Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ştiinţa, 2019
CZU 913(478)(075.3)
G 31
Elaborat conform curriculumului disciplinar în vigoare şi aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei (nr. 645 din
20 iunie 2013). Editat din sursele financiare bugetare.
Comisia de evaluare: Anatolie Puţuntică, doctor în geografie, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din
Tiraspol (cu sediul la Chişinău); Nina Mihalache, profesor şcolar, grad didactic întâi, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”,
Bălţi; Iordan Casapu, profesor şcolar, grad didactic superior, Liceul Teoretic „Ion Creangă”, Chişinău
Recenzenţi: Mihai Coşcodan, doctor în geografie, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova; Vladimir
Guţu, doctor habilitat în pedagogie, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova; Tatiana Baciu, doctor în
psihologie, conferenţiar universitar, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”; Tatiana Cartaleanu, doctor în fi-
lologie, conferenţiar universitar, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”; Alexei Colîbneac, profesor universitar,
Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Maestru în Arte
DIFUZARE:
ÎM Societatea de Distribuţie a Cărţii PRO-NOI,
str. Alba-Iulia, nr. 75; bloc Q; MD-2071, Chişinău, Republica Moldova;
tel.: (+373 22) 51-68-17; fax: (+373 22) 58-02-68;
e-mail: info@pronoi.md; www.pronoi.md
TEMA
TERITORIUL ŞI POZIŢIA FIZICO-GEOGRAFICĂ
Formulează cât mai multe idei privind poziţia fizico-geografică a ţării noas-
tre, studiind Harta fizică a Europei (fig. 2).
Ţara noastră se învecinează la vest cu România, iar la nord, est şi sud – cu Ucraina. Fronti-
era cu România se întinde aproape integral pe râul Prut, până la gura de vărsare a acestuia
Fig. 1. Gura de vărsare a râului Prut în fluviul Dunărea, care delimitează extremitatea de sud a Republicii Moldova
6
POZIŢIA FIZICO-GEOGRAFICĂ, STRUCTURA GEOLOGICĂ ŞI RELIEFUL
0 250 500 1 000 1 500 km
Insulele Svalbard
/(*(1'Ĉ I
Scala înălţimilor şi adâncimilor
peste 6 000 200–500
6 000–3 000 500–1 000
3 000–1 000 1 000–2 000
1 000–500 2 000–3 000
3000
km 500–0 3 000–4 000
sub 0 4 000–5 000
0–200 peste 5 000
Groenlanda
km
2500
La vest de La est de
Greenwich Greenwich km
2000
Islanda
Reykjavik Suedia
Finlanda
m
60º 1500 k
Norvegia Helsinki
Oslo Stockholm
Tallinn Moscova
c
1000 km
t i
Riga Kazahstan º
Federaţia Rusă 45
a n
Belarus Ma
500 km
Dublin Marea Britanie Varşovia rea
Irlanda Berlin Ca
Polonia Kiev sp
Londra
O c e a n u l
Ucraina ic
Germania
Cehia Baku ă
Chişinău Tbilisi
Bruxelles Praga Georgia Azerbaidjan
Paris R. Moldova
Viena România ră
Berna Austria Ungaria eag Erevan
Bucureşti
ea N
45º
Franţa Iran
Mar
Belgrad Bulgaria
Serbia Sofia Ankara
15º
Italia Turcia Baghdad 45º
Roma Irak
a
în fluviul Dunărea, apoi, pe o distanţă de circa 1 km, graniţa trece pe Dunăre (fig. 1). Fronti-
era cu Ucraina se desfăşoară predominant pe uscat şi doar un sector mic – pe fluviul Nistru.
7
P
Naslavcea
o 8
d
BRICENI
ovei de Nord
&
Criva
Mold i
işul ş
Pod
&
5
ăL
u
QD
SOROCA
&LX
U
&
l
XE
KX
P
RO
WD
U
P
o
350 m
$
d
D. Vădeni
o
i ş
Câmpia Bălţilor
u
L. Costești-
o
339 m
,
Stânca
N
BĂLŢI D. Rădoaia
l
5
Pru
i s
Dealurile
i
Câ ui de
t
ul
Ciulucurilor
t r
e
mp M
1
349 m
2
i
u
ia ijlo
388 m D. Rediul
D. Măgura
l u
$
P
c
i
407 m o ORHEI
Onești
0
D. Veveriţa di
şu
429 m Bâ
c Ich
l Co
el
D. Bălăneşti
Æ
drilor
Câ
CHIŞINĂU
mp
ia
Bâc
1
Ni
TIGHINA
str
ulu
TIRASPOL
i
,
I nf
Co
/(*(1'Ĉ
er
g
$
âln
io
r
ic
1LVWUXOXL
Câ
301m
Puncte extreme D. Lărguţa
Altitudinea reliefului
lui
Tigheciului
Colinele
ugu
< 100 m
$
1
Ialp
,
100–200 m
&RJkOQLF
pia
200–300 m
$
Câm
300–400 m 5
CAHUL
&
400–500 m L. Manta
500–1 000 m 8 ră
L. Sasâc e ag
> 1 000 m (Cunduc)
eaN
L. Beleu
ar
M
/,DOS
Giurgiulești
0 10 20 40 60 80 km UHD
QăUHD 'X
Qă
'X
XJ
8
Ora oficială a Republicii Moldova este cu două ore
9
Fig. 5. Nistrul în apropiere de punctul extrem de nord – satul Naslavcea, raionul Ocniţa. În limitele ţării, lungimea fluviului constituie 660 km.
10
2
TEMA
UNITĂŢILE STRUCTURALE
1. Aminteşte-ţi ce reprezintă o platformă, un scut şi o regiune de orogen.
2. Află, din textul de mai jos, ce unităţi structurale stau la baza teritoriului
ţării noastre. Identifică poziţia lor pe hartă (fig. 7).
Fig. 6. Afloriment de roci cristaline ale Scutului Cristalin Ucrainean în cariera din apropierea satului Cosăuţi, raionul Soroca
11
25 0 25 km TERMENI-CHEIE
Sc
utu
Soroca lC
ris
tal Fractură tectonică –
in
Pl
Uc
rai ruptură, în plan verti-
M
at
ne cal sau oblic, a scoarţei
Bălţi an
o
fo
terestre, determinată de
ld
Rezina
rm
mişcări cu direcţii diferi-
ov
a
te ale acesteia.
en Orhei
ea
Ungheni sc
ă
Chişinău
/(*(1'Ĉ Hânceşti Tighina
Unităţi structurale
Căuşeni
Platforma Moldovenească
Platforma Scitică
Scutul Cristalin Ucrainean Comrat
Fracturi tectonice:
Depresiuni tectonice
1 – Ştefăneşti-Visoca Cahul Precarpatică
Taraclia
că a
2 – Răuţel
Sc form
4 – a Nistrului
at
Pl
de Est. Aceasta cuprinde, în limitele ţării, două unităţi distincte: Scutul Cristalin Ucrainean
şi Platforma Moldovenească.
Scutul Cristalin Ucrainean ocupă o fâşie îngustă în partea de nord-est, fiind delimitat
de Platforma Moldovenească prin fractura tectonică a Nistrului (fig. 7). Scutul s-a format
în cele mai vechi ere geologice: arhaică şi proterozoică. (Identifică vârsta Scutului Cristalin
Ucrainean după tabelul 2.) Rocile scutului apar la suprafaţă în valea fluviului Nistru lângă
satul Cosăuţi, în amonte de oraşul Soroca (fig. 6).
Platforma Moldovenească se extinde de la extremitatea de nord a ţării până la
fractura tectonică Baimaclia în sud (fig. 7). Ea are un fundament din roci cristaline mag-
matice şi metamorfice (granit, gnaise, şisturi cristaline ş.a.) cu o vârstă de circa 2,6 mi-
liarde de ani, acoperit de o cuvertură sedimentară. Fundamentul platformei coboară
de la nord-est spre sud-vest, iar grosimea cuverturii sedimentare creşte de la nord spre
sud. Rocile sedimentare ale acesteia – gresii (fig. 8), argile, calcare, marne, nisipuri ş.a. –
s-au acumulat în urma numeroaselor coborâri ale teritoriului sub apele mării (fig. 9 şi
tab. 2).
Platforma Scitică are un fundament alcătuit din șisturi cristaline mai vechi decât Pa-
leozoicul. Fundamentul este acoperit de roci sedimentare acumulate în erele paleozoică
şi îndeosebi în cele mezozoică şi neozoică (fig. 9). Grosimea cuverturii sedimentare vari-
ază de la 500 la peste 2 000 m.
12
P l a t f o r m a M o l d o v e n e a s c ă Platforma Scitică
Râul Cogâlnic
Râul Nistru
Râul Ialpug
Râul Răut
Râul Cahul
Râul Bâc
A B
m
250
0
–250
–500
Cuaternar
–1 000
Neogen
Paleogen
Mezozoic
–2 000 Paleozoic
Arhaic-proterozoic
circa
Paleozoică 570–230 Calcare, argile, ghips ş.a.
circa
Arhaică şi Gnaise, şisturi cristaline, granit,
proterozoică 3 000– gresii ş.a.
570
13
Identifică pe Harta tectonică (fig. 7) depresiu- TERMENI-CHEIE
nile tectonice menţionate în textul de mai jos.
Regiune de orogen – regi-
Mişcările diferenţiate ale scoarţei terestre din Mezo- une instabilă a scoarţei
zoic şi Neozoic au contribuit la formarea în cadrul plat- terestre care, în urma
unor mişcări tectonice
formelor a unor depresiuni tectonice – regiuni mai intense, se transformă
adâncite, comparativ cu cele din jur, în care se înregis- într-un lanţ muntos.
trează creşterea grosimii cuverturii sedimentare.
Aceste mişcări diferenţiate sunt generate predomi-
nant de presiunea exercitată asupra marginii platfor- ESTE BINE SĂ ŞTII
melor de regiunile de orogen vecine. Ele contribuie
Gresia de Cosăuţi este
la apariţia unor fracturi în scoarţa terestră şi determină
una dintre cele mai vechi
specificul repartiţiei substanţelor minerale utile şi for- roci sedimentare, fiind
marea reliefului actual. alcătuită din cuarţ şi alte
În concluzie, constatăm că situarea teritoriului Re- minerale. Ea s-a format
publicii Moldova pe cele două platforme determină acum 670–590 milioane
de ani prin sedimenta-
specificul evoluţiei şi al structurii geologice a teritoriu- rea şi cimentarea materi-
lui, precum şi formarea unui relief slab fragmentat de alului erodat de pe Scutul
câmpie şi podiş. Cristalin Ucrainean. Este
un material de construc-
ţie cu utilizări diverse.
14
3
TEMA
EVOLUŢIA ŞI STRUCTURA
GEOLOGICĂ A TERITORIULUI
1. Expune-ţi opinia privind importanţa cunoaşterii trecutului geologic al terito-
riului ţării noastre.
2. Ce roci şi minerale ai observat în localitatea natală? Pentru ce se utilizează
ele? Prin ce se deosebesc rocile de minerale?
Studiind textul ce urmează, tabelul 2 şi harta din figura 11, identifică rocile şi ză-
cămintele care s-au format în diferite ere geologice.
2 ROCI DE VÂRSTĂ ARHAICĂ ŞI PROTEROZOICĂ. Cele mai vechi roci s-au format în
Arhaic şi până la mijlocul Proterozoicului, ca urmare a unor procese vulcanice active. Ele
sunt reprezentate de roci cristaline de origine magmatică (de exemplu, granit) şi meta-
morfică (gnaise, şisturi cristaline). Aceste roci alcătuiesc Scutul Cristalin Ucrainean şi fun-
damentul Platformei Moldoveneşti. Ele apar la suprafaţă în nord-estul ţării, în valea fluviu-
lui Nistru (fig. 10). Peste rocile cristaline se suprapun depozitele cuverturii sedimentare a
platformelor. Baza cuverturii sedimentare a Platformei Moldoveneşti este constituită din
gresii şi argile, acumulate la sfârşitul Proterozoicului, în condiţii maritime. Ele sunt dez-
golite în valea Nistrului, de la satul Naslavcea şi până la oraşul Camenca.
Rocile de această vârstă sunt valorificate în câteva zăcăminte: la Cosăuţi (raionul So-
roca) – granit, gnaise, şisturi cristaline şi gresii; la Egoreni (raionul Soroca) şi Vălcineţ
15
În depozitele de argi-
le de lângă oraşul Otaci
(raionul Ocniţa), formate
Hâncești acum 650-600 milioane
de ani, au fost găsite cele
mai vechi urme de orga-
/(*(1'Ĉ nisme de pe teritoriul
Vârsta rocilor Republicii Moldova –
Neogenul târziu alge marine, care repre-
zintă „prima filă” a vieţii
pe acest teritoriu.
4 ROCI DE VÂRSTĂ MEZOZOICĂ. În cea mai mare parte a erei mezozoice, teritoriul
s-a dezvoltat în condiţii de uscat, cu excepția extremităţii sudice, care era acoperită de
mare. Aici s-au format depozite marine cu grosime mare (de 2 000–2 500 m): gresii, argi-
le, calcare ş.a., care se află la adâncimi mari. La sfârşitul perioadei cretacice, marea aco-
peră aproape tot teritoriul şi, în condiţiile unei clime calde, se acumulează depozite ma-
16
POZIŢIA FIZICO-GEOGRAFICĂ, STRUCTURA GEOLOGICĂ ŞI RELIEFUL
Naslavcea
Codreni
Ocniţa Vălcineţ ESTE BINE SĂ ŞTII I
Beleavinţi
Drepcăuţi Gordineşti Cosăuţi
Criva
Feteşti Brânzeni Egoreni Camenca
În era mezozoică aveau
Drochia
Sănătăuca
o răspândire largă, in-
Râşcani
Floreşti Gvozdova clusiv pe teritoriul ţării
Duruitoarea Lipceni Hârjău
Cobani
Alexăndreni
Râbniţa
noastre, nişte animale
Rezina
Balatina
Saharna Ghidirim
de dimensiuni gigantice,
dintre care cei mai mari
Nicolaevca erau dinozaurii. Unele
Nouă Hârbovăţ
Brăneşti Maşcăuţi animale atingeau o lun-
Micăuţi Cricova Grigoriopol
Ghidighici
Goian gime de 20–30 m şi o
Speia
Chişinău greutate de 50 tone.
Bubuieci
Cobusca
Mălăieşti Ele trăiau atât pe uscat,
/(*(1'Ĉ Mileştii Mici
Varniţa Sucleia cât şi în mediul marin;
Zăcăminte unele erau chiar zbură-
Calcare pentru blocuri toare. Se presupune că
Calcare pentru piatră brută apariţia lor a fost deter-
Calcare pentru industria cimentului Comrat Cărbune minată de prezenţa pe
Argile pentru cărămidă şi ţiglă Gaze naturale
Victorovca
Petrol
uscat a vegetaţiei foarte
Argile pentru ceramică Ceadâr-Lunga
rine, în special calcare, marnă şi cretă (de aici provine şi denumirea perioadei). În cadrul
acestor depozite se întâlnesc şi concreţiuni de silex (cremene), o rocă dură, care în Epoca
de Piatră era folosită de către strămoşii noştri pentru unelte de muncă şi de luptă. Aces-
tea ies la suprafaţă în valea Nistrului, de la Naslavcea până la Camenca (fig. 12), şi în valea
Prutului, de la Criva până la gura râului Racovăţ (fig. 10).
Fig.12. Aflorimentul calcarelor cretacice şi neogene în „Râpa lui Bechir”, în aval de oraşul Soroca
17
ESTE BINE SĂ ŞTII
La mijlocul perioadei ne-
ogene, acum 15 milioane
de ani, s-a produs extinde-
rea spre nord a Mării Sar
maţiene, care a acoperit o
parte din sud-estul Euro-
pei. În condiţii de climă
tropicală şi mare puţin
adâncă, s-a dezvoltat o lu-
Fig.13. Schelet de dinoteriu gigantic me organică bogată (alge,
meduze, corali, peşti ş.a.) şi
5 ROCILE DE VÂRSTĂ NEOZOICĂ au cea mai largă răs- s-au acumulat depozite de
pândire pe teritoriul ţării. În perioada paleogenă, teri- calcare, nisipuri, argile ş.a.
toriul s-a dezvoltat în condiţii continentale şi doar în ju- Pe teritoriul ţării noastre
mătatea sudică a avut loc o înaintare a mării. Ca rezultat, au fost găsite câteva frag-
s-au acumulat argile, calcare şi alte roci (tab. 2). mente ale scheletului de
Cel mai mare rol în formarea reliefului şi a peisajelor geo dinoteriu gigantic – ma-
mifer fosil înrudit cu ele-
grafice, în ansamblu, revine rocilor de vârstă neogenă, acu-
fantul actual, care a apă-
mulate în condiţii predominant maritime, cu climă tropica- rut acum circa 20 milioane
lă. La începutul Neogenului nordul teritoriului a fost acoperit de ani şi a dispărut com-
de mare şi s-au format depozite de argile nisipoase, marnă, plet circa 2 milioane de ani
calcare şi ghips, care apar la suprafaţă mai ales în valea râ- în urmă. Dinoterii erau ani-
ului Prut şi în văile unor afluenţi ai acestuia (fig. 10). Astfel, male erbivore şi atingeau o
pe teritoriul de azi al satelor Criva şi Drepcăuţi (raionul Bri- masă de 6–7 tone. La Mu-
ceni) s-au acumulat depozite mari de ghips, iar în bazinele zeul Naţional de Etnogra-
fie şi Istorie Naturală din
afluenţilor Larga, Vilia, Draghişte, Racovăţ, Ciuhur şi Camen-
Chişinău este expus sche-
ca – calcar recifal (fig. 14) şi argile. La mijlocul perioadei neo letul unui dinoteriu desco-
gene, Marea Sarmaţiană a acoperit întreg teritoriul de azi al perit în anul 1966 lângă sa-
ţării, acumulându-se depozite de argile, nisipuri şi calcare. tul Pripiceni-Răzeşi, raionul
Azi, acestea sunt folosite ca blocuri la construirea clădirilor, Rezina (fig. 13).
ca piatră pentru fundamente, la acoperirea drumurilor etc.
Fig. 14. Recif calcaros în valea râului Draghişte (satul Feteşti, raionul Edineţ)
18
Acum circa 4-5 milioane de ani, partea de sud a teri-
19
4
TEMA
CARACTERIZAREA GENERALĂ A RELIEFULUI
1. Aminteşte-ţi: a) ce se numeşte relief; b) ce câmpii şi podişuri din Eurasia
cunoşti.
2. Studiind textul de mai jos, identifică exemple ce reflectă importanţa relie-
fului pentru componentele naturii şi pentru activitatea umană.
1 UNITĂŢILE MARI DE RELIEF. În cadrul Câmpiei Europei de Est, unde este situată şi
ţara noastră, se întâlnesc diferite unităţi şi forme de relief. Spaţiul dintre râurile Nistru
şi Prut se încadrează în Podişul Moldovei, care se extinde de la Carpaţii Orientali în vest
până la Nistru în est. În partea stângă a Nistrului ajung ramurile de sud-vest ale Podişului
Podoliei. Pe toată întinderea acestor unităţi mari de relief se întâlnesc diferite forme de
relief: podişuri, câmpii, dealuri (fig. 15), coline ş.a.
TERMENI-CHEIE
20
2 ALTITUDINEA ABSOLUTĂ a teritoriului variază de la
21
Fig. 17. Relief fragmentat din Podişul Nistrului
22
5
TEMA
PROCESELE DE MODELARE A RELIEFULUI.
PROCESELE ENDOGENE
1. Aminteşte-ţi factorii şi procesele ce determină formarea reliefului Terrei.
2. Enumeră regiunile din Eurasia unde se manifestă mişcări tectonice active.
Relieful actual al teritoriului Republicii Moldova s-a format în urma interacţiunii proceselor
endogene şi a celor exogene. Procesele endogene sunt determinate de energia internă a Pă-
mântului şi cuprind mişcările tectonice ale scoarţei terestre şi cutremurele de pământ (seismele).
1 MIŞCĂRILE TECTONICE. După vârstă şi rolul lor în formarea reliefului, se disting miş-
cări tectonice vechi şi mişcări tectonice noi.
Mişcările tectonice vechi se consideră mişcările care s-au produs până în perioada
neogenă. Fiind foarte vechi, acestea au jucat un rol semnificativ doar în formarea unită-
ţilor mari ale reliefului actual al teritoriului ţării.
Mişcările tectonice noi se manifestă începând cu perioada neogenă şi continuă
în prezent. Ele, deopotrivă cu procesele exogene, joacă un rol important în formarea şi
diferenţierea principalelor unităţi de relief ale teritoriului ţării.
Studiind schema din figura 18 şi Harta tectonică (fig. 7), relatează despre tipurile
de mişcări tectonice noi de pe teritoriul ţării şi consecinţele acestora.
23
25 0 25 km
24
POZIŢIA FIZICO-GEOGRAFICĂ, STRUCTURA GEOLOGICĂ ŞI RELIEFUL
I
25 0 25 km
Mălăieşti
Bălţi
Pârliţa Orhei
Chişinău
Bărboieni Tighina
Constantineşti
Localităţi cu Cahul
vulcani noroioşi
Fig. 21. Con de vulcan noroios erodat (satul Bărboieni, raionul Nisporeni) Fig. 22. Harta vulcanilor noroioşi
1 Explică care au fost consecinţele miş- seism acest grup s-ar afla într-o clădi-
cărilor tectonice noi din perioadele re înaltă sau în stradă.
neogenă şi cuaternară. 4 Elaborează un plan de acţiuni al fami-
2 Discută cu colegii despre consecinţele liei tale în scopul pregătirii pentru de-
cutremurelor de pământ pentru com- clanşarea unui seism.
ponentele naturii şi societatea umană. 5 * Alcătuieşte o prezentare (electronică
3 Descrie comportamentul adecvat al ori pe poster) pe tema: „Procesele en-
conducătorului unui grup de copii, dogene de formare a reliefului Repu-
dacă în momentul declanşării unui blicii Moldova”.
25
6
TEMA
PROCESELE EXOGENE
Aminteşte-ţi câteva exemple ce reflectă rolul energiei solare, al apei şi al vân-
tului în modelarea reliefului.
Fig. 23. Ravenă pe versantul stâng al lacului Cahul, lângă satul Etulia Nouă, UTA Găgăuzia (monument geologic)
26
POZIŢIA FIZICO-GEOGRAFICĂ, STRUCTURA GEOLOGICĂ ŞI RELIEFUL
I
a b
Fig. 24. Hârtoape în Podişul Codrilor: a) satul Onişcani, raionul Călăraşi; b) satul Budăi, raionul Teleneşti
27
Fig. 25. Procese de surpare în defileul râului Racovăţ în apropiere de localitatea Brânzeni, raionul Edineţ
Defileu mată, de regulă, în calcare, având Ciuhur ş.a., valea Răutului în aval
fundul uneori ocupat integral de apă de Orhei (fig. 26) ş.a.
vale largă, cu versanţi relativ do- Văile râurilor Prut (în aval de
Trape- moli, având fundul plat şi lunca Costeşti), Nistru (în aval de Dubă-
zoidală bine dezvoltată sari), Cogâlnic, Ialpug ş.a.
Fig. 27. Tipuri de văi fluviale
28
POZIŢIA FIZICO-GEOGRAFICĂ, STRUCTURA GEOLOGICĂ ŞI RELIEFUL
I
Fig. 28. Peştera în ghips „Emil Racoviţă” – monument al naturii protejat de stat. Secvenţe
4 PROCESELE CARSTICE se dezvoltă acolo unde există roci uşor solubile: calcare, ghips ş.a.
Ele se manifestă atât la suprafaţa scoarţei terestre, cât şi în interiorul acesteia. În depozite-
le de calcare, cu o largă răspândire în regiunile de nord şi
centrală ale ţării, s-au format numeroase forme carstice – TERMENI-CHEIE
peşteri şi grote. Dintre cele mai cunoscute sunt peştera
de lângă satul Rudi (raionul Soroca), „Peştera Surprize- Proces carstic– proces
lor” (de lângă oraşul Criuleni), peşterile din valea Răutului de dizolvare a rocilor so-
(în aval de oraşul Orhei), grotele din văile râurilor Ciuhur, lubile (calcare, ghips ş.a.),
Draghişte etc. În depozitele de ghips din preajma sate- de eroziune şi depunere a
substanţelor dizolvate, ce
lor Criva şi Drepcăuţi din raionul Briceni s-a format una conduce la formarea relie-
dintre cele mai mari peşteri de ghips din Europa, cunos- fului carstic.
cută sub numele de Peştera „Emil Racoviţă” (fig. 28).
29
7
TEMA
UNITĂŢILE DE RELIEF
1. Enumeră formele de relief care se întâlnesc pe teritoriul ţării noastre.
2. Distinge deosebirea dintre noţiunile „formă de relief ” şi „unitate de relief ”,
studiind textul de mai jos şi Harta fizică (fig. 3).
Fig. 29. Privire spre Dealul Bălăneşti (429 m) din Podişul Codrilor
30
POZIŢIA FIZICO-GEOGRAFICĂ, STRUCTURA GEOLOGICĂ ŞI RELIEFUL
I
Fig. 30. Peisaj de toltre în valea râului Draghişte (satul Feteşti, raionul Edineţ)
31
chei, cu versanţi abrupţi, stâncoşi, cu numeroase grote şi peşteri. Aici sunt răspândite proce-
sele carstice în calcare, marne şi, mai izolat, în ghips, cea mai mare fiind peştera „Emil Racovi-
ţă”. Regiunea are un aspect pitoresc, fiind foarte atractivă pentru turism. Podişul Moldovei de
Nord oferă condiţii favorabile pentru activitatea umană, fiind dens populat şi intens valorificat.
Podişul Podoliei (fig. 3) este reprezentat prin ramurile de sud-vest, iar cea mai mare
parte se desfăşoară în Ucraina. În sectorul din ţara noastră altitudinea maximă atinge
273 m în apropierea satului Plopi, raionul Râbnița. Prezenţa calcarelor favorizează pro-
cesele carstice şi formarea văilor fluviale adânci şi înguste: canionul Nistrului şi defile-
uri şi chei ale afluenţilor săi. Limita vestică a podişului este valea fluviului Nistru, cu tera-
se care coboară în trepte. Văile deosebit de pitoreşti sunt populate din timpuri vechi, fi-
ind foarte atractive şi pentru turism. Teritoriul podişului este favorabil pentru valorifica-
rea agricolă, cu excepţia versanţilor abrupţi.
Dealurile Ciulucurilor (fig. 3) au un relief reprezentat de dealuri cu altitudini de
250–300 m, iar Dealul Rediului atinge 349 m. Procesele de eroziune şi alunecări de teren
sunt intense, de aceea relieful este puternic fragmentat. Dealurile au formă de măguri –
masive conice, relativ izolate.
3 CARACTERIZAREA CÂMPIILOR. Câmpiile ocupă circa 1/3 din teritoriul ţării, prepon-
derent în părţile de sud şi de sud-est. În funcţie de criteriul genetic, predomină câmpiile
deluroase, care au un relief mai afectat de procesele de modelare şi mai fragmentat. Relieful
câmpiilor fluviale este mai puţin afectat de procesele de modelare şi mai slab fragmentat.
32
Tabelul 4. Caracteristicile Câmpiei Moldovei de Sud şi ale Câmpiei Nistrului Inferior
1 Caracterizează o formă de relief din 4 Enumeră cât mai multe deosebiri din-
localitate conform algoritmului. tre Câmpia Bălţilor, Câmpia Prutului
de Mijloc şi Câmpia Prutului Inferior.
2 Determină coordonatele geografice
ale Dealului Lărguţa, aplicând reţea- 5 * Alcătuieşte o prezentare (electronică
ua de grade a Hărţii fizice (fig. 3). ori pe un poster) pe tema: „Influen-
ţa reliefului localităţii natale asupra
3 Argumentează cauzele răspândirii largi componentelor naturii şi a activităţii
a hârtoapelor în Podişul Codrilor. umane”.
33
AUTOEVALUARE
I. Doi „De ce?“ III. Argumentează, generalizează
1. De ce pe teritoriul ţării s-au format 1. Argumentează, prin câteva exemple,
depresiuni tectonice? rolul poziţiei fizico-geografice a Re-
2. De ce alunecările de teren sunt mai publicii Moldova pentru componen-
frecvente în podişuri? tele naturii.
2. Expune, într-o jumătate de pagină, ro-
II. Analizează, clasifică, aplică lul cunoaşterii structurii scoarţei te-
1. Verifică cât de bine cunoști poziţia unor restre a teritoriului ţării noastre pen-
elemente geografice, plasând (fără a tru viaţa şi activitatea umană.
consulta harta fizică) pe harta-contur:
ţările: România, Ucraina; IV. Încearcă. Este interesant!
punctele extreme: Naslavcea, Criva, Completând grila, vei obţine pe verticală
Palanca, Giurgiuleşti; denumirea unei specialităţi geografice.
râurile: Nistru, Prut, Bâc; 1. Procese de formare şi modelare a re-
unităţile structurale: Scutul Cristalin liefului.
Ucrainean, Platforma Moldoveneas- 2. Procese exogene de formare şi mo-
că, Platforma Scitică; delare a reliefului, prin dizolvarea ro-
podişurile: Moldovei de Nord, Podoli- cilor sub influenţa apei.
ei, Nistrului, Codrilor; 3, 7. Formă de relief fluvial.
dealurile: Bălăneşti, Veveriţa, Măgura, 4. Fenomene tectonice specifice terito-
Vădeni, Rediul, Rădoaia, Lărguţa; riului ţării noastre.
câmpiile: Prutului de Mijloc, Bălţi- 5. Proces exogen de formare şi modela-
lor, Prutului Inferior, Nistrului Inferior, re a reliefului foarte răspândit pe te-
Moldovei de Sud. ritoriul ţării.
6, 10. Formă de relief carstic.
2. Clasifică, conform principalului factor 8. Formă de relief apărută ca rezultat al
de formare, formele de relief: ravenă, proceselor erozionale şi ale celor gra-
peşteră, terasă, canion, hârtop, grotă. vitaţionale.
3. Determină coordonatele geografice 9. Procese gravitaţionale.
ale Dealului Vădeni, aplicând reţeaua 11. Rocă, umezirea în exces a căreia pro-
de grade a Hărţii fizice. voacă declanşarea alunecărilor de teren.
1 G
2 R
3 N
4 S
5 Z
6 Ş
7 F
8 H
9 U D T
10 O
11 A
34
CAPITOLUL
II
CLIMA ŞI APELE
Teritoriul Republicii Moldova, numit „plai însorit”, este si-
tuat în zona climatică temperată de nord, având o climă
temperat-continentală. Aceasta se caracterizează prin veri
lungi şi calde, ierni relativ scurte şi blânde, iar primăvara
şi toamna sunt anotimpuri de tranziţie, cu o durată şi o
stare a vremii instabilă. Clima influenţează, în mod consi-
derabil, rocile, apa, vegetaţia, lumea animală, solul,
precum şi activitatea umană.
Apele ţării noastre sunt reprezentate de râuri, lacuri,
bălţi, mlaştini şi ape subterane. Informaţii preţioase
despre apele acestui teritoriu se găsesc chiar şi în lu-
crările învăţaţilor antici (Herodot, Strabo, Pliniu cel Bă-
trân), ale unor cronicari (Grigore Ureche, Miron Cos-
tin, Ion Neculce), dar îndeosebi în lucrarea lui Dimitrie
Cantemir „Descrierea Moldovei”, tipărită în anul 1716.
Volumul apelor de suprafaţă este relativ mic, ca re-
zultat al cantităţii reduse de precipitaţii atmosferice
şi al evaporării intense în perioada caldă
a anului. Gradul de asigurare cu apă este,
în ansamblu, insuficient, de aceea este
necesară realizarea unor măsuri adec-
vate de protecţie şi de creştere a volu-
mului resurselor de apă.
TEMA
FACTORII DE FORMARE A CLIMEI
Aminteşte-ţi: a) ce tipuri genetice de mase de aer formează clima Eurasiei;
b) în ce zone climatice este situată Eurasia.
36
CLIMA ŞI APELE
Briceni
Naslavcea
50 25 0 50 km ESTE BINE SĂ ŞTII
Criva
Soroca
46 Pe teritoriul Republicii
110 Moldova durata strălu
48
195 cirii soarelui este relativ
0
0
210
mare: 1 950 de ore pe an
Rezina Râbniţa
II
Bălţi 50
112 în partea de nord şi
2 150 de ore în cea de
sud (fig. 33). Valorile
Orhei lunare variază de la
Ungheni
Străşeni
2100 70 de ore în luna decem-
52
Localităţi Palanca
2150
Durata strălucirii
soarelui (ore/an) Comrat cole iubitoare de căldură
Bilanţul radiativ (viţa-de-vie, pomii fruc-
(kcal/cm2) tiferi, tutunul, soia ş.a.),
Cahul
Radiaţia solară pentru producerea ener-
52
Studiind textul de mai jos, formulează concluzii privind influenţa diferitor mase
de aer de pe teritoriul ţării asupra caracteristicilor vremii.
37
70° 60° 40° 20° 0° 20° 40° 60° 80° 90°
Arctic
al
au fost efectuate la Chişi-
nt
50°
ine
nău în anul 1844. Următoa-
nt
50°
-co
Tem rele posturi de observaţii
rat
pe
rat
meteorologice au fost des-
pe
-m
m
ari
tim
chise la Briceni (1887), So-
Te
40°
roca (1890), Comrat (1892),
40°
30°
al-m tal
op rologic de Stat dispune de
30°
Tr
ic
Tabelul 5. Influenţa unor factori fizico-geografici asupra climei teritoriului Republicii Moldova
38
CLIMA ŞI APELE
II
În perioada contemporană, o influenţă tot mai mare asupra climei o exercită activita-
tea omului. La încălzirea globală a climei contribuie industria şi transporturile prin emi-
sia în cantităţi crescânde a dioxidului de carbon şi a altor gaze, precum şi defrişările ma-
sive şi alte activităţi. Desecările, construirea localităţilor, creşterea volumului de deşeuri,
incendiile frecvente şi alţi factori duc la modificarea climei în plan regional şi local.
39
9
TEMA
ELEMENTELE CLIMATICE Precipitaţii, mm
90
T, 0C
20
80
15
70
atmosferice? 20
-5
10
a. Briceni
(zilnic şi anual) sub influenţa factorilor de formare a cli-
mei. Valorile medii lunare şi cele medii anuale ale tem- Precipitaţii, mm
80
T, 0C
40 15
1. Identifică variaţia temperaturilor medii luna 30
re ale aerului la staţiile meteorologice Briceni, 10
80
20
70
60 15
50
10
40
30 5
20
0
10
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII -5
c. Cahul
40
CLIMA ŞI APELE
N30
-5 Naslavcea NV 25
20
NE
600 Briceni
15
10
Criva
600
5
V 29 E
Soroca
550
SV SE
S II
N 30
-4
+2 Râbniţa NV 25 NE
0 Bălţi
20
15
Rezina 10
550
60
5
-4 V 21 E
N 30 +20
+2
25 SV SE
NE
0
NV
20
Orhei S
600
15
10 -4 600
550
5
V 42 E
Ungheni
+2
SV SE Străşeni
-4
55
1
-3
+20
0
Chişinău
/(*(1'Ĉ Tiraspol
Hânceşti Tighina
+2
Frontiera de stat -3
1
Temperatura Căuşeni
medie a lunii iulie +21 0
Temperatura 50
55
+2
-3
1
Palanca
Cantitatea medie anuală
de precipitaţii (mm) Comrat
N 30
peste 600 25
NV NE
550–600 20
-3
15
500–550 10
sub 500 5
V 18 E
Roza-vânturilor:
Ponderea direcţiei
vânturilor (% din total pe an) Cahul SV SE
S
Cifrele din cerc reprezintă
+22
numărul zilelor
calmului atmosferic
+22
Giurgiuleşti
50 25 0 50 km
41
Diferenţieri sezoniere accentuate au temperaturile
maxime şi cele minime absolute ale aerului. Acestea va RECORDURI
riază şi în funcţie de latitudinea geografică. Valorile mari
Temperatura maximă ab
ale amplitudinilor medii anuale ale temperaturii aerului
solută (42,4 oC) pe teritoriul
reflectă caracterul continental al climei. ţării a fost înregistrată la
7 august 2012 în oraşul Făleşti,
2 PRESIUNEA ATMOSFERICĂ variază în funcţie de iar cea minimă absolută
temperatura aerului, circulaţia atmosferică, specificul re- (–35,5 oC) – în ianuarie 1963
în s. Brătuşeni, rn. Edineţ.
liefului şi de alţi factori. În troposfera din zona climatică
temperată (unde este situată şi Republica Moldova) are
loc o alternanţă permanentă a maselor de aer cu presi-
une scăzută şi a celor cu presiune ridicată. ESTE BINE SĂ ŞTII
Masele de aer cu presiune atmosferică scăzută aduc În perioada 1854–2008,
dinspre Oceanul Atlantic vreme noroasă, însoţită de în care se efectuează cer-
cetări meteorologice pe
precipitaţii şi intensificări ale vântului (în cadrul vân-
teritoriul actualei Repu-
turilor de vest). Pe când masele de aer cu presiune at- blici Moldova, tempera-
mosferică ridicată determină vreme stabilă, cu cer se- tura medie anuală a aeru-
nin, fără precipitaţii, calmă, vântul fiind foarte slab. lui a crescut cu 0,8 °C.
Iarna ele condiţionează perioade uscate cu tempera- Prognozele estimează o
turi foarte scăzute, iar vara contribuie la creşterea tem- creştere a acestei valori
în perioada următoare.
peraturii aerului, uneori duc şi la secete.
42
mare parte a precipitaţiilor (circa 2/3 din totalul anual)
CLIMA ŞI APELE
cad în perioada caldă a anului (aprilie–octombrie), fapt RECORDURI
benefic pentru agricultură.
Cantitatea maximă anuală
de precipitaţii atmosferi-
Identifică repartiţia cantităţii anuale de precipi- ce pe teritoriul ţării noas-
taţii atmosferice, analizând Harta fizică (fig. 3) tre a fost înregistrată în anul
şi Harta climatică (fig. 38). 1998 la Chişinău (890 mm), II
iar cea minimă – în anul
1928 la Comrat (208 mm).
Repartiţia spaţială a cantităţii medii anuale de preci-
pitaţii atmosferice se remarcă prin micşorarea acesto-
ra de la circa 700 mm în partea de nord-vest a ţării (Po- ESTE BINE SĂ ŞTII
dişul Moldovei de Nord) şi în vestul Podişului Codrilor
până la circa 450 mm în sud-est (Câmpia Nistrului Infe- Pe parcursul ultimului mili-
on de ani clima teritoriu-
rior). Această diferenţiere este determinată de poziţia lui de azi al ţării noastre s-a
geografică faţă de direcţia dominantă, cea nord-vesti- modificat ritmic de mul-
că, a maselor de aer maritim. te ori, fiind ba mai caldă şi
Repartiţia precipitaţiilor atmosferice este influenţa- umedă, ba mai rece şi usca-
tă, comparativ cu cea actu-
tă şi de relief. Odată cu creşterea altitudinii se măreş-
ală. Schimbările climatice
te şi cantitatea de precipitaţii. De exemplu, cele mai naturale poartă un carac-
mari cantităţi de precipitaţii cad în podişuri (îndeosebi ter ciclic, periodic ori ritmic
pe versanţii cu expoziţie nord-vestică), comparativ cu şi sunt cauzate de variaţia
regiunile de câmpie, cărora le revin cantităţi mai mici. intensității activității sola-
De asemenea, pe versanţii vestici ai Podişului Codrilor re, de mișcarea de revoluție
a Terrei, de schimbarea dis-
(expuşi vânturilor de vest) cantitatea medie anuală de tanţei dintre Pământ şi
precipitaţii este cu 50–100 mm mai mare comparativ Soare etc.
cu versanţii estici.
43
Precipitaţiile atmosferice cad, în cea mai mare parte,
sub formă de ploaie, iar în perioada rece a anului – şi sub TERMENI-CHEIE
formă de zăpadă. Uneori precipitaţiile atmosferice cad
sub formă de grindină, lapoviţă (zăpadă cu ploaie), bur- Chiciură (promoroacă) –
depunere a granulelor de
niţă. Se produc frecvent şi fenomene ca roua, bruma, de-
gheaţă albicioasă pe obiec
punerile de gheaţă (poleiul) (fig. 35), chiciura (fig. 39) ş.a. tele subţiri (ramurile arbo
rilor, firele electrice şi de
5 SCHIMBĂRILE CLIMATICE. Clima Terrei, în ansam- telefon ş.a.). Se formează
blu, şi a unor regiuni, în particular, este în permanentă în perioada rece a anului,
modificare şi evoluţie. Pe parcursul evoluţiei geologice, prin sublimarea vapori-
schimbări climatice semnificative s-au produs şi pe teri- lor de apă sau prin înghe
ţarea bruscă a picăturilor
toriul actual al ţării noastre. Conform unor cercetări, în suprarăcite de ceaţă.
perioada contemporană schimbările climei au ca ten-
dinţe principale: creşterea temperaturii medii anuale a
aerului, creşterea lentă a cantităţii anuale de precipitații, COMPORTAMENTE ÎN NATURĂ
creşterea variabilității generale a climei, îndeosebi a am-
plitudinii contrastelor sezoniere şi a frecvenţei fenome- Discută cu colegii, apoi
nelor meteo-climatice extreme (dintre care impactul cel proiectaţi măsuri de
mai mare îl au secetele şi ploile torenţiale). combatere a impactului
Schimbările climatice antropice se amplifică considerabil negativ al chiciurii, pole-
în ultimele decenii, din cauza sporirii impactului activității iului şi al grindinei, fără a
dăuna naturii şi omului.
umane asupra naturii Terrei.
44
10
TEMA
ANOTIMPURILE
1. Aminteşte-ţi ce fenomene meteorologice cu efect negativ pentru viaţa
şi activitatea umană sunt specifice fiecărui anotimp.
2. Studiind tabelul 6 şi textul ce urmează, expune succint caracteristicile
fiecărui anotimp pe teritoriul ţării noastre.
Studiind tabelul 6 şi textul de mai jos, comentează afirmaţia: „Primăvara este peri-
oada anului când la soare este vară, iar la umbră – iarnă”.
45
TERMENI-CHEIE
46
CLIMA ŞI APELE
II
3 TOAMNA, ca şi celelalte anotimpuri, este un anotimp foarte frumos în ţara noastră şi în-
cepe odată cu trecerea stabilă a temperaturii medii diurne a aerului sub 15 °C. Prima jumă-
tate a toamnei se caracterizează prin vreme senină, calmă şi însorită, generată de mase de
aer cu presiune atmosferică ridicată. În această perioadă se creează condiţii favorabile pen-
tru coacerea culturilor târzii şi recoltarea acestora (viţa-de-vie, porumbul, sfecla-de-zahăr,
unii pomi fructiferi ş.a.), fiind semănate cerealele de toamnă (grâul, orzul, secara). Spre sfâr-
şitul toamnei devin dominante masele de aer cu presiune atmosferică scăzută. Ele aduc vre-
me noroasă şi cu ploi frecvente, deseori sub formă de burniţă, care durează una-două săp-
tămâni. Aceste precipitaţii sunt numite în popor ploi ciobăneşti. Uneori pătrund mase de aer
arctic, foarte rece, care provoacă scăderea temperaturii, inclusiv primele îngheţuri. Îngheţuri
timpurii de toamnă se înregistrează la începutul lunii octombrie, iar în unii ani, chiar la sfâr-
şitul lunii septembrie. Ele provoacă pagube considerabile, afectând culturile agricole târzii.
47
Fig. 43. Peisaj de iarnă în valea Răutului (satul Butuceni, raionul Orhei)
bruscă a temperaturii aerului, până la –20 °C, iar în unele ierni şi mai jos. Uneori bat vânturi
nord-estice reci şi uscate, numite crivăţ. O astfel de vreme se succede cu zile foarte geroase,
uscate, cu cer senin şi vânt slab, generate de masele de aer cu presiune atmosferică ridica-
tă. Periodic, iarna pătrund masele de aer cu presiune atmosferică scăzută dinspre Oceanul
Atlantic, Marea Mediterană sau Marea Neagră, care schimbă brusc vremea. Cerul este no-
ros, cad precipitaţii, vântul se intensifică, iar temperatura aerului creşte, atingând valori po-
zitive. Acest fenomen de încălzire se numeşte moină. Iarna precipitaţiile cad, de regulă, sub
formă de zăpadă, adesea fiind viscolită, însă sunt frecvente lapoviţa şi ploile. Stratul de ză-
padă este instabil. În sezonul rece al anului se manifestă fenomene meteorologice de risc:
poleiul, chiciura, ceaţa, gerurile puternice, căderile abundente de zăpadă, viscolul etc.
Astfel, clima Republicii Moldova se caracterizează prin succesiunea celor patru anotim-
puri, generând o ritmicitate anuală bine pronunţată a proceselor şi fenomenelor naturale, în
special a vegetaţiei şi lumii animale. Această ritmicitate influenţează, de asemenea, traiul şi
activităţile omului, îndeosebi agricultura, transporturile, construcţiile şi sectorul energetic.
48
11
TEMA
APELE DE SUPRAFAŢĂ.
RÂURILE
Aminteşte-ţi care sunt: a) elementele unui râu; b) cele mai mari râuri din
Eurasia.
49
Nis U (Postul Tighin
STR
Briceni tru
50 25 0 50 km NI a)
Vilia
Ciuhur
Racovăţ
ca
Criva
Soroca 14.1%
Camen
Rău
Beloci
Căina
Cu
t
bo
16.0% 44.4%
lta
r
Bălţi
Rău
Râbniţa
Rezina
t
Ciulu Ciul
cul d ucu
Cogâlnic
e Mij l Ma
Ca
loc re 25.5%
m
Mare
l Mic
en
Ciulu c u c
lâ
ca
Orhei or
Gârla
Cula Ră Iag
ut
li a
De
Ni
Bâ UT
str
Pr c PR l)
Nârnova
u
ut Chişinău
Tiraspol
13.9%
a
Tighina
uşn
Bo
Nistru
tn
Cuciurgan
Hânceşti a
Lăp
Căuşeni
Cog
15.5% 39.9%
âlni
ta
c
ra
Palanca
/(*(1'Ĉ
Să
30.7%
Lunguţa
Comrat
Râuri
Ialpugel
a
Ialpug
rg
Lacuri
Lun
La
Salcia
ga
al Mării Negre
Prut
BÂC ϭϱϱ
BOTNA ϭϱϮ
IALPUG ϭϯϱ ϳ
CAMENCA ϭϬϳ
ICHEL ϭϬϮ
50
râurilor, mai ales primăvara. Vara, ca urmare a căderii
CLIMA ŞI APELE
ploilor torenţiale, se produc viituri, mai ales pe râurile COMPORTAMENTE ÎN NATURĂ
mici, provocând uneori inundaţii. Astfel, în iulie–august
Măsuri de evitare a pagu
2008 și în iunie–iulie 2010 au avut loc viituri de mari pro-
belor cauzate de inundaţie
porţii pe râurile Nistru şi Prut, cauzate de ploi abunden-
a) înainte de inundaţie:
te în munţii Carpaţi. • nu se fac construcţii în
Râurile Nistru şi Prut se caracterizează prin tipul de sectoare inundabile; II
alimentare mixtă (nivală-pluvială), căreia îi revin în me- • se curăţă periodic şan-
die 75% din volumul scurgerii anuale. În regiunile de ţurile din preajma curţii/
locuinţelor;
podiş este mai pronunţată alimentarea subterană, de- • se ridică diguri;
oarece relieful mai fragmentat şi structura geologică • se pregăteşte strictul ne-
variată contribuie la formarea multor izvoare. Cel mai cesar de produse (apă, ali-
elocvent exemplu sunt afluenţii de stânga ai râului mente, medicamente, hai-
Prut (Lopatnic, Draghişte, Ciuhur, Camenca ş.a.), care ne, actele personale etc.);
îşi adâncesc văile în calcare, cu o manifestare activă a b) în timpul inundaţiei:
• se deconectează energia
proceselor carstice. electrică, alimentarea cu
Repartizarea scurgerii râurilor din partea de sud a ţării gaze naturale, apa;
are caracteristici specifice, comparativ cu cele din nord. • se respectă toate indicaţi-
Deosebirile constau în următoarele: ile serviciilor de evacuare;
c) după inundaţie:
este mai mare scurgerea de primăvară (are loc în fe- • se cercetează împrejuri-
bruarie–începutul lunii martie); mile unde sunt victime;
se reduce aproape complet alimentarea subterană; • se verifică gradul de
este relativ mare scurgerea de vară (cauzată de ploi- avariere a imobilului;
• se utilizează apa din fân-
le torenţiale); tânile curăţate/verificate;
scurgerea minimă se înregistrează în lunile august şi • se respectă indicaţiile
septembrie; serviciilor de lichidare a
creşte scurgerea de iarnă, datorită dezgheţurilor. (Amin- consecinţelor inundaţiei.
teşte-ţi ce fenomen le cauzează.)
51
Studiind textul de mai jos şi Harta fizică (fig. 3),
efectuează o excursie imaginară pe fluviul Nistru.
Identifică direcţia, formele de relief traversate,
afluenţii, dependenţa râului de relief şi de climă.
Fig. 49. Valea de tip canion a fluviului Nistru (satele Raşcov, raionul Camenca, şi Vadul-Raşcov, raionul Şoldăneşti)
52
În cursul inferior, valea Nistrului se lărgeşte, ajungând
CLIMA ŞI APELE
până la 16–22 km la vărsarea în liman. Versanţii văii sunt ESTE BINE SĂ ŞTII
asimetrici, cel drept, în mare parte, puternic înclinat şi Apa din râurile Nistru şi
înalt de 100–150 m, iar cel stâng mai domol, cu înălţimi Prut, după o epurare şi
de 30–70 m. Lunca are lăţimi în creştere, până la 12–13 km tratare specială, serveşte
lângă satul Cioburciu, unde albia se bifurcă, formând bra- în calitate de sursă princi-
ţul Turunciuc. Afluenţii principali sunt de dreapta (Răut, pală de apă potabilă pen- II
tru multe localităţi din ţara
Ichel, Bâc, Botna), ei influenţând regimul râului numai
noastră: Chişinău, Bălţi, So-
în perioada de primăvară, când are loc topirea zăpezi- roca, Tighina (Bender), Fă-
lor. Fluviul Nistru are alimentare mixtă, cu anumite de- leşti, Cahul, Nisporeni etc.
osebiri pe sectoare. (Studiază tabelul 7.)
Cursul fluviului
53
12
TEMA
APELE STĂTĂTOARE
Aminteşte-ţi tipurile de lacuri după criteriul de origine a cuvetei.
LACURI NATURALE
De luncă: rezultate din procesele de eroziune şi de acumulare fluvială
De baraj natural: formate în depresiunile rezultate din alunecările de teren
Limane fluviale: formate prin bararea gurilor de vărsare ale unor râuri mai mici de râul colector ori de
delta acestuia
Fig. 50. Tipurile de lacuri naturale în funcţie de originea cuvetei
54
CLIMA ŞI APELE
ESTE BINE SĂ ŞTII
În primăvara anului 2000
suprafaţa luciului apei
lacului Beleu alcătuia
925 de hectare, iar adân-
cimea maximă – 2,8 m. II
În luna iulie însă, din cau-
za secetei, suprafaţa lacu-
lui s-a redus la circa 367
de hectare, iar adâncimea
maximă – la 0,8–0,9 m.
Fig. 52. Lacul-liman fluvial Sălaş pe râul Bâc
55
b) Lacurile antropice (artificiale) sunt construite în Moldova din timpuri vechi, pentru
creşterea peştelui şi instalarea morilor de apă. Lacurile antropice sunt realizate prin con-
struirea unor baraje pe o albie de râu sau torent temporar de apă, fiind utilizate în diver-
se scopuri. Lacurile antropice de dimensiuni mai mari (de regulă, cu un volum de apă de
1 mil. m3 şi mai mult), construite pe râuri, se numesc lacuri de acumulare, iar cele mai
mici sunt numite iazuri, heleşteie etc. Construirea lacurilor antropice a luat amploare
în secolul XX, contribuind astfel la creşterea rezervelor de ape dulci pentru necesităţile
crescânde ale populaţiei şi economiei ţării. În prezent se numără 126 de lacuri de acu-
mulare şi peste 3 mii de iazuri, formând o reţea deasă pe întreg teritoriul ţării. Cele mai
mari lacuri de acumulare sunt prezentate în figura 54.
ha 6 750
7 000
7000
5 900
6 000
6000
5 000
5000
4 000
4000
2 730
3 000
3000
2 000
2000 1 510
680 510 410
1 000
1000 280 263 260
00
a
t) nc
rga n
Bâ ici
str i
ovă i
Ial lia
Ni sar
ciu a
Ial rat
Ial az
Pru tâ
n)
Işn en
Lăp gir
Ce a
a)
(r. idigh
Cu urg
ţ)
(r. Ceag
u)
g)
g)
g)
(r. Cong
(r. şti-S
(r. rac
a)
uşn
(r. Ialov
(fl. ubă
(r. om
(r. Min
c)
pu
pu
pu
ag
(r. Cuci
Ta
Gh
C
D
ste
Co
Fig. 54. Suprafaţa (în hectare) a principalelor lacuri de acumulare din Republica Moldova
2 BĂLŢILE ŞI MLAŞTINILE. Bălţile, în prezent, s-au păstrat doar în cursul inferior al Prutu-
lui, în aval de oraşul Cahul, parţial în cursurile inferioare ale Nistrului (zona umedă „Nistrul
de Jos”) şi ale Bâcului. Unele bălţi şi lacuri mici de luncă, acoperite de vegetaţie acvatică,
formează mlaştini. În trecut acestea ocupau suprafeţe mai mari, fiind prezente şi în lunci-
le râurilor Răut, Botna, lalpug ş.a. Mlaştinile au o lume organică specifică, adaptată la con-
diţii cu exces de umiditate. Ele sunt dominate de muşchi şi licheni, în asociaţie cu rogoz,
56
salcie ş.a. În a doua jumătate a secolului XX, majoritatea bălţilor şi mlaştinilor au fost dese-
CLIMA ŞI APELE
cate şi valorificate ca terenuri agricole. În perioada actuală însă se pune problema restabilirii
bălţilor şi a mlaştinilor în arealele lor naturale, prin aceasta contribuindu-se la protecţia na-
turii.
57
13
TEMA
APELE SUBTERANE
1. Ce roci permeabile şi roci impermeabile cunoşti?
2. Apreciază rolul apelor subterane în natură şi în viaţa omului.
Apele subterane, ca şi cele de suprafaţă, au un rol important atât în natură, cât şi în acti-
vitatea umană. Pe teritoriul ţării apele subterane sunt concentrate în diverse roci ale cuver-
turii sedimentare şi ale fundamentului cristalin, fiind prezente în circa 15 orizonturi acvifere.
Apele subterane se divid după diverse criterii:
conform poziţiei în scoarţa terestră, dinamica şi modul de alimentare – ape freatice şi
ape de adâncime (fig. 56);
potrivit gradului de mineralizare – ape minerale (cu un conţinut de săruri mai mare de
0,5 g/l) şi dulci (cu un conţinut de săruri mai mic de 0,5 g/l);
după scopul utilizării – ape potabile (întrebuinţate în alimentare de către om), curative
(folosite la tratamentul unor boli) şi industriale (aplicate în scopuri tehnice);
în funcţie de temperatură – ape termale (cu o tem-
peratură de peste 20 oC) şi reci (cu o temperatură mai TERMENI-CHEIE
mică de 20 oC).
Ape freatice – ape subte-
1 APELE FREATICE sunt răspândite pe tot teritoriul ţă- rane, de regulă, fără pre-
rii. Caracteristicile lor sunt influenţate, în primul rând, de siune, situate deasupra
factori naturali: compoziţia chimică şi mineralogică a ro- stratului de roci imper-
cilor, dinamica apelor. În acelaşi timp, unele caracteristici meabile, formând primul
sunt influenţate de activitatea umană, prin poluarea at- orizont acvifer.
Fântână
ESTE BINE SĂ ŞTII
Foraj
Sol Volumul total al rezerve
Nisip lor de ape subterane con-
stituie circa 3,5 mil. m3/zi.
Izvor
Ape freatice În prezent se folosesc cir-
Argilă ca 50 mii m3/zi. Apele fre-
atice sunt exploatate prin
Nisip
Ape de adâncime
circa 250 000 de fântâni,
Râu izvoare şi foraje, iar cele
Argilă de adâncime – prin circa
6 600 de foraje.
Fig. 56. Tipuri de ape subterane conform poziţiei în scoarţa terestră
58
CLIMA ŞI APELE
II
59
Fig. 58. Izvoarele din satul Cotova, raionul Drochia, cu un debit de 200–300 l/s
60
14
TEMA
DESCRIEREA UNUI OBIECTIV HIDROGRAFIC
LUCRAREA PRACTICĂ nr. 1
Descrie, sub conducerea profesorului, un obiectiv hidrografic din localitate, în baza ob-
servărilor şi a studierii diferitor surse de informare. Aplică unul dintre algoritmii de mai jos.
61
AUTOEVALUARE
I. Trei „De ce?” 2. Argumentează:
1. De ce pe teritoriul ţării noastre se for- a) De ce vara temperatura aerului
mează patru anotimpuri? creşte de la nord spre sudul ţării?
2. De ce pe teritoriul Republicii Moldo- b) Ce cauze provoacă formarea
va uneori se produc secete? îngheţurilor timpurii de toamnă
şi a celor târzii de primăvară?
3. De ce în partea sudică a ţării cantita- c) Ce importanţă are cunoaşterea
tea de precipitaţii atmosferice este mai fenomenului de îngheţ pentru
scăzută comparativ cu partea nordică? viaţa şi activitatea umană?
II. Analizează, descrie, aplică d) Ce măsuri pot fi întreprinse pen-
tru prevenirea consecinţelor nega-
1. Verifică cât de bine cunoști poziţia bazi- tive ale îngheţurilor timpurii de
nelor acvatice din ţară, plasând (fără a toamnă şi ale celor târzii de pri
consulta harta fizică) pe harta-contur: măvară?
râurile: Dunărea, Prut, Nistru, Răut, Co
gâlnic, Bâc, Botna, Ialpug, Camenca, Ichel; 3. Generalizează dependenţa râurilor
lacurile naturale: Beleu, Manta, Cahul, de relieful teritoriului traversat, anali-
Dracele, Foltane, Sălaş, Nistrul Vechi; zând Harta fizică a ţării.
lacurile de acumulare: Costeşti-Stân- a) În ce parte fluviul Nistru are mai
ca, Dubăsari, Ialoveni, Ghidighici, mulţi afluenţi? Explică cauza.
Cuciurgan, Congaz, Taraclia, Ceaga, b) În ce parte râul Prut are mai mulţi
Mingir, Comrat. afluenţi? Explică cauza.
2. Determină coordonatele geografice ale
gurii de vărsare a râului Răut, aplicând IV. Încearcă. Este interesant!
reţeaua de grade a Hărţii fizice (fig. 3). 1. Se ştie că teritoriul ţării noastre este
3. Descrie o călătorie imaginară pe unul situat la aproximativ aceleaşi latitudini
dintre râurile ţării noastre, analizând geografice ca şi Franţa. Explică de ce
hărţile pe care le consideri necesare şi clima ţării noastre este mai aridă com-
alte surse de informare. parativ cu cea a Franţei.
2. Observă, în natură, ce semne loca-
III. Argumentează, generalizează le prezic vreme stabilă şi care vreme
1. Demonstrează, prin câteva exemple, instabilă. Colectează, de la oame-
influenţa factorilor de formare a cli- nii din localitate, semne populare de
mei asupra teritoriului ţării noastre. prezicere a vremii.
62
CAPITOLUL
III
VEGETAŢIA, LUMEA
ANIMALĂ ŞI SOLUL
Vegetaţia, lumea animală şi solul sunt componente
ale naturii cu un rol important în evoluţia acesteia. De
asemenea, ele oferă societăţii umane bogăţii natura-
le valoroase.
Lumea organică şi solurile Republicii Moldova sunt
bogate şi variate, datorită condiţiilor naturale favo-
rabile şi poziţiei geografice la intersecţia a trei re-
giuni biogeografice: central-europeană, eurasiatică
şi mediteraneeană.
Ca rezultat al activităţii umane neraţionale din ulti-
mele două secole, vegetaţia naturală şi lumea ani-
mală sunt afectate considerabil şi s-au
păstrat pe arii restrânse. Iar folosirea in-
tensivă şi, deseori, neraţională a solului,
a determinat modificarea proprietăţilor
şi reducerea fertilităţii lui. Prin urmare,
astăzi devine iminentă necesitatea pro-
tecţiei şi utilizării raţionale a vegetaţiei,
a lumii animale şi a solului.
TEMA
CARACTERIZAREA GENERALĂ A VEGETAŢIEI
Aminteşte-ţi speciile de plante caracteristice pădurilor de foioase şi stepelor
din Eurasia.
64
cantităţi anuale mai mari de precipitaţii creşte vegetaţie ar-
Numeşte câteva specii de plante care preferă te- ESTE BINE SĂ ŞTII
renuri cu umiditate excesivă.
Pe teritoriul ţării noas-
3 RELIEFUL influenţează vegetaţia prin altitudine, înclina- tre se întâlnesc şi unele
specii relicte, care au su-
rea şi expoziţia versanţilor. Teritoriile de câmpie şi de dea-
pravieţuit schimbării con-
luri joase creează condiţii mai omogene pentru dezvoltarea diţiilor naturale din epo-
plantelor. În aceste regiuni se dezvoltă vegetaţia ierboasă de cile geologice: vonicer-
stepă, cu prezenţa unor arbuşti. În sectoarele cele mai joa- pitic, gimnospermiu-de-
se, din luncile râurilor, se întâlnesc pajişti şi păduri de luncă. Odesa (leontică), şivere-
În cadrul podişurilor şi al dealurilor mai înalte se ma- chia-podoliană, bumbă
nifestă etajarea pe verticală a vegetaţiei, determinată de căriţa etc.
modificarea climei şi a solurilor. De regulă, la altitudinea În spaţiul ce cuprinde
de până la 200–250 m cresc specii ierboase, iar mai sus – munţii Carpaţi şi regiunile
păduri de foioase. vecine sunt câteva specii
de plante endemice. În
De asemenea, plantele iubitoare de căldură (termo- Republica Moldova aces-
file) preferă versanţii cu expoziţie sudică, care sunt mai tea sunt reprezentate de:
însoriţi, dar şi mai uscaţi. Plantele nepretenţioase la inso- keleria-moldoveană (plan-
laţie şi care au nevoie de mai multă umezeală aleg ver- tă ierboasă de stepă care
sanţii cu expoziţie nordică. creşte pe versanţii ab-
rupţi ai Nistrului şi ai aflu-
enţilor acestuia în raioa-
nele Râbniţa, Grigoriopol
şi Dubăsari), bujorul-de-
pădure (românesc), întâl-
nit în pădurile din Podişul
Codrilor, albăstreaua-An-
gelescu (creşte în poienile
din pădurile de stejar-pu-
fos din raioanele Cahul şi
Cantemir) (fig. 62).
65
Albăstreaua-
Angelescu
Keleria- Bujorul-de-pădure
moldoveană (românesc)
Fig. 62. Specii de plante endemice
5 ROCILE sunt substratul pentru sol şi plante, iar în funcţie de variaţia tipului de rocă apar
anumite deosebiri şi în asociaţiile de plante. Unele specii de plante preferă rocile nisipoa-
se, altele – rocile argiloase sau calcaroase etc. De exemplu, pe versanţii formaţi pe calca-
re, mai abrupţi, unde stratul de sol este slab reprezentat, se dezvoltă vegetaţia petrofită.
6 LUMEA ANIMALĂ se află într-o relaţie foarte strânsă cu vegetaţia, în cadrul lanţului
trofic. De asemenea, animalele contribuie la polenizarea plantelor şi la răspândirea lor.
(Ce exemple cunoşti?)
66
8 ACTIVITATEA UMANĂ. Intervenţiile omului asupra
67
16
TEMA
ASOCIAŢIILE VEGETALE. VEGETAŢIA DE PĂDURE
Numeşte câteva specii de plante care se întâlnesc în preajma localităţii na-
tale.
1.6%
2.1%
2.6% 1.6% 13.4%
2.1%
2.6% 13.4%
4.6% 39.6%
4.6% 39.6%
36.1%
36.1%
Stejar-pedunculat
Stejar-pedunculat Conifere
Conifere
(răşinoase)
(răşinoase)
Salcâm
Salcâm
Plop
Plop
Frasin
Frasin Altele
Altele
Carpen
Carpen
Fig. 64. Frecvenţa speciilor de arbori în
Fig. 63. Pădure de fag cu gorun din Podişul Codrilor păduri (în % din suprafaţa totală)
68
VEGETAŢIA, LUMEA ANIMALĂ ŞI SOLUL
Naslavcea
Briceni 50 25 0 50 km
3
Criva 10
10 Soroca
15 11
14
Bălţi 3 III
7 6 Râbniţa
6 Rezina
7
9
Orhei
1 2 6
Ungheni 5 8
Străşeni
/(*(1'Ĉ 1 3 6
Chişinău 14
Păduri de fag şi gorun
13
1
2 Terenuri agricole pe locul pădurilor de fag şi gorun 12 12 Tiraspol
7 Hânceşti
3 Păduri de gorun şi carpen Tighina
4 14
4 Păduri de gorun 15
Căuşeni
5 Terenuri agricole pe locul pădurilor de gorun
6 Păduri de stejar-pedunculat şi carpen 13
14
7 Terenuri agricole pe locul pădurilor de stejar-pedunculat Palanca
şi carpen
8 Păduri de gorun şi stejar-pedunculat Comrat
9 Terenuri agricole pe locul pădurilor de stejar-pedunculat
10 Păduri de stejar-pedunculat cu cireş 14
11 Terenuri agricole pe locul pădurilor de 12
stejar-pedunculat cu cireş
12 Păduri de stejar-pufos 15
13 Terenuri agricole pe locul pădurilor de stejar-pufos
Cahul
14 Terenuri agricole pe locul stepei
15 Vegetaţie de luncă
Vegetaţie de stepă
Vegetaţie petrofită
ESTE BINE SĂ ŞTII
Vegetaţie acvatică şi palustră Giurgiuleşti
Dimitrie Cantemir menţi-
Fig. 65. Harta asociaţiilor vegetale ona în lucrarea sa Descri
erea Moldovei (a. 1716):
toriul ţării. Pădurile din ţara noastră sunt de tipul celor „Cu codri încă ieste Mol-
central-europene de foioase, caracteristice zonei climati- dova foarte îmbogăţită, al
ce temperate. Compoziţia floristică a pădurilor este bo- cărora lemn nu ieste numai
pentru cherestea şi pentru
gată şi numără peste 850 de specii (fig. 64). Vegetaţia în foc, ci şi copaci aducători
pădure are un caracter etajat: nivelul inferior – stratul de roadă îndestul”.
ierbos, de mijloc – arbuşti, nivelul superior – arbori.
69
Studiind tabelul 9 şi Harta asociaţiilor vegetale (fig. 65), identifică speciile de plante
arboricole dominante în pădurile din ţara noastră şi arealul lor de răspândire.
70
VEGETAŢIA, LUMEA ANIMALĂ ŞI SOLUL
RECORDURI
Compoziţia floristică a pădurilor naturale are o diferenţiere zonală în cadrul ţării (fig. 65):
în partea de nord specii dominante (edificatoare) sunt stejarul-pedunculat şi cireşul, în podi
şurile din partea centrală – gorunul şi fagul (fig. 63), iar în partea de sud – stejarul-pufos
(fig. 66). Speciile de arbuşti mai des întâlnite în păduri sunt: cornul, alunul, păducelul, sân-
gerul, porumbarul, socul-negru, salba-europeană, verigarul etc.
În cadrul poienilor, sub arbori şi arbuşti, se formează un înveliş ierbos variat, în care o
frecvenţă mai mare au rogozul, mierea-ursului, fragul-de-pădure, golomăţul etc. Dezvolta-
rea plantelor ierboase are un caracter sezonier. Primăvara devreme, până la apariţia frunze-
lor pe copaci, înfloresc viorelele, brebeneii, scânteiuţa etc. La începutul verii îşi desfac florile
dumbrăviţa, vioreaua-nopţii, crinul-de-pădure etc. O răspândire largă în pădurile din Podi-
şul Codrilor are leurda, întrebuinţată în alimentaţie. Un farmec deosebit imprimă păduri-
lor plantele agăţătoare (iedera şi viţa-sălbatică), care cuprind arborii şi arbuştii. În perioada
contemporană au fost plantate şi unele specii introduse de conifere (în special pinul).
În prezent pădurile sunt puternic afectate de aridizarea climei şi, în măsură mai mare,
de activitatea umană. De aceea se impun măsuri adecvate privind extinderea terenurilor
împădurite, valorificarea cât mai raţională şi protecţia judicioasă a acestora.
71
17
TEMA
ALTE CATEGORII DE ASOCIAŢII VEGETALE
Studiind textul ce urmează şi harta din figura 65, analizează condiţiile de for-
mare a diferitor asociaţii vegetale pe teritoriul ţării noastre.
72
Pe teritoriul ţării se disting două regiuni principale cu vegetaţie de stepă: Stepa Bugea
3 VEGETAŢIA ACVATICĂ este adaptată la creşterea în apă (mlaştini, râuri, lacuri), iar ve
getaţia palustră este caracteristică bălţilor. Aceste formaţiuni vegetale sunt reprezen-
tate de specii hidrofite. În apă cresc alge, broscăriţa, lintiţa etc. O plantă rar întâlnită, dar
foarte renumită, este nufărul, reprezentat de două specii (nufărul-alb şi nufărul-galben),
formând masive în lacurile Beleu, Manta şi în alte locuri din lunca Prutului. În apropierea
malurilor vegetează stuful, papura, crinul-de-baltă etc.
73
Fig. 69. Vegetaţie petrofită din valea râului Bogda, afluent al Racovăţului
4 VEGETAŢIA PETROFITĂ (fig. 65) este adaptată la sectoarele de versanţi abrupţi, cu sub-
stratul din roci calcaroase, cu un înveliş de sol slab dezvoltat (cu grosimea de 10–50 cm)
sau absent şi cu o umiditate insuficientă (fig. 69). Compoziţia floristică include circa 250
de specii, majoritatea ierboase (cimbrişorul, frăsinelul, păiuşul ş.a.), dar şi unii arbuşti sau ar-
bori (scumpia, migdalul-pitic, stejarul-pufos ş.a.). Stratul ierbos este neuniform, în sectoare-
le cu panta mai abruptă – absent, cu predominarea speciilor xerofite, iar arborii şi arbuş-
tii au talie scundă.
În concluzie, constatăm că suprafaţa acoperită cu vegetaţie naturală este de circa
800 mii ha, sau aproape 1/4 din teritoriul ţării. Ea este reprezentată de diferite asociaţii
vegetale zonale şi azonale, dintre care principalele sunt cele de pădure şi de stepă. Toa-
te asociaţiile vegetale sunt afectate de unii factori naturali şi de activitatea umană şi ne-
cesită măsuri corespunzătoare de protecţie.
74
18
TEMA
CARACTERIZAREA GENERALĂ
A LUMII ANIMALE
Studiind textul ce urmează, analizează factorii de dezvoltare şi repartiţie
a lumii animale pe teritoriul ţării.
75
ESTE BINE SĂ ŞTII
Prin contribuţia omu-
lui au ajuns pe teritoriul
Republicii Moldova une-
le specii de insecte dă
unătoare (gândacul-de-
Colorado, fluturele-alb-
american, omida-păroa-
să, musca-mediteraneea-
nă-a-fructelor ş.a.), ca ur-
mare a contactelor inter-
naţionale şi a extinderii
suprafeţelor unor culturi
agricole.
Fig. 71. Pisică sălbatică
3 APELE creează un anumit mediu de trai pentru animale (în râu, lac, mlaştină, baltă),
în special pentru fauna acvatică. Animalele au nevoie de apă pentru a trăi şi a se dezvol-
ta. Prezenţa sau lipsa unei surse de apă influenţează răspândirea animalelor. Reţeaua flu-
vială a ţării creează condiţii relativ favorabile pentru lumea animală.
5 ROCILE ŞI SOLUL sunt un mediu vital pentru unele specii de animale. Se întâlnesc
specii care vieţuiesc în sol (râmele, insectele, cârtiţa, orbetele ş.a.), în peşteri (liliecii ş.a.), în
rocile din malurile abrupte ale râurilor şi ravenelor (lăstunul-de-mal (fig. 72), porumbelul-
de-stâncă, jderul-de-piatră (fig. 73) ş.a.). Animalele au un rol pozitiv şi prin faptul că ele
contribuie la formarea şi afânarea solului.
6 ACTIVITATEA UMANĂ. Influenţa omului asupra lumii animale este în continuă creşte-
re, fiind atât pozitivă, cât şi negativă. Astfel, creşterea numărului de locuitori şi a densită-
ţii populaţiei a avut consecinţe nefaste pentru vieţuitoare. S-a redus considerabil mediul
de viaţă al animalelor, precum şi numărul speciilor, iar unele specii au dispărut defini-
tiv. La aceasta au contribuit despădurirea şi desţelenirea stepelor, extinderea terenurilor
76
VEGETAŢIA, LUMEA ANIMALĂ ŞI SOLUL
III
77
19
TEMA
COMPLEXELE FAUNISTICE
Discutând cu colegii, aminteşte-ţi în ce locuri din împrejurime ai observat
animale sălbatice.
78
VEGETAŢIA, LUMEA ANIMALĂ ŞI SOLUL
Determină pe Harta faunei (fig. 76) arealele principale de răspândire a diferitor
complexe faunistice.
Briceni 50 25 0 50 km
Criva
Soroca
III
Râbniţa
Bălţi
Rezina
Orhei
Ungheni
Străşeni
Chişinău
Tighina Tiraspol
Hânceşti
/(*(1'Ĉ
Specii autohtone Palanca
Popândău Barză-albă
Bursuc
Lişiţă Comrat Complexe faunistice
Căprior
Iepure-de-câmp Potârniche de pădure
Mistreţ Raţă de pădure şi de stepă
Vulpe
de stepă
Specii aclimatizate Cahul
şi reaclimatizate
Cerb-nobil
Cerb-cu-pete
Bizam
Fazan
Giurgiuleşti
Fig. 76. Harta faunei
79
În păduri vieţuiesc peste 100 de specii de păsări, re-
prezentative fiind piţigoiul, ciocănitoarea (fig. 78), graurul,
cucul, privighetoarea, pupăza, grangurul, mierla, precum şi
unele păsări răpitoare (uliul-păsărar, şorecarul comun, ac-
vila-ţipătoare-mică ş.a.). În galeriile subterane îşi au adă-
postul diverse specii de şoareci, pârşul-de-pădure ş.a., iar
dintre insectivore se întâlnesc ariciul, cârtiţa, chiţcanul
comun, care s-au adaptat şi la alte medii de viaţă. În pă-
duri vieţuiesc şi 9 specii de reptile (şarpele-de-alun, şar-
pele-cu-abdomen-galben, vipera comună, diverse specii
de şopârle, broaşte). Litiera pădurilor şi scoarţa copacilor Fig. 77. Căprior
oferă un mediu prielnic pentru insecte, râme, păianjeni.
80
VEGETAŢIA, LUMEA ANIMALĂ ŞI SOLUL
ntic an
ru-po Bib
Niset
Păstrugă
Plătică III
Somn
81
ESTE BINE SĂ ŞTII
De regnul animal sunt
legate numele mai mul-
tor localităţi din ţara
noastră: Zâmbreni
(rn. Ialoveni), Bursuc
(rn. Nisporeni şi rn. Flo-
reşti), Drochia (oraş şi sat
în rn. Drochia), Prepeliţa
(rn. Sângerei), Cucoara
(rn. Cahul), Broşteni
(rn. Râbniţa) etc.
Fig. 80. Pelican comun – specie inclusă în Cartea Roşie
82
20
TEMA
CARACTERIZAREA GENERALĂ A SOLULUI
1. Identifică, din figura 81, factorii care determină formarea solului.
2. Studiind textul ce urmează, analizează exemplele care demonstrează rolul
diferitor factori în formarea învelişului de sol din ţara noastră.
83
8
50 25 0 50 km
5 3 TERMENI-CHEIE
Soroca
2 3 Humus – substanţă orga-
2
1 nică formată în procesul
4 de descompunere a ma-
5
Bălţi teriei organice în sol, ca-
1 Rezina
re contribuie la nutriţia
1 7 plantelor.
6 Orhei
5
4
Ungheni
6
1
5 Chişinău Tighina
1
Hânceşti 4
2 Căuşeni 7 ESTE BINE SĂ ŞTII
1
/(*(1'Ĉ 4 Într-un sol nevalorifi-
Tipuri şi subtipuri de sol Comrat cat, pe o suprafaţă de
1 Cernoziom tipic un hectar, convieţuiesc
2
2 Cernoziom levigat
în medie: 3 tone de bac-
3 Cernoziom argiloiluvial 7 1
4 Cernoziom carbonatic Taraclia
terii, 3 tone de ciuperci,
5 Cenuşiu 100 kg de alge, 500 kg
Cahul de râme, 30 kg de mo-
6 Brun 1
7 Aluvial luşte, 20 kg de rozătoare
4
8 Rendzină şi şerpi, alte plante şi mi-
croorganisme.
Fig. 82. Harta solurilor
5 LUMEA ORGANICĂ. Plantele oferă masa organică din care rezultă humusul. Cu cât can-
titatea de masă organică este mai mare, cu atât solul este mai fertil. În acelaşi timp, solul
asigură plantele cu substanţe nutritive, diferite microelemente şi serveşte ca suport pen-
tru ele. Microorganismele (bacterii, ciuperci etc.) descompun resturile de plante şi de ani-
male şi le transformă în humus. De asemenea, animalele adaptate la mediul subteran con-
tribuie la afânarea şi transformarea solului.
6 TIMPUL. Procesul de formare a solului durează mii de ani, de aceea timpul este un
factor important. De exemplu, un strat de sol cu grosimea de 1 cm se formează timp de
84
VEGETAŢIA, LUMEA ANIMALĂ ŞI SOLUL
III
85
21
TEMA
TIPURILE DE SOL
Studiind textul ce urmează şi Harta solurilor (fig. 82), identifică tipurile şi
subtipurile de sol răspândite pe teritoriul ţării noastre.
el
n
işu
î
lităţii climei şi a vegetaţiei. Ele sunt reprezentate de trei
rea
lu
10,2
i de
Ponde
tipuri: cernoziom, sol cenuşiu şi sol brun (fig. 84). 0,7
sol
9,5
Cernoziomul are cea mai largă răspândire şi este o 70,4
carte de vizită a solurilor ţării noastre. El se formează sub
vegetaţia ierboasă de stepă, dar este prezent şi în pădu-
rile de stejar-pedunculat cu strat ierbos compact. Conţi-
nutul de humus este cel mai ridicat, comparativ cu alte ti- Cernoziom Sol aluvial
Sol cenuşiu Alte tipuri de sol
puri de sol, şi constituie de la 1,5 la 6%. Cernoziomul este
Sol brun
valorificat aproape în totalitate pentru diverse culturi
Fig. 84. Tipurile principale de sol
agricole: cereale, legume, pomi fructiferi, viţă-de-vie etc.
86
VEGETAŢIA, LUMEA ANIMALĂ ŞI SOLUL
III
Solul cenuşiu (fig. 87) se formează sub pădurile de stejar-pedunculat cu gorun, carpen
şi alte specii. El este prezent în regiunile de podiş cu altitudinea de 200–350 m. În condi-
ţiile valorificării are un conţinut de humus de 1,5–2% şi este favorabil pentru cultivarea
pomilor fructiferi, a sfeclei-de-zahăr, a tutunului, a viţei-de-vie etc.
Solul brun (fig. 87) se formează sub pădurile de fag cu gorun din Podişul Codrilor, la
altitudini ce depăşesc 300 m. În stare naturală, conţinutul de humus este de circa 2–3%,
iar după cultivare coboară sub 1–1,5%. Solul brun este mai rar cultivat, fiind favorabil în
special pentru culturi pomicole, viţă-de-vie şi tutun.
87
Sol cenuşiu Sol brun Sol aluvial Rendzină
Fig. 87. Profilul diferitor tipuri de sol
2 SOLURILE AZONALE se formează sub influenţa unor condiţii locale specifice determi
nate de roci, apă, relief şi alţi factori. Aceste soluri ocupă doar 19,4% din învelişul de sol al ţării.
Studiind schema din figura 88 şi imaginile din figura 87, analizează caracteristici-
le solurilor azonale.
Aluvial Rendzină
SOLURI
AZONALE
Solonceac Soloneţ
88
VEGETAŢIA, LUMEA ANIMALĂ ŞI SOLUL
III
1 Se ştie că vegetaţia este unul dintre 4 Stabileşte care afirmaţii sunt adevă-
principalii factori de formare rate şi care – false. Cele false trans-
a solului. Argumentează de ce formă-le în adevărate.
solurile din stepe au un conţinut a) Solurile de cernoziom s-au format
mai mare de humus comparativ cu sub vegetaţia de stepă.
cele de pădure, unde vegetaţia este
b) Solurile brune sunt cele mai fertile
mai bogată.
pe teritoriul ţării noastre.
2 Elaborează un proiect vizând valorifi- c) Solurile aluviale se formează în locurile
carea solurilor din localitatea ta. unde apar la suprafaţă argilele saline.
3 Observă ce acţiuni de protecţie a so- 5 * Alcătuieşte o prezentare (electronică
lului se efectuează în localitatea ta în ori pe poster) pe tema: „Tipurile de
ultimul timp. sol din Republica Moldova”.
89
AUTOEVALUARE
I. Trei „Ce? De ce?“ 2. Stabileşte deosebirile dintre plantele
de stepă şi cele de pădure, comple
1. Ce condiţii naturale de formare sunt
tând pe caiet tabelul.
caracteristice vegetaţiei de luncă?
Plante Plante
2. De ce, cu referinţă la lumea organică a ţă- Caracteristici
de stepă de pădure
rii noastre, se spune: „Aici se întâlneşte Dimensiunea
nordul cu sudul şi vestul cu estul”? plantelor
Adaptări ale
3. De ce în nordul ţării, unde predomină frunzelor
silvostepa, se formează Stepa Bălţilor? Adaptări ale
rădăcinilor
II. Clasifică, compară, analizează
3. Analizează rolul diferitor factori în
1. Clasifică, în trei grupuri (arbori, ar- formarea solurilor de pe teritoriul ţării
buşti, ierburi), plantele de pădure din noastre.
imagini.
III. Argumentează, generalizează
1. Explică, prin câte un exemplu, influ-
enţa unui factor de formare a vege-
taţiei şi a lumii animale de pe terito-
riul ţării noastre (la alegerea ta).
Fag Viorele 2. Argumentează faptul că cele mai mari
suprafeţe de păduri din ţara noastră
sunt localizate în Podişul Codrilor.
3. Demonstrează importanţa, în opinia
ta, a vegetaţiei şi solului pentru viaţa
omului în Republica Moldova.
Păducel Alun 4. Elaborează un plan desfăşurat de
valorificare raţională, în opinia ta,
a lumii organice din localitate şi
prezintă-l autorităţii publice locale.
Scânteiuţă Frasin
90
CAPITOLUL
IV
ZONELE NATURALE
În capitolele precedente ai studiat componentele naturii
de pe teritoriul ţării noastre: rocile şi relieful, clima, apele,
vegetaţia, lumea animală, solul. Aceste componente se
găsesc în relaţii de interdependenţă continuă. Ca rezul-
tat al interacţiunii lor se formează diverse peisaje natu-
rale – teritorii cu un aspect specific şi o anumită omo-
genitate a componentelor naturii.
Peisajele naturale se disting prin dimensiuni, vârstă,
factorii de formare ş.a., modificându-se şi în timp.
Ele se diferenţiază după latitudine (zonal), formând
zonele naturale, pe care le-ai studiat în clasele
a 6-a şi a 7-a. Teritoriul Republicii Moldova se în-
cadrează în două zone naturale mari din Eurasia –
de stepă şi de silvostepă.
Odată cu amplificarea activităţii umane, peisajele
naturale sunt tot mai mult modificate. În cadrul peisa
jelor naturale din ţara noastră sunt prezente şi loca-
lităţile, căile de comunicaţie, terenurile
agricole, care alcătuiesc peisaje antropi-
ce, rezultate în urma diverselor activităţi
umane. Important este ca modificările
peisajelor naturale să nu provoace con-
secinţe negative.
TEMA
CARACTERIZAREA GENERALĂ A ZONELOR NATURALE
Fig. 90. Peisaj de toltre din bazinul râului Racovăţ (Podişul Moldovei de Nord)
92
Factorii azonali (structura geologică, relieful, apele) generează diferenţierile din inte-
ZONELE NATURALE
riorul zonelor naturale. De exemplu, relieful influenţează îndeosebi deplasarea maselor
de aer şi distribuția neuniformă a umezelii.
Zonele naturale se modifică în timp: pe teritoriul ţării, după retragerea mării, s-au suc-
cedat diverse zone naturale, în primul rând în funcţie de modificarea climei.
Activitatea umană contribuie la modificarea aspectului iniţial al zonelor naturale de pe
teritoriul ţării noastre. Îndeosebi sunt modificate lumea organică şi solurile, iar în unele
cazuri chiar apele de suprafaţă şi relieful. Aceste modificări sunt legate de defrişarea pă-
durilor, desţelenirea pajiştilor, decopertarea solurilor, modificarea albiei râurilor, crearea
lacurilor antropice, desecări etc.
CLIMA
APELE VEGETAŢIA
SOLUL LUMEA
ANIMALĂ
STRUCTURA
GEOLOGICĂ
ŞI RELIEFUL
93
Podişurile şi câm 25 0 25 km ESTE BINE SĂ ŞTII
piil
e
de CâmSoroca de Delimitarea teritoriului
Z O oldo
al e M
ste p sil ţării în zone naturale are
pă iile v
ş importanţă atât ştiinţifi-
N
a
de le d i
os
No M eal
A
te
că, cât şi practică, îndeo-
pă
r ol ur
D Bălţi d dov ile
ve
E ei
Rezina sebi în utilizarea raţională
id
I a condiţiilor şi a resurse-
eN
rd S L
V
o
O
ST
Orhei lor naturale în agricultu-
EP ră, transporturi, turism,
ZO
Ă
Ungheni în amenajarea aşezări-
NA
ud
Podişul silvic
eS
lor umane, în protecţia
DE
al Codrilor
d
naturii şi organizarea arii-
ST
ve i
Chişinău
M o l do
EP
lor naturale protejate etc.
de Sud
Tiraspol
Ă
Hânceşti
ale
Un rol important în cer-
e silvostep
ă Căuşeni cetarea zonelor natura-
M o ld ov
ei
le d le şi a interacţiunii com-
e şi podişuri
/(*(1'Ĉ
de
C Taraclia
Frontiera de stat Cahul
DE
NA iile
de stepă şi silvostepă
C
Zona de silvostepă se caracterizează prin temperaturi medii anuale ale aerului mai joa-
se şi cantităţi mai mari de precipitaţii atmosferice comparativ cu zona de stepă. Condiţiile
climatice, deopotrivă cu relieful de podiş, favorizează dezvoltarea vegetaţiei de pădure,
sub care s-au format solul cenuşiu şi solul brun. În regiunile de câmpie şi în unele regiuni
deluroase s-au format areale de stepă, sub care s-a dezvoltat cernoziomul.
Zona de stepă, fiind cu temperaturi ale aerului mai ridicate şi mai săracă în precipita-
ţii atmosferice, îndeosebi în perioada caldă, are o climă mai uscată, comparativ cu silvo-
stepa. În asemenea condiţii, s-au dezvoltat preponderent asociaţii de plante ierboase pe
soluri de cernoziom.
94
23
TEMA
ZONA DE SILVOSTEPĂ
1. Aminteşte-ţi prin ce se deosebeşte zona de silvostepă de zona pădurilor de
foioase din Eurasia.
2. Determină pe Harta zonelor naturale (fig. 92) limitele zonei de silvostepă.
Studiind Harta fizică (fig. 3) şi Harta zonelor naturale (fig. 92), identifică unităţile
de relief şi cele mai înalte dealuri din zona de silvostepă.
Fig. 93. Dealul Vădeni (satul Vădeni, raionul Soroca) – cel mai înalt din Podişul Nistrului (350 m)
95
Relieful zonei de silvostepă este, în ansamblu, mai
înalt comparativ cu relieful zonei de stepă (fig. 93). Aceas- ESTE BINE SĂ ŞTII
ta favorizează o cantitate mai mare de precipitaţii, ca re- Podişul Codrilor are pei
zultat fiind dominantă vegetaţia de pădure. Procesele saje originale şi pitoreşti,
de modelare mai frecvente sunt eroziunea şi alunecări- cu dealuri acoperite de pă-
le de teren, iar pe versanţii mai abrupţi alcătuiţi din roci duri de foioase, cunoscute
dure – surpările şi rostogolirile. Prezenţa rocilor solubi- sub numele de „codri”.
le (calcare, ghips) determină dezvoltarea intensă a pro- Cuvântul „codru” provi-
ceselor carstice. ne din latinescul quodrum,
ce înseamnă „pătrat”, iar
Un relief inedit are regiunea toltrelor Prutului şi văile în limba română are sem-
unor afluenţi ai Nistrului: Răut, Râbniţa, Saharna, Ţipova nificaţia de pădure mare
etc. Aici sunt văi în formă de defileuri şi chei cu versanţi (deasă, seculară).
abrupţi, stâncoşi, cu numeroase grote şi peşteri, cu cas-
cade şi praguri. Bunăoară, râul Răut, în sectorul din aval de oraşul Floreşti şi până la satul
Căzăneşti (raionul Teleneşti), precum şi în aval de oraşul Orhei, traversează strate de cal-
care, formând o vale şerpuitoare, în formă de defileu şi foarte pitorească.
3 CLIMA este mai caldă şi uscată comparativ cu zona pădurilor de foioase ale Eurasiei,
situate mai spre nord de silvostepă, însă mai rece şi umedă comparativ cu zona de stepă,
situată mai spre sud. Temperatura medie anuală a aerului oscilează între +8,5 şi +9,5 °C,
iar amplitudinea anuală a temperaturilor medii lunare este de circa 23–24 °C, fiind mai re-
dusă comparativ cu valoarea respectivă din zona de stepă. Cantitatea anuală de precipita-
ţii este de 600–650 mm în sectoarele mai înalte şi 550 mm – în cele mai joase. O climă mai
răcoroasă şi umedă are partea de vest a Podişului Codrilor, sectoarele cu expoziţie nord-
vestică primind circa 700 mm de precipitaţii pe an. În silvostepă iarna este mai aspră, iar
vara mai răcoroasă şi mai umedă, comparativ cu zona de stepă. Temperaturile minime iar-
na coboară până la –20 °C, iar minima absolută a înregistrat –35,5 °C.
4 APELE. Reţeaua fluvială este densă, ceea ce favorizează dezvoltarea lumii organice
îndeosebi în văile râurilor. Zona este delimitată de cele două râuri mari – Nistru şi Prut –
care au mulţi afluenţi. În această zonă se află şi cele mai mari lacuri de acumulare din ţară,
care au o utilizare complexă. (Aminteşte-ţi care sunt ele.)
96
de stejar-pedunculat cu cireş, în amestec cu frasin, tei şi alte specii (pe podişurile din nor-
ZONELE NATURALE
dul ţării), sub care s-au format soluri cenuşii (pe sectoarele mai înalte) şi cernoziom ar-
giloiluvial;
de fag cu gorun, în amestec cu carpen, stejar-pedunculat şi alte specii (pe Podişul Codri-
lor), sub care s-au format soluri cenuşii (pe sectoarele cu altitudinea de 150–300 m) şi
brune (pe sectoarele cu altitudinea de peste 300 m).
Aceste păduri oferă condiţii favorabile de adăpost şi de hrană pentru animale, de ace-
ea fauna este relativ bogată. Ea este reprezentată de mamifere robuste (cerb, căprior, mis-
treţ), diverse păsări, reptile ş.a. Animalele populează desişurile de pădure, ducând un mod
de viaţă terestru, altele vieţuiesc pe copaci (păsările, veveriţa, jderii ş.a.), în scorburi, vizu-
ini, grote etc. (fig. 94).
În cadrul zonei de silvostepă este prezentă o „insulă” cu peisaj natural de stepă, numi-
tă Stepa Bălţilor, care cuprinde Câmpia Bălţilor şi Dealurile Ciulucurilor. Sectorul de câm-
pie are o altitudine medie de 150–200 m, un aspect colinar, cu interfluvii largi şi versanţi IV
domoli. Dealurile Ciulucurilor au altitudini mai mari – 250–349 m. Iar gradul de fragmen-
tare a reliefului este unul dintre cele mai ridicate din ţară.
Vegetaţia este reprezentată de plante ierboase (păiuş, negară, bărboasă, firuţă etc.) şi
unii arbuşti (măceş, caragană, migdal-pitic), sub care s-au format cernoziomuri tipice şi le-
vigate. Lumea animală este specifică stepei: popândău, iepure-de-câmp, potârniche ş.a.
Până în secolul trecut era răspândită şi dropia.
Acest areal de stepă s-a format sub influenţa a doi factori azonali – relieful şi alcătuirea
geologică. Relieful de câmpie determină o cantitate mai redusă de precipitaţii, comparativ
cu teritoriile vecine. Regimul precipitaţiilor este instabil, acestea cad, de regulă, sub formă de
97
ploi torenţiale, îndeosebi vara. Ca urmare, solul suportă
un anumit deficit de umiditate, favorizând astfel dezvol- ESTE BINE SĂ ŞTII
tarea plantelor ierboase, mai rezistente la insuficienţa de În cadrul zonei de sil-
umiditate. Pădurile acoperă doar vârfurile unor dealuri, vostepă, vegetaţia de
care beneficiază de o cantitate mai mare de precipitaţii. stepă s-a păstrat doar pe
Alcătuirea geologică este factorul determinant în apa- sectoarele cu versanţi ab-
riţia peisajelor de stepă în Dealurile Ciulucurilor, unde rupţi, mai erodate şi afec-
tate de alunecări de teren
sunt prezente argilele saline, pe care se formează soluri
(numite „ponoare”), iar în
sărate – soloneţ, cernoziom salinizat etc. Aceste condi- luncile râurilor creşte ve-
ţii nu sunt favorabile pentru speciile silvice de foioase, getaţie de luncă. Peisaje-
în schimb sunt prielnice pentru plantele ierboase, înde- le naturale de stepă şi de
osebi negara şi păiuşul. luncă deţin doar aproxi-
mativ 10% din teritoriu în
6 VALORIFICAREA ECONOMICĂ. Peisajele naturale Câmpia Bălţilor şi 20% –
de silvostepă s-au păstrat doar pe aproximativ 20% din în Dealurile Ciulucurilor,
fiind folosite ca păşuni,
suprafaţa zonei, fiind în mare parte înlocuite cu peisaje
iar celelalte terenuri de
antropice (terenuri agricole, aşezări umane etc.). Aceasta stepă au fost desţelenite
se datorează condiţiilor naturale favorabile pentru tra- şi cultivate.
iul şi activitatea omului, de aceea se înregistrează un
grad ridicat de populare şi de valorificare economică a
teritoriului. Cea mai mare parte a zonei a fost defrişată şi desţelenită pentru dezvolta-
rea agriculturii, îndeosebi în Câmpia Bălţilor. Terenurile agricole ocupă în medie 60–70%
din suprafaţa totală, fiind cultivate preponderent cu porumb, grâu, sfeclă-de-zahăr, floa-
rea-soarelui, tutun şi pomi fructiferi (măr, vişin, cireş, păr etc.). Aşezările umane sunt situ-
ate, de regulă, pe malurile râurilor, în apropierea unor surse de apă, evidenţiindu-se în-
deosebi capitala ţării – Chişinău, şi oraşele Bălţi, Râbniţa, Soroca, Ungheni, Orhei.
Popularea şi valorificarea intensivă a teritoriului determină şi un nivel sporit de degradare
a peisajelor naturale: eroziunea solului, poluarea apelor, distrugerea lumii organice etc. De
aceea este necesară aplicarea unor măsuri corespunzătoare de protecţie a naturii. Pozi-
tiv este faptul că unele sectoare cu terenuri accidentate sunt împădurite. În această zonă
este necesară extinderea ariilor naturale protejate de stat.
98
24
TEMA
ZONA DE STEPĂ
1. Aminteşte-ţi prin ce se deosebeşte stepa de silvostepa din Eurasia.
2. Determină pe Harta zonelor naturale (fig. 92) limitele zonei de stepă în
ţara noastră.
Studiind Harta fizică (fig. 3) şi Harta zonelor naturale (fig. 92), identifică unităţile
de relief din zona de stepă.
99
Fig. 95. Peisaj de stepă valorificată ca păşune în Câmpia Moldovei de Sud
100
Densitatea mai redusă a reţelei fluviale şi debitul mai mic al râurilor, comparativ cu zona
ZONELE NATURALE
de silvostepă, sunt factori restrictivi în dezvoltarea lumii organice în stepă.
Potârniche
Iepure-de-câmp
Orbete
101
denumirea Stepa Bugeacului şi cuprinde şi arealele veci-
ne din Ucraina. Flora de stepă este reprezentată de păiuş, ESTE BINE SĂ ŞTII
negară, firuţă, albăstrea etc., sub care s-au format cerno- În stepa din ţara noastră
ziomuri: carbonatic şi tipic. Pe solurile puternic erodate trece limita de est a area-
şi afectate de alunecări sunt prezente bărboasa şi peli- lului de răspândire a
nul. Dintre arbuşti cresc sângerul, măceşul, migdalul-pi- popândăului comun şi
cea de vest – a popândă-
tic, porumbarul etc. În văile râurilor se dezvoltă vegetaţia ului-cu-pete.
de luncă, acvatică, de baltă şi de mlaştină, sub care s-au
format soluri aluviale. În luncile Prutului şi ale Nistrului,
pe lângă vegetaţia ierboasă, sunt şi păduri de luncă inundabilă (zăvoaie), constituite din
salcie, plop, stejar-pedunculat etc. În unele lunci ale râurilor mici, unde sunt prezente ape
subterane sărate, se dezvoltă soluri saline – solonceacuri, aproape lipsite de vegetaţie.
Stepa oferă pentru animale condiţii de adăpost şi de hrană mai puţin favorabile com-
parativ cu pădurile. De aceea fauna este mai săracă, fiind reprezentată de specii de talie
mică: în special rozătoare (popândău, şoarece, orbete, iepure-de-câmp), cârtiţă, vulpe, di-
verse păsări (potârniche, prepeliţă ş.a.), reptile ş.a. Animalele s-au adaptat la condiţiile de
îmbinare a modului de viaţă terestru cu cel subteran, altele se adăpostesc în desişurile
de arbuşti, în stufărişuri etc.
102
25
TEMA
ZONA NATURALĂ – REZULTAT AL INTERACŢIUNII
COMPONENTELOR NATURII
LUCRAREA PRACTICĂ nr. 2
Realizând lucrarea practică, vei fi capabil:
• să stabileşti dependenţa dintre componentele naturii pe exemplul unei zone naturale;
• să evidenţiezi adaptarea plantelor şi a animalelor la condiţiile de mediu;
• să proiectezi măsuri de protecţie şi de valorificare raţională a naturii în localitatea natală.
Reprezintă pe caiet/electronic/pe un poster principalele caracteristici ale zonei natu-
rale în care este situată localitatea natală (raionul tău). Aplică algoritmul de mai jos.
Notă: Lucrarea poate fi realizată şi în grup, fiecare membru având câte un rol: carto-
graf, geolog, climatolog, hidrolog, botanist, zoolog, pedolog, ecolog ș.a. Membrii grupu-
lui stabilesc principalele caracteristici ale zonei naturale, efectuând observări în natură,
folosind materialele acumulate la lecţiile anterioare ce ţin de localitatea natală.
103
AUTOEVALUARE
I. Trei „Ce?“ 4. Selectează, dintre speciile de plante
reprezentate mai jos, arbuştii carac-
1. Ce factori au determinat formarea
teristici stepei.
zonelor naturale pe teritoriul ţării
noastre?
2. Ce tipuri de sol se formează în silvo-
stepe? Dar în stepe?
3. Ce adaptări la condiţiile de mediu
şi-au format plantele şi animalele din
silvostepe şi cele din stepe? Sânger Migdal-pitic
104
CAPITOLUL
V
PROTECŢIA NATURII
Dreptul fiecărui om la un mediu ambiant sănătos este
garantat de legislaţia internaţională şi de Constituţia ţării
noastre. Însă pentru a asigura acest drept, articolul 59 din
Constituţie stipulează: „Protecţia mediului înconjurător,
conservarea şi ocrotirea monumentelor istorice şi cultu-
rale constituie o obligaţie a fiecărui cetăţean”.
Natura teritoriului ţării noastre este afectată
foarte mult de activitatea umană. Densitatea
mare a populaţiei şi gradul ridicat de valorificare
economică a teritoriului pun în pericol natura.
De aceea protecţia naturii a devenit o necesitate
stringentă. În acest sens, este bine-venită urmarea
apelului din Carta Terrei, adoptat la Rio de Janeiro
(Brazilia) în anul 1992: „Noi, tinerii ecologişti...,
preaslăvim opera lui Dumnezeu – Terra, căminul
tuturor vieţuitoarelor... Ne angajăm, prin urmare, să
respectăm, să menţinem, să protejăm şi să restaurăm
ecosistemele de pe Terra, să garantăm
diversitatea biologică şi culturală...”
TEMA
PROBLEME ALE MEDIULUI NATURAL
Discută cu colegii despre influenţa omului asupra naturii în diferite epoci
istorice. Care au fost consecinţele acestei influenţe?
Fenomenele Modificarea
naturale de risc PROBLEME ALE peisajelor naturale
MEDIULUI NATURAL
Poluarea Degradarea
mediului natural Degradarea solului lumii organice
106
PROTECŢIA NATURII
Argumentează, pe baza unui exemplu de fenomen natural de risc, efectele nega-
tive ale manifestării acestuia pentru natură şi pentru om.
107
Fig. 99. Poluarea mediului prin arderea varului în valea râului Draghişte
108
a deşeurilor. Un impact negativ au deversările apelor
PROTECŢIA NATURII
ESTE BINE SĂ ŞTII
reziduale neepurate şi cele epurate insuficient: din cele
circa 600 de staţii de epurare din ţară peste 90% nu tra- În ultimele 3-4 secole, de
tează corespunzător apele reziduale din cauza echipa- pe teritoriul ţării noastre
mentului învechit. au dispărut complet
aproximativ 45 de specii
O sursă considerabilă este poluarea transfrontalie de animale. În păduri nu
ră a mediului, mai ales a aerului şi a apelor râurilor Nis- se mai găsesc ursul,
tru şi Prut. De exemplu, circa 2/3 din poluarea aerului elanul, bourul, cocoşul-
din Republica Moldova revine surselor externe. În sco- de-munte ş.a., iar în ste-
pe – calul-de-stepă (tar-
pul reducerii poluării transfrontaliere, au fost încheiate panul), antilopa-saiga,
acorduri internaţionale. cocorul-de-stepă. De ase-
menea, au dispărut mul-
5 DEGRADAREA LUMII ORGANICE constă în modi- te specii de peşti şi alte
ficarea unor caracteristici ale lumii organice, care deter- animale.
mină schimbări ireversibile ale peisajelor naturale. Astfel,
degradarea vegetaţiei se manifestă prin micşorarea numărului de specii autohtone, răs-
pândirea unor specii străine (invazive) etc. Micşorarea suprafeţei ocupate de vegetaţia na-
turală a afectat mediul de viaţă al animalelor. Aceasta, împreună cu vânatul şi pescuitul V
excesiv, a determinat reducerea considerabilă a numărului de reprezentanţi sau dispari-
ţia unor specii de animale.
109
27
TEMA
PROTECŢIA NATURII
Numeşte câteva acţiuni de îngrijire a naturii la care ai participat.
PROTECŢIA
NATURII
Reducerea Reconstrucţia
cantităţii Valorificarea Prevenirea şi com- ecologică a unor
de poluanţi Conservarea terenuri degradate
raţională a resurse- baterea fenomene-
biodiversităţii
lor naturale lor naturale de risc
110
PROTECŢIA NATURII
Fig. 101. Staţia de epurare a apelor reziduale din municipiul Chişinău cu o capacitate de circa 6 600 m3/oră
111
5 PREVENIREA ŞI COMBATEREA FENOMENELOR NATURALE DE RISC. Unele feno-
mene nu pot fi combătute (cutremurele de pământ, seceta, furtunile, gerurile puternice
etc.). Ele însă pot fi prognozate în anumită măsură, diminuându-se consecinţele distruc
tive. Alte fenomene (eroziunea, alunecările de teren etc.) pot fi prevenite şi combătute.
În scopul prevenirii eroziunii, bunăoară, pot fi efectuate variate măsuri (fig. 102).
Realizarea
lucrărilor
agricole
perpendicular
înclinării
versanţilor
Evitarea
păşunatului
excesiv pe
versanţi
Fig. 102. Unele măsuri de prevenire a eroziunii solului Fig. 103. Cartea Roşie a Republicii Moldova
112
PROTECŢIA NATURII
Fig. 104. Recultivarea carierei de lângă oraşul Vatra, municipiul Chişinău
113
28
TEMA
ARIILE NATURALE PROTEJATE.
REZERVAŢIILE ŞTIINŢIFICE
Discută cu colegii despre modul în care unele teritorii sau obiective naturale
din localitatea natală pot fi luate sub protecţia statului.
114
PROTECŢIA NATURII
„Carpov Iar”
Unguri-Holoşniţa
Rudi- Arioneşti
Rosoşeni Trebisăuţi
Climăuţi Maramonovca Pragurile Nistrului
PeşteraCaracuşenii Noi
„Emil Racoviţă” „La Castel” Cosăuţi
Feteşti Râpa lui Bechir
Brânzeni Mândâc Cotova Băxani Hruşca
numără circa 1 000 de specii de plante, dintre care peste 20 de specii sunt incluse în Car-
tea Roşie (nemţişor-fisurat, dumbrăviţă-de-baltă, bumbăcăriţă, ferigă etc.). Lumea animală
este bogată (cerb-nobil, cerb-pătat, căprior, mistreţ, bursuc, păsări, amfibieni, şerpi). În Car-
tea Roşie sunt incluse jderul-de-pădure, pisica sălbatică, barza-neagră, şerparul, acvila-ţipă-
toare-mare, acvila-imperială ş.a.
115
Tabelul 13. Caracteristici ale rezervaţiilor ştiinţifice
Denumirea Anul Supra-
rezervaţiei creării faţa, Scopul creării
ştiinţifice ha
Conservarea şi protecţia peisajelor de păduri de
Codru 1971 5 177 foioase de tip central-european
116
Rezervaţia ştiinţifică „Prutul de Jos” include la-
PROTECŢIA NATURII
cul Beleu şi o reţea de bălţi din lunca Prutului Inferior. ESTE BINE SĂ ŞTII
Aici sunt luate sub protecţie peisaje acvatice, palustre Istoria Rezervaţiei ştiin
și de luncă inundabilă. Rezervaţia, cu o lume organică ţifice „Codru” începe în
foarte bogată, are statut de zonă umedă de importan- anul 1926, când Societa-
ţă internaţională. Acest areal serveşte ca loc de vieţuire tea Experimentatorilor şi
şi cuibărire pentru păsările sedentare, precum şi ca loc Iubitorilor Naturii din Ba-
de hrană şi de odihnă pentru păsările migratoare (pe- sarabia a propus spre re-
licani, lebede, gâşte, raţe ş.a.). În rezervaţie se întâlnesc zervare sectorul valoros
peste 20 de specii de pești, inclusiv specii rare (plătica- de pădure Lozova–Căpri-
ana, care s-a aflat timp
de-Dunăre, bibanul-soare, ţigănuşul ș.a.). În apele lacului
îndelungat în proprieta-
Beleu depun icre şi speciile de peşti migratoare din flu- tea Mănăstirii Căpriana.
viul Dunăre. În anul 1937 acest sec-
Rezervaţia ştiinţifică „Plaiul Fagului” este situată tor a fost declarat monu-
în partea nord-vestică a Podişului Codrilor şi ia sub pro- ment al naturii.
tecţie peisajele pitoreşti şi de valoare ştiinţifică ale pădu- Activitatea de cercetare şi
rilor de fag cu gorun, în amestec cu alte specii (fig. 107). protecţie a naturii a conti-
nuat prin concursul mem-
În rezervaţie se întâlnesc 77 de specii de plante rare. În
brilor Comisiei pentru V
Cartea Roşie sunt incluse mălinul, perişorul, vonicerul-pi-
Ocrotirea Naturii, creată în
tic, papucul-Venerei, feriga-feminină, ghiocelul-nival etc. anul 1946 în cadrul filialei
Din 49 de specii de mamifere, în Cartea Roşie sunt înscri- Academiei de Ştiinţe: Tatia-
se jderul-de-pădure, pisica sălbatică, hermelina, chiţcanul- na Gheideman, Ion Ganea,
cu-abdomen-alb şi vidra. Pe teritoriul rezervației îşi are iz- Vera Verin-Nemţeanu ş.a.
vorul râul Bâc, în bazinul căruia se află și orașul Chișinău.
117
ESTE BINE SĂ ŞTII
Fig. 108. Zimbri în Rezervaţia ştiinţifică „Pădurea Domnească” Flora Rezervaţiei ştiin
ţifice „Prutul de Jos” es-
Rezervaţia ştiinţifică „Pădurea Domnească” de- te reprezentată de 270 de
ţine cea mai mare suprafaţă dintre rezervaţiile ştiinţi- specii, iar fauna – de cir-
fice. Ea cuprinde un sector de luncă din cursul de mij- ca 200 de specii. În Cartea
loc al râului Prut, acoperit de păduri de luncă (zăvoaie). Roşie sunt incluse 3 spe-
Pădurile luate sub protecţie sunt dintre cele mai vechi cii de plante (nufărul-alb,
de acest tip din Europa, fiind reprezentate de steja salvinia, cornaciul-pluti-
rul-pedunculat, plopul-alb, plopul-negru, răchită etc. tor) şi 32 de specii de ani-
male: 5 specii de mamife-
Dintre animale sunt prezente mamifere incluse în Car-
re (vidra, nurca-europeană,
tea Roşie (jderul-de-pădure, vidra, nurca-europeană ş.a.), hermelina, pisica sălbati-
diverse păsări ș.a. În această rezervaţie au fost intro- că, chiţcanul-cu-abdomen-
duşi şi zimbri aduşi din Polonia (fig. 108). alb), 24 de specii de păsări
În concluzie, rezervaţiilor ştiinţifice le revine rolul (egreta-mare, stârcul-gal-
principal în protecţia naturii ţării noastre, de aceea este ben, barza-neagră, lopăta-
rul ş.a.), 2 specii de reptile,
necesară extinderea suprafeţei lor şi respectarea unui o specie de amfibieni.
regim judicios de protecţie.
118
29
TEMA
ALTE CATEGORII DE ARII NATURALE PROTEJATE
119
Fig. 109. Reciful fosil „Ţiglău” – monument al naturii (satul Corjeuţi, raionul Briceni)
120
PROTECŢIA NATURII
ESTE BINE SĂ ŞTII
Peştera „Emil
Racoviţă” este situată
în preajma satului Criva,
raionul Briceni, şi a locali-
tăţilor vecine din Ucraina.
Lungimea reţelei de gale-
rii subterane este de cir-
ca 100 km (locul al treilea
în Europa printre peşte-
rile în ghips). Peştera a
fost descoperită în anul
1959 şi denumită „Cenu-
Fig. 111. Afloriment de calcare din Rezervaţia peisajeră „Rudi–Arioneşti” şăreasa”, iar din 1991
poartă numele savantu-
Selişte (rn. Nisporeni) ş.a.) au o însemnătate deosebită, lui român Emil Racoviţă
luând sub protecţie diverse specii utilizate în medicină: (1868–1947) – fonda-
tor al primului Institut
salvie, sunătoare, coada-şoricelului, sovârf etc. Categoriile V
de plante protejate merită cea mai mare grijă din par- de Speologie din lume.
tea omului. Rezervaţiile naturale mixte iau sub protec- Peştera are câteva nive-
luri, numeroase săli, cir-
ţie câteva componente ale naturii (de exemplu, rezer-
ca 20 de lacuri subtera-
vaţiile „Lebăda albă” din lunca Prutului, în apropierea ne (Lacul Dacilor, Lacul
oraşului Leova, „Mlaştina Togai” din lunca Nistrului, în Verde, Lacul Dinozaurilor
apropierea satului Crocmaz, raionul Ştefan-Vodă). etc). Este protejată de stat
ca monument al naturii.
3 REZERVAŢIILE PEISAJERE cuprind o suprafaţă de Rezervaţia peisajeră
34 mii de hectare şi includ diverse peisaje naturale carac Saharna este unul dintre
teristice ţării noastre. Dintre acestea se remarcă rezer- cele mai pitoreşti peisaje
vaţiile Saharna şi Ţipova (rn. Rezina), Feteşti (rn. Edineţ), naturale din bazinul Nis-
Rudi–Arioneşti (rn. Soroca) (fig. 111), care includ sectoare trului. Ea cuprinde valea
împădurită a râuleţului
deosebit de pitoreşti cu defileuri, chei, canioane. Aces-
Saharna din cursul
tea au o natură originală, îmbinată armonios cu patrimo- inferior pe o lungime de
niul istorico-cultural de valoare pentru poporul nostru: circa 5 km, braniştile sil-
rămăşiţe de citadele, cetăţi, aşezări antice şi medievale, vice Saharna (575 ha)
mănăstiri rupestre etc. şi Zemstva (35 ha). Aici
cresc specii de gorun, ste-
4 ALTE CATEGORII DE ARII NATURALE PROTEJATE
jar-pedunculat, carpen,
tei, cireş sălbatic, vişin-tur-
Rezervaţiile de resurse cuprind sectoare cu resurse de cesc etc. Multiplele peş-
importanţă naţională, protejate în scopul conservării lor teri şi grote explică pre-
pentru generaţiile viitoare. Ele sunt reprezentate prin zenţa coloniilor de lilieci,
care numără 10 spe-
13 rezervaţii de resurse de sol: Brătuşeni (rn. Edineţ); Ivan-
cii, două dintre care sunt
cea (rn. Orhei); Brejeni (rn. Sângerei) etc. incluse în Cartea Roşie.
121
Fig. 112. Privelişte din Rezervaţia peisajeră „Suta de Movile”
122
PROTECŢIA NATURII
V
123
30
TEMA
MEDIUL NATURAL ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ
124
b) utilizarea durabilă a capitalului natural. Prin capi
PROTECŢIA NATURII
tal natural definim toate componentele şi elemen- ESTE BINE SĂ ŞTII
tele naturii necesare pentru viaţa şi activitatea omu- În anul 1992, în oraşul Rio
lui. Utilizarea durabilă a acestora presupune mai multe de Janeiro (Brazilia), a fost
acţiuni (fig. 114). organizată o reuniune a
conducătorilor de state
UTILIZAREA DURABILĂ A CAPITALULUI NATURAL din peste 140 de ţări (in-
clusiv Republica Moldo-
Realizarea unor Gospodărirea dura- Conservarea, uti- va), la care au fost elabo-
măsuri de protecţie bilă a solului, prin lizarea raţională şi rate „Declaraţia de la Rio
şi ameliorare conservarea şi recu- restabilirea biodi- privind mediul şi dezvol
a calităţii aerului perarea potenţialului versităţii (plantele, tarea” şi „Agenda 21”.
şi a apei de regenerare animalele şi mediul Aceste acte cuprind un
a fertilităţii ş.a. lor de viaţă) program global de acţiuni
Fig. 114. Acţiuni privind utilizarea durabilă a capitalului natural vizând cooperarea mondi-
ală în materie de mediu şi
c) administrarea durabilă a deşeurilor. Problema de- dezvoltare. Principiul aces-
şeurilor este una dintre cele mai grave. Deocamdată tor acţiuni este: „Gândind
în ţara noastră nu există un sistem bine organizat pri- global, acţionăm local”.
vind utilizarea deşeurilor, care, deseori, sunt depozi- V
tate neautorizat în ravene, gropi, pe malul râurilor, în
TERMENI-CHEIE
perimetrul localităţilor etc. Programul naţional de ges-
tionare a deşeurilor prevede:
Monitoring al mediu-
dezvoltarea şi promovarea unor tehnologii de pro- lui – sistem de supra-
ducţie nepoluante, reducerea, până la eliminarea to- veghere şi examinare a
tală, a deşeurilor industriale; calităţii mediului natural
reducerea acumulării deşeurilor menajere, selectarea de pe un anumit teritoriu,
şi utilizarea ulterioară a celor reciclabile: hârtie, carton, realizat prin observarea
materiale plastice, sticlă, metal etc. gradului de poluare, a de-
gradării componentelor
Calitatea mediului natural determină şi calitatea şi a proceselor naturale.
vieţii fiecărui individ, în parte, şi a societăţii umane, în
Fig. 115. Staţia meteorologică din oraşul Chişinău – unitate de monitoring al mediului
125
ansamblu. Supravegherea calităţii mediului este reali-
zată în cadrul monitoringului mediului (numit şi mo ESTE BINE SĂ ŞTII
nitoring ecologic). Monitorizarea cuprinde compo- Principalele convenţii
nentele naturale (rocile, aerul, apa, vegetaţia, lumea internaţionale privind
animală, solul), dar şi deşeurile, radiaţia etc. protecţia mediului la ca-
Acest sistem are trei etape: supravegherea, evalua- re a aderat Republica Mol-
rea stării reale şi pronosticarea eventualelor modificări. dova sunt: Convenţia pri-
vind protecţia stratului de
Cu ajutorul unor aparate şi utilaje moderne sunt colec- ozon (Viena, 1985); Con-
tate date privind starea fiecărei componente a mediu- venţia privind diversitatea
lui, după care urmează prelucrarea, interpretarea, sto- biologică (Rio de Janeiro,
carea şi prognozarea informaţiilor (fig. 115). Staţiile de 1992); Convenţia-cadru a
monitorizare a mediului sunt plasate pe tot cuprinsul ONU cu privire la schim-
ţării, totuşi numărul lor este insuficient. barea climei (Rio de Janei-
ro, 1992), cu protocolul de
Republica Moldova participă, de rând cu alte ţări, la la Kyoto (1997); Convenţia
procesul global de protecţie a naturii. Ţara noastră a privind cooperarea pen-
aderat la peste 20 de convenţii şi acorduri internaţio- tru protecţia şi utilizarea
nale şi regionale în domeniul protecţiei naturii. Se im- durabilă a fluviului Dună-
plementează diverse proiecte de protecţie a biodiver- rea (Sofia, 1994).
sităţii, de eliminare a stocurilor de pesticide cu termen Ţara noastră participă şi
la procesul „Un mediu
expirat, de prevenire a schimbărilor climatice, de pre-
pentru Europa”, ce are ca
venire a poluării apelor etc. La realizarea lor în practică obiectiv major soluţiona-
trebuie să-şi aducă contribuţia atât instituţiile şi organi- rea problemelor de me-
zaţiile publice, cât şi fiecare cetăţean. diu în plan regional şi
Dezvoltarea durabilă este parte componentă a stra- naţional.
tegiei recente de reconciliere a omului cu natura,
promovată în statele mai dezvoltate ale lumii. Această reconciliere trebuie realizată la
scară locală, regională şi globală. Natura divină care înzestrează teritoriul ţării noastre
merită o atitudine şi un tratament cât mai raţionale, iar protecţia ei trebuie să devină o
prioritate naţională. Doar cu eforturi comune vom valorifica patrimoniul natural de azi,
astfel încât să-l păstrăm şi pentru generaţiile viitoare.
126
PROTECŢIA NATURII
AUTOEVALUARE
I. Trei „Ce?“ III. Argumentează, generalizează
1. Ce fenomene naturale de risc sunt mai 1. Alcătuieşte un proiect de reconstruc-
frecvente pe teritoriul ţării noastre? ţie ecologică a unui teren degradat
din localitate.
2. Ce modificări în mediul natural al ţării
sunt provocate de activitatea umană? 2. Elaborează cu colegii un Cod ecologic va-
labil pentru diferite domenii de activi
3. Ce înseamnă noţiunile: probleme ale tate a populaţiei din localitatea natală.
mediului natural; poluarea naturii;
degradarea lumii organice; degrada-
rea solului; protecţia naturii; conser- IV. Încearcă. Este interesant!
varea biodiversităţii? Pentru întrebările ce urmează selec-
tează varianta corectă de răspuns.
II. Identifică, compară, reprezintă 1. În valea cărui râu este situată Rezer-
1. Identifică corespondenţa noţiunilor vaţia peisajeră „La Castel”?
a) Ciuhur; b) Racovăţ; c) Răut;
din coloana A cu denumirile din co-
d) Camenca.
V
loana B.
Coloana A Coloana B 2. Ce rezervaţie peisajeră se găseşte în
A. Recife fosile 1. „Emil Racoviţă” apropierea satelor Avrămeni şi Cobani,
B. Peşteri 2. Feteşti în valea râului care în trecut se nu-
C. Arbori seculari 3. „Râpa lui Bechir” mea Ierasus?
D. Ravene 4. „Patru fraţi” a) Trebujeni; b) Ţipova;
c) „Suta de Movile”; d) Saharna.
2. Stabileşte ce obiective naturale sunt
luate sub protecţie în rezervaţiile 3. Pe teritoriul cărui raion este situat
ştiinţifice din Republica Moldova, „Izvorul de la Hârjauca”?
completând pe caiet tabelul: a) Soroca; b) Călăraşi;
c) Floreşti; d) Glodeni.
Rezervaţia Componente
ale naturii Localizarea 4. În ce localitate se găseşte „Izvorul
ştiinţifică protejate Domniţei”?
Codru a) Vadul-Raşcov (Şoldăneşti); b) Valea
Iagorlâc Adâncă (Camenca); c) Rudi (Soroca);
Prutul d) Cobâlea (Şoldăneşti).
de Jos
5. În ce localitate se găseşte „Fântâna
Plaiul
Fagului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt”?
Pădurea a) Vălcineţ (Călăraşi); b) Plop (Dondu-
Domnească şeni); c) Slobozia-Vărăncău (Soroca);
d) Jeloboc (Orhei).
3. Reprezintă, într-o schemă, măsuri de 6. În care localitate se găseşte „Teiul
prevenire şi combatere a fenomene- lui Stamati”?
lor naturale de risc pe teritoriul ţării
a) Orhei; b) Ocniţa; c) Ştefan-Vodă;
noastre.
d) Ungheni.
127
Acest manual este proprietatea Ministerului Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova.
Gimnaziul/Liceul
Manualul nr.