdejo CI, Lozano MD, Dita Biol. Nr. 41, 1990, p. 127 - 151.
17. Keyes W. John, Taylor MA, Cubero JI, González-Melendi 35. Vranceanu, A.V., V.A. Tu-
Jeannette V., Apkarian Robert P., P, et al. Protein cross-linking, pe- dor, F.M. Stoenescu, and N. Pirvu.
and Lynn David G.. Dancing To- roxidase and ß-1,3-endoglucana- Virulence groups of Orobanche
gether. Social Controls in Parasitic se involved in resistance of pea cumana Wallr., different hosts and
Plant Development. Plant Physiolo- against Orobanche crenata. Jour- resistance sources and genes in
gy, December 2001, Vol. 127, p. P. nal of Experimental Botany, nr. 57, sunflower. p. 74–82. In Proc. 9th
1508 – 1512. 2006, p. 1460 - 1469. Int. Sunflower Conf., Torremolinos,
18. Kuijt J. The biology of para- 27. Pérez-de-Luque A, Lozano Spain. 8–9 June 1980. Int. Sunflo-
sitic flowering plants. Berkeley: Uni- MD, Cubero JI, González-Melendi wer Assoc., Paris.
versity of California Press., 1969. P, Risueño MC, Rubiales D. Mucila- 36. Zbirnik VNIIMK, pp. 107-
19. Losner-Goshen, D., Port- ge production during the incompati- 115.Labrousse, M.C. Arnaud, Y.
noy, V.H., Mayer, A.M. and Joel, D.M. ble interaction between Orobanche Griveau, A. Fer, P. Thalouarn.
Pectolytic activity by the haustorium crenata and Vicia sativa. Journal of Analysis of resistance criteria of
of the parasite plant Orobanche L Experimental Botany, nr. 57, 2006, sunflower recombined inbred lines
(Orobanchaceae) in host roots. Ann. p. 931 - 942. against Orobanche cumana Wallr.
Bot, nr. 81, 1998, p. 319 - 326. 28. Pérez-de-Luque A, Loza- Crop Protection, nr. 23, 2004, p.
20. Lozano-Baena D. M., no M.D, Testillano P.S., Moreno 407–413
Prats E., Moreno M.T, Rubiales D., M.T., Rubiales D. (b). Resistance 37. Доспехов А , Методы
Pérez-de-Luque A. Medicago trun- to broomrape (Orobanche crena- полевого опыта. Москова,
catula as a Model for Nonhost Re- ta) in faba bean (Vicia faba): cell Агропромиздат, 1979, c. 416.
sistance in Legume-Parasitic Plant wall changes associated with pre-

36 NR. 5(47) octombrie, 2009


cercetări ştiinţifice

Epizootologia mono- şi poliinvaziilor la bovine


în Republica Moldova în funcţie de zonă, vârstă
şi tehnologia de întreţinere
Dumitru ERHAN, doctor în biologie,
Institutul de Zoologie al A.Ş.M.

Prezentat la 28 octombrie 2009

Summary: There were researched the level of invasion with various species of endoparasites of
about 8000 cattle from households with different maintenance technologies (private sector, farms
and complexes specialized in production of milk and meat from Moldova) and in different periods
of time (1981-1982, 1986-1987, 2001-2002). The results of parasitological research reveal that the
prevalence of invasions in adult cattle in 2001-2002 comparatively to 1981-1982 and 1986-1987 have
been increased: in adult cattle - echinococcus with 21,6%, fasciolasis with 35,8%, dicrocelium with
34,2%, strongylidosis with 12,9%, sarcocystis infection with 3,4%; the young cattle (23-25 months) -
echinococcus with 18,9%, fasciolasis with 30,4%, dicrocelium with 46,8%, strongylidosis with 23,2%
and 3,9% yet sarcocystis infection have been decreased by 13,6%.
The transformations that take place in zootechnology field, and specifically, re-dislocation of cattle
from complexes and farms in the private sector and their pasturing on the limited spaces along with
various species of animals and as of different ages have been essentially contributed to the increased
spreading of invasions with various parasite agents.
Key words: endoparasites in cattle, monoinvasions, polyinvasions

INTRODUCERE de paraziţi, diversitatea specifică şi Dacă în anii şaizeci se determinau


efectivele numerice ale gazdelor, chisturi hidatice unice în ficat şi
În ultimii ani se constată o majo- condiţiile termice, umiditatea etc.) pulmoni, atunci la începutul anilor
rare evidentă a factorilor care deter- determină existenţa şi funcţionarea şaptezeci intensivitatea invaziei s-a
mină infestarea animalelor domes- principalelor grupe de endoparaziţi majorat şi aceştia puteau fi stabiliţi
tice şi sălbatice cu endoparaziţi. În în agrocenoze şi biotopuri naturale. atât în rinichi, splină, cât şi în alte
acest proces factorul antropogen Gazdele infestate dintr-o colectivi- organe. În majoritatea cazurilor,
este dominant. El se exprimă prin tate umană sau animală reprezin- pulmonii şi ficatul, din cauza infes-
schimbările radicale care au avut tă în acelaşi timp diverse surse de tării, erau utilizaţi. Frecvent în ficat
loc în trecut şi se petrec şi în prezent poluare, a căror durată şi potenţial se depistau şi fasciole.
atât în agricultură, cât şi în zooteh- invadant sunt condiţionate de nu- Даньшин Н. şi Даньшинa M.
nie. În prezent majoritatea comple- meroşi factori exo- sau endogeni şi (1987) au studiat extensivitatea şi in-
xelor şi fermelor mari de bovine din poate fi temporară sau indelunga- tensivitatea sarcocistozei la bovine,
Republica Moldova sunt desfiinţate, tă, intermitentă, cu perioade sau în ovine şi porcine în anii 1970-1975
dar a crescut considerabil numărul convalescenţă, cu forme latente de în diverse zone ale republicii şi în
animalelor în sectorul privat. Oda- boală sau sănătoase [2, 3]. funcţie de tehnologiile de întreţinere,
tă cu împroprietărirea pământului, Cпaccкий А., Aндрейкo О. şi s-a stabilit că extensivitatea invazi-
o bună parte din livezi, vii, perdele Ceливанова Н. în 1962 au studi- ei la bovineду de la complexe era
forestiere etc. au fost defrişate. S-a at răspândirea echinococozei la mai mare (89,3%), în comparaţie cu
schimbat radical modelul de ame- animale în Republica Moldova şi cele întreţinute la fermele din sov-
najare, prelucrare şi tratament al te- au stabilit că extensivitatea inva- hozuri (87,1%) şi kolhozuri (76,5%).
renurilor agricole. Atât aceşti factori ziei la bovine în această perioadă Extensivitatea invaziei era cea mai
antropogeni, cât şi cei naturali, au сonstituia 86%, iar la porcine – mică la bovinele din sectorul indivi-
acţionat direct sau indirect asupra 66,61%. dual (58,4%). La bovinele din zona
componenţei specifice şi numerice Хирик М. şi Помирко Т. (1975) de Nord, extensivitatea invaziei era
a faunei de animale vertebrate şi menţionează că bovinele sacrifica- de 83,8%, zona de Centru – 82,9%,
nevertebrate, gazde principale ale te la combinatele de carne din re- iar la cele din sudul ţării – 90,9%. O
diverselor grupe de endo- şi ectopa- publică, în anul 1964, erau infestate situaţie analogică a fost identificată
raziţi, temporari sau permanenţi, în cu echinococi în 16,6% cazuri, iar la ovine şi porcine, corespunzător
diverse biotopuri ale republicii [1]. cele sacrificate în 1973 – în 24,2% – 86,4, 65,9, 97,7% şi 32,5, 32,8 şi
Factorii biotici şi abiotici principali cazuri. Autorii demonstrează că in- 32,3%. Menţionăm că extensivitatea
(proprietăţile biologice ale speciilor tensivitatea invaziei cu anii creştea. invaziei la bovinele din sectorul indi-

NR. 5(47) octombrie, 2009 37


cercetări ştiinţifice

vidual era mai mică, probabil, din ca- Tabelul 1


uza infestării mai scăzute a teritoriilor Raportul dintre animalele domestice din sectorul privat şi public în
de întreţinere a lor, lipsa aglomeraţiei Republica Moldova (aa. 1990-2008)
animalelor pe acelaşi teritoriu, plim- Specia animalelor
bărilor frecvente şi alţi factori. Bovine Porcine Ovine, caprine
Згардан Е. С. (1974) menţionea- Anii
Sectorul Sectorul Sectorul Sectorul Sectorul Sectorul
ză că la bovine au fost depistate 38
privat, % public, % privat, % public, % privat, % public, %
specii de helminţi: 4 specii tremato-
1990 16,20 83,80 16,03 83,97 59,03 40,97
de (Fasciola hepatica, Dicrocoelium
1995 49,20 50,80 46,04 53,96 83,49 16,51
lanceatum, Paramphistomum cervi,
Euritrema pancreaticum), 6 – ces- 1999 80,60 19,40 71,06 28,94 92,46 7,54
tode (Moniezia expansa, M. Bene- 2000 89,60 10,40 86,80 13,20 95,58 4,42
deni, Thysaniezia giardi, Multiceps 2003 91,30 8,70 86,70 13,30 93,84 6,16
multiceps, Echinococcus granulo- 2008 93,13 6,87 81,22 18,78 90,07 9,93
sus larvae, Taeniarhynchus sagi-
natus larvae) şi 28 specii nemato- Materiale şi metode sectorul zootehnic în ultimii 15-
de (Chabertia ovina, Bunostomum 20 ani demonstrează că a crescut
trigonocephalum, B. phlebotomum, Cercetările parazitologice au considerabil raportul dintre numărul
Oesophagostomum radiatum, Tri- fost efectuate la cca 8 mii bovine de animale din sectorul privat şi cel
chostrongylus axei, Ostertagia de diferite vârste, achiziţionate din public. Dacă în anul 1990 numărul
ostertagi ş.a). Ovinele au fost infes- gospodăriile particulare şi publice, bovinelor din sectorul privat consti-
tate cu trematode în 55,1% cazuri, cu variate tehnologii de întreţinere, tuia 16,2% din tot şeptelul de bovi-
cestode – 19,6%, iar cu nematode din diferite zone ale republicii şi sa- ne, atunci în anul 2008 s-a majorat
– în 100% cazuri. Autorul remarcă crificate la combinatele de carne în până la 93,13%.
anii 1981-2002. Pentru realizarea Acest raport se menţine, în li-
că bovinele sunt infestate cel mai
obiectivelor propuse, au fost utili- nii generale, şi la porcine, ovine
frecvent în raioanele din zona de
zate metodele coprolarvoscopice, şi caprine. Situaţia creată impune
Centru (49,4%) şi Nord (30,2%),
coproovoscopice şi investigaţiile studierea consecutivă a procesului
iar în cele de Sud – în 19,8% ca-
parazitologice parţiale, după K. I. de formare şi funcţionare a comu-
zuri. La infestarea lor cu cestode
Skrjabin. nităţilor de endoparaziţi la animale
se remarcă o uniformitate: în zona în funcţie de vârstă, tehnologiile de
sudică – 22,4%, centrală – 21,5% Rezultate şi discuţii întreţinere etc. Studiile sunt nece-
şi în cea nordică – 23,3%. Fascio- sare atât pentru stabilirea structurii
loza la bovine în raioanele de Nord Distribuirea animalelor domes- şi dinamicii comunităţilor de para-
se întâlneşte în 20,1-26,0% cazuri, tice pe păşuni, amplasarea celor ziţi la animale şi a interacţiunii lor
iar laboratoarele veterinare de stat sinantropice, sălbatice şi hoinare în sistemul parazit-gazdă, cât şi
menţionează că, după sacrificare, în diverse staţii, biotopuri naturale pentru perfecţionarea măsurilor de
s-a stabilit o infestare în 21% cazuri şi antropizate, favorizează contac- profilaxie şi tratament al maladiilor
la ovine şi 13% – la bovine. Dicro- tarea lor şi permiterea unui schimb parazitare.
celioza a fost constatată la 70,6% reciproc de agenţi patogeni din lo- Cercetările parazitologice la bo-
din bovinele şi ovinele cercetate, calităţile rurale, ferme şi viceversa. vine s-au efectuat în diferite perioa-
iar în unele raioane indicele atingea În aşa mod se formează căi noi şi de (1981-1982; 1986-1987; 2001-
100%. Infestarea viţeilor cu dictio- mijloace favorabile pentru transmi- 2002), la fermele gospodăriilor
cauli în unele raioane varia de la terea agenţilor parazitari. specializate, în sectorul individual
2,8 până la 13,0%, iar a ovinelor – În ultimele două decenii, în re- şi complexele de lapte-marfă şi de
de la 25,7 până la 33,6%. zultatul împroprietăririi pământului, îngrăşare a taurinelor din Republi-
Pentru organizarea unui pro- reorganizarea unităţilor zootehni- ca Moldova.
gram complex de măsuri în profila- ce, formarea multiplelor ferme mici Datele obţinute în rezultatul stu-
xia şi tratamentul maladiilor parazi- şi medii, redislocarea unui număr diilor parazitologice la bovinele adul-
tare la animale, este necesar ca, la mare de animale de la complexe în te din anii 1981-1982 (tabelul 2),
cunoaşterea etiologiei, patogenezei gospodării particulare, au schimbat din gospodării cu diverse tehnologii
şi statutului clinic, de ştiut şi nivelul radical fauna parazitară. Bovinele de întreţinere şi zone ale Republicii,
de răspândire al diverselor specii de care se aflau în stabulaţie, trecând demonstrează că echinococoza se
paraziţi în funcţie de vârstă, tehno- la păşunat în diferite staţii antropo- întâlnea mai frecvent la animalele
logiile de întreţinere etc. În acest as- gene, au pătruns şi în rezervaţiile de la complexe (39,3%) şi sectorul
pect cercetările parazitologice, în di- naturale, unde pot transmite agenţii individual (83,3%) din zona de Cen-
namică, au o importanţă deosebită. patogeni şi animalelor sălbatice. La tru, iar la ferme (70,6%) - din zona
Scopul cercetărilor efectuate a creşterea faunei parazitare contri- de Sud; fascioloza - la complexe
fost de a determina, în dinamică, buie, de asemenea, şi spaţiul limitat (16,9%), ferme (47,1%) şi secto-
nivelul infestării bovinelor cu endo- de dislocare şi păşunare a animale- rul individual (59,5%) din zona de
paraziţi în formă de mono- şi poliin- lor de diverse specii şi vârste. Centru; dicrocelioza – la complexe-
vazii în funcţie de vârstă şi tehno- În tabelul 1 se constată raportul le (33,5%) din zona de Sud, la fer-
logiile de întreţinere a lor şi de a le de animale (bovine, porcine, ovine, mele din zona de Centru (51,4%)
compara cu rezultatele cercetărilor caprine) în sectorul privat şi cel pu- şi în sectorul individual din zona de
efectuate în anii precedenţi şi de blic în anii 1990-2008 în Republica Nord (63,5%); strongiloidoza - la
către alţi specialişti. Moldova. Reformele efectuate în complexe (25,6%), ferme (30,5%)

38 NR. 5(47) octombrie, 2009


cercetări ştiinţifice

Tabelul 2
Diversitatea extensivităţii infestării bovinelor adulte (4-6 ani) din diferite zone ale republicii
şi din gospodării cu diverse tehnologii de întreţinere în anii 1981-1982
Zonele
Nord Centru Sud
Infestarea Comple- Sectorul Comple- Sectorul Comple- Sectorul
Ferme, Ferme, Ferme,
xe, individual, xe, individual, xe, individual,
% % %
% % % % % %
Echinococoza 28,8 46,5 69,3 39,3 64,7 83,3 32,7 70,6 76,8
Fascioloza 12,4 30,7 50,7 16,9 47,1 59,5 10,6 26,7 34,5
Dicrocelioza 22,3 42,6 63,5 30,6 51,4 66,8 33,5 48,9 68,3
Strongiloidoza 25,6 30,5 30,0 20,0 27,5 28,5 17,5 20,0 10,5
Sarcocistoza 86,8 94,9 96,2 88,4 96,5 96,8 90,2 95,5 97,6
Tabelul 3
Diversitatea extensivităţii infestării taurilor (23 – 25 luni) din diferite zone ale republicii
şi din gospodării cu diverse tehnologii de întreţinere în anii 1981-1982
Zonele
Nord Centru Sud
Infestarea Com- Sectorul Comple- Sectorul Comple- Sectorul
Ferme, Ferme, Ferme,
plexe, individual, xe, individual, xe, individual,
% % %
%l % % % % %
Echinococoza 4,0 11,6 13,4 14,8 16,4 18,2 6,1 25,0 31,7
Fascioloza 3,2 8,6 24,3 3,1 23,6 47,7 1,2 16,7 17,4
Dicrocelioza 10,5 23,5 35,6 12,6 30,4 42,8 17,2 28,8 44,7
Strongiloidoza 25,5 30,0 17,5 22,5 47,5 35,0 20,0 25,5 17,5
Sarcocistoza 81,2 91,7 94,6 84,6 92,6 94,4 87,3 94,2 96,1
Tabelul 4
Nivelul infestării bovinelor în gospodării cu diverse tehnologii de întreţinere în aa. 1986-1987

Vârsta animalelor
Bovine adulte (4-6 ani) Tauri (23-25 luni)
Infestarea Sectorul
Comple- Sectorul Comple-
Ferme, Media Ferme, individu- Media
xe, individu- xe,
% % al,
% al, % %
%
Echinococoza 34,1 58,6 74,6 55,8 9,4 18,3 22,6 16,8
Fascioloza 9,2 31,6 46,4 29,1 4,3 14,4 27,1 15,3
Dicrocelioza 18,6 44,7 60,6 41,3 14,6 28,5 40,7 27,9
Strongiloidoza 5,9 10,0 46,9 20,9 42,1 44,1 52,2 46,1
Sarcocistoza 89,6 95,9 97,1 94,2 82,5 89,8 94,3 88,9

şi sectorul individual (30,0%) din în zona de Sud (17,2%), la ferme nococi, decât cele de la complexe,
zona de Nord; sarcocistoza - la în zona de Centru (30,4%) şi Sud din zona de Centru – de 1,6 – 2,1
complexe (90,2%) şi sectorul indivi- (28,8%), iar în sectorul individual în ori şi din zona de Sud – de 2,1 –
dual (97,6%) din zona de Sud, iar la zona de Sud (44,7%); strongiloido- 2,3 ori, iar taurii, respectiv de 2,9-
ferme (96,5%) în raioanele de Cen- za – în zona de Nord la complexe 3,4 ori, 1,1 -1,2 şi de 4,1 -5,2 ori,
tru ale Republicii. (25,5%), iar în zona de Centru – la cu fasciole bovinele adulte şi taurii
În anii 1981-1982 au fost între- ferme (47,5%) şi sectorul individu- din zona de Nord erau, respectiv de
prinse cercetări parazitologice la al (35,0%), menţionându-se un ni- 2,4 – 4,0 şi 2,6 – 7,5 ori, zona de
tauri (23-25 luni), din gospodării vel ridicat şi la complexe (22,5%); Centru – de 2,7 – 3,5 şi 7,6 – 15,3
din diferite zone ale republicii cu sarcocistoza – în toate zonele şi în ori şi din zona de Sud – de 2,5 – 3,2
diverse tehnologii de întreţinere (ta- gospodăriile cu diverse tehnologii şi de 13,9 – 14,5 ori, cu dicrocelii
belul 3) şi s-a stabilit că echinoco- de întreţinere, extensivitatea inva- bovinele adulte şi taurii din zona de
coza la taurine era mai răspândită ziei atingea un nivel destul de ma- Nord erau, respectiv, de 1,9 – 2,8 şi
în sectorul individual (31,7%) şi la jorat, în comparaţie cu alte invazii 2,2 – 3,3 ori, zona de Centru – de
ferme (25,0%) în zona de Sud, iar cercetate (81,2 – 96,1%). 1,6 – 2,1 şi 2,4 – 3,3 ori şi din zona
la complexe (14,8%) în zona de Rezultatele obţinute ne permit de Sud – 1,4 – 2,0 şi 1,6 – 2,5 ori,
Centru; fascioloza - în sectorul in- să concluzionăm că bovinele adulte iar cu strongiloizi bovinele adulte şi
dividual (47,7%), la ferme (23,6%) de la ferme şi din sectorul individual taurii de la ferme şi din sectorul in-
şi complexe (3,1%) din zona de din zona de Nord erau de 1,6 -2,4 dividual din zona de Nord erau re-
Centru; dicrocelioza – la complexe ori mai frecvent infestate cu echi- spectiv de 1,1 – 1,1 şi 1,1 – 0,6 ori,

NR. 5(47) octombrie, 2009 39


cercetări ştiinţifice

zona de Centru – de 1,3 – 1,4 şi 2,1 logii de întreţinere, atât la bovinele şi profilaxie în gospodăriile din Re-
– 1,5 ori şi din zona de Sud de 1,1 adulte (89,6-97,1%), cât şi la tauri publica Moldova.
– 0,6 şi 1,2 – 0,8 ori mai frecvent in- (82,5-94,3%). Pierderile economice estimate
festate decât cele de la complexe. Cercetări parazitologice simila- în rezultatul rebutării organelor şi
Bovinele adulte şi taurii, indiferent re au fost efectuate la Combinatul ţesuturilor comestibile de la ani-
de zona de creştere şi tehnologiile de carne din Chişinău în anii 2001- male, anual în Republica Moldova
de întreţinere, aveau un nivel înalt 2002, unde se transportau la abator constituiau cca 70 tone ficat, 40
de infestare cu sarcochişti (81,2 – bovine din diferite zone ale republi- tone pulmoni şi 15 tone de alte ţe-
97,3%). cii (tabelul 5). suturi comestibile, care valorează
Nivelul înaltal infestătii bovinelor Analiza situaţiei parazitare, efec- sume colosale (Erhan D., Rusu Ş.,
adulte şi a taurilor de la complexe tuată la tauri (23-25 luni) şi bovine Guţuleac P., 2002).
cu diverşi agenţi parazitari era pro- adulte (4-6 ani), achiziţionate din În practica veterinară, cu regret,
babil cauzat de faptul că tineretul sectorul particular, a demonstrat parazitozele sunt apreciate drept
bovin se selecta din toate gospo- că taurii erau infestaţi mai frecvent monoinvazii, pe când asociaţiile pa-
dăriile zonei respective, ceea ce cu sarcochişti (76,2%), dicrocelii razitare rămân a fi neexaminate la
intensifica extensivitatea infestării (74,5%) şi strongiloizi (50,0%), iar justa lor valoare. În rezultatul investi-
animalelor. bovinele adulte – cu sarcochişti gaţiilor proprii, s-a constatat fenome-
Aşadar, cercetările parazitolo- (97,3%), echinococi (78,0%) şi di- nul de poliparazitism din 5 specii, în
gice efectuate în aa. 1981-1982 în crocelii (78,6%). care predomina următoarea asoci-
gospodării cu diverse tehnologii de Aşadar, cercetările parazitolo- aţie: fasciole, dicrocelii, echinococi,
întreţinere din Republica Moldova gice efectuate în diverse perioade strongiloizi şi sarcochişti; din 4 specii
demonstrează că bovinele adulte denotă că extensivitatea invaziei la de paraziţi: fasciole, dicrocelii, stron-
(4-6 ani) erau infestate, în medie, bovinele adulte în anii 2001-2002, giloizi şi sarcochişti; din 3 specii: di-
cu echinococi în 56,9% cazuri, cu în comparaţie cu anii 1981-1982 şi crocelii, strongiloizi şi sarcochişti; din
fasciole – în 32,1%, dicrocelii – în 1986-1987, s-a majorat: echinoco- două specii de paraziţi, mai frecvent
47,5, strongiloizi – 23,4% şi cu coza cu 21,6% cazuri, fascioloza – asociaţiile: fasciole şi echinococi,
sarcochişti în 93,5% cazuri, iar ta- cu 35,8%, dicrocelioza – cu 34,2%, fasciole şi sarcochişti, fasciole şi di-
urii (23-25 luni), corespunzător, în strongiloidoza – cu 12,9%, sarcocis- crocelii, dicrocelii şi strongiloizi, sar-
15,7%; 16,2%, 27,4%; 26,8% şi în toza – cu 3,4%, iar la tineretul bo- cochişti şi strongiloizi.
90,7% cazuri. vin (23-25 luni): echinococoza - cu Studierea rolului unor specii de
Prezintă un interes deosebit, în 18,9%, fascioloza – cu 30,4%, dicro- agenţi ai bolilor parazitare în pa-
plan comparativ, cercetările para- celioza – cu 46,8%, strongiloidoza – tologiile animalelor, interrelaţiilor
zitologice ale nivelului infestării a cu 23,2% şi 3,9%, iar sarcocistoza dintre ei şi organizmul-gazdă, are o
bovinelor adulte (4-6 ani) şi a tauri- s-a micşorat cu 13,6% cazuri. importanţă deosebită. În prezent, în
lor (23-25 luni) în aa.1986-1987, în Deci, modificările care au avut natură, monoinvaziile se pot întâlni,
gospodării cu diferite tehnologii de loc în sectorul zootehnic, redisloca- însă ele se manifestă ca rezultat al
întreţinere (tabelul 4). rea bovinelor din complexe şi ferme interacţiunii copărtaşilor diferitelor
Datele obţinute demonstrea- în sectorul individual şi păşunarea asociaţii. Conceptul monistic în elu-
ză că infestarea cu echinococi era lor pe terenuri limitate, comune cidarea fenomenului parazitismului,
mai frecvent diagnosticată la bovi- pentru diverse specii de animale în prezent se completează cu no-
nele adulte din sectorul individual şi vârste, au contribuit esenţial la ţiunea de influenţă asociativă (po-
(74,6%) şi la ferme (58,6%), iar la majorarea extensivităţii invaziei cu liparazitism) a agenţilor patogeni
tauri ea era mai redusă şi consti- diverşi agenţi parazitari. asupra organismului-gazdă.
tuiau în sectorul individual (22,6%) Parazitocenozele helminto-pro- La alobioforie, localizarea para-
şi la ferme (18,3%). Un caracter tozoice, după cum denotă datele ziţilor e destul de complicată, de-
similar s-a stabilit şi la infestaţiile obţinute în cercetările parazitologi- oarece parazitul se află în parazit.
cu dicrocelii ale bovinelor adulte ce, sunt destul de răspândite la bo- Astfel, sunt cunoscute cazuri cu trei
şi taurilor din sectorul individual şi vine şi ele pot fi utilizate cu succes şi patru forme de localizare a hiper-
de la ferme, corespunzător, 60,6%, la realizarea măsurilor de tratament paraziţilor. În cazul hiperparazitis-
44,7% şi 40,7%, 28,5%; fasciolo- Tabelul 5
ză - la bovinele adulte din sectorul
individual în 46,4% cazuri, la ferme Extensivitatea infestării bovinelor achiziţionate din diverse locali-
- 31,6%, iar la tauri, corespunzător, tăţi şi sacrificate la Combinatul de carne din or. Chişinău
în 27,1% şi 14,4% cazuri. La infes- în aa. 2001 – 2002
taţia cu strongiloizi un procent mai
majorat (46,9%) s-a înregistrat la Vârsta animalelor
bovine adulte în sectorul individu- Bovine adulte Tauri (23-25 luni)
al, iar la tauri procentul invaziei era (+) către (+) către
majorat la toate tipurile de tehnolo- Infestarea
EI,% aa.1981-1982 EI,% aa.1981-1982
gii de întreţinere: sectorul individu- şi 1986-1987 şi 1986-1987
al (52,2%), ferme (44,1%) şi com- Echinococoza 78,0 21,6 35,2 18,9
plexe (42,1%). La sarcocistoză, Fascioloza 66,4 35,8 46,1 30,4
în comparaţie cu alte invazii, s-a
Dicrocelioza 78,6 34,2 74,5 46,8
stabilit un procent mai majorat de
Strongiloidoza 35,0 12,9 50,0 23,2; 3,9
infestare la toate tipurile de tehno-
Sarcocistoza 97,3 3,4 76,2 (-) 13,6

40 NR. 5(47) octombrie, 2009


cercetări ştiinţifice

mului, interrelaţiile se stabilesc în complex de măsuri profilactice şi dislocare şi păşunare a animalelor


ierarhie determinată. combatere a maladiilor parazitare, de diverse specii şi vârste, lipsei de
E natural că diagnosticul inco- comform datelor ştiinţifice. dehelmintizări, care nu se efectu-
rect poate duce la profilaxia sau Bineînţeles că pierderile econo- ează sau se realizează neregulat.
terapia greşită. Terapia direcţionată mice cauzate de maladiile parazita- 5. Datele obţinute în cercetă-
numai contra unuia din paraziţi, de- re la animalele domestice nu sunt o rile efectuate confirmă necesitatea
rulează efectele negative. Frecvent, mărime constantă. În acest context perfecţionării sistemului de achitare
tratarea a doar unuia din agenţii pa- generalizarea datelor experimen- în funcţie de nivelul de infestare, ce
razitocenozei, selecţionând antihel- tale referitor la daunele cauzate va spori responsabilitatea crescă-
mintici sau coccidiostatici, lasă fără sectorului zootehnic necesită o torilor de animale şi specialiştilor
atenţie ceilalţi paraziţi. Copărtaşii permanentă concretizare a acestor veterinari în combaterea parazito-
parazitocenozei, împreună, restruc- mărimi, pentru a lua decizii adecva- zelor.
turează uşor cenoza ce prelungesc te în elaborarea măsurilor de profi- 6. Pentru ameliorarea situaţi-
acţiunea lor patogenă mai compli- laxie şi tratament al parazitozelor. ei parazitologice nefavorabile, este
cată, cooptarea paraziţilor noi, ast- Aşadar, investigaţiile efectuate necesar de elaborat şi implementat
fel schimbând structura şi acţiunea ne permit să concluzionăm că bovi- un program naţional complex de
ei asupra organismului-gazdă. nele au un grad sporit de infestare combatere şi profilaxie a ei la ani-
Cunoaşterea fenomenului de cu diverse specii de endoparaziţi în malele domestice, sălbatice şi de
hiperparazitism este doar parţială. formă de mono- şi poliinvazii, iar în companie.
Se ştie încă puţin despre încărcă- unele cazuri constituia cca 100%.
tura parazitară virotică, bacteriană, Doar după studierea profundă a Bibliografie
protozootică, helmintică şi arach- sistematicii, biologiei şi ecologiei
noentomologică a fiecăreia dintre lor, tipurilor de interconexiune în- Erhan D., Luncaşu M., Grati N.
speciile de paraziţi, la nivelul stadii- tre componenţii parazitocenozei şi etc. Rolul factorilor antropogeni şi
lor de dezvoltare. Ipotetic, se poate acţiunea lor asupra organismului- naturali la infestarea animalelor
admite că toate speciile de paraziţi, gazdă, se vor putea elabora me- sălbatice şi domestice cu endo- şi
în stadiile de dezvoltare, pot să fie tode eficace privind profilaxia şi ectoparaziţi în Republica Moldova //
gazde pentru diferite specii de vi- tratamentul invaziilor. S-a constatat Materialele Conf. IV a Zoologilor din
ruşi, bacterii, fungi, protozoare ş.a. că extensivitatea invaziei cu endo- Republica Moldova cu participare
În acelaşi timp, ele însele, în anumi- paraziţi în formă de mono- şi poliin- Internaţională “Diversitatea, valo-
te condiţii, pot fi puse în situaţia de vazii în ultimele decenii s-a majorat, rificarea raţională şi protecţia lumii
a parazita pe alte organisme-gazdă în comparaţie cu anii precedenţi şi animale”. Chişinău, 2001, p. 15-21.
parazite. Este clar că fenomenul de depinde de vârsta animalelor, sta- Olteanu Gh., Panaitescu D.,
hiperparazitism, chiar din momen- rea funcţională, gradul de rezisten- Gherman I., etc. Poliparazitismul la
tul declanşării, adăugând una sau ţă, tehnologia de întreţinere, zona om, animale, plante şi mediu. Bu-
mai multe specii de fito- ori zoopa- de creştere a lor şi alţi factori. cureşti, 2001, 812 p.
raziţi la structura poliparazitismului Городович Н. М. Ликвидация
preexistentă, poate complica, agra- Concluzii гельминтозов – дополнительный
va sau atenua situaţia parazitozelor резерв увеличения продукции жи-
într-o populaţie animală. Se ştie că 1. S-a stabilit un nivel înalt de вотноводства. В: Науч. Обесп. АПК
maladiile parazitare diagnosticate infestare a bovinelor cu endopara- Дал. Вост.: Матер. Науч. Сес. Усу-
la bovine, ca: echinococoza, fascio- ziţi, indiferent de zona de creştere рийск, 18-20 авг., 1993, с. 267-273.
loza, dicrocelioza, strongiloidoza şi şi tehnologia de întreţinere a lor – în Даньшин Н. С., Даньшина М.
sarcocistoza sunt comune şi la om. cca 90-95% cazuri la bovinele adul- С. Саркоцистоз. Кишинев, 1987,
Prezenţa agenţilor patogeni ai te şi tauri (23-25 luni). 303 с.
bolilor parazitare în organismul ani- 2. S-a evidenţiat fenomenul Згардан Е. С. Хелминтозеле
malului cauzează schimbări esenţi- de poliparazitism în diverse asoci- анималелор доместиче. Кишинэу,
ale ale metabolismului, sistemului aţii: cu 5 specii (fasciole, dicrocelii, Картя молдовеняскэ, 1974, 128 с.
digestiv, scade capacitatea de asi- echinococi, strongiloizi, sarcochişti), Спасский А. А., Андрейко О.
milare a hrănii, ceea ce duce la slă- 4 (fasciole, dicrocelii, strongiloizi, Ф., Селиванова Н. В. Эхинококкоз
birea organismului, scăderea pro- sarcochişti), 3 (dicrocelii, strongilo- и ценуроз сельскохозяйственных
ductivităţii laptelui, sporului zilnic în izi, sarcochişti) şi 2 specii de para- животных в Молдавии и меры
greutate, perforării pieii (Hipodermo- ziţi (fasciole şi echinococi, fasciole борьбы с этими заболеваниями
za), diminuării rezistenţei imunologi- şi sarcochişti, fasciole şi dicrocelii, .-Кишинев, 1962, 28 с.
ce, provocând, în timpul vaccinărilor, dicrocelii şi strongiloizi, sarcochişti Хирик М., Помирко т. Нужны
erupţia imunităţii, iar în unele cazuri şi strongiloizi). совместные усилия. // Сельское
- şi mortalitatea animalelor [2, 8]. 3. Intensivitatea invaziei era хозяйство Молдавии. 1975, №3,
Astfel, pierderile economice mai scăzută în cazul asociaţiilor poli- c. 46-47.
anuale pe republică de la bolile parazitare cu mulţi taxoni şi mai spo- Якубовский М. В. Основы про-
parazitare, formate numai de la rită la asociaţiile cu puţini taxoni. филактики болезней животных,
scăderea productivităţii laptelui la 4. Nivelul înalt de infestare cu птиц и рыб с применением со-
vaci şi a sporului zilnic în greutate parazitoze este posibil din cauza временных препаратов. Минск,
la tineretul bovin, constituie circa contactului neîntrerupt al bovinelor 2008, 252 с.
1,6 miliarde lei, ce pot fi prevenite cu gazdele definitive, intermediare
numai după implementarea unui şi complementare, spaţiul limitat de

NR. 5(47) octombrie, 2009 41


schimbarea climei

Riscul valurilor de frig şi singularităţilor


termice negative în Republica Moldova
Dr. Ilie BOIAN, prim-vicedirector,
Serviciul Hidrometeorologic de Stat

Aspecte generale. Toate feno- ticiclonul groenlandez şi respectiv


menele climatice cu efecte negative, anticiclonul est-european şi, foarte
care se produc in perioada rece a rar, anticiclonul Siberian care deter-
anului au o trăsătură comună şi anu- mina răcirile advective); de aseme-
me – existenţa temperaturilor nega- nea, predominarea timpului antici-
tive ce le generează şi le întreţin. clonic (senin si liniştit) favorizează
În suita riscurilor climatice din apariţia răcirilor radiative.
perioada rece a anului se includ şi În literatura de specialitate sunt
valurile de frig şi singularităţile ter- numeroase referiri la consecinţele
mice negative, materializate prin acestor anticicloni care determină
extreme termice, uneori cu reper- climatice. Dintre acestea, singulari- răciri.
cusiuni destul de grave pentru om tăţile termice ocupa un loc aparte, După valorile medii lunare ale
ca individ, societate şi mediul în- existenţa lor fiind din plin resimţită temperaturii aerului, cele mai inten-
conjurător. atât în evoluţia celorlalte elemente se răciri sunt cele ≤-10°C, iar după
Poziţia geografica a Moldovei în climatice, cât şi asupra desfăşu- temperaturile minime, cele ≤-30°C.
sud-estul continentului european, rării normale a activităţilor socio- În ultimul secol, în Moldova au
într-o zona de interferenţă a princi- economice. Scăderile accentuate existat numeroase situaţii în care
palelor centre barice care se suc- ale temperaturii aerului, sub media s-au înregistrat temperaturi sub
ced pe tot parcursul anului, a căror multianuală, se includ în singulari- -30°C. Noi le-am luat în conside-
activitate constituie motorul care tăţile termice negative. rare numai pe acelea care au fost
pune în acţiune întregul andrenaj Apariţia unor singularităţi termi- consemnate ca temperaturi minime
al circulaţiei atmosferice, face ca în ce negative de amploare, ca si con- absolute la staţii pe întreaga peri-
evoluţia temporală şi spaţială a ele- secinţele lor, au fost consemnate oadă de observaţii de un secol,
mentelor şi fenomenelor climatice de-a lungul timpului într-o serie de drept pentru care le-am numit răciri
să apară abateri pregnante faţă de publicaţii. masive.
situaţiile medii multianuale luate ca De asemenea, unele informaţii Frecvenţa răcirilor masive.
normale. sunt furnizate de călătorii străini aflaţi Astfel, analizînd şirul de date exis-
Poziţia centrelor barice, succe- în trecere prin Tarile Româneşti. tent, am constatat că cele mai pu-
siunea şi direcţia de deplasare a Asemenea informaţii se încadrează ternice răciri s-au produs în lunile
maselor de aer precum şi frecvenţa în categoria datelor subiective. ianuarie: 1893, 1924, 1950, 1954,
şi intensitatea proceselor de răcire, Date certe, obiective se găsesc 1963, 1985, 2006 etc., ca şi in fe-
facilitează pătrunderea pe teritoriul după 1844 cînd se încep observaţi- bruarie: 1929, 1954, 1956, 1985
Moldovei a unor valuri de aer cu ile instrumentale la Chişinău. etc. Nu s-a consemnat nici un caz
caracteristice fizice diferite, în ca- Identificarea singularităţilor ter- cu temperatura medie ≤-10°C în
zul de faţă, geroase şi uscate, ce mice negative s-au făcut pe baza luna decembrie. Nu este exclus că
introduc mari abateri, perturbaţii de şirurilor de date statistice de peste şi luna ianuarie a anului 1942 să fi
la regimul lor normal. Ele reprezin- 100 ani, care au permis selectarea avut o medie ≤-10°C, dar din cauza
tă variaţii neperiodice ale climei, a lor. Din multiplele cazuri de singu- războiului nu s-au efectuat măsu-
căror intensitate se amplifică sau larităţi termice au fost analizate de- rări, de aceea nu există date certe.
se diminuează în raport direct cu taliat doar cele mai semnificative În ceea ce priveşte intensitatea
caracteristicile structurii suprafeţei pentru teritoriul ţării noastre. răcirilor (abaterea faţă de normă),
subiacente, în special cu relieful Singularităţile termice negati- pe primul loc se plasează luna fe-
depresionar. ve. În general ele sunt cauzate de bruarie 1954, cînd la staţia Bravi-
Toate aceste perturbaţii nepe- valurile de frig care transportă aerul cea temperatura medie a fost de
riodice, dat fiind producerea lor polar, dar mai ales aerul arctic con- -13,6°C, înregistrîndu-se o abatere
ocazională, instantanee şi valorile tinental dinspre Groenlanda sau faţă de media multianuală (-2,1°C)
extreme, se înscriu ca singularităţi de pe continentul euroasiatic (an- de circa 11,5°C, apoi februarie 1929

42 NR. 5(47) octombrie, 2009


schimbarea climei

Tabelul 1 ciri masive sunt, în primul rând, ra-


Frecventa răcirilor masive din ultimul secol in Republica Moldova după ioanele din jumătatea nordică a ţării
temperaturile minime ≤ - 30°C, pe grupe de valori (Briceni, Soroca), ieşind în evidenţă
adevărata valoare a depresiunilor
Nr. crt. Grupa de frecvenţă (°C) Nr. cazuri %
în formarea lacurilor de frig si ac-
1. -30,0...-31,9 9 60,0 centuarea procesului de răcire.
2. -32,0...-33,9 3 20,0 Regiunile mai puţin afectate sunt
3. -34,0...-35,9 3 20,0 suprafeţele înalte ale interfluviilor şi
Total 15 100 jumătatea sudica a tarii, unde, in-
(Dubăsari, media lunara - 13,7°C), Moldova are altitudinea de pană cepînd cu latitudinea oraşului Leo-
abaterea de la media multianuală la 250 m. Prin urmare, zonalitatea va spre sud, nu s-a înregistrat nici
(-2,3°C), fiind egală cu circa 11,4°C, verticală a temperaturii aerului aici un caz cu temperatura aerului mai
de asemenea, ianuarie 1963, 1985, este slab exprimată. scăzută de -30°C.
2005, 2006, etc. Analizînd valorile temperaturilor Pentru a avea o imagine de
Frecvenţa cea mai mare a acestor minime absolute ≤-30°C, am con- ansamblu asupra celor mai puter-
răciri masive revine anilor 1954, 1963, statat ca cea mai scăzută valoare nice răciri, vom prezenta, în conti-
2006. În total s-au identificat 11 ani, termică s-a înregistrat la staţia Bălţi nuare, lista staţiilor meteorologice
cand temperatura medie lunară a lunii (-35,4°C în anul 1963 la 20 ianua- şi cazurile cu temperaturi minime
ianuarie sau februarie a coborât sub rie), deoarece forma depresionară ≤-30°C(tabelul 2).
-10°C. În cazul celor 11 ani cu răciri a Câmpiei Moldovei de Nord, favo- Studiu de caz. În continuare
in lunile ianuarie şi februarie, s-a înre- rizează pătrunderea aerului rece pe s-au realizat câteva studii de caz
gistrat temperatura minima absolută ≤ o perioadă mai îndelungată. asupra unor luni geroase din ulti-
-30°C la 9 staţii meteorologice. Acelaşi lucru îl putem menţiona şi mul secol de pe teritoriul Republicii
Cunoscând temperaturile mi- despre cazul staţiei Soroca, ampla- Moldova.
nime absolute, acest lucru ne-a sată relativ tot in aceleaşi condiţii de Februarie 1929. Această lună
permis calculul frecvenţei răcirilor relief depresionar, favorizînd stag- reprezintă un caz de răcire masivă,
masive din Republica Moldova pe narea aerului rece (în 1963 minima cînd temperaturile medii lunare au
grupe de valori (tabelul 1). absoluta fiind de -34,9°C pe 20 ianu- coborît pînă la -13,7°C (Chişinău,
Din tabel se evidenţiază că pon- arie). Nu putem afirma acelaşi lucru Dubăsari) şi -12,2°C (Comrat).
derea cea mai mare - 60% revine despre staţiile meteorologice ampla- A existat un singur caz cu tem-
valorilor mai mici, respectiv răciri- sate pe interfluvii mai înalte, care au peratura aerului ≤-30°C la Chişinău
lor masive cuprinse intre -30,0...- surprins nişte valori minime absolu- (-30,5°C). Se intuieşte că valul de
31,9°C, care au cuprins o arie mai te relativ mai ridicate, De exemplu, frig excesiv a cuprins întreaga Cîm-
mare începînd de la nord (Briceni) staţia Corneşti cu minima absoluta pie a Europei de Est, deoarece pe
pîna la latitudinea oraşului Leova la de -27,l°C (04.01.1963), Briceni cu teritoriul României s-au înregis-
sud, iar cele mai mici ponderi reve- -33,8°C (20.01.1963), etc. trat aproximativ aceleaşi valori, de
nind valorilor cuprinse intre -32,0...- Aşadar, de aici concluzionăm exemplu media lunara la Botoşani
33,9°C si -34,0...-35,9°C cu cîte 20% că, cele mai afectate regiuni de ră- a constituit -13,2°C, la Iaşi 13,1°C.
fiecare, cuprinzînd doar jumătatea
nordica a republicii (Bălţi, -35,4°C, Tabelul 2
Soroca, -34,9°C, Briceni -33,8°C). Temperaturile minime ≤-30°C înregistrate în timpul celor mai puternice
În dezvoltarea teritorială a răci- răciri din ultimul secol în Republica Moldova
rilor masive, un rol important revine Nr. crt. Staţia Altitudinea, m Temp. °C Data
şi caracterului suprafeţei subiacen- 1. Briceni 242 -33,8* 20.01.1963
te, mai ales a reliefului depresionar. -34,9* 20.01.1963
2. Soroca 173
Circa 90% din teritoriul Republicii -30,0 28.12.1996
3. Camenca 154 -32,8* 20.01.1963
-35,4* 20.01.1963
4. Bălţi 102 -32,1 20.02.1954
-30,2 28.12.1996
-34,8*’ 20.01.1963
5. Bravicea 78
-30,0 28.12.1996
Bălţata -30,5 20.01.1954
6. 79
-30,5* 20.01.1963
-31,5* 01.02.1937
7. Chişinău 173
-30,5 12.02.1929
8. Tiraspol 19 -30,0* 01.02.1937
9. Leova 156 -31,4* 20.02.1954
* - indică temperaturile minime absolute la staţii.

NR. 5(47) octombrie, 2009 43


schimbarea climei

Februarie 1954. În luna februarie s-a ridicat pînă la 4-10°C căldură.


1954 s-a accentuat procesul de răcire Precipitaţiile au căzut neuniform: la
din luna precedentă (în zilele de 30- începutul lunii în timpul trecerii fron-
31 ianuarie 1954), cînd temperatura tului cald, avînd legătură cu ciclonul
medie diurnă la toate staţiile din Mol- staţionar sudic situat deasupra Itali-
dova a înregistrat valori de ≤ -10°C. ei, iar în a doua jumătate a lunii – sub
Distribuţia reliefului baric pe con- influenţa cicloanelor ce se deplasau
tinentul european în luna februarie dinspre peninsula Scandinavă.
(brîu de presiune atmosferică înaltă Cantitatea de precipitaţii în te-
peste jumătatea nordică a Europei ritoriu a oscilat între 15 şi 40 mm
şi lanţul depresiunilor mediteranee- sau 50-130% din normă. Învelişul
ne orientat spre Marea Neagra, în de zăpadă s-a instaurat aproape pe
jumătatea sudica) au facilitat pă- die fiind de -5...-9°C. La nivelul re- întreg teritoriul Moldovei pe 4 ianu-
trunderea unui val de aer rece con- publicii, la 8 staţii meteorologice s-a arie şi s-a menţinut pînă la sfîrşitul
tinental, ceea ce a făcut ca vremea înregistrat o temperatură medie de lunii. Cea mai mare grosime medie
să fie destul de geroasă şi cu nin- -10,0...-10,9°C, la 7 staţii -11,0...- pe decadă a constituit 7-19 cm.
sori puternice viscolite. 11,9°C şi doar la 2 staţii o tempe- Februarie 2006. Temperatura
Cea mai intensă răcire s-a pro- ratură de -12,0...-12,9°C; ultimele medie lunară a aerului a oscilat pe
dus în nordul şi centrul republicii, două cazuri la Soroca şi Camenca, teritoriul republicii între 1°C şi 5°C
unde temperatura medie a coborît care sunt direct expuse în fata inva- frig, fiind cu 1,0-1,7°C mai joasă
sub -10°C... -12°C şi chiar -13°C. ziei aerului rece continental. Nu s-a faţă de normă.
Valorile minime ale temperaturii ae- înregistrat nici un caz cu tempera- Temperatura minimă a aerului a
rului au coborît sub -30°C la două tura minima de ≤-30°C. scăzut, în general, pînă la 16-23°C
staţii meteorologice (Bălţi -32,1 °C, Acest val de frig a afectat, mai frig. Izolat, în raioanele centrale şi
Leova -31,4°C). Deci, în această ales, nordul şi nord-estul ţării (So- de est ale Moldovei, a constituit 24-
lună, cea mai scăzută valoare ter- roca media lunara -12,3°C, Camen- 25°C frig, fapt înregistrat în medie o
mică minimă, după cum se observă ca -12,1°C, Edineţ -11,2°C, Briceni dată la 10-20 de ani.
din tabel, a atins - 32,1°C la Bălţi, -11,4°C, Rîbniţa -11,5°C). Răcirea
pe 20 februarie 1954. masivă respectivă a fost declanşată Bibliografie selectivă
Ianuarie l963. Această lună mar- de intensitatea cîmpului anticiclo- Bălteanu D., Alexe R., Hazarde
chează un alt grad de răcire masi- nic rezultat din unirea anticiclonului naturale şi antropogene, Ed. Corint,
vă datorită pătrunderii unor mase scandinav cu cel est-european, care Bucureşti, 2001, 110 pag.
de aer continental polar, provenite a antrenat advecţia aerului rece polar Bogdan O., Niculescu E., Riscu-
din partea nordică a continentului. spre teritoriul Republicii Moldova. rile climatice din România, Institu-
În această situaţie, temperatura ae- Ianuarie 2006. A fost cea mai rece tul de Geografie, Bucureşti, 1999,
rului a coborît mult sub media mul- lună a iernii, situaţie cauzată de influ- 280p.
tianuală; de exemplu, în partea de enţa predominantă a anticicloanelor Buletinele meteorologice luna-
nord a republicii, abaterea medie reci, care au luat naştere în aerul arc- re. Serviciul Hidrometeorologic de
negativă a fost de 5 - 7°C. tic. Temperatura medie lunară a con- Stat, Chişinău (1975 - 2006).
Temperaturile minime la multe stituit în fond 5,5-8,0ºС frig, cu 2,5- Ciulache S., Ionac N., Fenome-
staţii au coborît sub -30°C; în această 3,5°C mai joasă faţă de normă, caz ne atmosferice de risc şi catastrofe
lună înregistrîndu-se la anumite staţii înregistrat în medie o dată în 5 ani. climatice, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti,
valorile minime absolute, de exem- Deosebit de geroasă a fost a 1995, 179 p.
plu: Briceni -33,8°C, Soroca -34,9°C, treia decadă a lunii ianuarie, cînd Daradur M., Cazac V., Mihailescu
Camenca -32,8°C, Bălţi -35,4°C, pe teritoriul Moldovei s-a produs C., Boian I. Monitoringul climatic şi
Bravicea -34,8°C etc. Răcirea cea o nouă invazie de aer arctic rece secetele. Chişinău, S. n., 2007, Tipo-
mai intensă s-a produs în intervalul dinspre nord-est, ca rezultat al de- gr. Tanavius SRL, 184 p.
18-25 ianuarie, cînd s-au înregistrat plasării anticiclonului format în regi- Mihailescu C. Modificările clima-
şi minimele mai sus menţionate. unea Mării Kara, cu temperaturi ale tice şi frecvenţa calamităţilor natu-
Ianuarie 1985. Această lună aerului foarte joase. rale pe teritoriul Moldovei./ Starea
completează tabloul singularităţilor Temperatura medie pe decadă mediului ambiant în Republica Mol-
termice negative ale acestui secol. a constituit în teritoriu 10-14°C frig, dova. Chişinău, AGEPI, 1999.
În ansamblu, iarna anului 1985 se fiind mai joasă faţă de normă cu Mihăilescu C., Boian I., Feno-
înscrie printre cele mai geroase 7-10°C şi posibilă în medie o dată mene naturale de risc în Republica
ierni ale secolului. în 10-20 ani. Temperatura minimă Moldova. //Mediul Ambiant, 2005,
Cea mai intensă răcire s-a pro- a aerului a scăzut pînă la 23-30°C nr. 5 (23), Chişinău.
dus in luna ianuarie cînd tempera- frig, fapt înregistrat în medie o dată Лассе Г. Ф. Климат Молдав-
tura medie a scăzut sub -10°C...- la 20-50 de ani. ской ССР. Гидрометеоиздат, Ле-
11°C si chiar -12°C, abaterea me- Temperatura maximă a aerului нинград, 1978, 375 р.

44 NR. 5(47) octombrie, 2009


Omagieri

ACADEMICIANUL ANDREI URSU–PEDOLOG,


GEOGRAF, ECOLOG
Solurile Moldovei reprezintă mişti renumiţi. Se încadrează activ mate pentru creşterea şi dezvolta-
principala bogăţie naturală, care în procesul de studiere a solurilor, rea culturilor pomicole. Rezultatele
aparţine şi asigură existenţa tuturor republicii, obţine date de o mare i-au permis să elaboreze instrucţii
generaţiilor poporului moldovenesc. valoare privind compoziţia, parti- şi recomandări pentru evaluarea
Păstraţi bogăţia poporului! Protejaţi cularităţile şi geografia solurilor şi agroecologică complexă a solurilor
solurile! – deviza academicianului elaborează principiile de regionare pentru amplasarea culturilor pomi-
Andrei Ursu la 80 de ani din ziua şi grupare a solurilor după gradul cole. Datele cercetărilor i-au servit
naşterii şi 60 de ani de activitate lor de exploatare ca terenuri agrico- subsemnatului, sub conducerea
ştiinţifică, pedagogică şi publică – le. Rezultatele cercetărilor au fost academicianului Andrei Ursu, la
doctor habilitat în ştiinţe biologice, generalizate în teza de doctor în pregătirea şi susţinerea tezei de
profesor universitar. ştiinţe geografice, ceea ce i-au per- doctor în ştiinţe agricole.
Academicianul Andrei Ursu s-a mis să o susţină în anul 1964, iar Sub conducerea şi participa-
născut la 20 decembrie 1929, în în 1978 – teza de doctor habilitat în rea academicianului Andrei Ursu,
orăşelul Străşeni, judeţul Lăpuş- ştiinţe biologice. în anii 1970–90, au fost efectuate
na. În 1948, după absolvirea şcolii, În 1984 este ales membru-co- cercetări ştiinţifice în gospodăriile
devine student la Universitatea de respondent al ASM, iar în 1986 – experimentale ale Institutului de
Stat din Chişinău, facultatea de ge- academician-coordonator al Sec- Pedologie şi Agrochimie „Nicolae
ologie şi pedologie. ţiei Biologice şi Chimice, în 1989 Dimo”: „Durleşti”, raionul Ialoveni;
Multe ne povesteşte dumnealui – membru titular al Academiei de „Rumeanţev”, raionul Cantemir;
despre anii când a fost student. În Ştiinţe a Moldovei. „Svetlâi”, Gagauzia. Au fost detaliat
anul 1950, fiind student anul doi a Academicianul Andrei Ursu s-a studiate solurile, efectuată cartarea
avut o practică bogată la speciali- aflat timp îndelungat în fruntea In- pedologică şi agrochimică pentru
tatea aleasă – pedologie, în regiu- stitutului de Pedologie şi Agrochi- ameliorarea şi recultivarea terenu-
nea Voronej (Kamennaia stepi), în mie „N. Dimo” în calitate de director rilor erodate, drenarea şi cartogra-
timpul căreia a primit prima experi- adjunct pentru ştiinţă (1966–1983), fierea învelişului de sol a solurilor
enţă în domeniu. Luând cunoştinţă apoi director (1983–1986). Cerce- tehnogenetic transformate. Au fost
de cercetările renumitului pedolog tările pe teren, cartografierea de- elaborate măsuri complexe de fo-
Dokuceaev studentul Andrei Ursu tailată a solurilor i-au permis d–lui losire raţională a terenurilor, orga-
s-a convins că solurile pot fi pro- Andrei Ursu să evidenţieze particu- nizate seminare şi consfătuiri cu
tejate, iar landşafturile înviorate. În larităţile regionale ale solurilor Mol- specialişti (foto 1).
timpul cursurilor practice în câmp dovei.
viitorul specialist pedolog a acumu- Ion Marcov a avut fericita oca-
lat date privind structura morfolo- zie ca, începând cu anul 1972 până
gică şi componenţa fizico-chimică în prezent să activeze cot la cot cu
a solurilor care au servit ca baza academicianul Andrei Ursu. Pe par-
pentru teza de licenţă. În anul 1953 cursul acestor ani Dumnealui s-a
a fost licenţiat în domeniul pedolo- aflat în fruntea laboratorului de eco-
giei, obţinând calificarea de inginer- logie a culturilor pomicole şi viţei
pedolog. de vie al Institutului de Pedologie şi
După absolvirea Universităţii de Agrochimie „N. Dimo”. A organizat
Stat din Moldova, la 1 august 1953, cercetări ştiinţifice speciale ale so-
tânărul specialist a fost invitat de lurilor cu privire la cerinţele ecologi-
către Nicolae Dimo să activeze în ce pentru diferite culturi pomicole şi
calitate de laborant în Institutul de de viţă de vie. Rezultatele cercetă-
Pedologie, Agrochimie şi Amelio- rilor pe teren şi în laborator au fost
rare al Filialei Moldoveneşti a Aca- oferite Institutului de Cercetări pen-
demiei de Ştiinţe a fostei Uniuni tru Pomicultură şi Viţă de Vie. Apoi Foto 1. Seminar cu tematica: „Ame-
Sovietice. În această instituţie a ac- a fost creat laboratorul de geografie liorarea şi drenarea solurilor”, Durleşti,
tivat timp de 33 de ani. Aici a avut a solurilor. Tematica cercetărilor in- 1979.
privilegiul să conlucreze nu numai cludea, pe lângă alte probleme, şi
cu academicianul Nicolaie Dimo, cercetarea posibilităţilor şi pretabili- În 1990 academicianul A. Ursu
dar şi cu mulţi pedologi şi agrochi- tăţii solurilor tehnogenetic transfor- organizează laboratorul de geogra-

NR. 5(47) octombrie, 2009 45


Omagieri

fie şi evoluţie a solurilor. În baza La cei 80 de ani din ziua naşte-


rezultatelor obţinute, împreună cu rii, academicianul Andrei Ursu plin
colaboratori, publică monografia de viaţă, este energic, cu dăruire de
„Transformarea tehnogenetică a sine, optimist şi creator (foto 5).
solurilor” (1996).
Un merit deosebit al academi-
cianului Andrei Ursu îl constituie
rezultatele cercetărilor în domeniul
clasificării şi raionării solurilor repu-
blicii. Înalta erudiţie, capacităţile de-
osebite de a analiza şi generaliza
cunoştinţele contemporane despre
geneza, particularităţile şi legităţile
geografice ale solului i-au permis
academicianului Andrei Ursu să
elaboreze o clasificare nouă a solu- Foto 5. Neobosit şi entuziast,
rilor Moldovei, aprobată de Societa- Foto 2. Proiect „Protejaţi solurile!”, 2008.
tea Naţională a Moldovei de Stiinţa Albota de Sus, Taraclia, 1999.
Solului.
Academicianul Andrei Ursu este În calitate de profesor universi-
un savant remarcabil în domeniul tar, Andrei Ursu este autorul şcolii
pedologiei, geografiei şi ecologiei de biogeografie şi evoluţie a solu-
solurilor. Dumnealui este autorul a rilor, un pedagog talentat şi organi-
peste 600 lucrări ştiinţifice, inclusiv zator excelent al ştiinţei şi pregătirii
17 monografii, 30 hărţi ale solurilor specialiştilor. Conduce cursurile
republicii. Un merit deosebit al aca- practice în câmp pentru viitorii pe-
demicianului Andrei Ursu îl constitu- dologi (foto 3).
ie rezultatele cercetărilor pe teren în Foto 5. În căutarea solului tur-
domeniul geografiei şi raionării solu- bos, 2009
rilor republicii. În monografia „Resur-
sele naturale şi geografia solurilor Cu ocazia frumosului jubileu de
Moldovei” (1977) autorul a descris 80 de ani, colectivul Laboratorului
detaliat căile utilizării, ameliorării so- de geografia şi evoluţie a Solurilor
lurilor şi sporirii fertilităţii lor. îi doreşte din toată inima domnu-
Cercetările în domeniul raionării şi lui academician Andrei Ursu multă
microraionării pedoecologice au fost sănătate, prosperitate, ani fericiţi şi
generalizate în monografia „Micro- plini de spirit creator.
raionarea pedecologică a Moldovei” Foto 3. Practica la pedologie, La mulţi ani, Domnule academi-
(1980) şi „Raioanele pedogeografice Codrii Moldovei, 2008. cian Andrei Ursu!
şi particularităţile regionale de utili-
zare şi protejare a solurilor” (2006). Colectivul Laboratorului
Rezultatele studierii solurilor republi- de geografie şi evoluţie a
cii au fost generalizate în monogra- solurilor
fia fundamentală „Solurile Moldovei”
– iniţiată de Andrei Ursu şi editată
în 3 volume (1984–1986), precum şi
„Atlasul solurilor Moldovei”.
Academicianul Andrei Ursu este
autorul metodei de studiere a so-
lurilor modificate tehnogenetic şi
cartografiere detaliată a acestora,
precum şi de omogenizare a lor.
Academicianul Andrei Ursu, în-
cepând cu anul 1996 este preşedin-
te al Societăţii Naţionale a Moldovei
de Ştiinţă a Solului. Dumnealui a
fost conducătorul multiplelor expe-
diţii şi lucrări pe teren (foto 2). Foto 4. Descrierea profilului,
Codri, 2008.

46 NR. 5(47) octombrie, 2009


Omagieri

Celebru naturalist şi organizator al ştiinţei


Gr. Stasiev,
dr. hab. în biologie,
profesor la Catedra Ştiinţe ale Solului, Geologie şi Geografie
a Universităţii de Stat din Moldova

Creaţia ştiinţifică a marilor cer- de facto, piatra de temelie a studi-


cetători este o manifestare a unei erii învelişului de sol al republicii.
mentalităţi, a felului lor de a fi, a ati- În baza lor, ulterior au fost stabilite
tudinii faţă de natură, oameni şi via- legităţile pedogeografice ale aces-
ţă. Pe astfel de cercetători îi cunoşti tei distinse regiuni naturale.
după stilul lor de gândire, după o În acea perioadă de creaţie
oarecare lumină lăuntrică, care se timpurie A. Ursu începe studie-
revarsă peste lucrările lor ştiinţifice. rea etajării solurilor în Republica
Sub acest aspect, academicianul Moldova. În 1964 susţine teza de
Andrei Ursu este de o factură de- doctor în geografie la Institutul de
osebită, un cercetător cu multiple Geografie al Academiei de Ştiinţe
interese ştiinţifice, manifestându-se din fosta URSS.
ca pedolog, geograf şi ecolog. Este În anii ’60, sub egida Universi-
doctor în geografie, doctor habili- tăţii de Stat „M. Lomonosov” din
tat în biologie, profesor universitar, Moscova, se desfăşoară inves-
membru titular al Academiei de Şti- tigaţii în domeniul raionării pe-
inţe a Moldovei, membru de onoare dogeografice. Tânărul savant A.
al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Ursu se încadrează şi în această
Silvice din România, Om Emerit al acţiune de rang unional. Autorul
Republicii Moldova, laureat al Pre- trece în mod firesc de la probleme
miului de Stat etc. generale la cele specifice arealu-
S-a născut la 20 decembrie lurile din raioanele administrative lui nostru. El elaborează o metodă
1929, în or. Străşeni, judeţul Lă- Cahul şi Vulcăneşti”. originală şi efectuează raionarea
puşna. După absolvirea şcolii medii Acad. N. Dimo era şi directorul pedoecologică a teritoriului Re-
nr. 4 din Chişinău (1948), este în- Institutului de Cercetări Ştiinţifice publicii Moldova. În baza acestor
matriculat la Facultatea Curativă a în Domeniul Pedologiei şi Agrochi- investigaţii multianuale, el îşi sus-
Institutului de Stat de Medicină din miei, care din 1959 îi poartă nume- ţine în 1979, la Universitatea „M.
Chişinău. După 2 luni de studii la le, ca fondator. După absolvirea Lomonosov” din Moscova, teza de
sus-numita instituţie, merge la aca- Universităţii, A.Ursu este încadrat doctor habilitat în biologie.
demicianului N. Dimo, prorectorul de către N. Dimo în această insti- În 1980 publică monografia „Mi-
Universităţii de Stat din Moldova şi tuţie de investigaţii, unde a activat croraionarea pedoecologică a Mol-
mărturiseşte pasiunea sa, cerân- 33 de ani, dintre care 17 în funcţie dovei”, care, în viziunea mai mul-
du-i sfatul. Întemeietorul pedologiei de vicedirector, iar în următorii 4 tor savanţi şi pedologi-practicieni,
în Republica Moldova, fondatorul ani – ca director al Institutului şi ca este una din capodoperele princi-
Catedrei de Pedologie N. Dimo se director general al Asociaţiei Ştiin- pale ale academicianului A. Ursu.
găsea în căutarea unor talente au- ţifice de Producţie (AŞP) „Fertilita- Ea a devenit o carte de căpătâi nu
tohtone şi îi recomandă studentului te”, creată în baza acestui institut. numai pentru pedologi, ci şi pentru
să se transfere, pentru a-şi continua Tânărul specialist se încadrea- geografi, ecologi, biologi, agronomi
studiile, la Facultatea de Geologie- ză cu elan în multiple cercetări ale şi alţi specialişti din domeniile în-
Pedologie (actualmente – Biologie şi solurilor. Legătura sa continuă cu rudite. Autorul ei a fost distins de
Pedologie) a Universităţii. Acest pas producţia are origini încă din acea Academia Unională de Ştiinţe Agri-
s-a dovedit a fi de cotitură în viaţa perioadă. El participă activ la ge- cole cu premiul „V. Wiliams”.
viitorului academician, neralizarea hărţilor de soluri ale În această lucrare din domeniul
Studentul A. Ursu ascultă cu o unor gospodării agricole, întocmi- landşaftologiei autorul a „ecologi-
receptivitate deosebită prelegerile te de pedologii de la Institutul de zat” geografia, dându-i un aspect
iluştrilor pedologi şi profesori N. Proiectări şi de Organizare a Teri- ecologic detaliat. Este bine cunos-
Dimo şi I. Krupenikov. Sub con- toriului, elaborează hărţi de soluri cut conceptul dokuceaevist că solul
ducerea lui N. Dimo, în anii de pentru un şir de foste raioane ad- reprezintă oglinda landşaftului. În
studenţie, el efectuează primele ministrative, acestea fiind însoţite opinia ilustrului pedolog român N.
investigaţii în cadrul Catedrei de de schiţe pedologice ştiinţific apro- Cernescu, harta de soluri este in-
Pedologie, acestea găsindu-şi fundate. E de menţionat faptul că strumentul perfect de raionare fizi-
reflectarea în teza de licenţă „So- asemenea materiale au constituit, cogeografică. A. Ursu stabileşte în

NR. 5(47) octombrie, 2009 47


Omagieri

cadrul a 14 raioane pedologice 80 contemporană” (1998), „Clasifica- ştiinţifice. Dl academician A. Ursu


de microraioane fizicogeografice rea solurilor Republicii Moldova” propagă în mass-media realizările
specifice, care se deosebesc prin (ed. a I-a 1999, ed. a II-a 2001). ştiinţifice din domeniul ecologiei,
condiţiile lor pedoecologice. În fie- În ultimii ani A. Ursu este preo- protecţiei naturii, folosirii raţionale
care din ele sunt descrise şi carac- cupat de perfecţionarea metodelor a resurselor funciare.
terizate detaliat particularităţile cli- de cartare a solurilor, de evaluarea A. Ursu a fondat şi amenajat
mei, relieful, rocile, vegetaţia, agri- agroecologică a solurilor. El a iniţi- în incinta Institutului „N. Dimo” un
cultura. În baza acestor parametri at studierea amplă a solurilor teh- Muzeu pedologic (care, cred, cu
se evaluează condiţiile pedoecolo- nogentransformate şi a căilor de timpul îi va purta numele), unde
gice ale agriculturii, la folosirea raţi- asanare a acestora. Recent expe- sunt prezentate toate tipurile şi
onală a solurilor şi la protecţia lor. rimentatul savant a elaborat clasi- subtipurile predominante de so-
Pedologii cunosc foarte bine ficarea modernă a solurilor din Re- luri, în formă de monolizi preparaţi
şi utilizează frecvent şi alte mo- publica Moldova, care ţine cont de de autor printr-o metodă originală,
nografii ale academicianului A. realizările actuale ale pedologiei şi brevetată. A organizat Laboratorul
Ursu: „Raionarea agropedologică ale altor ştiinţe conexe. Profesorul de Geografie şi Evoluţia Solurilor
a Moldovei” (1965, în colaborare), A. Ursu a ţinut cursuri de prelegeri în cadrul Institutului de Geografie
„Condiţiile naturale şi geografia în diverse universităţi, a fost con- al Academiei (1990).
solurilor Moldovei” (1977), „Pro- ducător al multor teze de licenţă. A fost conducător ştiinţific la
tecţia solurilor în condiţiile inten- În prezent academicianul A. şase doctoranzi şi al mai multor lu-
sificării agriculturii” (1988, coau- Ursu este preocupat în continuare crări de licenţă, consultant al unei
tor), „Atlasul solurilor din Moldova” de problemele genezei solurilor, teze de doctor habilitat. A publicat
(1988, coautor). Este autor şi coa- de computerizarea sistemului de 11 monografii, 6 hărţi pedologice,
utor a diverse îndrumări practice, caracterizare a solurilor, de cerce- peste 20 de broşuri şi buclete,
destinate institutelor de proiectări tarea şi evaluarea stării actuale a circa 20 de materiale instructive
şi producţiei agricole. învelişului de soluri în corelare cu şi didactice, 530 de lucrări ştiinţi-
Pe parcursul mai multor ani A. problemele ecologice şi de protec- fice. Mai cu seamă a crescut nu-
Ursu efectuează investigaţii în sco- ţie a mediului. A descris pentru pri- mărul publicaţiilor după ce autorul
pul stabilirii pretabilităţii solurilor ma dată în ţară vulcanii noroioşi. s-a concentrat totalmente asupra
pentru culturile pomiviticole în baza Savantul A. Ursu s-a manifestat propriilor investigaţii ştiinţifice. Ul-
cărora au fost elaborate îndrumări ca un capabil organizator al ştiinţei, timii 8 ani savantul a publicat 200
metodice speciale, el fiind membru ca vicedirector şi director al Insti- lucrări ştiinţifice, printre care mo-
al colegiului de redacţie al revistei tutului de Pedologie şi Agrochimie nografiile „Raioanele pedogeogra-
„Pomicultura şi viticultura”. „Nicolae Dimo”, director general al fice şi particularităţile regionale de
Sub conducerea ştiinţifică a lui AŞP „Fertilitate”. Aceste capacităţi utilizare şi protejare a solurilor”,
A. Ursu Institutul „N. Dimo” a des- au fost realizate pe parcursul a 14 „Solurile Moldovei”.
făşurat cercetări actuale şi multila- ani din plin în funcţia de Membru Este de la sine înţeles că nu
terale în domeniul genezei, carto- al Prezidiului A.Ş.R.M. şi acade- putem cuprinde în câteva pagini
grafiei, fizicii, chimiei, microbiolo- mician-coordonator al Secţiei de de revistă întreaga complexitate a
giei, eroziunii şi ameliorării soluri- Ştiinţe Biologice, Chimice şi Agri- acestei activităţi, nu doar excepţi-
lor. Sub conducerea sa nemijloci- cole (1986-2000), redactor-şef al onale din punctul de vedere al re-
tă, rezultatele acestor investigaţii Buletinului „Analele Academiei de alizării, ci şi extrem de necesare la
multianuale au fost generalizate şi ştiinţe a Republicii Moldova. Seria această răscruce de milenii, atât
sistematizate în monografia „Solu- Ştiinţe Biologice şi Chimice”. de primejdioasă pentru ştiinţa din
rile Moldovei”, care a apărut în trei A. Ursu a desfăşurat şi acti- republică în condiţiile actuale de
volume (1984-1986). Aceste volu- vităţi obşteşti, fiind membru al dezastru economic şi criză econo-
me reprezintă, de fapt, o enciclo- Consiliului Coordonator al Secţiei mică mondială.
pedie pedologică unică, în egală de Biochimie, Biofizică şi Chimi- Îl cunosc bine, deoarece am ac-
măsură necesară savanţilor, celor ce a Compuşilor Fiziologici Activi tivat împreună pe parcursul a 12
din producţie, studenţilor. a Academiei de Ştiinţe a fostei ani în cadrul Institutului „N. Dimo”
Editarea acestor opere a fost URSS, al Sectorului de Agrope- şi AŞP „Fertilitate”, iar în ultimii ani
şi rămâne un eveniment de impor- dologie de pe lângă Secţia de în prezidiul Societăţii Naţionale de
tanţă majoră în ştiinţa solului din Agricultură şi Chimizare a Acade- Ştiinţă a Solului. Este un om de rară
ţară, şi nu numai. Ele sunt alegoric miei Unionale de Ştiinţe Agricole. cultură, cumpătat la caracter, pose-
vorbind, „zestrea” solurilor Moldo- Timp de 15 ani a fost membru al dă o memorie fenomenală, recită
vei. În anii următori este coautor al Consiliului Societăţii Unionale a cu patos poezii (multe dintre care,
monografiilor „Conservarea soluri- Pedologilor din fosta URSS, actu- bănuiesc, sunt proprii), inclusiv
lor în condiţiile agriculturii intensi- almente este membru de Onoare din repertoriul marelui actor român
ve” (1996). „Degradarea solurilor al Societăţii Naţionale Române de Constantin Tănase, este un bun cu-
şi deşertificarea” (2000). Publică, Ştiinţă a Solului, Societăţilor pedo- noscător al folclorului român.
de asemenea, ca singur autor, logilor din Rusia şi Ucraina. Este Cu prilejul jubileului, îi dorim
„Pământul, principala bogăţie na- preşedinte al diferitelor consilii re- academicianului Andrei Ursu multă
turală a Moldovei” (2000), „Evo- publicane tehnico-ştiinţifice; este sănătate, noi realizări ştiinţifice, să
luţia nomenclatorului şi problema membru al mai multor consilii spe- rămână în continuare activ, aşa cum
clasificării solurilor în pedologia cializate pentru conferirea titlurilor îl cunoaştem noi, colegii şi prietenii.

48 NR. 5(47) octombrie, 2009