Nr.

1, 2007

Publicaţie trimestrială dedicată protecţiei şi utilizării raţionale a resurselor acvatice

Din cuprins
Asigurarea cu apă potabilă a
populaţiei – obiectiv strategic
Istorii de succes
Cronica apelor
Dezinfectarea apei potabile: probleme şi soluţii
Managementul SA “Apă – Canal Chişinău”
Euhornia – o staţie naturală de epurare a apei

Bazinul de acumulare Ghidighici

 CUPRINS

Cuvinte de salut......................................................................................................................................... 1
Cuvînt înainte ............................................................................................................................................ 2
Asigurarea cu apă potabilă – obiectiv strategic............................................................................. 3
Istorii de succes.......................................................................................................................................... 6
Studiu privind managementul întreprinderilor de alimentare cu apă şi canalizare din
mun. Chişinău............................................................................................................................................. 10
Cronica apelor............................................................................................................................................ 13
Actualizarea standardelor Republicii Moldova în domeniul apelor....................................... 16
Dezinfectarea apei potabile: probleme şi soluţii........................................................................... 18
Principiile baziniere de management al resurselor de apă în Republica Moldova.......... 21
Forumul apelor din bazinul râului Bâc............................................................................................... 23
La izvor, după apă întremătoare......................................................................................................... 25
Declaraţie cu privire la agravarea situaţiei în domeniul utilizării şi protecţiei
resurselor de apă în Republica Moldova........................................................................................... 26
Rezumatul revistei în limba engleză.................................................................................................. 27
Rezumatul revistei în limba rusă......................................................................................................... 28
Euhornia – o staţie naturală de epurare a apei.............................................................................. 29

Colegiul redacţional: Petru Cocîrţă, Institutul de Ecologie şi Geografie,

Ion Junea, SA „Apă-Canal Chişinău”, Ion Fliurţă, Concernul „Apele Moldovei”,
Nicu Vrednic, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale al Republicii Moldova,
Vladimir Garaba, OTC Chişinău a MEM, conducătorul proiectului.
Fotografii: Andrei Garaba
Adresa redacţiei: RM, Chişinău, str. Mihai Eminescu, 1
Tel.: 22 62 27, 22 27 71
e-mail: chbemm@moldnet.md
Materialele publicate reflectă opinia autorilor care nu întotdeauna coincide cu cea a redacţiei.
Reproducerea integrală sau parţială a materialelor publicate în “Revista Apelor” necesită, în mod
obligatoriu, acordul redacţiei.
“Revista Apelor”, nr.1, 2007
Editura „Sirius”
Finanţatorul proiectului: Direcţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare

Schweizerische Eidgenossenschft Federal Departament of Foreign Affairs FDFA

Confédération suisse Swiss Agency for Development and Cooperation SDC
Confederazione Svizzera
Confederaziun svizra
 Cuvinte de salut
De când Direc-
ţia Elveţiană pen-
tru Dezvoltare şi
Cooperare (SDC)
a lansat programul
Apă şi Canalizare
(2001), permanent
a existat dorinţa
de a prezenta şi a
publica informaţii
privind proiectele
şi activităţile re-
spective în zona
rurală a Moldovei.
Pentru o privire de
ansamblu asupra proiectelor de la sate, buletinul „Croni-
ca Apelor” a însemnat o contribuţie importantă, oferind
trimestrial informaţii competente referitoare la serviciile
naţionale, raionale şi locale în domeniu. Prin interme-
diul buletinului, a putut fi urmărit, pas cu pas, procesul
de dezvoltare a infrastructurii în sfera apă - canalizare.
În ultimul timp necesitatea de a înţelege mai bine
modul de implementare a proiectelor de aprovizionare
cu apă şi disponibilitatea de a învăţa mai multe despre
canalizare şi tehnicile adaptate la condiţiile zonelor rurale
devin tot mai vădite. Doar dacă va fi convinsă de utili-
tatea şi modul de funcţionare a sistemului, populaţia îl
va putea gestiona de o manieră durabilă, transmiţându-
l cu mândrie copiilor şi nepoţilor în stare perfectă de
funcţionare.
Unul dintre obiectivele „Revistei Apelor”, care vine să
continue în mod logic, la un nivel calitativ superior, cele
începute prin editarea „Cronicii Apelor”, este de a informa,
prezenta prin argumente şi dezbate problemele mediului
înconjurător, în special cele ce ţin de apa şi canalizarea
din Moldova. Revista va oferi cititorilor oportunitatea de
a cunoaşte în profunzime problemele existente în acest
domeniu de interes general şi de a identifica, alături de
autorii materialelor, soluţiile posibile şi concrete, optime
pentru a fi aplicate în localităţile din Moldova.
Suntem siguri că, prin „Revista Apelor”, un număr
considerabil de specialişti şi actori interesaţi vor împărtăşi
din cunoştinţele lor şi vor face schimb de experienţă pen-
tru ca, împreună, să îmbunătăţim situaţia la capitolul
“Aprovizionare cu apă şi acces la o canalizare adaptată şi
eficace”.
Vă dorim o lectură cât mai interesantă şi utilă!
Al Dumneavoastră cu respect,
Thomas Kugler,
Director Rezident, Biroul de Cooperare al Elveţiei
Revista Apelor nr. 1, 2007
Dragi prieteni ai naturii, graţie eforturilor Organizaţiei
Teritoriale Chişinău a Mişcării Ecologiste din Moldova,
cu susţinerea financiară şi meto-dologică a Guvernului
Elveţiei şi a Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale
al Republicii Moldova, vă este pusă la dispoziţie această
publicaţie.
„Revista Apelor”, al cărei număr de debut îl aveţi acum
în faţă, s-a lăsat aşteptată de multă vreme atât de către
specialiştii în domeniu, cât şi de persoanele interesate,
care sunt, toţi deopotrivă, consumatori ai acestui bun nat-
ural comun de o extraordinară importanţă existenţială.
Căci este cunoscut faptul că apa, de rând cu aerul, sunt
componentele de bază ale vieţii.
Dezastrul ecologic global, resimţit la acest început de
mileniu, a afectat cel mai grav aerul şi apa. Astfel ne-am
pomenit în pragul unei catastrofe de proporţii şi actual-
mente se cer a fi implementate măsuri urgente de redre-
sare a stării şi calităţii apelor. Despre aceste probleme, dar
şi despre modalităţile de soluţionare a lor, ne vor relata
în paginile publicaţiei specialiştii, experţii, savanţii, prac-
ticienii, liderii de opinie, dar şi entuziaştii, alte persoane
sincer interesate de asigurarea unui mediu sănătos pentru
viaţă.
Şi dacă în urma lecturii veţi privi cu alţi ochi realităţile
din jur, reconsiderându-vă priorităţile şi codul de valori,
dacă vă veţi pune gândul, inima şi fapta să acţioneze
pentru a a asigura protecţia apelor, înseamnă că truda
autorilor nu a fost zadarnică şi că mesajul lor a ajuns la
destinaţie.
Să ne trăiţi sănătoşi, să fiţi nu numai cititori activi ai “Re-
vistei Apelor”, ci şi prietenii fideli ai naturii!
Al vostru, Constantin Mihăilescu
ministru al Ecologiei şi
Resurselor Naturale al
Republicii Moldova

 Cuvânt înainte
Nu toate ideile au sorţi de izbândă. Din contra,
multe dintre ele aşa şi rămân nerealizate, chiar fiind
foarte originale. Într-o societate cu posibilităţi materia-
le limitate, cum este a noastră, cazuri de implementare
cu succes a unor proiecte noi sunt, deocamdată, puţine.
La început a fost ideea de a edita un buletin eco-
logic municipal, în care s-ar descrie, o dată la 2-3 luni,
starea factorilor de mediu. Din anul 1998 până în 2003
s-au realizat 23 de numere ale acestei publicaţii de me-
diu. Mai apoi, a părut preţioasă ideea de a lărgi aria de
răspândire a informaţiei ecologice până la nivelul în-
tregii republici şi s-a iniţiat editarea buletinului trimes-
trial „Cronica apelor”, reuşind, cu suportul donatorilor
străini şi autohtoni, să edităm 7 numere, ultimul - în
aprilie curent. La Forumul naţional al apelor din 8 noi-
embrie 2004 a fost lansată ideea editării unei reviste pe-
riodice în domeniul apelor. Îndată am făcut încercarea
de a obţine susţinere financiară din partea instituţiilor
centrale de stat, interesate de dezbaterea problemelor
protecţiei şi utilizării resurselor acvatice. Însă tenta-
tiva nu s-a soldat cu succes. În schimb negocierile cu
mai mulţi donatori străini au dat rezultate pozitive.
Direcţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare a
considerat că ideea este bună şi a alocat mijloace finan-
ciare pentru primele 3 numere ale noii ediţii periodice
„Revista Apelor”.
Când lucram la buletine eram urmăriţi în permanenţă
de sentimentul insatisfacţiei. Pe lângă faptul că ne cam
da de gol calitatea materialelor inserate, că informaţiile
erau supraaglomerate cu cifre şi fapte fără ca acestea
să fie analizate, din conţinut lipseau emoţiile. Dar fără
fraze care ar atinge strunele sufletului, fără imagini
care ar bucura ochiul, cititorul pierde repede interesul
faţă de text. Noi, însă, dorim ca toate materialele inser-
ate în paginile revistei să fie citite şi recitite de către
persoanele interesate pentru a înţelege esenţa gândului
expus.
Se cunoaşte faptul că apa din cer ajunge până la cele

mai mari adâncimi ale solului, străbate multe straturi
de rocă şi din nou se ridică din profunzime la suprafaţă
datorită capilarelor minuscule. Acestea asigură condiţii
de viaţă în sol şi deasupra lui. Dacă aceste capilare se
blochează, lipseşte vlaga, iar atunci lipseşte şi viaţa.
Teoretic, în acelaşi mod ar trebui să funcţioneze şi capil-
arele conştiinţei noastre ecologice, astfel transmiţându-
se cu ajutorul lor, de la un om la altul, cunoştinţele
despre natură, tradiţiile seculare de protejare a tot ce
ne înconjoară, promovându-se în societate modele pri-
etenoase mediului. Aceste capilare există, dar ele sunt
blocate cu informaţii deseori inutile. Sarcina noastră,
a ecologiştilor, este de a curăţa aceste canale de noroiul
acumulat şi a pune în circulaţie, prin ele, gândurile şi
îngrijorările privind viitorul planetei, continentului,
ţării noastre, al copiilor acesteia.
Vorbind despre apă, de regulă ne gândim la sănătate.
Este adevărat, în Republica Moldova lipsa apei nu
este o problemă atât de acută ca în zonele aride din
Africa. Mai avem ce bea, mai avem cu ce ne spăla.
Există posibilităţi reale pentru a preveni bolile conta-
gioase. Dar, vorbind despre apă, ne gândim şi la me-
diul înconjurător. Cum se simt plantele şi animalele în
condiţiile când creşte poluarea apelor, de unde vine po-
luarea, cine se face vinovat de acest flagel, cum să oprim
dezastrul? Răspunsuri la aceste şi alte întrebări am dori
să le obţii, stimate cititor, din paginile revistei noastre.
Te îndemnăm să fii exigent şi să ne relatezi despre orice
abatere de la obiectivele propuse mai sus, să observi
alte lacune şi să ne comunici despre ele. Nu ezita să
ne trimiţi întrebări pe problemele care cel mai mult te
interesează, să propui teme pentru numărul următor al
revistei. Îţi suntem recunoscători pentru faptul că ai
hotărât să citeşti din scoarţă în scoarţă revista, că o vei
recomanda şi celor din jurul tău, pentru că, astfel, con-
tribui la repunerea în funcţiune a capilarelor conştiinţei
ecologice.
Colegiul redacţional
Revista Apelor nr. 1, 2007
 Asigurarea cu apa potabilă a populaţiei – obiectiv strategic
Valeriu CATRINESCU,
director al Institutului
“Acvaproiect”
Având în vedere necesitatea
vitală permanentă a prezenţei apei
potabile pentru procesele fizio-
logice, biochimice şi de alt ordin
din organismul uman, precum
şi necesităţile igienice, menajere,
putem afirma fără rezerve că fac-
torul de mediu cu cel mai mare im-
pact asupra sănătăţii populaţei este
apa. Folosită în scopuri potabile, în Republica Moldova,
apa de proastă calitate determină până la 15-20% din ca-
zurile de boli diareice acute şi hepatită virală A, prepon-
derent în zonele rurale, 20-25% din bolile somatice, în
cazul fluorozei dentare – 100%.
Asigurarea populaţiei cu apă potabilă de calitate şi
în cantităţi suficiente trebuie să fie una din direcţiile
prioritare în politica şi acţiunile statului în domeniul
sănătăţii, aflate sub impactul mediului, aceasta fiind uni-
ca măsură eficientă în profilaxia maladiilor condiţionate
de apă. La fel de importantă este şi problema canalizării
localităţilor. Este important ca ambele probleme să fie
soluţionate concomitent, deoarece construcţia separată
a sistemelor de alimentare cu apă, fapt care implică o
creştere inevitabilă a volumului de ape uzate, în lipsa
colectării şi epurării acestora conduce la poluarea apelor
de suprafaţă şi din fântâni.
ONU a declarat perioada 22 martie 2005 - 22 mar-
tie 2015 „Deceniul de acţiune Apă pentru viaţă”, confir-
mând aatfel gravitatea problemei la nivel global. Odată
cu ratificarea prin Legea nr.207-XVI din 29.07.2005 a
Protocolului privind Apa şi Sănătatea la Convenţia din
1992 privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă
transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale, Republica
Moldova a devenit parte a Protocolului şi, deci, este
obligată în termen de 2 ani să-şi elaboreze obiectivele în
domeniul alimentării cu apă şi al canalizării care să asig-
ure diminuarea riscului apariţiei maladiilor condiţionate
de apă.
Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale a înaintat
Guvernului spre examinare şi aprobare proiectul Strat-
egiei de alimentare cu apă a localităţilor din Republica
Moldova, care are ca scop identificarea direcţiilor priori-
tare de acţiune a statului în domeniu, pentru realizarea
dreptului constituţional al cetăţenilor Republicii Mol-
dova la un mediu înconjurător nepericulos pentru viaţă
şi sănătate, precum şi la produse alimentare inofensive.
Republica Moldova dispune de ape dulci naturale
din sursele apelor de suprafaţă şi ale celor subterane
în cantităţi care pot îndestula necesităţile populaţiei
Revista Apelor nr. 1, 2007
în apă potabilă. Râurile Nistru şi Prut, care reprezintă
sursa principală a apei de suprafaţă, se consideră ape
curate şi moderat poluate (clasele II-III). Calitatea ape-
lor subterane este neomogenă în spaţiu. Sursele acvifere
cu conţinut de poluanţi naturali, cum ar fi fluorul, în
cantităţi care depăşesc concentraţiile maxime admisi-
bile, se extind pe zone imense. Poluarea secundară
a apelor subterane, mai ales a pânzelor freatice, cu
nitraţi, datorată activităţii economice a populaţiei, este
constatată pe tot teritoriul ţării. De fapt, apele subterane
pot fi utilizate în scopuri potabile cu o condiţie - tratar-
ea lor anterioară prin tehnologii adaptate la fiecare caz
specific. Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe
teritoriul ţării, calitatea insuficientă a apelor subterane,
poluarea semnificativă a apelor freatice fac ca unele
raioane ale ţării să nu dispună de surse locale de apă.
După o perioadă de scădere bruscă a consumului
apei în deceniul precedent, captarea totală a apelor din
bazinele naturale în perioada anilor 2001-2005 s-a sta-
bilit în volum de 850-870 mil.m3/an, inclusiv din sursele
subterane - 132-138 mil.m3, din care au fost utilizate în
sectorul agricol şi pentru necesităţile gospodăreşti şi po-
tabile 155-166 mil. m3 /an. Scăderea consumului total
de apă este cauzat de reducerea activităţii industriale şi
a consumului de apă pentru irigaţii, precum şi de majo-
rarea permanentă a costurilor, contorizarea consumului
individual şi, drept urmare, economisirea apei utilizate
de populaţie.
În prezent dispun de sisteme centralizate de alimen-
tare cu apă potabilă 1032 localităţi, dintre care 3 muni-
cipii, 52 oraşe (100%) şi 977 localităţi rurale (66%). Din
totalul de 3,589 mil. locuitori ai Republicii Moldova
beneficiază de apă din reţeaua publică 1,994 mil. per-
soane, inclusiv 1,136 mil din mediul urban şi 858 mii din
mediul rural.
Sistemele de alimentare cu apă constituie 1998 de com-
plexe cu diferite grade de amenajare a sectorului comu-
nal din localităţi. Din acest număr se află într-o stare
tehnică satisfăcătoare 1015 complexe, 870 au nevoie
de reconstrucţie, 26 sisteme nu pot fi restabilite, în ca-
zul a 54 de sisteme lipseşte informaţia privind starea
lor tehnică. Reţelele de distribuţie au o lungime totală
de 8994 km, dintre care 3725 km sunt în stare tehnică
nesatisfăcătoare.
Dispun de sisteme de canalizare publică un număr
de 623 centre populate, inclusiv 3 municipii, 52 oraşe,
565 localităţi rurale. Numai 251 localităţi sunt amenajate
cu sisteme de alimentare cu apă şi canalizare. Din toată
populaţia Republicii Moldova, care are acces la sistemele

 comunale de alimentare cu apă, 49% locuiesc în zona
construcţiilor necanalizate.
Din cauza stării tehnice insuficiente a sistemelor de
epurare a apelor uzate în unele localităţi urbane şi a
nefuncţionării acestora în majoritatea localităţilor ru-
rale, din totalul de 690 mil. m3 de ape reziduale în anul
2005 au fost deversate în bazinele de suprafaţă numai
124 mil. m3 de ape normativ epurate, restul apelor uzate
(80%) nu au fost purificate în prealabil de sistemele exis-
tente.
La capitolul “Realizarea activităţilor de ameliorare a
situaţiei în domeniul serviciilor comunale şi aproximar-
ea la standardele Uniunii Europene privind alimentarea
Fântâni amenajate cu gust avem tot mai multe. Dovadă este şi cea construită în primăvara acestui an în preajma
traseului Chişinău-Vatra. Dar surse cu apă bună de băut avem tot mai puţine.
cu apă a populaţiei din Republica Moldova” Strategia
prevede: I - etapa de termen mediu pe anii 2008 - 2012 şi
II - etapa de termen lung pe anii 2012-2025.
Etapa de termen mediu are ca obiectiv restabilirea,
modernizarea şi îmbunătăţirea sistemelor existente de
alimentare cu apă şi canalizare în localităţile identifi-
cate în baza factorului de risc major pentru sănătatea
populaţiei ca fiind prioritare şi în toate centrele urbane.
Tot în perioada termenului mediu este prevăzută extin-
derea zonei de deservire a apeductelor grupate existente,
cum ar fi apeductul Soroca - Bălţi, sistemul municipal
“Apă-Canal Chişinău “, Glodeni, precum şi punerea în
funcţiune a celor aflate în construcţie nefinalizată (Rezi-
na, Făleşti, Ungheni, Edineţ, Cahul, Cantemir), prin care
vor avea acces la apă potabilă tratată în mod normativ
localităţile prioritare. Realizarea lucrărilor preconizate

pe termen mediu va asigura cu apă potabilă circa 231
localităţi cu un număr total al populaţiei de 2128,8 mii,
ceea ce constituie 59,3% din populaţia Republicii Mol-
dova. Debitul total al apelor uzate, care vor fi supuse
colectării şi epurării, va constitui 82,0 mii m3/zi.
Realizarea obiectivelor de termen mediu va ameliora
starea serviciilor comunale de alimentare cu apă şi ca-
nalizare în toate localităţile urbane şi va asigura accesul
la sistemele comunale de apeduct a 858 mii din populaţia
rurală. În localităţile rurale se preconizează conectarea
la canalizare numai a obiectivelor sociale. După realiza-
rea obiectivelor pe termen mediu vor fi create condiţii de
dezvoltare a infrastructurii şi pe termen lung.
Obiectivele strategice pe termen lung sunt:
• satisfacerea deplină a cerinţelor de apă ale populaţiei;
• asigurarea securităţii apei potabile şi conformarea
parametrilor calităţii impuşi de Directiva CE 98/83
EC;
• realizarea epurării apelor uzate în concordanţă cu
prevederile Directivei 91/271/EEC.
Pentru perioada de termen lung va predomina activitatea
de dezvoltare a infrastructurii comunale în intravilanul
localităţilor rurale. În mod prioritar va fi asigurată norma
socială de alimentare cu apă potabilă a populaţiei con-
form cerinţelor sanitar-igienice prin cişmele stradale cu
conectarea ulterioară la sistemele comunale a sectoare-
lor locative prin branşamentele individuale, pentru care
va fi asigurat debitul mediu de consum de 170-200 litri
/ persoană / zi. Gradul de amenajare a sectorului locativ
Revista Apelor nr. 1, 2007
va evolua în măsura dezvoltării reţelelor de canalizare şi
capacităţii staţiilor de epurare a apelor uzate.
La elaborarea Strategiei de alimentare cu apă a
localităţilor din Republica Moldova ca informaţie iniţială
au fost utilizate datele din lucrările de prospecţiuni efec-
tuate în anii precedenţi, acumulate şi păstrate în arhiva
Institutului “Acvaproiect”. Aceste date au fost revizuite
prin prisma stării tehnice reale a sistemelor de alimen-
tare cu apă şi canalizare existente, ţinând cont de evoluţia
structurii utilizării apei, de starea socială a localităţilor,
de posibilitatea populaţiei de a achita serviciile co-
munale, precum şi prin prisma estimării actualizate a
investiţiilor, reieşind din preţurile curente în domeniul
construcţiilor.
Costurile lucrărilor preconizate pentru realizarea
obiectivelor pe termen mediu, inclusiv de reabilitare a
edificiilor existente şi construcţia obiectivelor noi, sunt
calculate în baza examinării detaliate a stării tehnice ac-
tuale, a părţilor componente din ansamblul instalaţiilor
de captare a apei, a staţiilor de tratare a apelor captate
şi de epurare a apelor uzate, reţelelor de distribuţie a
apei furnizate şi de canalizarea apelor uzate din fiecare
localitate. Valoarea investiţiilor pe termen lung a fost
estimată prin extrapolarea costurilor specifice care revin
pe cap de locuitor la realizarea lucrărilor de termen me-
diu.
După cum rezultă din datele calculate (în preţurile anu-
lui 2002), necesarul total de investiţii pentru reabilita-
rea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă
– canalizare şi pentru asigurarea parametrilor ceruţi
de standardele europene în localităţile prioritare pe ter-
Comentariul redacţiei
Elaborarea Strategiei de alimentare cu apă a localităţilor
din Republica Moldova a întârziat cu cel puţin 10-15 ani.
Documentul dat era necesar înainte de a fi elaborat Pro-
gramul de alimentare cu apă în versiunea anului 2002 şi a
celui din anul 2005. Acesta din urmă prevede activităţi de
construcţie şi renovare a sistemelor de alimentare cu apă
şi canalizare până în anul 2015, pe când Strategia recent
adoptată are ca puncte de reper anii 2012 şi 2025. La rân-
dul ei, Strategia este elaborată înainte de avea la dispoziţie
un alt document important – Strategia de finanţare a sec-
torului de alimentare cu apă şi canalizare, asupra căreia
se lucrează în prezent. Realizarea cu succes a scopurilor
strategice în domeniul alimentării cu apă şi canalizării de-
pinde de mai mulţi factori, dar hotărâtor este finanţarea
activităţilor. Numind sursele de unde vor veni mijloacele
pentru proiectele de construcţie şi renovare a apeductelor
şi sistemelor de canalizare, autorul articolului de mai sus
a uitat s-o menţioneze pe cea mai importantă – tarifele
pentru serviciile prestate. Încă o sursă sunt contribuţiile în
Revista Apelor nr. 1, 2007
men mediu (2008- 2012) constituie circa 3659.7 mil. lei,
investiţiile necesare pentru perioada anilor 2012- 2025
alcătuiesc circa 30059.7mil. lei. Valoarea investiţiilor
recalculate în preţurile anului 2005 pentru termenul
mediu constituie 6662,7 mil. lei, pentru termenul anilor
2012 - 2025 constituie 54726,0 mil. lei.
La etapa actuală, în afară de finanţare din bugetul
de stat, implementarea programelor naţionale de ali-
mentare cu apă a populaţiei beneficiază de susţinerea
financiară din partea organismelor internaţionale, cum
ar fi Banca Mondială, Fondul de Dezvoltare Economică
Arabă din Kuweit, granturile daneze şi elveţiene, dar şi
de suportul Fondului de Investiţii Sociale din Moldova.
Aceste organisme financiare sunt deschise pentru co-
laborare continuă în caz dacă proiectele vor fi imple-
mentate satisfăcător. Diversitatea surselor de finanţare
dictează necesitatea stringentă de a desemna un centru
instituţional de coordonare care ar avea ca scop utiliza-
rea raţională a mijloacelor disponibile pentru rezolvarea
în complex a sistemelor de alimentare cu apă şi canali-
zare din localităţi.
Obiectivele strategice vor fi realizate numai în ans-
amblu cu perfecţionarea structurii organizatorice şi
instituţionale a serviciilor comunale, aproximarea bazei
legislative la condiţiile reale ale economiei de piaţă, re-
spectarea angajamentelor operatorilor faţă de consuma-
torii serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare, asigu-
rarea accesului public la gestiunea activităţii economice a
întreprinderilor comunale, ameliorarea stării financiare
a întreprinderilor din sistemul “Apă-Canal” şi asigurarea
rambursării creditelor folosite.
bani ale consumatorilor pentru proiectarea şi construcţia
apeductelor, mai cu seamă a reţelelor de distribuţie. Nu este
uşor de a convinge locuitorii satelor şi oraşelor, care în tre-
cutul nu prea îndepărtat au beneficiat de apă aproape gra-
tuit, că a venit timpul să achite din plin costul serviciilor, să
investească prin tarife respective la crearea unuia din cele
mai importante elemente al infrastructurii sociale – reţelele
de apeduct şi canalizare. În contextul acesta pare a fi în plus
crearea unei agenţii naţionale de coordonare a utilizării
raţionale a mijloacelor pentru domeniul alimentării cu apă
şi canalizării.
Cititorii revistei pot avea şi alte păreri decât cele expuse
în articol şi comentariul redacţiei. Experienţa locală arată
că există mai multe posibilităţi de soluţionare a problemei
finanţării. Am vrea ca în numărul viitor al revistei să fie
publicate părerile specialiştilor, persoanelor direct impli-
cate în gestionarea lucrărilor de construcţie şi renovare a
apeductelor, altor surse de apă potabilă. Invităm toţi dorito-
rii să-şi exprime opinia la rubrica “Forumul cititorilor”.

 Istorii de succes
Proiectul de alimentare cu apă în satul Zberoaia

Satul Zberoaia din raionul Nisporeni este cunoscut, între altele, pentru proiectele comunitare implementate în
cooperare cu diverse organizaţii. Unul dintre acestea vizează aprovizionarea cu apă potabilă a localităţii, realizat cu
sprijinul financiar al Direcţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC). Acest proiect a fost implementat în anii
2001-2003, iar în prezent populaţia beneficiază din plin de rezultatele lui.

În anul 2000 Zberoaia era unul dintre satele, ai căror
locuitori nu aveau acces permanent la apă potabilă.
Atunci, autorităţile locale au expediat un demers către
Biroul SDC solicitând suport pentru soluţionarea acestei
probleme. În urma evaluărilor efectuate de către SDC şi
experţii locali, a fost identificată o sursă cu debit sufi-
cient de apă potabilă. Analizele bacteriologice şi chimice
au arătat că apa corespundea normelor sanitare.
În 2001 a demarat procesul de consultare a populaţiei
prin intermediul unui sondaj de opinie organizat de
Primărie. La prima întâlnire cu sătenii, la care au par-
ticipat mai mult de 200 de persoane, au fost puse în
discuţie scopurile proiectului şi obligaţiile cetăţenilor.
Apoi, prin vot unanim, sătenii au acceptat semnarea
Primele investigaţii ale surselor de apă din Zberoaia au
fost efectuate de către Direcţia Elveţiană pentru Dez-
voltare şi Cooperare (SDC) în toamna anului 2000.
unui Contract de Cooperare dintre Primărie şi SDC.
Clauzele esenţiale ale contractului prevedeau: (1) din
partea SDC - finanţarea cu 200 000 dolari SUA, plus su-
port tehnic şi logistic şi (2) din partea sătenilor, întruniţi
în Asociaţia Consumatorilor de Apă „Izvoraşul” – par-
ticiparea fiecărui membru/ familie cu 5 zile de muncă
neremunerată la săparea tranşeelor pentru instalarea
conductelor de apă, achitarea unei contribuţii (pe atunci
– 250 lei) şi construcţia camerelor individuale de conec-
tare la reţea în fiecare ogradă (unde urmau să fie insta-
late contoarele pentru evidenţa consumului de apă).
În perioada de implementare a proiectului s-au cap-
tat sursele de apă, s-au construit staţii de pompare şi
stocare a apei şi s-au instalat reţele de distribuţie a apei
(15 km de ţevi numai pentru traseul principal, după care
a urmat instalarea traseelor secundare până la fiecare
gospodărie). Ulterior, acestea au permis aprovizionar-
ea continuă cu apă potabilă a locuitorilor – peste 100
litri de apă pe zi pentru fiecare persoană. Iniţial la reţea
au fost conectate 90% din cele 500 de case, plus şcoala,
grădiniţa, punctul medical şi agenţii economici. Mai
târziu au fost conectate şi alte case, dar deja contra unei
plăţi mai mari.
În total, membrii asociaţiei au contribuit cu 2 mii zile
de muncă şi cu 110 mii lei. O parte din aceşti bani au fost
investiţi în infrastructură (zone de protecţie a surselor
de apă, turnuri de apă, etc.) Cealaltă parte, însă, a fost
depusă pe un cont la bancă şi a servit drept capital de
start, precum şi fond de dezvoltare pentru anii ulteriori.
Prin intermediul Consiliului local, Asociaţia Con-
sumatorilor “Izvoraşul” a obţinut dreptul de a exploata
sistemul de aprovizionare cu apă pe termen nelimitat.
Patru persoane calificate, care au participat la construcţia
reţelei, au fost instruite cum să o gestioneze, iar în prezent
sunt responsabile de întreţinerea şi funcţionarea ei.
Actualmente, sistemul de aprovizionare cu
apă, întreţinut de către Asociaţia Consumatorilor,
funcţionează fără suport din exterior, atât tehnic, cât
şi financiar. Personalul şi membrii asociaţiei sunt bine
instruiţi. Preţul la apă este accesibil pentru consuma-
tori şi, totodată, permite acoperirea cheltuielilor cur-
ente ale asociaţiei. Beneficiarii achită facturile lunar, în
volum deplin şi fără reţineri. Banii care se acumulează

Revista Apelor nr. 1, 2007


de la consumul apei generează un profit anual de 7%.
Drepturile şi obligaţiile consumatorilor sunt respectate
cu stricteţe, în conformitate cu condiţiile contractelor
individuale dintre Asociaţie şi consumatori. Consuma-
torii se întâlnesc periodic pentru a discuta problemele
apărute şi a planifica activităţile asociaţiei. Preşedintele
asociaţiei urmăreşte ca serviciile livrate de asociaţie să
fie de calitate înaltă.
În esenţă, principala dificultate care a constat în asig-
urarea durabilităţii proiectului, adică garantarea reuşitei
sale continue, a fost depăşită.
Pentru a afla mai multe despre modul cum a decurs
implementarea proiectului, precum şi care este cheia
reuşitei pe termen lung a unui proiect de alimentare
cu apă, “Revista Apelor” a adresat câteva întrebări pri-
marului de Zberoaia, Nadejda Darie, şi preşedintelui
Asociaţiei „Izvoraşul”, Dumitru Axenti.
– Ca şi majoritatea finanţatorilor străini care
implementează proiecte de dezvoltare în Moldova,
SDC a venit cu propriile criterii şi condiţii. Cum au
fost acestea acceptate de către comunitatea locală?
Nadejda Darie: – Nu eram obişnuiţi cu practicile şi
abordările SDC. Erau ceva nou pentru noi. Şi se ştie -
orice este nou, e mai greu de acceptat. Totuşi, experienţa
acumulată pe parcursul îndeplinirii condiţiilor cerute în
Participarea populaţiei prin muncă la săparea tranşeelor
şi instalarea ţevilor de apă.
Revista Apelor nr. 1, 2007
procesul implementării proiectului a fost benefică pentru
comunitate. Iar depăşirea incomodităţilor ne-a ajutat să
ne dezvoltăm.
Dumitru Axenti: – De exemplu, una dintre cerinţele
înaintate de SDC a fost organizarea întâlnirilor frecven-
te cu populaţia şi participarea activă a beneficiarilor pe
întreaga perioadă de implementare a proiectului. La în-
ceput, populaţia nu înţelegea la ce bun atâtea adunări şi
se întrunea doar la cererea SDC, ca mai târziu să-şi dea
seama despre beneficiul acestora. Şi anume, că prin înt-
revederile frecvente informaţia a fost distribuită în mod
transparent, fiecare membru a putut să participe la lu-
area deciziilor care ţineau de ei înşişi şi să fie la curent cu
toate detaliile. Abordarea participativă a fost adoptată cu
succes şi este folosită şi în prezent. Am ajuns la concluzia
că un element important al succesului unui proiect este
punerea în discuţie a activităţilor şi luarea în considerare
a părerii comunităţii.
– Cât de activ au contribuit membrii asociaţiei cu cele
5 zile de muncă neremunerată?
Dumitru Axenti: – Destul de activ, aş zice. Bineînţeles
că s-au găsit câţiva care nu ieşeau la muncă. Atunci,
la una din întrunirile sătenilor, s-a hotărât ca cei care
nu vor participa la săparea tranşeelor să achite drept
contribuţie la costul proiectului nu 250, ci 2000 lei. Unii
nu au luat în serios această hotărâre. Dar, totuşi, până la
urmă, au fost nevoiţi să achite suma fixată şi, concomi-
tent, au învăţat o lecţie pentru viitor.
– Cunoaştem din proiectele implementate în alte sate
că, după conectarea la reţeaua de distribuţie a apei,
apar probleme cu neachitarea apei consumate. La
Zberoaia cum e?
Nadejda Darie: – Obişnuiţi din timpurile sovietice de a
nu achita consumul individual al apei, unii au decis că
3 lei pentru un metru cub de apă este scump. Atunci i-
am întrebat cât costă un litru de apă potabilă la magazin.
Aproximativ 3 lei. I-am rugat să compare acest preţ cu
preţul propus de asociaţie. Nu a mai fost nevoie de alte
argumente.
Similar, alţii au considerat să 5 lei este un preţ prea mare
pentru abonamentul lunar la apă. Atunci, i-am întrebat
cât costă un litru de vin. 11 lei, au răspuns. I-am rugat
să-l compare cu preţul achitat o dată în lună pentru ser-
viciile de livrare a apei în curte şi în casă, plus deservirea
tehnică a sistemului. E mult sau puţin? Astfel s-au pus
punctele pe „i” şi la acest capitol.
– Să înţelegem că deoarece apa din reţea costă, unii
aleg să consume în loc apa din fântâni, care este gra-
tis?
Nadejda Darie: – Nu este chiar aşa. Ca rezultat al cam-
paniilor publice privind apa, organizate de SDC, oamenii
conştientizează necesitatea şi beneficiile consumului apei

 orice informaţie referitoare la proiect. Rapoartele finan-
ciare sunt afişate la primărie pentru vizualizare publică.
Suntem la dispoziţie pentru a răspunde la orice întrebări.
Primăria, personalul şi membrii Asociaţiei - cu toţii tra-
gem acelaşi plug.
Recent, a ieşit din funcţie utilajul de dirijare automată a
regimului de funcţionare a pompei de apă. Preşedintele
Asociaţiei a stabilit legătura cu specialiştii care au in-
stalat acest utilaj, i-a invitat, le-a plătit pentru serviciile
acordate şi problema s-a rezolvat…
– Cât de mult a crescut preţul la apă faţă de cel stabilit
iniţial şi cum vedeţi evoluţia lui în continuare?
Dumitru Axenti: – Deocamdată, preţul pentru apă nu s-
a modificat. Dar la adunările consumatorilor deja a fost
Construirea reţelei de apă.
de calitate. Mulţi nu mai acceptă să bea apă din fântâni
tocmai pentru că nu corespunde criteriilor de calitate. Însă
folosesc această apă la irigare, adăparea vitelor, spălarea
hainelor. Chiar prin compararea sedimentelor rămase în
vase după fierberea apei din fântâni şi a celei din sistemul
de alimentare cu apă s-a văzut clar diferenţa.
Oamenii îşi dau seama că sănătatea lor depinde şi de
calitatea apei consumate. Or, în locul tentativelor de
însănătoşire, care implică cheltuieli pentru medicamente,
sunt mai înţelepte tentativele de păstrare a sănătăţii prin
consumarea apei sigure. În consecinţă, în ultimii ani
observăm ameliorarea sănătăţii populaţiei satului. De
exemplu, dacă anterior în Zberoaia apăreau epidemii
de hepatită, din cauza cărora grădiniţa a fost închisă de Apă la grădiniţă.
câteva ori, acestea nu se mai înregistrează.
propusă ridicarea lui. Toţi înţeleg că preţul la apă depin-
– Care sunt principalele probleme cu care se confruntă de în mare parte de preţul la electricitate, în baza căreia
Asociaţia şi Primăria în prezent? funcţionează pompa. Odată cu scumpirea substanţială
Dumitru Axenti: - În vara curentă avem probleme din a electricităţii, preţul la apă nu are cum să nu crească.
cauza secetei. Atunci când o parte de sat foloseşte apa din Ridicarea preţului pe viitor este o necesitate de care con-
reţea pentru irigare din abundenţă, o altă parte a satului sumatorii îşi dau bine seama şi vor trebui să o accepte.
nu are apă deloc. Din această cauză membrii asociaţiei au
– Aţi avut cazuri de furt de apă? Cum le preveniţi?
decis introducerea limitelor la utilizarea apei. Şi anume,
Dumitru Axenti: – Da, au fost două cazuri de furt.
peste 7 metri cubi de apă consumaţi, fiecare metru cub
Odată descoperite, la întâlnirea comunităţii s-a hotărât
ulterior costă în loc de 3 lei - 15 lei. Oricum, se pare că
ca după amendarea cu 500 de lei a fiecărei persoane im-
în viitorul apropiat va trebui să revedem şi acest sistem
plicate, să li se stopeze accesul la apă pe o perioadă de un
de taxare pentru a restricţiona şi mai mult limita con-
an. În plus, au fost prevenite că în caz de repetare a faptei
sumului de apă…
va urma deconectarea pe viaţă de la apeduct.
Iar dacă e să vorbim în general, probleme majore nu
Nadejda Darie: – Treptat populaţia îşi schimbă men-
avem. Asociaţia Consumatorilor şi Primăria au coop-
talitatea şi comportamentul. În general, rezolvarea
erat cu comunitatea de la bun început. Proiectul privind
unei probleme atrage după sine rezolvarea altor prob-
apa este ca un copil comun al nostru. Când apare vreo
leme şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai. În cazul dat,
problemă, o rezolvăm împreună.
îmbunătăţirea situaţiei în domeniul aprovizionării cu apă
Nadejda Darie: – Părerea mea este că în Zberoaia avem
ne-a condus spre discutarea căilor de soluţionare a prob-
noroc de angajaţii Asociaţiei. Ei s-au dovedit a fi oamenii
lemei canalizării în sat.
potriviţi la locul potrivit. În afară de aceasta, ne străduim
să fim cât se poate de transparenţi faţă de comunitate. – Cum aveţi de gând să antrenaţi personalul nou în
Beneficiarilor proiectului le este asigurat accesul liber la activitatea asociaţiei pe viitor?

Revista Apelor nr. 1, 2007


Nadejda Darie: – Cu siguranţă, preşedintele şi contabi-
lul asociaţiei sunt dispuşi să împărtăşească şi să transmită
mai departe experienţa şi cunoştinţele în domeniu. În
acelaşi timp, eu personal sunt determinată, chiar dacă
într-o bună zi nu voi mai fi primar, să am grijă de acest
proiect. Voi face tot ce-mi va sta în putinţă pentru a asig-
ura continuitatea lui eficientă.
– În prezent, datorită activităţii de succes a proiectului,
Asociaţia Consumatorilor „Izvoraşul” din satul Zberoaia
instruieşte alte asociaţii ale consumatorilor în domeniul
gestionării sistemelor de aprovizionare cu apă şi fac
prezentări inclusiv la seminare republicane la această
Renovarea apeductului din Suhuluceni
Apeductul din comuna Suhuluceni, raionul
Teleneşti a fost construit încă în 1963. Nu este de mi-
rare că în ultimul timp renovarea lui a devenit o necesi-
tate stringentă. Punându-se de acord asupra acestei
priorităţi, autorităţile din localitate au elaborat şi prezen-
tat Fondului Ecologic Naţional proiectul “Reconstrucţia
sistemului de aprovizionare cu apă potabilă din com.
Suhuluceni”. Costul proiectului se estimează la 400 000
lei. După cum afirmă primarul de Suhuluceni Vladimir
Ciobanu, care este şi autorul proiectului, populaţia a
contribuit cu câte 200 lei de gospodărie pentru magis-
trala comunală şi, bineînţeles, a achitat integral costul
materialelor şi lucrărilor din propria curte.
Din suma solicitată (400 000 lei) primăria a primit,
deocamdată, doar jumătate, ceea ce i-a permis să co-
necteze la apeduct 90% din gospodăriile individuale.
Renovarea apeductului din Doroţcaia
Realizarea proiectului “Renovarea sistemului de
aprovizionare cu apă potabilă din satul Doroţcaia,
raionul Dubăsari” a durat 4 luni (ianuarie - mai 2006).
Mijloacele necesare (2,7 mln lei) au parvenit din trei
surse: 2,323 mln lei de la FISM, 200 mii lei din Fondul
Preşedintelui RM, 177 mii lei de la populaţie (gospoda-
rii din Doroţcaia au contribuit cu cât au putut). Suma
colectată a permis conectarea la apeduct a 200 (765 de
locuitori) de gospodării din totalul de 1025.
Autorul proiectului, primarul localităţii Andrei Leaşco
spune că sătenii primesc apa din 3 sonde cu adâncimea
de 130 metri. Toate gospodăriile conectate la apeduct
sunt contorizate, achitând pentru
1 m.c. de apă 5 lei. În condiţiile actuale de secetă din
cauza debitului mic apa este livrată consumatorilor
Revista Apelor nr. 1, 2007
temă. Care, totuşi, este secretul succesului?
Dumitru Axenti: – Reuşita depinde de fiecare locuitor
al satului, de nivelul motivaţiei de a schimba în bine
situaţia din jur, de implicarea activă în soluţionarea
problemelor.
Nadejda Darie: – Pentru satul Zberoaia proiectul de
aprovizionare cu apă a fost unul de amploare, antrenând,
practic, toţi sătenii - de la mic la mare. Fără contribuţia şi
simţul responsabilităţii pe termen lung al fiecărui locuitor
nimic nu am fi reuşit.
Consumatorii au apă 24 din 24 de ore.
În prezent, localitatea se alimentează cu apă potabilă
din 2 fântâni arteziene şi cu apă tehnică din altă fântână.
Cei conectaţi la fântâna arteziană contorizată (50% din
consumatori) achită pentru 1 m.c. de apă 3,5 lei, iar cei
care primesc apa din fântâna necontorizată - 10 lei.
Primăria este în aşteptarea sumei restante de 200 000
lei pentru a finaliza conectarea la apeduct a tuturor
gospodăriilor din comună.
La începutul anului curent, primăria Suhuluceni a de-
pus la Fondul Ecologic Naţional un nou proiect care
prevede finanţarea lucrărilor de conectare la sursa
centralizată de apă a şcolii, grădiniţei, centrului medi-
cal, precum şi construcţia staţiei de epurare a apelor
uzate.
conform unui grafic prestabilit.
Merită a fi menţionat faptul că lucrările de renovare s-
au executat cu mare grijă, pentru a nu prejudicia mediul
(apeductul renovat a fost pozat pe traseul celui vechi).
În localitate funcţionează o staţie de epurare a apelor
uzate cu o capacitate de 24 m.c. în 24 de ore. Recent la
staţia de epurare au fost conectate câteva case de locuit
şi grădiniţa de copii. Sunt în derulare lucrările de co-
nectare la staţia de epurare a liceului din localitate.

 Studiu privind managementul întreprinderii de alimentare cu apă şi
canalizare din municipiul Chişinău
(expunere rezumativă)
Vladimir GARABA,
preşedintele Organizaţiei Teritoriale Chişinău a
Mişcării Ecologiste din Moldova
Introducere. Alimentarea po-
pulaţiei cu apă potabilă este una
din cele mai actuale probleme
sociale, economice şi ecologice.
Sistemele orăşeneşti, municipale
de apă şi canalizare existente
sunt degradate în proporţie
de circa 80%. Criza economică, sărăcia şi alţi factori au
condus la reducerea considerabilă a consumului de apă.
Implicit, s-au diminuat şi veniturile întreprinderilor
prestatoare de servicii. A crescut, în schimb, impactul
de mediu al activităţii acestora. Din cele 36 de oraşe în
care funcţionează staţii de epurare biologică, în 17 nu
este asigurată prelucrarea normativă a apelor uzate, mai
mult de jumătate din volumul lor (57%) sunt deversate
direct în mediul înconjurător, cauzând un prejudiciu
enorm pisciculturii, irigaţiei, sănătăţii populaţiei. Pentru
a redresa situaţia, Guvernul Republicii Moldova a decis
transmiterea întreprinderilor prestatoare de servicii de
apă - canalizare din proprietatea statului în proprietate
municipală, a aprobat şi implementează Programul de al-
imentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Repub-
lica Moldova până în anul 2015. Acest program la mo-
mentul actual are acoperire financiară doar în proporţie
de circa 40%. În această situaţie, sursele principale de
finanţare sunt granturile şi creditele bancare acordate de
organismele financiare internaţionale.
Date generale privind activitatea S. A. „Apă-Ca-
nal Chişinău (ACC). Întreprinderea ACC, fondată în
1892, este cel mai mare producător şi furnizor de apă
potabilă din ţară. Ea livrează apă locuitorilor, instituţiilor
şi agenţilor economici amplasaţi în oraşul Chişinău şi,
parţial, în suburbii. Consiliul Municipal Chişinău deţine
100% din acţiunile întreprinderii. Personalul efectiv al
întreprinderii numără circa 2,2 mii oameni. ACC este
condusă de Consiliul de Administrare constituit din 7
persoane, inclusiv reprezentanţi ai Consiliului Munici-
pal, iar gestionarea operativă este asigurată de către Con-
siliul Directorilor compus din 5 persoane în frunte cu
directorul general. Întreprinderea se confruntă cu o lipsă
cronică de mijloace financiare pentru achiziţionarea
materialelor şi utilajelor, pentru alte necesităţi, menite
să asigure exploatarea curentă a sistemelor din dotare. În
anii 2001-2002, ACC a beneficiat de un credit al Băncii
10
Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare în mărime de 21
ml dolari. Acest credit a fost utilizat pentru reabilitarea a
peste 100 km de reţele, înzestrarea cu utilaj şi dispozitive
noi.
Alimentarea cu apă. Principala sursă de apă de suprafaţă
este fluviul Nistru. În ultimii ani volumul apei captate
s-a micşorat permanent – de la 184,9 ml mc pe an în
1995 până la 83,2 ml mc în 2006. La staţia de captare a
apei din fluviul Nistru există un bazin artificial cu apă
brută, având capacitatea de 50 mii mc. Acest volum este
insuficient în condiţiile în care municipiul nu dispune
de alte bazine de acumulare care ar asigura o rezervă de
apă brută pentru 5-7 zile. În afară de aceasta, ACC mai
dispune de 138 puţuri arteziene, amplasate în municipiul
Chişinău, dintre care 69 sunt în stare funcţională, iar 35
– în proces de exploatare. Calitatea apei din 98 de puţuri
nu corespunde standardului „Apă potabilă”. În prezent, în
municipiu există, în total, peste 700 de puţuri. Multe din
ele nu se află în proces de exploatare şi sunt abandonate,
astfel creându-se un pericol real de poluare a apelor de
profunzime. Lungimea totală a reţelelor de apeducte ale
municipiului Chişinău este de circa 1606 km, inclusiv:
309,4 km conducte de aducţie şi apeducte magistrale cu
D 1400÷600 mm; 796,1 km – apeducte primare (stradale)
şi 438 km - apeducte secundare (de curte). Peste 645 km
din reţelele de alimentare cu apă sunt uzate, inclusiv 300
km de reţele din fontă; 12,3 km de reţele din beton armat
şi 333 km de conducte din oţel. Din cauza uzurii avan-
sate a reţelelor, compania suportă cheltuieli considerabile
de întreţinere a acestora şi pierderi de apă de circa 35%.
După o perioadă îndelungată de diminuare a consumului
de apă potabilă, în ultimii 3 ani se înregistrează o creştere
a consumului – de la volumul minimal de 40,8 ml mc în
2003 la 46,2 ml mc în 2006. Această schimbare s-a produs
în cea mai mare parte din contul sporirii volumului de
comercializare a apei către populaţie.
Evacuarea şi epurarea apelor uzate. Sistemul de canali-
zare acoperă circa 95% din totalul locuinţelor şi întreprin-
derilor din municipiu. Majoritatea staţiilor de pompare
necesită lucrări de renovare şi modernizare din cauza
instalaţiilor uzate şi a modificărilor de capacitate a apelor
evacuate. Circa 44% din reţelele de canalizare sunt uzate,
iar o parte considerabilă se află în stare deplorabilă. Star-
ea tehnică generală a reţelelor poate fi evaluată ca fiind
Revista Apelor nr. 1, 2007
degradantă. Aceasta contribuie la înrăutăţirea situaţiei
sanitare şi ecologice. În acelaşi timp, scurgerile produse
din reţelele de canalizare ridică nivelul apelor freatice şi
le poluează cu nutrienţi, alte substanţe chimice, microbi
patogeni. Se dezvoltă procesele de subinundaţie, mai cu
seamă în zona inferioară a oraşului. Acestea provoacă
alunecări de teren în mai multe zone ale municipiului. În
2005, pierderile din activitatea de evacuare şi epurare a
apelor uzate au constituit 23,6 ml lei, adică au fost de 1,6
ori mai mari decât în 2004. Oraşul nu dispune de o reţea
dezvoltată de canalizare şi de o staţie de epurare a apelor
pluvio-nivale.
Activitatea economico-financiară. Până în 2004, com-
pania a înregistrat rezultate pozitive în activitatea de
aprovizionare cu apă, chiar dacă în 2003-2004 acestea au
fost nesemnificative. În 2005 ea a suportat pierderi în valo-
are de 7,9 ml lei, în 2006 – 57,8 ml lei. Principalii factori
externi ce au determinat aceste pierderi sunt: tariful mic
în comparaţie cu costul real al serviciilor; pierderile cau-
zate de modificarea structurii de consum între populaţie
şi agenţii economici în favoarea primei categorii de con-
sumatori; pierderile comerciale rezultate din reglementa-
rea imperfectă. La data de 1.01.2006, datoriile debitoare
ale întreprinderii au constituit 279,1 ml lei. ACC, la rân-
dul său, are datorii creditoare în sumă de 275,8 ml lei,
cea mai mare parte faţă de instituţiile bancare - 222,5 ml
lei, sau 81% din total. Timp de un an, datoriile debitoare
şi creditoare au crescut, respectiv, cu 21,1 şi 16,2 ml lei.
În perioada 2001-2006, tarifele pentru apă şi canalizare
au rămas nemodificate. La şedinţa Consiliului Municipal
din 28 ianuarie 2007 a fost aprobat tariful modificat de
3.67 lei/2mc pentru consumatorii casnici şi 14,9 lei/2mc
pentru agenţii economici şi instituţiile bugetare. Apro-
barea unui asemenea tarif este o decizie de compromis.
Aplicarea lui va conduce la creşterea veniturilor între-
prinderii doar cu circa 18%, ceea ce nu va permite aco-
perirea tuturor cheltuielilor curente şi, cu atât mai mult,
nu va permite crearea premiselor pentru a investi mijlo-
ace în reconstrucţia capitală şi reabilitarea principalelor
obiective.
Alimentarea cu apă şi canalizarea în viziunea con-
sumatorilor casnici. Studiile sociale din anii 2005-2006
au demonstrat că volumul consumului de apă în capitală
la un locuitor este cu 50% mai mare decât în celelalte
localităţi urbane. La fel, nivelul de satisfacţie faţă de cali-
tatea serviciilor prestate este mult mai înalt. Circa 80% din
respondenţi consideră că tarifele pentru serviciile la apă
şi canalizare sunt accesibile, trei din patru sunt de părerea
că ele se vor majora. Nu există o opinie clară a consuma-
torilor de apă în ceea ce priveşte instituţia responsabilă
de aprobarea tarifelor. S-a atestat cunoaşterea insuficientă
de către consumatori a mecanismului de elaborare şi
aprobare a tarifelor pentru serviciile la apă şi canali-
Revista Apelor nr. 1, 2007
zare. Doar 7% din participanţii la sondaj au recunoscut
că ştiu bine metodologia respectivă. Faptul că tarifele la
serviciile de apă şi canalizare pentru agenţii economici şi
alte persoane juridice sunt de câteva ori mai mari decât
pentru consumatorii casnici îi preocupă doar pe 23,4%
din cei chestionaţi. Este clară preocuparea consumato-
rilor din capitală pentru calitatea apei. În plus, 67,8% din
respondenţi consideră că cea mai sigură cale de reducere
a cheltuielilor întreprinderii este micşorarea pierderilor
de apă.
Consideraţii privind experienţa internaţională de
management durabil al sistemelor de alimentare cu
apă şi canalizare. Întreprinderile de apă şi canalizare
din ţările dezvoltate îşi asigură autonomia financiară
deplină de pe seama tarifelor respective pentru serviciile
prestate. Formele de proprietate şi de gestionare a între-
prinderilor sunt diverse. Există întreprinderi municipale,
private, mixte. Din motive de securitate ecologică, la în-
treprinderile de apă şi canalizare este interzisă utilizarea
clorului lichid în calitate de dezinfectant. Majoritatea în-
treprinderilor de apă şi canalizare dispun de sisteme au-
tomatizate de dirijare a proceselor tehnologice. Tarifele
la serviciile de apă şi canalizare, elaborate de prestator şi
consultate cu publicul larg, sunt aprobate de Consiliul
de Administrare al întreprinderii, componenţa căruia
este confirmată de către Consiliul local. Cuantumul lor
asigură prestatorului un profit de 10-11% pentru ca între-
prinderea să fie competitivă şi atractivă pentru investi-
tori. Prestarea serviciilor către consumatori se efectuează
în temeiul contractelor individuale. Nămolul obţinut în
urma proceselor de sedimentare este prelucrat în metan-
tancuri pentru obţinerea biogazului care serveşte drept
combustibil utilizat la producerea energiei termice şi
electrice. Pentru diminuarea mirosului pestilenţial emis
de SEB-uri, apele uzate sunt tratate la intrare în staţie cu
substanţe deodorante, cum ar fi hipocloritul de natriu.
Unele perspective de dezvoltare a sistemelor de alimen-
tare cu apă şi canalizare în Planul Urbanistic General
al municipiului Chişinău. Analiza atentă a măsurilor
preconizate în PUG, aprobat la 23 martie 2007, denotă
detalizarea excesivă a activităţilor specifice întreprinde-
rii şi, totodată, lipsa unor programe municipale care ar
asigura cu adevărat funcţionarea durabilă a sistemelor de
alimentare cu apă şi de canalizare, ar diminua impactul
activităţilor dăunătoare mediului şi sănătăţii. Se impune
includerea unor aşa proiecte ca evacuarea şi depozitarea
ecologică a nămolului acumulat la SE, construcţia colec-
torului orăşenesc pentru apele meteorice şi a staţiei de
epurare a acestor ape, înlocuirea clorului cu hipoclorit
de natriu în calitate de dezinfectant, altele. Perfecţionarea
relaţiilor de management dintre Consiliul Municipal
şi operatorul monopolist de servicii în PUG nu este
abordată ca o prioritate. Rămân neschimbate şi relaţiile
prestator-consumator.
11
 Concluzii. Activitatea în regim aproape de normal şi pre-
starea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare relativ
calitative sunt rezultatul eforturilor susţinute, parţial de
colectivul întreprinderii ACC, parţial de către Consiliul
Municipal Chişinău. Criza economică, sărăcia populaţiei
a impus o evidenţă mai strictă a apei prin instalarea con-
Staţia de epurare a apelor uzate din Chişinău îşi aşteaptă investitorul. Este anunţat tenderul de selectare a com-
paniei care va efectua lucrările de reconstrucţie capitală.
toarelor în aproape toate apartamentele din municipiu.
Acest proces a condus, pe de o parte, la reducerea con-
sumului de apă de către populaţie, pe de altă parte, la
diminuarea venitului întreprinderii. Sistemele de alimen-
tare cu apă şi canalizare continuă să degradeze, pierderile
de apă în reţea sunt mari, ca rezultat se produce poluarea
mediului. Una din cauzele principale ale acestei situaţii
deplorabile este lipsa la nivel de Consiliu Municipal a unei
strategii financiare care ar asigura dezvoltarea durabilă
a sectorului de alimentare cu apă şi canalizare. Politica
tarifară din trecut şi prezent, influenţată covârşitor de
circumstanţele electorale, nu contribuie la redresarea
situaţiei, ci, dimpotrivă, o agravează. Relaţiile dintre
Consiliul Municipal Chişinău şi proprietarul reţelelor de
apă şi canalizare, în persoana întreprinderii „Apă - Ca-
nal Chişinău”, nu corespund întrutotul cerinţelor actuale.
Rolul consumatorilor de apă în procesul de reformare a
sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare este subesti-
mat, fiind redus doar la achitarea tarifelor.
12
Propuneri. Se impune un şir de măsuri de ordin tehnico-
organizatoric, cum ar fi crearea rezervelor sigure de apă
pentru alimentarea municipiului Chişinău, diversificarea
tehnologiilor industriale de condiţionare a apei pota-
bile, excluderea utilizării clorului lichid ca dezinfectant,
elaborarea şi implementarea unui program municipal cu
privire la înlocuirea ţevilor vechi din asbest şi metal cu
ţevi noi din plastic, altele, precum şi de ordin economico-
financiar, inclusiv reexaminarea tarifelor pentru serviciile
de apă şi canalizare cu eliminarea finanţării încrucişate,
stabilirea relaţiilor juridice directe între S.A. „Apă-Ca-
nal Chişinău” şi consumatori prin semnarea contractelor
bilaterale de prestare a serviciilor, identificarea surselor
financiare pentru reconstrucţia capitală a SE, urgentarea
elaborării Strategiei de finanţare a domeniului alimentare
cu apă şi canalizare, altele. O parte din propuneri sunt ad-
resate Consiliului Municipal Chişinău, alta – instituţiilor
centrale ale statului. Sarcini la fel de complicate îi revin
echipei manageriale a S.A. „Apă-Canal Chişinău”.
Revista Apelor nr. 1, 2007
 Cronica apelor
1. Precipitaţiile şi regimul de umiditate
Cantitatea precipitaţiilor care au căzut pe parcursul
lunilor ianuarie - martie în cea mai mare parte a teritori-
ului a constituit 84 mm (Camenca) – 142 mm (Chişinău),
sau 95-150% din normă. Doar în unele raioane de nord
s-a semnalat un deficit de precipitaţii – au căzut doar
45-65 mm, sau 55-70% din normă. Maxima zilnică de
precipitaţii pe parcursul perioadei de referinţă a atins 48
mm (Brânză, 3 ianuarie). Învelişul de zăpadă a fost in-
stabil. Pretutindeni el s-a format doar pe 23 februarie şi
s-a menţinut până la sfârşitul lunii (cu exepţia raioanelor
extreme de sud). Grosimea lui maximă în perioada ianu-
arie - martie pe platformele meteorologice a constituit în
teritoriu în fond 4-19 cm.
Au fost semnalate fenomene meteorologice cu carac-
ter de calamitate – ninsoare abundentă:
În comparaţie cu perioada analogică a anului 2006 în
Punct Data Începutul
Chişinău 22-23.II 1500
unele raioane de nord şi centrale ale republicii precipitaţii
au căzut cu 10-100 mm mai puţin, iar în cele sudice – cu
3-25 mm mai mult.
Rezervele de umezeală productivă la sfârşitul lunii
martie în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi
de toamnă au constituit, în fond, 25-40 mm (75-115%
din normă), izolat în raioanele de nord şi în unele raioane
centrale ale republicii – 15-20 mm (40-55% din normă),
în stratul de sol cu grosimea de 1 metru, respectiv, – 100-
185 mm (80-115% din normă) şi 85-95 mm (65-70% din
normă). Rezervele de umezeală productivă în stratul ara-
bil al solului cu arătură de toamnă au constituit în fond
30-45 mm, în unele raioane centrale – 20-25 mm.
2. Apele de suprafaţă
Analiza datelor obţinute de Direcţia Monitoring al
Calităţii Mediului a Serviciului de Stat Hidrometeo pe
parcursul trimestrului I al anului 2007 ne permite să
formulăm următoarea caracteristică a calităţii apelor de
suprafaţă:
– au fost depistate 130 depăşiri ale concentraţiilor
maxime admisibile (CMA) în probele de apă din 26
secţiuni ale 14 râuri şi 6 bazine de acumulare (Comrat,
Taraclia, Ghidighici, Cahul, Manta, Beleu), inclusiv:
– cu ioni de amoniu s-au depistat 18 depăşiri ale CMA
în râurile Prut, Nistru, Lunga, Cogâlnic, Răut, Bâc,
Botna, Ichel, Gârla Mare şi bazinele de acumulare
Manta, Comrat, inclusiv 6 cazuri de poluare înaltă
(PÎ – 10-100 CMA) cu maxima – 62,8 CMA, în r.Bâc,
secţiunea mun.Chişinău, în aval (or.Sângera), în luna
februarie.
Revista Apelor nr. 1, 2007
– cu nitriţi s-au depistat 14 depăşiri ale CMA în râurile
Prut, Bâc, Răut, Nistru, Botna, Lunga, inclusiv 4 cazuri
de PÎ, cu maxima – 70,0 CMA, în r.Botna, secţiunea
or.Căuşeni, în aval, în luna februarie.
– cu produse petroliere s-au depistat 47 depăşiri ale
CMA, practic în toate râurile şi bazinele de acumu-
lare monitorizate în cadrul DMCM, cu maxima – 7,0
CMA, în r. Botna, secţiunea în aval de or. Căuşeni, în
luna februarie.
– cu fenoli s-au depistat 6 depăşiri ale CMA în râurile
Prut, Nistru, Bâc, cu maxima – 7,0 CMA în r.Nistru,
secţiunile s. Olăneşti şi or.Vadul lui Vodă, în lunile ian-
uarie şi martie.
– cu detergenţi anioni activi s-au depistat 7 depăşiri ale
CMA în râurile Prut, Bâc, Lunga şi Botna, cu maxima
– 8,5 CMA în r. Bâc, secţiunea s.Calfa, în luna mar-
tie.
Sfârşitul Durata, ore Cantitatea, m
300 12 23
– cu compuşi ai cuprului s-au depistat 29 depăşiri
ale CMA în râurile Dunărea, Prut, Nistru, Ciuhur,
Cubolta, Răut, Gârla Mare, Bâc, Ichel, baz. Ghidighi-
ci cu maxima – 20,0 CMA în r.Cubolta, secţiunea s.
Mărăşeşti, în luna martie.
– cu compuşii zincului s-au depistat 5 depăşiri ale CMA
în râurile Prut, Nistru, Gârla Mare, Bâc, cu maxima
– 5,6 CMA în r.Prut, secţiunea or.Leova, în luna feb-
ruarie.
– cu insuficienţă de oxigen dizolvat s-au depistat 2 ca-
zuri de PÎ (PÎ – reducerea conţinutului O2 dizolvat în
limitele 3-2 mgO2/dmc.), în r. Bâc, secţiunile mun.
Chişinău, în aval (or.Sângera) în data de 6.03.07. şi s.
Calfa, în data de 21.03.07 - cu conţinutul minim al oxi-
genului dizolvat – 2,18 mgO2/dmc.
– cu CBO5 s-au înregistrat 2 cazuri de PÎ (PÎ – conţinutul
consumului biochimic de Oxigen la 5 zile (CBO5)
înregistrat în limitele 15-60 mgO2/dmc), în r. Bâc,
secţiunile mun.Chişinău, în aval (or. Sîngera), în data
de 6.03.07. şi s. Calfa, în data de 21.03.07 - cu maxima
de 35,6 mgO2/dmc
Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2006 s-a înreg-
istrat o majorare a numărului de depăşiri a CMA pentru
indicii menţionaţi, însă această comparaţie este foarte
probabilă, întrucât în anul 2007 lista obiectelor acvatice
monitorizate în cadrul DMCM s-a completat cu un râu
(Lăpuşniţa) şi 2 bazine de acumulare (Manta şi Beleu).
3. Apele de profunzime
Potrivit situaţiei din 01.04.2007, de către Agenţia de
Stat pentru Geologie „AGeoM” au fost eliberate:
13
 – alimentarea specială cu apă – 40 coord.;
– proiectarea noilor sonde arteziene – 8 coord.;
– forarea noilor sonde arteziene – 6 coord.
– Conform rezultatelor „EHGeoM” cu privire la inven-
tarierea sondelor de exploatare din mun. Chişinău au fost
introduse în baza de date 113 paşapoarte ale sondelor.
A fost efectuat un control în s.Costeşti, r-l Râşcani şi s.
Feteşti, r-l Edineţ în vederea respectării regulilor de exp-
loatare a apelor subterane.
4. Sistemele de apeduct şi canalizare
În conformitate cu informaţia furnizată de SA “Apă
- Canal Chişinău”, în primul trimestru al anului curent
volumul apei captate din Nistru şi apeductul subteran a
constituit 19420,6 mii m.c. faţă de 20788,1 mii m.c. în
aceeaşi perioadă a anului trecut. Volumul apei distribu-
it în reţele a fost de 19098,4 mii m.c. (20452,9 mii m.c.
în trimestrul 1 al anului 2006), al celei comercializate
consumatorilor - 12647,5 mii m.c. (12481,8). Pierderile
tehnologice s-au redus de la 7559,5 mii m.c. la 6182,7, iar
numărul de avarieri ale reţelelor de apeduct - de la 4669
la 3424. S-a redus volumul de evacuare a apelor uzate - de
la 11919,7 mii m.c. la 11741,9 - şi volumul de ape uzate
epurate - 14844,1 mii m.c. faţă de 15810.
Din sursele întreprinderii au fost reparate şi construite
8,54 km reţele de apeduct şi canalizare (în trimestrul 1
2006 - 4,14 km).
Au sporit achitările pentru serviciile prestate - de
la 91,1% în trimestrul 1 2006 la 100,7% în perioada de
referinţă a anului curent.
Rezultatele investigaţiilor fizico-chimice şi bacte-
riologice ale apei potabile livrate în reţeaua centralizată
denotă corespunderea acesteia normelor admisibile la
principalii parametri de calitate.
5. Monitoringul apelor reziduale
În trimestrul I al a. 2007 colaboratorii Agenţiei Eco-
logice Chişinău au inspectat la compartimentul Protecţia
apelor 35 întreprinderi şi organizaţii.În această perioadă
au fost întocmite 35 acte de control, s-au depistat difer-
ite încălcări ale legislaţiei ecologice ce ţin de protecţia
resurselor acvatice şi au fost întocmite 8 procese-verbale,
care au fost înaintate în instanţele de judecată cu aplicarea
amenzilor în sumă de 540 lei.
Centrul investigaţii ecologice al agenţiei a efectuat
controlul calităţii scurgerilor de ape meteorice din terito-
riul a 14 întreprinderi. Depăşiri s-au constatat la produse
petroliere de la 2 ori ( la ieşirea de la SE SA „Farmaco”)
până la 66 ori (ÎS „Moldelectrica”). În probele de ape me-
teorice prelevate la intreprinderile CCP „ADREM” SRL,
SA „Energoconstrucţia”, SA Fabrica de mobilă ”Viitorul”,
SC „Electromaşina”, SA „Resan” au fost constatate
depăşiri ale CMA piscicole la substanţe suspendate de 3-
30 ori, produse petroliere de 40-82 ori. În probele de ape
meteorice prelevate la intreprinderile SRL „Logos Grup”,
14
SA „Stejaur” şi Staţia de întreţinere a EC Chişinău au fost
depistate depăşiri ale CMA piscicole la produse petroliere
de 90-110 ori; la substanţe suspendate de 5-49 ori.
În procesul monitorizării surselor de poluare a r. Bâc
au fost depistate 2 spălătorii auto, SRL „Olmosdon” şi
„Nifest-Com”, la care s-au înregistrat depăşiri ale CMA
piscicole la produse petroliere de 54-64 ori, detergenţi de
6,2-15,7 ori, subst. suspendate de 12-40 ori.
Analiza probelor de apă din r. Bâc din 3 puncte prel-
evate în comun cu laboratoarele SA „Apa-Canal” şi
Serviciul „Hidrometeo”(1-sub podul Sângera-Floreni;
2- amonte de SEB Chişinău ; 3-aval de SEB Chişinău) a
demonstrat depăşiri CMA piscicole la amoniu de 23-26,5
ori, CBO de 4,3-7,8 ori, detergenţi de 4-5ori. Acest fapt
demonstrează că starea ecologică în punctul menţionat
nu s-a ameliorat. Pentru a îmbunătăţi situaţia ecologică
este necesar de a înlătura sursele de poluare amplasate pe
malurile r. Bâc.
Conform planului de lucru au fost prelevate probe
de apă medii de zi la SEB Chişinău. La ieşirea de la SEB
Chişinău au fost înregistrate depăşiri ale LAD la CBO5
de 2,3 ori, NH4+ de 4 ori, la substanţe suspendate de 1,8
ori.La ieşirea de la SEB or. Cricova la fel au fost înregis-
trate depăşiri ale LAD la substanţe suspendate de 3,8 ori;
la amoniu de 2,2 ori; la detergenţi de 2 ori.
La monitorizarea situaţiei ecologice de la PDDS
Creţoaia a fost efectuată prelevarea a 8 probe de ape re-
ziduale şi naturale, inclusiv şi din lacul com.Ţânţăreni,
unde s-au depistat depăşiri la substanţe suspendate de 44
ori; la CCO de 20 ori; la CBO5 de 74,6 ori, la cloruri şi
sulfaţi de 6-7 ori.
Tot pe parcursul trimestrului I al a. 2007 colaboratorii
Agenţiei Ecologice Chişinău:
– au efectuat un raid ecologic-sanitar la lacul de acumu-
lare „Ghidighici” desfăşurat la porunca Guvernului
RM nr.1018-1090 din 12.12.06. Surse de poluare a apei
lacului nu au fost depistate;
– au verificat, cu deplasarea în teren, calculul cheltuiel-
ilor mijloacelor financiare alocate din FEN şi volumul
lucrărilor îndeplinite la implementarea proiectului
„Evacuarea apei din lacul „Valea Morilor” şi pregătirea
pentru curăţarea lui”;
– întru executarea pct.13 al Hotărârii Guvernului RM
nr. 755 din 22.07.06 „Pentru aprobarea Planului de
acţiuni privind dezvoltarea generală a teritoriului
din parcul „Valea Morilor” au efectuat un raid eco-
logic în comun cu reprezentanţii primăriei Durleşti şi
ÎM”Autosalubritate Durleşti”, în timpul căruia s-a con-
statat că nu au fost lichidate gunoiştile neautorizate de
pe malul şi din albia râuleţului Durleşti. În consecinţă,
s-a întocmit proces-verbal dlui V. Cravcescu, şef al ÎM
”Autosalubritate Durleşti”.
6. Apele îmbuteliate
Structurile Institutului Naţional de Standardizare şi
Revista Apelor nr. 1, 2007

Pe alocuri, râul Bîc, în aval de Chişinău, arată des-
tul de bine. Din păcate, nu se poate spune acelaşi
lucru şi despre calitatea apei.
Metrologie şi ale Centrului de Standardizare şi Metrolo-
gie Bălţi au eliberat în trimestrul 1 2007 13 certificate de
conformitate pentru apele minerale şi de masă produse
în RM şi în străinătate. Inspectoratul Principal de Stat în
Standardizare, Metrologie şi Protecţia Consumatorilor
din cadrul Serviciului de Standardizare şi Metrologie a
efectuat în perioada de referinţă 12 verificări ale calităţii
apelor minerale şi apei potabile de masă.
La etapa fabricării au fost efectuate 3 controale. S-a sta-
bilit necorespunderea după indicii de calitate şi după
marcarea destinată consumatorului a 2 mostre prelevate.
La etapa comercializării au fost efectuate 9 controale,
prin care a fost verificată calitatea a 4636 butelii de apă
potabilă oferită consumatorilor. Necorespunderi după
parametrii calităţii nu au fost depistate.
Sesizări din partea consumatorilor referitoare la cali-
tatea apei potabile nu au parvenit.
7. Finanţarea activităţilor de protecţie şi utilizare a
apei
În prezent în Republica Moldova sunt în derulare 22
de subproiecte finanţate din mijloacele FISM 2. Costurile
acestora se cifrează la 27 683 478 lei.
Către 1 aprilie 2007 din mijloacele alocate în cadrul proi-
ectului FISM 2 erau finalizate 29 de subproiecte în valoare
totală de 34 695 939 lei, ceea ce este de aproape 3 ori mai
mult decât suma totală valorificată în cadrul proiectului
FISM 1 (12 440 299 lei).
În cadrul proiectelor FISM 1 şi FISM 2 se efectuează
lucrări de renovare, reconstrucţie, reparaţie şi extindere
a sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare. De
asemenea sunt contorizate obiectivele de menire socială
şi sunt construite sisteme noi.
Activităţile DDC în domeniul Apă şi Canalizare în
Moldova în perioada februarie - aprilie 2007
Direcţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare
Revista Apelor nr. 1, 2007
(DDC) a continuat în această perioadă să acorde asistenţă
în domeniul Apă şi Canalizare în zonele rurale din două
raioane ale Moldovei: Hânceşti şi Străşeni. Proiectele de
aprovizionarea cu apă şi construire a sistemelor de canal-
izare sunt supravegheate de experţii DDC pe parcursul
întregii perioade de implementare.
Proiectele în derulare, aflate la diferite etape de imple-
mentare, vizează 5 localităţi rurale din raioanele Străşeni,
Hânceşti şi Nisporeni. Numărul beneficiarilor este de
circa 7000, plus 4 şcoli şi o grădiniţă de copii. Costurile
proiectelor în derulare se cifrează la 11 950 000 lei.
Obiectivul asistenţei DDC este de a ameliora condiţiile
de viaţă în zonele rurale ale Republicii Moldova. Experţii
DDC sunt mereu în proces de examinare a noilor pro-
puneri de proiecte în următoarele domenii: concepte de
aprovizionare cu apă şi canalizare, tratarea extensivă a
apelor uzate, canalizare ecologică, coordonarea asistenţei
cu instituţiile guvernamentale şi alţi donatori în domeni-
ile menţionate. Aceste eforturi sunt îndreptate spre închi-
derea completă a ciclului de folosire a apei şi garantarea
unui succes durabil al proiectelor.
8. Evenimente locale, naţionale şi internaţionale
20 februarie. Tenderul pentru proiectarea lucrărilor de
pozare a apeductelor către 5 oraşe - Râşcani, Drochia,
Teleneşti, Sângerei şi Floreşti. Au câştigat tenderul trei in-
stitute de proiectări - “Iprocom”, “Urbanproiect”, “Acvaproi-
ect”.
4 martie. A fost înregistrată pieirea peştelui în fluviul Nis-
tru, cca 15 tone.
13 martie. Şedinţa Comitetului Coordonator privind dis-
cutarea scenariului-cadru “Facilitarea dialogului în dome-
niul politicii ramurale şi elaborarea Strategiei naţionale de
finanţare a sistemului de apă şi canalizare în Moldova”.
16 martie. Masa rotundă cu tema “Impactul construcţiei
complexului hidroelectric Novodnestrovsk asupra stării
Nistrului” , desfăşurată sub egida AŞ a Moldovei. Savanţii
ecologi şi reprezentanţii ONG-urilor au adresat o scrisoare
Preşedintelui RM, Parlamentului şi organizaţiilor
internaţionale acreditate la Chişinău privind starea fluvi-
ului Nistru.
21 martie. Salubrizarea izvoarelor din mun. Chişinău de
către membrii OTC a MEM şi alte organizaţii neguverna-
mentale în cadrul Zilei Mondiale a Apelor.
22 martie. Conferinţa naţională “Apa şi dezvoltarea
durabilă”. Organizatori: Ministerul Ecologiei şi Resurselor
Naturale, Serviciul de Stat Hidrometeo, OTC a MEM.
15
 Actualizarea standardelor Republicii Moldova în domeniul apelor
Petru Cocîrţa,
doctor în ştiinţe, şef de laborator Standarde şi Normative de Mediu,
Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM

Reforma economiei naţionale în internaţionale şi a Directivelor UE, în acelaşi timp

Republica Moldova a condiţionat
necesitatea schimbării atitudinii
faţă de folosirea resurselor natu-
rale, a promovării unei dezvoltări
economice şi sociale compatibile
cu mediul înconjurător. În confor-
mitate cu programul “Republica
Moldova – Uniunea Europeană” pentru anii 2005 – 2007
printre alte probleme prioritare se înscrie şi aproximarea
actelor legislative şi normative la cele ale Uniunii Euro-
pene. Îndeplinirea acestor deziderate necesită reactu-
alizarea bazei legislativ-normative existente, elaborarea
de noi legi şi regulamente şi/sau modificarea acelor ex-
istente, adaptarea standardelor şi normelor naţionale
la cele internaţionale si/sau preluarea standardelor
internaţionale din seriile ISO şi EN etc. [1].
Activităţile importante privind armonizarea stan-
dardelor în domeniul apei.
1. În Republica Moldova reactualizarea bazei legis-
lativ-normative în domeniul protecţiei apelor se
efectuează de către mai multe organizaţii de stat şi
obşteşti prin procedee specifice, bine determinate. În
baza Concepţiei politicii de mediu [2] şi Programului
“Republica Moldova – Uniunea Europeană” gestion-
area apelor de suprafaţă este efectuată în mod inte-
grat cu aplicarea treptată a prevederilor convenţiilor
păstrând specificul abordărilor naţionale în raport cu
ecosistemele acvatice locale, inclusiv speciile de organ-
isme acvatice vulnerabile.
2. Cercetarea şi argumentarea ştiinţifică se efectuează de
organizaţii şi grupe de experţi specializate – instituţii
ştiinţifice din domeniul respectiv, grupe de experţi ale
ministerelor şi instituţiilor ştiinţifice, grupe de experţi
patronat de organizaţii internaţionale şi altele. Exem-
ple în acest context:
• Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM este o
instituţie abilitată cu efectuarea expertizei ecologice şi
evaluarea impactului asupra mediului şi are împuter-
niciri prin decizia Consiliului Ştiinţific să analizeze, să
avizeze, să elaboreze şi să recomande organelor cen-
trale ale administraţiei publice pentru implementare la
nivel naţional proiecte de acte legislativ-normative;
• Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM în acest scop
dispune de laboratorul de Standarde şi Normative de
Mediu. Scopul major al laboratorului menţionat este
analiza comparativă a actelor legislative şi normative
privind protecţia mediului cu principiile şi postulatele
Strategiei de dezvoltare durabilă, cu cerinţele Direc-
tivelor Uniunii Europene, Organizaţiei Internaţionale
pentru Standardizare şi altele. De asemenea, Institutul
de Ecologie şi Geografie al AŞM în calitate de instituţie
specializată patronează prin intermediul laboratoru-

Numărul şi categoriile de standarde în vigoare în Republica Moldova la 01.01.2006

Denumirea subcom-
Cod de clasificare Total SM* GOST**
partimentelor
13060 Calitatea apei 18 1 17
Calitatea apei în
13060.01 10 6 4
general
Apa din resurse na-
13060.10 9 9
turale
13060.20 Apa potabilă 25 25
Apa pentru uz indus-
13060.25 6 5 1
trial
13060.30 Ape uzate 5 1 4
Determinarea
13060.50 substanţelor chimice 12 4 8
din apă
Determinarea
13060.60 proprietăţilor fizice ale 2 1 1
apei
TOTAL 87 18 69

* SM – standardele Republicii Moldova. Din cele 18 declarate SM, 8 standarde sunt naţionale, 8 standarde ISO şi 2 standarde EN;
** GOST – Standarde ale fostei URSS în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova Revista Apelor nr. 1, 2007
16
 lui Standarde şi Normative de Mediu activitatea a trei
Comitete Tehnice (CT) de standardizare, şi anume: CT
nr.17 «Calitatea Aerului», CT nr.24 « Calitatea Apei »
şi CT nr.25 “Calitatea Solului”;
• Grupe de lucru formate din experţi în domeniu şi pa-
tronate de ministerele respective – Ministerul Ecolo-
giei şi Resurselor Naturale, Ministerul Sănătăţii, Min-
isterul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi altele.
Activitatea acestor grupe se efectuează în conformitate
cu sarcinile şi programele curente de armonizare a ac-
telor legislative coordonate de Organele centrale ale
Administraţiei publice;
• Grupe de lucru formate din experţi prin derularea
proiectelor de către organizaţiile internaţionale în do-
meniu vizat. De exemplu, este proiectul „Susţinerea
procesului de aliniere a standardelor de calitate a apei
din Moldova la cele ale UE” efectuat de către Secretar-
iatul Grupului Special de Lucru pentru implementarea
Programului de Acţiuni în domeniul Mediului în Eu-
ropa Centrală şi de Est (EAP TF, aflat în cadrul Depar-
tamentului de Mediu al OECD la Paris).
• Altele.
Metodele şi procedeele de armonizare a standarde-
lor şi normativelor sunt descrise în documente de ordin
internaţional [3-5] şi naţional: SM 1-0:2003 Principiile
şi metodologia standardizării. Principii generale privind
sistemul Naţional de Standardizare; SM 1-12:2002 Princi-
piile şi metodologia standardizării. Adoptarea standarde-
lor internaţionale în standarde moldovene; SM 1-20:2002.
Principii şi metodologia standardizării. Modul de apli-
care în Republica Moldova a documentelor normative
de standardizare ale altor ţări; SM 1-21:2002. Principii şi
metodologia standardizării. Adoptarea standardelor eu-
ropene ca standarde moldovene; Altele [6].
Armonizarea şi adaptarea standardelor şi normativelor
cu cele internaţionale şi europene se efectuiază prin:
A. Comitetele tehnice de standardizare create în cadrul
instituţiilor specializate abilitate de către Serviciul de
Standardizare şi Metrologie a Republicii Moldova.
De exemplu, Comitetul Tehnic 24 “Calitatea Apei”
de la Institutul de Ecologie şi Geografie, care are în
componenţa sa specialişti în domeniul dat de la ma-
joritatea organizaţiilor şi instituţiilor de stat.
B. Demersul ministerelor şi organizaţiilor de stat privind
necesitatea implementării în ţară a unor standarde şi
normative tehnice.
C. Demersul agenţilor economici care, în scopul
promovării activităţilor lor pe piaţa internaţională au
necesitatea implementării unor standarde şi norme
tehnice.
D. Elaborarea propunerilor de modificare de către
Comitetele Tehnice specializate şi implementarea
modificărilor la unele standarde naţionale pentru sta-
bilirea concordanţelor cu normele internaţionale.
Revista Apelor nr. 1, 2007
Unele rezultate privind evaluarea
şi armonizarea standardelor
În Uniunea Europeană actele legislativ-normative de
bază în domeniul apelor constau din circa 12 Directive
şi Decizii, mai multe Regulamente, peste 200 standarde
ISO, standarde EN şi altele.
În Republica Moldova la data de 01.01.2006, în con-
formitate cu Catalogul documentelor normative pe 2006
al Serviciului de Standardizare şi Metrologie al Republicii
Moldova [6], la Compartimentul “Calitatea Apei” sunt în
vigoare următoarele seturi de standarde.
Analiza standardelor privind apa şi resursele acvatice în
general a demonstrat (vezi Tabelul), că din 87 de stan-
darde 69 reprezintă standarde vechi de tipul GOST, care
urmează să fie înlocuite cu standarde noi. În anul 2007
Serviciul de Standardizare şi Metrologie a aprobat adop-
tarea a 23 de standarde noi în domeniul apei armonizate
cu cerinţele internaţionale. Corpurile standardelor au
fost preluate de către CT 24 din categoria celor europene
(EN), internaţionale (ISO) şi altele, apoi analizate şi pro-
puse în calitate de declarare SSM. În anul curent CT 24 va
analiza şi va propune pentru adoptare peste 30 de stan-
darde în anul precedent.
În prezent se finalizează elaborarea propunerilor în
cadrul proiectului internaţional „Susţinerea procesului
de aliniere a standardelor de calitate a apei din Moldova
la cele ale UE”, la care participă şi experţi din Republica
Moldova.
Bibliografie
1. Starea mediului în Republica Moldova în anul 2005.
Raport naţional. Chişinău, Ministerul Ecologiei şi
Resurselor Naturale al Republicii Moldova, Institutul
de Ecologie şi Geografie. 2006, 116 p.
2. Concepţia politicii de mediu a Republicii Moldova
Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării
Teritoriului.Centrul Regional de Mediu Moldova.
Proiectul Tacis “Asistenţă în implementarea Politicii
de Mediu şi PNAM în CSI”. Chişinău, 2002, 44 p.
3. Cartea Albă, privind pregătirea ţărilor asociate din
Europa Centrală şi de Est pentru integrarea la Piaţa
Internă a Uniunii (COM 95), 163 final, 3.5.1995. http://
www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=7891
4. Guide to the approximation of the European Union En-
vironmental Legislation, SEC (97) 1608 of 25.08.1997.
http://ec.europa.eu/environment/guide/contents.htm
5. CCNM/ENV/EAP(2000)88. Environmental regulatory
reform in the NIS: the case of the Water sector. Twelfth
meeting of the EAP Task Force, 18-19 October 2000,
Almaty. http://www.oecd.org/dataoecd/23/5/2382097.
pdf
6. Catalogul documentelor normative 2006. Serviciul de
Standardizare şi Metrologie al Republicii Moldova.
Vol.1., Chişinău – 2006. 456 p.
17
 Dezinfectarea apei potabile: probleme şi soluţii
Mihai COJOCARU,
şeful Centrului de presă al
SA “Apă-Canal Chişinău”
Criteriile de bază ale calităţii apei
potabile, formulate la mijlocul sec-
olului XX, constau în următoarele:
apa potabilă, după conţinutul chimic,
trebuie să fie inofensivă sub aspect
epidemiologic şi să aibă proprietăţi
organoleptice adecvate. În prezent,
criteriile respective sunt aprobate
în toată lumea, fiind la baza Ghidului pentru controlul
calităţii apei potabile, aprobat de Organizaţia Mondială a
Sănătăţii, editat în anii 1984 şi 1994.
În trecutul îndepărtat, oamenii consumau apa direct
de la surse, fie râu, fie izvor, fiindcă atunci, în lipsa poluării
intensive, cauzată de industrializare şi alte activităţi ale
omului, în majoritatea cazurilor apa era curată şi bună de
băut.
Procesul de tratare a apei a luat amploare odată cu
creşterea numerică a populaţiei, urbanizarea, dezvoltar-
ea industriei şi a altor surse de poluare. Astfel a devenit
necesară îmbunătăţirea indicilor calitativi ai apei. Con-
comitent cu descoperirea cazurilor de transmitere a mi-
croorganismelor patogene prin apa potabilă, a devenit
evident faptul că numai ameliorarea calităţilor gustative
ale apei este insuficientă, deoarece nu garanta calitatea
microbiologică a apei pentru scopuri gospodăreşti şi de
consum.
Ca rezultat, a apărut necesitatea de tratare suplimentară
a apei, exceptând metodele tradiţionale utilizate pe atunci
– decantarea tradiţională şi trecerea apei prin filtre de ni-
sip lente.
Experienţele efectuate în SUA s-au soldat cu argumente
convingătoare în favoarea tratării apei cu coagulanţi şi
construirea filtrelor de nisip rapide, care permiteau redu-
cerea sesizabilă a turbidităţii şi a cantităţii de microorgan-
isme patogene în apa potabilă. În consecinţă, s-au extins
posibilităţile de potabilizare a apei şi de epurare a apelor
uzate.
Coagularea incluziunilor în suspensii şi a părticelelor
coloidale din apă cu ajutorul sulfatului de aluminiu era
cunoscută încă din secolul XVII, acesta fiind adăugat
în apa brută sub formă de soluţie. Metodele chimice de
tratare a apei în scopul potabilizării au început a fi utili-
zate la sfârşitul secolului XIX în SUA, de unde au cunos-
cut o largă extidere în toată lumea.
Astfel, în SUA, în anul 1903, pentru prima dată în cali-
tate de coagulant a fost utilizat sulfatul de fier. Împreună
cu sulfatul de fier, mai târziu, a început să fie utilizat var-
ul, care amplifica procesul de formare a floculelor şi de
depunere a sedimentelor. Primele localităţi mari unde a
fost utilizată această combinaţie de reactivi au fost oraşele
18
Saint-Louis, Cincinnati şi New Orleans.
Iniţial, în tehnologiile investigate coagulantul era in-
trodus în apă direct în decantoare. După câteva ore de
contact în decantor, apa era direcţionată spre filtrele rapide
de nisip. În scopul asigurării controlului asupra procesu-
lui de coagulare la tratarea apei se efectuau observaţii pri-
vind procesul de formare a floculelor în decantoare şi se
adăugau reactive „la ochi”.
O altă etapă în istoria procesului de potabilizare a în-
ceput odată cu utilizarea clorului având drept scop dezin-
fectarea apei. Practicat în SUA la începutul secolului XX,
procesul de clorurare a apei a redus considerabil numărul
de îmbolnăviri cauzate de calitatea necorespunzătore a
apei. Combinaţia procesului de coagulare, decantare, fil-
trare şi dezinfectare a permis asigurarea calităţii adecvate
a apei potabile la etapele iniţiale de tratare.
Alimentarea centralizată cu apă în Moldova îşi are în-
ceputul odată cu construirea, în 1892, a primului apeduct
în or. Chişinău, care prezenta edificii pentru alimentarea
cu apă de la sursă până la locul utilizării, fără o etapă
de pregătire a apei în scopul îmbunătăţirii calităţii prin
aplicarea unor metode de tratare. În anul 1950, clorul
a fost utilizat pentru condiţionarea apei în premieră în
or. Chişinău, când la Petricani au fost construite primele
puţuri arteziene. Tot acolo au fost construite două rezer-
voare a câte 500 m3 fiecare, un depozit de clor şi alte edi-
ficii.
Începând cu perioada 1956-1958, pentru alimentarea
or. Chişinău este utilizată apa din fluviul Nistru.
La evaluarea riscului pentru sănătate, generat de
caracterul specific al poluanţilor, se constată că cel mai
important rol revine poluanţilor microbiologici. Astfel,
experienţele doctorului Robert Tardiff (SUA) au arătat că
pericolul de îmbolnăvire din cauza apei contaminate este
de mii de ori mai înalt decât din cauza unor poluanţi chi-
mici cu diverse proprietăţi specifice.
Această evaluare este relevantă pentru practica actuală
de dezinfectare a apei potabile în majoritatea ţărilor dez-
voltate. Peste 80% din populaţia Terrei consumă apă
clorurată. Astfel, în SUA 98,6% din volumul apei potabile
trece prin procesul de clorurare. Ozonarea este aplicată
doar la 0,37% din volumul total de apă, celelalte metode
constituind 0,75% . Această situaţie se explică prin
faptul că, din toate metodele cunoscute, clorurarea este
cea mai economicoasă şi eficientă modalitate de dezin-
fectare a apei potabile. Clorurarea garantează siguranţa
microbiologică a apei practic în orice segment al reţelelor
de distribuţie şi în orice moment, şi asta datorită efectului
său asupra mediului patogen. Toate celelalte procese de
dezinfectare a apei, inclusiv ozonarea, razele ultraviolete,
Revista Apelor nr. 1, 2007
 Denumirea şi caracteristica
dezinfectantului
Clorul
utilizat în stare gazoasă sau lichidă, necesită
respectarea unor măsuri stricte de siguranţă
Hipocloritul de sodiu
Se utilizează în soluţii şi granule(concentraţia
soluţiei marfă – 10 -12%), posibilitatea obţinerii
pe loc prin metoda electrochimică
Dioxidul de clor
Se produce numai la locul utilizării. În prezent,
este considerat cel mai eficient dezinfectant din
reactivele cu conţinut de clor pentru tratarea apei
cu рН sporit
Cloramina
Se formează în urma reacţiei amoniacului cu
formaţiunile clorului activ, se utilizează ca dezin-
fectant cu efect de durată
Ozonul
Este utilizat în ultimele decenii în unele ţări
europene pentru dezinfectare, în calitate de clar-
ificator, la îmbunătăţirea gustului şi înlăturarea
mirosului.
Razele ultraviolete
Procesul constă în tratarea apei cu raze ultra-
violete, capabile să distrugă diferite tipuri de
microorganisme.
Revista Apelor nr. 1, 2007
Avantaje
Oxidant şi dezinfectant eficient, înlătură mirosul
şi gustul neplăcut. Are efect de durată, împiedică
dezvoltarea florei acvatice, distruge substanţele
organice(fenolurile), oxidează fierul şi magniul,
distruge hidrogenul sulfurat, cianidele, amonia-
cul şi alte incluziuni ale azotului
Eficient contra majorităţii microbilor patogeni,
relativ nepericulos la depozitare şi utilizare, nu
necesită condiţii de transportare şi păstrare ca în
cazul chimicalelor periculoase
Eficient şi în doze mici, nu
formează substanţe secundare,
distruge fenolurile – sursă a mirosului şi gustului
inadecvat.
Oxidant eficient şi dezinfectant contra tuturor
microorganismelor
Patogene, inclusiv Giardia, Cryptosporidium,
viruşilor.
Nu formează bromate şi bromorganici secundari.
Contribuie la eliminarea din apă a fierului şi
magniului oxidându-i şi producând depunerea
lor.
Are un efect de durată la înlăturarea mirosului şi
gustului neplăcut.
Diminuează formarea produselor secundare în
procesul de dezinfectare,
nu contribuie la creşterea bioformaţiunilor în
sistemul de distribuţie.
Dezinfectant şi oxidant puternic, eficient contra
viruşilor, foarte eficient contra Giardia, Crypto-
sporidium, la fel şi contra altor microflore pato-
gene, contribuie la eliminarea turbidităţii apei,
gusturilor şi mirosurilor străine, nu formează
substanţe secundare, similare
celor ce apar în procesul de tratare cu clor.
Nu necesită depozitare şi transportare ca în cazul
chimicalelor. Nu formează substanţe secundare,
este eficient contra Giardia, Cryptosporidium.
Dezavantaje
Cerinţe superioare pentru transportare şi de-
pozitare, risc potenţial pentru sănătate şi viaţă, în
cazul emisiei nesancţionate şi în urma formării
substanţelor secundare
Ineficient contra Giardia, Cryptosporidium, îşi
pierde efectul la păstrare îndelungată, pericol de
emisie a clorului gazos la păstrare, de apariţie a
produselor secundare la dezinfectare.
La producerea pe loc necesită utilizare imediată,
măsuri speciale pentru înlăturarea din apa brută a
ionilor metalelor grele.
La depozitarea soluţiilor NaClO cu concentraţii
mai mari de 450 mg/l şi рН peste 9 se produce
acumularea cloraţilor.
Necesită producerea numai în locul utilizării,
transportarea şi depozitarea substanţelor iniţiale
uşor inflamabile.
Formează cloraţi şi cloriţi, în interacţiune cu un-
ele materiale şi substanţe conduce la apariţia unui
miros şi gust specific.
Formează substanţe secundare, inclusiv alde-
hide, chetoane, acizi organici, necesită utilizarea
filtrelor active pentru îndepărtarea substanţelor
secundare. Nu asigură efectul de durată al
dezinfectării. Necesită cheltuieli majore iniţiale
pentru utilaje,
şcolarizarea personalului de deservire a utilajelor.
Reacţionând cu substanţele organice complexe,
le distruge în fragmente, ce servesc ca substanţe
nutritive pentru microorganisme, care se dezvoltă
în sistemul de distribuţie a apei.
Formează substanţe secundare, inclusiv alde-
hide, chetoane, acizi organici, necesită utilizarea
filtrelor active pentru îndepărtarea substanţelor
secundare. Nu asigură efectul de durată al
dezinfectării. Necesită cheltuieli majore iniţiale
pentru utilaje,
şcolarizarea personalului de deservire a utilajelor.
Reacţionând cu substanţele organice complexe,
le distruge în fragmente, ce servesc ca substanţe
nutritive pentru microorganisme, care se dezvoltă
în sistemul de distribuţie a apei.
Are efect de scurtă durată, necesită mari cheltuieli
pentru instalaţii, deservirea tehnică,
Cheltuieli energetice de operare.
Activitatea de dezinfectare depinde mult de tur-
biditatea apei, duritatea ei, ceea ce contribuie
la formarea depunerilor pe suprafaţa becului,
în consecinţă poate devia lungimea undei. Nu
asigură posibilitatea activă de control al eficacităţii
procesului de dezinfectare a apei.
19
 nu asigură efectul dezinfectării de durată şi, respectiv,
necesită efectuarea unui proces de clorurare la una din
etapele de potabilizare. Această regulă este valabilă pen-
tru toate utilităţile, din orice ţară, unde sistemul de ozo-
nare a apei potabile în reţelele municipale de distribuţie
funcţionează în paralel cu instalaţiile pentru clorurare.
Un dezavantaj al utilizării clorului pentru tratarea apei
este formarea unor substanţe secundare nocive, cu
conţinut halogenic, partea majoritară a cărora o consti-
Peisaj urban cu apă.
tuie trihalometanele, cloroformul, diclorbrommetanul şi
bromoformul. Acest lucru este cauzat de interacţiunea
clorului activ cu substanţele organice de origine naturală.
Procesul formării trigalometanului este de durată, până la
câteva zeci de ore, iar cantitatea lui este cu atât mai mare,
cu cât este mai înalt pН apei. De aceea, substituirea clo-
rului cu hipocloritul de sodiu pentru dezinfectarea apei
nu reduce, ci măreşte considerabil probabilitatea formării
trigalometanului. Cea mai indicată metodă de diminuare
a formării substanţelor nocive ca urmare a clorurării este
micşorarea concentraţiilor de substanţe organice, care
influenţează formarea compuşilor secundari, în etapele
de tratare a apei până la clorurare.
În prezent, concentraţiile admisibile de substanţe se-
cundare în procesul de clorurare, în diferite ţări, sunt
stabilite în limitele 0,06 - 0,2 mg/l şi corespund nivelului
ştiinţific actual de percepere a riscului pentru sănătate.
Dezbaterile ştiinţifice privind capacitatea acestor
substanţe secundare de a provoca patologii canceroase
20
şi mutagenice, care au durat în SUA pe parcursul multor
ani, s-au încheiat cu recunoaşterea inofensivităţii lor în
concentraţiile nominalizate.
Cu toate acestea, reducerea concentraţiei substanţelor se-
cundare ale clorurării, la fel ca şi a produselor secundare
ale ozonării, care prezintă un pericol şi mai înalt, rămâne
o sarcină prioritară, menită să conducă la identificarea
a noi metode, tehnologii şi mijloace pentru dezinfect-
area apei potabile. În continuare, prezentăm informaţia
privind avantajele şi dezavantajele celor mai cunoscute
tehnologii, metode de bază şi alternative utilizate la dez-
infectarea apei.
Analiza acestei informaţii ne permite să concluzionăm
că, deocamdată, nu există un proces ideal de potabilizare
a apei, la fel cum nu există reţeta apei potabile ideale,
cu toate că apei îi revine un rol extrem de important
în menţinerea sănătăţii populaţiei. Evident, calitatea şi
componenţa chimică a apei depind de condiţiile geo-
logice, climaterice, hidrologice, de particularităţile re-
gionale ale modului şi caracterului gestiunii economice
în teritoriu. Drept rezultat, reglementarea calităţii apei
potabile în ţările dezvoltate este bazată pe normative
ştiinţifice, proprietăţile microbiologice şi chimice, pe
principiile securităţii şi inofensivităţii apei pentru om. La
stabilirea modului în care se efectuează controlul calităţii
apei livrate populaţiei, metodelor de tratare şi distribuire
a apei către consumatori se iau în considerare condiţiile
regionale de formare şi compoziţia apei din sursă.
Revista Apelor nr. 1, 2007
 Principiile baziniere de management al resurselor
de apă în Republica Moldova
Mihai Pencov,
preşedintele Concernului „Apele Moldovei”,
doctor în ştiinţe tehnice
Ion Fliurţă,
inginer coordonator al Concernului „Apele Moldovei”,
doctor în ştiinţe agricole
Apele de suprafaţă ale Republicii Moldova sunt acu- raţională a resurselor de apă, reabilitarea şi construcţia
mulate în circa 200 râuri şi cursuri de apă cu o lungime sistemelor de irigare;
totală de 16 mii km şi în acumulări de apă estimate la cca – elaborarea şi perfecţionarea acordurilor internaţionale
3800 bazine de apă , din care 126 de un volum mai mare referitor la majorarea eficacităţii utilizării apelor râuri-
de 1,0 mil m3. În scopul aprovizionării cu apă sunt forate lor de transfrontieră Nistru, Prut. Dunărea; şi evitarea
şi se utilizează mai mult de 6,0 mii sonde. Apele râurilor inundaţiei localităţilor şi a terenurilor agricole;
de transfrontieră Nistru şi Prut constituie volumul pri- – implementarea unui regim eficient de exploatare a
mordial din resursele totale de apă ale ţării. fâşiilor riverane de protecţie a apelor, împădurirea
Apele de suprafaţă formate pe teritoriul Republicii acestora.
Moldova constituie circa10 % din toate resursle de apă de Întru evitarea inundaţiei localităţilor şi terenurilor agri-
suprafaţă . Debitul de scurgere la majoritatea din râurile cole de-a lungul râurilor Nistru, Prut, Răut sunt constru-
din ţară, complet sunt regularizate, fapt ce nu garantează irte diguri de protecţie de o lungime totală de cca 1400
o asigurare permanentă cu apă, condiţionând în peri- km, majoritatea din care se află la balanţa întreprinderilor
oadele secetoase ale anului desecarea parţială sau de subordonate Concernului „Apele Moldovei”. Digurile de
scurtă durată a cursurilor de apă, diminuare a debitelor protecţie protejează de inundaţie 92 mii ha terenuri agri-
ecologice şi sanitare –factori de influenţă negativă asupra cole, 660 localităţi, 32 mii construcţii, 72 mii ha teren de
Tabelul nr.1
Utilizarea apelor în anul 2005
(mil m3)
Inclusiv în scop:
Bazinul Total, alimentare
hidrografic mil.m3 menajer. producere irigare cu apă în piscicultură
agricultură
Nistru 111,68 74,18 14,16 6,04 16,66 0,64
Prut 16,96 3,43 2,43 3,36 7,58 0,16
Al râurilor
10,23 2,68 0,54 1,84 4,77 0,40
intrafluviale
Total 138,87 80,29 17,13 11,24 29,01 1,20

stării ecologice a florei şi faunei acvatice şi, în ansamblu,
a biodiversităţii..
Întrucât apele de transfrontieră reprezintă subiect de
activitate internaţională, Republica Moldova este obligată
să respecte prevederile acordurilor care prevăd utiliza-
rea raţională a resurselor de apă, protecţia şi evaluarea
influenţei factorilor antropogeni asupra stării ecologice
a resurselor de apă.
De menţionat că legislaţia în vigoare a Republicii
Moldova în scopul utilizării raţionale a resurselor de apă,
protecţiei şi evitării epuizării şi influenţei distructive a
apelor preconizează:
– implementarea unei politici unice de stat privind ges-
tionarea resurselor de apă;
– realizarea unui set de măsuri ce ţin de utilizarea
lîngă case în care locuiesc 150 mii persoane.
Concernul „Apele Moldovei” în comun cu partea
română pe rîul Prut prin intermediul Nodului Hidrotehnic
Costeşti-Stânca şi în comun cu partea ucraineană prin in-
termediul Complexului Hidrotehnic Dnestrovsc, exercită
regularizarea cotelor de nivel şi de debit a râurilor de
transfrontieră şi, ca consecinţe, practic complet pe aceste
râuri este asigurată evacuarea în regim de siguranţă a
debitelor de viitură, astfel evitînd inundaţia terenurilor
de luncă.
Etapa primordială a integrării Republicii Moldova în
Uniunea Europeană prezintă realizarea politicii naţionale
în domeniul resurselor de apă şi a recomandărilor Di-
rectivei – Cadru 2000/60 UE. În acest context sarcina
primordială este gestionarea integrală a resurselor de apă

Revista Apelor nr. 1, 2007

21
 Tabelul nr.2
Evacuarea apelor uzate în anul 2005
(mil m3)
Inclusiv:
Bazinul
Total epurare conform
hidrografic fără epurare epurate insuficient
normelor
Nistru 89,49 0,50 3,79 85,20
Prut 3,22 1,11 2,11
Al râurilor
1,00 0,02 0,43 0,55
intrafluviale
Total 93,71 0,52 5,33 87,86
% 100% 0,9% 5,7% 93,3%

după principiul de bazin hidrografic, luând în consideraţie Una din condiţiile obligatorii ale implementării eficiente
particularităţile hidrologice ale bazinului respectiv. a gestionării resurselor de apă după principiul de bazin
Implementarea gestionării resurselor de apă după hidrografic, este monitorizarea instrumentală a regimului
principiu de bazin hidrografic are ca obiectiv asigurarea hidrologic pe reţeaua teritoriului bazinului hidrografic.
durabilă a populaţiei şi ramurilor economiei naţionale În tabelul nr.3 conform Strategiei dezvoltării resurselor
cu volumele necesare de apă şi de calitatea respectivă şi, de apă, sunt prezentate repartizarea posturilor de supra-
de asemenea, evacuarea în regim de siguranţă a apelor veghere hidrologică în limita bazinelor hidrografice.
de viitură. Acest principiu de gestionare a resurselor de Informaţia privind calitatea apelor în această serie de
apă practic se implementează în toate ţările europene ca monitoring se efectuează, evidenţiind următorii indici:
principiu fundamental şi este luat drept premisă la pl- particularităţile fizice, schimbul de gaze la nivel ionic,
anificarea, realizarea şi evidenţierea resurselor de apă în substanţele poluante anorganice, componentele biogenice
conformitate cu politica naţională respectivă. şi substanţele poluante de provenienţă neorganică. Moni-
În tabelul nr.1 sunt prezentate materialele statistice toringul calităţii se efectuează la 44 posturi de supravegh-
(fără partea stângă a Nistrului) privind utilizarea apei în ere, inclusiv în bazinul rîului Prut şi rîurilor care se scurg
aspect de bazine hidrografice. în Marea Neagră – 16 posturi şi în bazinul hidrografic a r.
Cum se poate observa din tabel, din volumul de apă uti- Nistru – 28 posturi .
lizat – 138,87 mil m3 cca 80 % se efectuează din bazinul Important este că în condiţiile gestionării după princi-
Tabelul nr.3
Repartizarea posturilor de supraveghere pe
suprafaţa bazinelor şi subbazinelor hidrografice
(km2)
Suprafaţa hidologică
Bazinul
hidrografic Mai mare de
51-100 101-200 201-500 501-1000 1001-10000 Total
10000
Nistru 1 2 3 5 4 8 23
Prut 1 2 2 – 1 7 13
Al râurilor
– 2 2 – – – 4
intrafluviale
Total 2 6 7 5 5 15 40

hidrografic Nistru, 12,2 % din bazinul hidrografic Prut
şi cca 8 % din bazine hidrografice de râurilor Cogâlnic,
Ialpug şi. a.. Din volumul total de apă utilizat în limi-
ta bazinului hidrografic al râului Nistru – 66,4 % revin
aprovizionării cu apă în scopuri menajere, aprovizionarea
cu apă în agricultură –14,9 % şi în producere –12,7 %.
În tabelul nr.2 sunt prezentate datele statistice despre
evacuarea apelor.
Analiza datelor prezentate confirmă că din volumul total
de apă uzate evacuate 89,49 mil.m3 revin în bazinul hi-
drografic Nistru, din acestea 95,2% au fost epurate nor-
mativ. Din total, de asemenea, 65,5 % din volumul de apă
evacuat în bazinul hidrografic Prut.
piul de bazin hidrografic există posibilitatea regularizării
şi devizării raţionale a resurselor de apă, întreprinderea
măsurilor eficiente de evitare a inundaţiilor, utilizarea
raţională a apelor şi protecţia lor.
Astfel, reieşind din importanţa resurselor de apă pen-
tru prosperitatea populaţiei şi dezvoltarea durabilă a
economiei naţionale, resursele de apă necesită să fie su-
puse unei administrări complexe şi centralizate, efectu-
ate de către un organ specializat abilitat, precum prevede
legislaţia RM şi Concepţia politicii naţionale în domeniul
resurselor de apă şi, de asemenea, practica europeană în
acest domeniu.

Revista Apelor nr. 1, 2007

22
 O viziune nouă asupra unei probleme trenante
(recomandările Forumului apelor din bazinul râului Bîc)
Reprezentanţii instituţiilor centrale de stat, autorităţilor
publice locale din raioanele Călăraşi, Străşeni, Ialoveni,
Anenii Noi şi municipiul Chişinău, care au atribuţii la
protecţia şi utilizarea resurselor acvatice, colaboratorii
instituţiilor academice, membrii societăţii civile din do-
meniul protecţiei mediului şi al sănătăţii, reprezentanţii
business-ului, s-au întrunit la 26 aprilie curent la primul
Forum al apelor din bazinul râului Bâc, convocat de
Organizaţia Teritorială Chişinău a Mişcării Ecologiste
din Moldova (OTC a MEM).
Participanţii la Forum au constatat cu îngrijorare că
indicii de calitate ai apelor din Moldova degradează pe
an ce trece. Calitatea apei în principalele râuri ale ţării
variază de la „moderat poluată” (fluviile Nistru şi Prut)
până la „poluată” (râurile Răut, Bîc ş.a.). Majoritatea
resurselor de apă subterane nu corespund standardelor şi
cerinţelor de calitate a apei potabile, având concentraţii
excesive de substanţe chimice nocive, un grad sporit de
mineralizare şi duritate. Cea mai mare parte a locuito-
rilor rurali consumă apă din fântâni şi izvoare care, în
proporţie de 70-90 la sută, sunt contaminate cu nitraţi,
bacterii patogene, au un exces de fluor şi alte substanţe cu
impact negativ asupra sănătăţii omului şi mediului. Cu
un procent de doar 17 la sută de acces al populaţiei rurale
la apă potabilă din apeduct Republica Moldova ocupă
unul din ultimele locuri în Europa. Mai mult decât atât,
un număr şi mai mic de localităţi rurale “se pot lăuda”
Revista Apelor nr. 1, 2007
cu sisteme de canalizare şi epurare a apelor uzate. Astfel,
dejecţiile animaliere şi umane nimeresc direct în mediul
înconjurător, prejudiciindu-l grav. Micile întreprinderi
industriale, iar în municipiul Chişinău şi fluxul intens de
transport, practic incontrolabil, “contribuie”, de aseme-
nea, la poluarea mediului, inclusiv acvatic. Iazurile se află
într-o stare de degradare avansată, sunt înnămolite, ba-
rajele sunt avariate, se exploatează incorect. Pentru că pe
parcursul multor ani lucrurile în domeniul dat au fost
lăsate de izbelişte, acum revenirea la normalitate necesită
mijloace exorbitante, care depăşesc cu mult posibilităţile
bugetelor de stat şi locale.
În acest context dezolant râul Bîc se evidenţiază în
sens negativ. Este unul dintre cei mai poluaţi curenţi de
apă din Republica Moldova. Cea mai mare vină pentru
această “performanţă” o poartă municipiul Chişinău.
Întreprinderile situate în raza capitalei poluează intens
apele de suprafaţă şi de adâncime.
Participanţii la Forum nu s-au limitat la simpla con-
statare a stării de facto, ci au propus soluţii pe termen
scurt şi pe termen lung, la nivel de structuri statale şi de
societate civilă.
Referindu-se la implementarea Programului Naţional
de aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare, Nicolae
Laptedulce, şef-adjunct de direcţie la Agenţia pentru
Construcţii şi Dezvoltarea Teritoriului, a ţinut să subli-
nieze importanţa acestui proiect: de pe urma lui vor avea
23
 de câştigat 43 localităţi urbane şi 556 - rurale, în total 3,5
mln de locuitori ai Moldovei. Costurile estimative ale
programului se cifrează la 5,5 mlrd lei. Evident, bugetul
de stat nu va rezista acestei provocări, de aceea se im-
pune activarea arsenalului de metode şi modalităţi, pe
care îl oferă economia de piaţă: concesionarea reţelelor,
transmiterea în arendă a serviciilor de apă-canalizare,
atragerea investiţiilor din sfera privată autohtonă şi din
străinătate etc.
Svetlana Ştirbu, inginer-coordonator în cadrul Ser-
viciului de Stat “Hidrometeo”, a insistat asupra importanţei
monitoringului permanent în domeniul resurselor ac-
vatice. Faptul că “Hidrometeo” asigură monitoringul
râului Bîc la 49 parametri hidrochimici (lunar) şi hidro-
biologici (trimestrial) şi dă alarma ori de câte ori indicii
riscă să scape de sub control, conferă un grad relativ de
securitate, jucând rolul de factor de reţinere în procesul
de poluare.
Importanţa monitoringului ecologic în bazinul râului
Bâc (OTC a MEM este implicată direct în această activi-
tate începând cu 1998) este dictată de impactul pe care îl
are poluarea excesivă asupra sănătăţii populaţiei din zonă.
Or situaţia la acest capitol nu este deloc favorabilă. După
cum menţiona în cadrul Forumului prof. Grigore Frip-
tuleac, sef de laborator la Centrul Naţional Ştiinţifico-
Practic de Medicină Preventivă, în localităţile din bazinul
râului Bîc se atestă o tendinţă clară de creştere a nivelului
morbidităţii generale şi specifice, acesta depăşind consid-
erabil nivelul mediu pe republică. De exemplu, morbidi-
tatea prin boli infecţioase (de regulă, intestinale) a sporit
de la 213 cazuri în 2003 la 478 în 2005. Morbiditatea
neinfecţioasă (hepatite cronice, ciroze, tumori maligne
etc.) este de 2 ori mai mare decât media pe republică.
Această situaţie face din problema asanării bazinului râu-
lui Bîc o prioritate de prim ordin.
În cadrul Forumului, conceput ca un eveniment cu
pronunţat caracter multidisciplinar, s-a pus accentul pe
necesitatea abordării problemelor pe principiul bazinal,
care oferă o perspectivă de ansamblu şi permite luarea
unor decizii interdependente, complexe şi coordonate.
În ţările dezvoltate principiul bazinal se aplică pe larg în
abordarea multiaspectuală a problemelor ce ţin de starea
resurselor acvatice, iar acum şi Republica Moldova face
primii paşi în direcţia dată.
După ce au discutat în plen şi în ateliere întreg spectrul
de probleme ecologice, economice şi sociale legate de
protecţia şi utilizarea apelor, inclusiv pentru scopuri po-
tabile, de irigare, industriale etc., au analizat starea actuală
şi perspectivele soluţionării problemei alimentării cu apa
potabilă şi canalizare, îmbunătăţirii calităţii acesteia,
participanţii la Forum au adoptat şi au transmis tuturor
structurilor abilitate următoarele recomandări:
1. Modificarea legislaţiei naţionale şi urgentarea
24
armonizării ei la directivele europene privitor la
implementarea principiilor bazinale de gestionare a
resurselor de apă.
2. Crearea bazei de date privind resursele de apă ale
Moldovei, asigurarea
accesului liber la această informaţie.
3. Efectuarea studiilor sociale la nivel naţional privind
modul de gestionare a deşeurilor şi căile de diminuare
a impactului acestora asupra calităţii apelor, altor fac-
tori de mediu şi sănătăţii oamenilor.
4. Cooperarea mai strânsă între toate părţile interesate
de îmbunătăţirea managementului resurselor de apă,
crearea în acest scop a unui consiliu bazinal al râului
Bîc. Elaborarea şi aprobarea în acest scop a Regula-
mentului Consiliului, încheierea unui acord de coop-
erare reciprocă între reprezentanţii tuturor unităţilor
teritorial-administrative şi a unui plan de acţiuni co-
mune.
5. Desfăşurarea în continuare a activităţilor de monitor-
izare a stării ecologice în bazinul râului Bîc, susţinerea
organizării expediţiilor ecologice obşteşti, a cara-
vanelor apei, altor evenimente de acest gen.
6. Crearea în cadrul centrelor metodice ale direcţiilor de
învăţământ raionale şi ale laboratoarelor chimice lice-
ale a grupurilor de monitoring al stării mediului din
teritoriu.
7. Implicarea mai eficientă în acţiunile de monitorizare
şi informare a publicului privind starea şi măsurile de
stopare a poluării apelor a reprezentanţilor instituţiilor
ştiinţifice, utilizarea mai largă a cercetărilor acestora.
8. Susţinerea proiectelor de amenajare ecologică a zo-
nei riverane râului Bîc şi a afluenţilor lui, inclusiv în
perimetrul municipiului Chişinău, aprobate în noul
Plan Urbanistic General al oraşului.
9. Evidenţierea „punctelor fierbinţi” ecologice în bazin,
informarea autorităţilor publice, elaborarea şi imple-
mentarea în comun a proiectelor de asanare a medi-
ului.
10. Identificarea necesităţilor de creare a fâşiilor riverane
forestiere pe malurile râului Bîc şi ale afluenţilor lui.
11. Examinarea propunerilor de lărgire a suprafeţei ari-
ilor naturale protejate de stat din bazin, inclusiv ale
monumentelor naturii.
12. Extinderea în bazinul râului Bîc a activităţilor din
cadrul proiectului REC Moldova „Râurile mici”, im-
plementarea unui program de asanare a acestora.
13. Participarea activă a comunităţilor din bazinul râului
Bîc la Săptămâna Apelor Curate din luna iunie a. c.
şi manifestările din cadrul celei de-a doua Săptămâni
Europene de Solidaritate cu Apa care va avea loc în
Republica Moldova în luna octombrie.
14. Desfăşurarea anuală a Forumului apelor din bazinul
râului Bîc.
Revista Apelor nr. 1, 2007
 La izvor, după apă întremătoare
Pe harta hidrologică a capitalei a mai apărut o
sursă naturală de apă potabilă. Este vorba despre
izvorul din str. Rădăuţanu, situat la frontiera din-
tre sectoarele Râşcani şi Ciocana. Izvorul a fost
amenajat recent prin eforturile Organizaţiei Teri-
toriale Chişinău a Mişcării Ecologiste din Moldo-
va (OTC a MEM) cu suportul Fondului Ecologic
Naţional şi al agenţilor economici din municipiu.
Voluntarii ecologişti au salubrizat teritoriul din
preajma izvorului, au amenajat spaţiile adiacente,
astfel încât acest colţ pitoresc al parcului silvic
“Râşcani” să devină un loc preferat de odihnă al
orăşenilor, cu atât mai mult, cu cât în vecinătate se
află o şcoală şi o grădiniţă de copii.
La ceremonia de sfinţire a izvorului au par-
ticipat oficiali din administraţia publică locală,
ecologişti, elevi, locatari din zonă. Cu toţii au avut
doar cuvinte de laudă pentru cei ce s-au străduit să
Revista Apelor nr. 1, 2007
readucă la viaţă acest izvor cu apă potabilă, ajuns
în stadiu avansat de degradare din cauza nepăsării
oamenilor.
La momentul actual în raza oraşului sunt ates-
tate 30 de izvoare, dar numai 7 dintre ele cores-
pund normelor sanitare privind apa potabilă. OTC
a MEM şi-a asumat sarcina de a îngriji de aceste iz-
voare, beneficiind în această activitate de sprijinul
autorităţilor publice locale şi al întreprinzătorilor.
Sfinţirea izvorului cu apă bună de băut din str.
Rădăuţanu anticipează Săptămâna apelor curate,
care se va desfăşura în Republica Moldova, pentru
a patra oară, la începutul lunii iunie. Cu această
ocazie, OTC a MEM organizează pe durata lu-
nilor mai şi iunie activităţi de salubrizare a tuturor
izvoarelor cu apă potabilă din municipiu. Sunt
invitaţi să se implice toţi chişinăuienii.
25
 DECLARAŢIE
cu privire la agravarea situaţiei în domeniul utilizării şi
protecţiei resurselor de apă în Republica Moldova
Noi, subsemnaţii, reprezentanţi ai organizaţiilor neguver-
namentale de mediu, ne exprimăm îngrijorarea în legătură
cu înrăutăţirea situaţiei ecologice în ţară şi, în consecinţă, cu
degradarea calităţii resurselor de apă.
Arşiţa de la începutul verii, pe fondul rezervelor mici de
vlagă în sol şi al lipsei de precipitaţii, a acutizat problemele
existente în domeniul asigurării cu apă a populaţiei. Circa
80 la sută din locuitorii satelor şi 50 la sută din populaţia
oraşelor mici nu are acces la apa din sistemele centralizate,
fiind nevoită să consume apa din fântâni de mină. Însă din
acestea doar 20-25 la sută au apă bună de băut, celelalte fi-
ind poluate cu nitraţi şi bacterii patogene. Consumul înalt de
apă din ultima lună a cauzat scăderea nivelului apei în ma-
joritatea fântânilor. O parte din ele s-a uscat. Sunt atestate
cazuri de reducere a nivelului apelor şi în puţurile arteziene.
Dispare apa din râuleţele mici. Majoritatea iazurilor sunt
înnămolite, digurile – avariate. Irigarea se efectuează pe arii
foarte mici. Rareori găseşti un bazin de apă, în care se per-
mite scăldatul. Fenomenul eutrofizării, atestat în vara anului
trecut în lacul “Valea Morilor” din Chişinău, se înregistrează
şi în alte localităţi ale republicii. Cauza principală este po-
luarea excesiva a mediului cu nutrienţi care provin din
scurgerile de apă uzată şi miile de gunoişti spontane ce
împânzesc teritoriul localităţilor, malurile râurilor şi iazuri-
lor, marginile drumurilor etc. Fâşiile forestiere de protecţie,
în majoritatea cazurilor, lipsesc sau sunt compromise de
păşunatul excesiv.
În timp ce autorităţile publice locale şi o parte a celor
centrale sunt antrenate în campania electorală, a trecut
neobservată una dintre cele mai importante acţiuni eco-
logice ale anului - Săptămâna apelor curate cu genericul
„Apa e izvorul vieţii”, iniţiată prin Decretul Preşedintelui Re-
publicii Moldova. Doar în municipiul Chişinău, graţie efor-
turilor unor instituţii municipale şi organizaţii neguverna-
mentale, se organizează acţiuni de salubrizare şi amenajare
a surselor de apă, dar şi acestea fără o amploare deosebită.
Situaţia creată poate fi explicată prin atenţia insuficientă
din partea instituţiilor abilitate faţă de problema protecţiei
şi utilizării resurselor acvatice. Numărul acestora este prea
mare pentru ca ele să poată coopera eficient în domeniul
managementului apelor. Strategiile, programele şi planuri-
le legate de soluţionarea problemelor apelor se elaborează
şi se aprobă în grabă, fără consultare largă cu publicul. De
regulă, ele nu au argumentare economico-financiară, motiv
pentru care se implementează doar în proporţie de 30-40 la
sută din volumele preconizate.
Ritmurile degradării infrastructurii din ramura alimentării
cu apă şi canalizare sunt mai mari decât investiţiile, de
aceea este problematică realizarea de către Republica
Moldova a Obiectivelor Mileniului, prin semnarea cărora
ţara noastră se obligă să reducă până în anul 2015, faţă
de anul 2002, de 2 ori numărul populaţiei fără acces sigur
26
la apa potabilă de calitate. Sursele financiare pentru proi-
ectele de reconstrucţie a sistemelor centralizate de alimen-
tare cu apă se constituie preponderent din alocaţii străine.
Contribuţia consumatorilor casnici este nesemnificativă din
cauza politizării procesului de examinare şi aprobare a ta-
rifelor pentru serviciile de apă şi canalizare. Se pun piedici
în calea dezvoltării reţelei alternative de producere şi des-
facere a apei potabile de calitate, cum ar fi cea filtrată şi
comercializată în recipiente returnabile.
Proiectarea şi efectuarea lucrărilor la unele obiective
de importanţă locală şi naţională cu impact deosebit de
mare asupra apelor au loc fără expertiza ecologică de stat
şi obştească. Lipsesc studiile de evaluare a impactului asu-
pra mediului (lacul “Valea Morilor”, SEB Criuleni, segmentul
de cale ferată Giurgiuleşti – Cahul, altele). Trecerea la stan-
dardele europene de calitate a apelor este anevoioasă,
elaborarea şi aprobarea lor întâlnesc obstacole serioase
în coridoarele puterii. Întârzie procesul de armonizare a
legislaţiei naţionale privind apa la directivele europene în
domeniu. Aproape nimic nu se face pentru implementarea
principiilor bazinale în managementul durabil al resurselor
acvatice.
În multe cazuri cetăţenii nu dispun de informaţie
operativă şi suficientă privind cantitatea şi calitatea apelor.
Dacă despre apele de suprafaţă şi cele de profunzime există
mai multe date publicate în ediţiile specializate şi presa
periodică, apoi calitatea apei potabile este o temă mult mai
închisă. Ministerul Sănătăţii şi structurile sale din teritoriu
deseori ascund rezultatele investigaţiilor de laborator ale
probelor de apă potabilă din fântâni, izvoare, robinete. În-
cercarea de a crea cu susţinerea guvernului Franţei o bază
de date la nivel naţional privind starea şi volumul apelor uti-
lizate a eşuat.
Forumul I al apelor din 2004, Forumul apelor din bazi-
nul r. Bîc din aprilie 2007, alte reuniuni naţionale au trasat
acţiuni concrete, menite să îmbunătăţească starea lucrurilor,
însă, din motive neclare, realizarea lor nu este considerată
de către autorităţi o prioritate.
Considerăm că este necesară o abordare complexă,
mai responsabilă a problemelor menţionate, o coordonare
mai bună a activităţilor tuturor instituţiilor de stat care au
atribuţie la gestionarea resurselor de apă. Fără implicarea
directă a conducerii de vârf a statului în soluţionarea prob-
lemelor ce ţin de deficitul de apă şi calitatea ei nu este
posibilă schimbarea în bine a situaţiei. Societatea civilă este
gata să pună la dispoziţia guvernului întreg potenţialul său
intelectual pentru a contribui la procesul de modificare a
legislaţiei apelor, la accelerarea reformelor în domeniul
alimentării cu apă şi al canalizării.
Adoptată la 4 iunie 2007, mun. Chişinău
Revista Apelor nr. 1, 2007
 Summary of the journal
The first number is started by the opening
words of Mr. Thomas Кugler, director of the Swiss
Department of Development and Cooperation in
Moldova, which generously financed this bulletin,
and by the opening words of Mr. Constantin Mi-
hailescu, minister of ecology and natural resourc-
es of the Republic of Moldova, dedicated to the
first issue of the bulletin. In their appeal, they talk
about the main goals and objectives of the bulle-
tin and underline the importance of cooperation
between the editing team and the readers.
In the article of the director of the Institute
“Aqua-project” Mr. Valeriu Catrinescu, «Assur-
ing the population with drinking water – priority
goalа» the necessity of improving water supply
and sanitation is proved in the framework of the
respective National Strategy, approved recently
by the Government of Moldova. The author pres-
ents the data on the real situation in this regard,
implementation terms of certain methods which
will improve the situation with water supply and
sanitation, the necessary budget and the sources
of financing for the panned activities.
In the heading «Successful projects» you will
find information about cooperation between the
local community of the Zberoaia village of the
Nisporeni district, and the Swiss Department
of Development and Cooperation in Moldova,
which supported financially the construction of
the water suuply system in this village during the
period of 2001-2003. Also, you will find other two
positive examples. The first is related to the re-
construction of the water pipe in the Suhuluceni
village of the Telenesti village, supported finan-
cially by the National Ecological Fund and the
second dealt with the rehabilitation of the water
supply and sanitation system in Dorotcaia village
of the Dubasari district supported financially by
the Social Investment Fund of Molodva as well as
from other sources.
Mr. Vladimir Garaba presents the critical prob-
lems, which are faced by the enterprise «Apa-Ca-
nal», based on the example of the Chisinau mu-
nicipality..
In the information bulletin «Water Chronicle»,
Revista Apelor nr. 1, 2007
edited as a separate issue in Russian language,
detailed qualitative and quantitative data are pre-
sented on the state of surface, underground and
artesian waters as well the information on their
use in national economy and in households. The
bulletin also contains the information on imple-
mented projects on the development of water
supply and sanitation systems in urban and rural
territories, as well as on national and local events
connected to water issues.
Mr. Mihai Cojocaru, the specialist of the enter-
prise “Apa-Canal Chisinau” talks about tradition-
al and modern methods of water disinfection for
drinking purposes. He presents the comparable
assessment of using chlorine, sodium hypochlo-
rite, chlorine dioxide, ozone, ultra-violet rays and
others as disinfectants.
The issue publishes the recommendations, de-
veloped at the Water Forum of the Byc river ba-
sin, organized in Chisinau on the 26th April 2007.
You will also find the information about the new
source of the drinking water, put in commission
in the Ciocana sector of the Chisinau municipal-
ity. The issue contains the Declaration, signed
by 7 leaders of the environmental NGOs, which
reflects deep anxiety related to worsening of the
situation in the field of water resources use and
protection.
For those, who like interesting facts, the issue
contains the information about the water proper-
ties, about the most famous basins of the earth,
about the plant eihornia, which has marvelous
abilities to purify the water, and could be used in
Moldova for the environmental rehabilitation of
the water basins.
The issue is concluded by the advertisement
materials, prepared the “Bancom” company
which proposes modern biological technologies
of wastewater treatment.
27
 Резюме журнала
Номер открывают приветственные слова
господина Томаса Кюглера, директора
Швейцарского офиса Управления развития
и сотрудничества в Молдове, которое
финансирует издание журнала, и господина
Константина Михайлеску, министра экологии
и природных ресурсов Республики Молдова,
по случаю выхода в свет первого номера
журнала. В обращении членов редколлегии
к читателям обозначены основные цели и
задачи творческого коллектива, высказано
пожелание о сотрудничестве между журналом
и читателями.
В статье директора института «Аква-
Проект» Валерия Катринеску «Обеспечение
населения питьевой водой – первоочередная
задача» обосновывается необходимость
осуществления кардинальных мер по
улучшению водоснабжения и канализации
в рамках соответствующей Национальной
стратегии, утвержденной недавно
Правительством. Автор приводит данные о
положении дел в отрасли, планируемые сроки
выполнения мероприятий, стоимость работ и
источники финансирования.
Под рубрикой «Успешные проекты»
рассказывается о результатах сотрудничества
местного сообщества села Збероая
Ниспоренского района и Швейцарского офиса
Управления развития и сотрудничества в
Молдове, которое профинансировало работы
по строительству водопроводной сети в
указанном селе в 2001-2003 гг. В продолжении,
приводятся еще два положительных
примера: реконструкция водопровода в
селе Сухулучень Теленештского района из
средств Национального экологического фонда
и восстановление сетей водоснабжения и
канализации в селе Дороцкая Дубэсарского
района из средств Фонда социальных
инвестиций Молдовы, а также из других
источников.
Острые проблемы, с которыми сталкиваются
предприятия «Апэ-Канал», на примере мун.
Кишинева, выявлены Владимиром Гарабa в
исследовании об управлении деятельности АО
«Апэ-Канал Кишинэу».
28
В информационном бюллетене «Хроника
воды», выходящим отдельным изданием
на русском языке, приводятся подробные
количественные и качественные данные о
поверхностных, грунтовых и артезианских
водах и их использовании в народном хозяйстве
и в бытовых целях, об осуществленных
проектах в городах и селах по развитию
сетей водоснабжения и канализации, о
республиканских и местных событиях,
связанных с водой и другое.
О традиционных и новейших методах
обеззараживания воды для питьевых целей
рассказывается в статье специалиста АО «Апэ-
Канал Кишинэу» Михая Кожокару, который дает
сравнительную оценку применения в качестве
дезинфектанта хлора, гипохлорита натрия,
двуокиси хлора, озона, ультрафиолетовых
лучей, других средств.
В номере публикуются рекомендации,
одобренные участниками Водного форума
бассейна реки Бык, состоявшегося 26 апреля
2007 г. Опубликован репортаж о сдаче в
эксплуатацию в секторе Чокана мун. Кишинев
нового источника питьевой воды. Напечатана
Декларация, подписанная лидерами семи
неправительственных экологических
организаций, в которой выражается глубокая
обеспокоенность в связи с ухудшением
ситуации в области использования и охраны
водных ресурсов.
Для любителей интересных фактов
приводятся различные данные о свойствах
воды, о наиболее знаменитых водоемах
планеты, другая информация о воде.
Рассказывается о замечательных способностях
растения эйхорнии очищать загрязненные
воды, о возможности его использования для
экологического восстановления водоемов
нашей республики.
Номер завершается рекламным материалoм,
подготовленным компанией «Бонком»,
предлагающей современные технологии
биологической очистки сточных вод.
Revista Apelor nr. 1, 2007
 Euhornia – o staţie naturală de epurare a apei
Europenii care vizitează India rămân de fiecare dată mitoare plante, capabile să înlocuiască staţii de epurare
îngroziţi la vederea sutelor de hinduşi, practicând di- costisitoare şi nu întotdeauna eficiente în proporţie de
verse ritualuri în apele râului Gange. Pe lângă faptul că sută la sută. Partea supraacvatică a euhorniei constă
se îmbăiază cu haine cu tot, aceştia ţin neapărat să facă din frunze şi floare, asemănătoare cu zambila. În apă se
gargară şi chiar să bea din apele râului care, din cauza cur- găsesc rădăcinile filiforme acoperite cu cili. Anume aici are
sului lent, abia perceptibil cu ochiul, par să nu inspire mare loc procesul principal de epurare. Cel mai bine euhornia
optimism în ceea ce priveşte puritatea lor, cu atât mai se simte în zonele cu climă tropicală şi subtropicală, însă
mult cu cât, în virtutea tradiţiei de incinerare a răposaţilor, pe timp de vară vegetează în mod activ şi în regiunile mai
în apele Gangelui sunt adeseori aruncate şi rămăşiţele nordice. Pentru a da randament, temperatura mediului nu
nearse până la capăt ale cadavrelor (rudele sărace nu au trebuie să coboare sub +16 grade.
bani ca să cumpere cantitatea necesară de lemne care în Cum “funcţionează” această ministaţie naturală de
India sunt foarte scumpe). epurare a apelor reziduale? Prin intermediul cililor de pe
Cu toate abaterile crase de la elementarele reguli rădăcini, populaţi de numeroase microorganisme folosi-
europene de igienă, amatorii de băi în Gange, totuşi, toare, moluşte, viermi, crustacee, euhornia asimilează din
nu păţesc nimic. De ce? Foarte simplu: securitatea le-o apă masele fecale, petrolul, alţi carburanţi şi lubrifianţi,
asigură euhornia sau zambila de apă. detergenţii, substanţele toxice. De asemenea, ea
Gangele este mediul natural de origine al acestei ui- neutralizează bacteriile patogene, prezente în cantităţi
mari în bazinele acvatice, şi ast-
fel orice apă, oricât de murdară,
devine bună de scăldat şi chiar
de băut.
În procesul activităţii sale
euhornia îmbogăţeşte apa cu
oxigenul, rezultat din procesul
de biosinteză, iar substanţele
nocive sunt descompuse în el-
emente inofensive, care pot fi
folosite drept hrană pentru ani-
male. În plus, după ce îşi încheie
ciclul vegetativ, euhornia poate
fi folosită în calitate de fertili-
zant, bază pentru obţinerea bio-
humusului şi a biogazului.
În zonele cu climă temperată,
unde temperatura apei nu
depăşeşte +25 grade, euhornia
se poate înmulţi doar pe cale
vegetativă. Pentru a se înmulţi
prin seminţe planta are nevoie
de un mediu acvatic cu temper-
atura de 32-35 grade.
Capacităţile deosebite ale
euhorniei sunt aplicate cu suc-
ces în oraşele mari din America
de Sud pentru curăţarea lacuri-
lor şi a apelor de coastă în zonele
de plajă. În unele localităţi su-
dice, cu precădere balneare, din
SUA, Rusia, Franţa, Spania, Italia
euhornia “activează” în bazinele
de scurgere a apelor reziduale,
rezultate din activitatea umană
şi industrială, eliminând orice
miros neplăcut şi aducând
economii considerabile la buge-
tele locale.