Sunteți pe pagina 1din 66

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

1. INTRODUCERE – PREZENTARE GENERALA

Reprezentarea “lumii reale” prin modele virtuale utilizand aplicatiile pe calculator se regaseste in orice domeniu al ingineriei si proiectarii.

Avantajele procedeului:

• modelele virtuale, bazate pe platforme de calcul comerciale, sunt mai ieftine decat modelele fizice (la scara) analoage;

• modelele virtuale permit analize de tip “feed back” (revenire si adaptare/corectare), conducand in final la optimizarea sistemelor ce depind de un numar mare de parametri.

Comportarea oricarui sistem fizic poate fi descrisa analitic prin intermediul unor relatii matematice, precum ecuatiile cu derivate partiale sau sistemele de ecuatii diferentiale.

Din pacate, pentru problemele practice complexe nu pot fi gasite solutii analitice, fiind disponibile numai cateva solutii clasice ale problemelor particulare, simple, valabile in contextul unor ipoteze simplificatoare. 1

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

IDEALIZARE DISCRETIZARE SOLUTIE SISTEM MODEL MODEL SOLUTIE FIZIC MATEMATIC DISCRET DISCRETA
IDEALIZARE
DISCRETIZARE
SOLUTIE
SISTEM
MODEL
MODEL
SOLUTIE
FIZIC
MATEMATIC
DISCRET
DISCRETA

FEEDBACK – OPTIMIZARE (MINIMIZAREA ERORII)

MEF se bazeaza pe descompunerea unui domeniu al lumii reale (sistemul fizic) intr- un numar finit de subdomenii discrete (elemente) conectate intr-un numar finit de puncte (noduri).

DISCRETIZAREA conduce la un sistem fizic virtual a carui comportare trebuie sa fie

cat

sunt atribuite

proprietati si conditii de margine similare.

mai

apropiata

de

cea

a

sistemului

fizic

real,

atunci

cand

2

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

(D e ) (Γ e ) y (D ) A(u) = 0 (Γ ) B(u)
(D e )
(Γ e )
y (D )
A(u) = 0
(Γ )
B(u) = 0
x

D =

G =

D e = subdomeniul (element finit)

G e = o

domeniul de studiu limita domeniului de studiu (frontiera domeniului)

limita subdomeniului (conturul elementului finit) noduri (puncte de conectare a elementelor)

=

3

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

“Ingredientele” produsului comercial MEF:

inginerie - pentru exprimarea sistemelor de ecuatii cu derivate partiale in concordanta cu fenomenul fizic;

metode

numerice

-

pentru

construirea

si

rezolvarea

sistemelor

de

ecuatii

algebrice;

limbaje de programare si IT - pentru implementarea celor de mai sus

intr-o platforma comerciala, cu interfata prietenoasa.

Tipuri de variabile implicate

– variabile spatiale

- variabile nespatiale

1D - unidimensionale (axa orientata)

2D - doua dimensiuni (plan/suprafata)

3D - trei dimensiuni (volum)

temperatura, potential hidraulic, timp

4

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

Principalele domenii ale ingineriei civile in care se aplica MEF:

• Proiectarea si verificarea structurilor – evaluarea starii de deformatie si eforturi prin analize statice si/sau dinamice; optimizarea componentelor structurale; evaluarea sensibilitatii structurilor la diversi parametri (temperatura, proprietatile materialelor, conditii de margine, etc);

• M

i

il

i

ecan ca roc or s

t

h

geo e

i

n ca,

i

t

n erac

ti

t

t

il

i

l d

e

f

d

un

unea s ruc ur or cu mas vu

are;

• Evaluarea fenomenelor de infiltratie; fenomene termice la structuri masive;

• Probleme de mecanica a fluidelor si interactiunea intre fluidul in miscare si structura.

5

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

2. RADACINILE SI EVOLUTIA MEF

Fundamentul matematic – Mecanica elementelor structurale discrete – in deceniul 6 al sec. XIX-lea, odata cu dezvoltatea calculului matriceal in Germania si Marea Britanie.

Inainte de cel de-al doilea razboi mondial – tehnologia aeronautica si primele masini de calcul mecanice – au dat principalul impuls al utiizarii algebrei matriceale in secvente de calcul complexe.

Formularile fundamentale ale Analizei structurale bazate pe calcul matriceal, in functie de necunoscutele primare:

- Metoda deplasarilor;

- Metoda fortelor.

1959 – Metoda Directa a Rigiditatii (Direct Stiffness Method) – Turner, o metoda generala si eficienta de analiza ce permitea implementarea in algoritmi de calcul automat; premergatoarea MEF.

6

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

Utilizarea elementelor finite de suprafata – aplicata pentru prima oara de Turner, Clough, Martin si Topp. Criterii riguroase de compatibilitate si completitudine au fost formulate de Melosh si Irons (1955 – 1959).

Intre 1950 – 1960 – tot industria aeronautica a fost cea care a impulsionat dezvoltarea MEF.

Analize structurale aprofundate pentru optimizarea aerodinamica si necesitatea unor raspunsuri privind fenomenele de flambaj si oboseala au avut un rol important in dezvoltarea metodei.

MEF a fost reformulata utilizand principii energetice si variationale – aplicarea teoriei minimizarii reziduurilor ponderate.

7

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

Progresele tehnologice ale calculatoarelor

• 1951 – primul calculator comercial Univac I;

• 1952 Univac 1103, primul calculator cu mediu de stocare sub forma de disc rotativ;

• 1953 primul calculator IBM, modelul 701

Desi abordarea digitala a crescut viteza si performantele de calcul, capacitatea de stocare era foarte redusa.

Dezvoltarea limbajelor de programere

In stadiul initial al calculului digital, programarea se facea in “cod masina”, nefiind, in principiu, accesibila inginerilor.

Dupa 1957 – a devenit disponibil primul limbaj prietenos dedicat aplicatiilor:

limbajul de programare FORTRAN pe calculatorul IBM 704.

8

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

Dupa 1965 MEF a fost acceptata ca metoda generala pentru rezolvarea problemelor descrise de sisteme de ecuatii diferentiale, fiind extinsa la probleme neliniare si nestationare (dependente de timp): analize structurale, mecanica fluidelor, probleme de camp termic, etc.

Atingerea

nivelului

actual

de

dezvoltare

a

MEF

(complexitate,

acuratete,

minimizarea erorii) se bazeaza pe evolutia simultana a urmatoarelor conditii:

• imbunatatirii suportului matematic, prin dezvoltarea elementelor finite de inalta precizie si a elementelor finite specializate;

• cresterea puterii de calcul prin dezvoltarea spectaculoasa a calculatoarelor (viteza de operare si cantitatea de informatii stocate) ceea ce permite alcatuirea unor modele de calcul din ce in ce mai complexe.

9

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

“Clasici” ai MEF:

M.J. Turner R.W. Clough H.C. Martin L.J. Topp J.H. Argyris C.A. Felippa R.H. Gallagher K.J. Bathé C. Taylor

C. O. Zienkiewikz

10

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

Programe de calcul specializate:

NASTRAN

SAP

ANSYS

ADINA

ABAQUS

MARC

TITUS

11

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

Interpretarea si verificarea rezultatelor sunt de maxima importanta.

fara

verificarea acestora, numai pe baza faptului ca au fost obtinute utilizand un program de calcul consacrat.

Principalul

risc

pentru

un

utilizator

neexperimentat:

validarea

rezultatelor

Utilizatorul MEF trebuie sa gaseasca intotdeauna mijloacele specifice de verificare a rezultatelor. Rezultatele eronate sau problemele de calcul se datoreaza intotdeauna datelor de intrare gresite, a ipotezelor de calcul eronate sau utilizarii necorespunzatoare a comenzilor.

Calculatorul nu greseste niciodata !!!

12

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

3. NOTATII UZUALE (in ordine alfabetica)

[B], B

matricea derivatelor functiilor de aproximare

[C], C

matricea de amortizare

[D], D

matricea conductivitatii

[E], E

matricea de elasticitate

 

{ε}, εεεεvectorul deformatiilor specifice {u}, u

   

{δ}, δδδδ

vectorii deplasarilor/grade de libertate

{d}, d

{F}, F

vectorul fortelor vectorul potentialului hidraulic matricea unitate

{H}, H

[I], I

13

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

[K], K

matricea de rigiditate

[M], M

matricea maselor

[N], N

matricea functiilor de aproximare

[0], 0

matricea nula

{R}, R

vectorul incarcarilor

{σ}, σσσσ

vectorul eforturilor unitatre

T

T

{

{v}, v

},

t

vec oru

vectorul vitezei de infiltratie

d

l t

t

il

empera ur or no

l

a e

u, v, w

componentele deplasarii

 

δU

 

lucru mecanic virtual al fortelor interioare

δW

lucru mecanic virtual al fortelor exterioare

x, y, z

coordonatele sistemului de referinta global

r, s, t coordonate normalizate

14

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

4. SOLUTII DISCRETE – EXEMPLE SIMPLE

MEF este un procedeu de obtinere a unei solutii numerice (aproximare

numerica), domeniu D.

un

inlocuind

“solutia

exacta”

a

unei

probleme

exprimate

pe

Domeniul D este inlocuit cu reuniunea unor subdomenii distincte si adiacente D e (elemente); geometria domeniului D este aproximata de reuniunea subdomeniilor individuale.

Functia necunoscuta este aproximata local pe fiecare element, pe baza unei formule de interpolare, exprimata in functie de valorile nodale ale functiei (si, eventual, ale derivatelor sale) – in puncte amplasate pe conturul elementului (noduri).

15

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

1 2 8 3 7 α = 2π/n l n = d sin (π/n) 6
1
2
8
3
7
α = 2π/n
l n = d sin (π/n)
6
4
5
l
n
α
d

perimetrului (lungimii) cercului L = ππππd by prin inlocuirea acestuia cu un

poligon inscris cu n laturi.

Perimetrul poligonului P = nl n se va apropia de lungimea cercului prin cresterea numarului de laturi n (simultan cu reducerea lungimii laturii l n ).

Calculul

Diferenta dintre lungimea cercului L si perimetrul poligonului P reprezinta eroarea aproximatiei,

e = L P.

16

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

Daca sistemul fizic poate fi descris analitic printr-un model matematic sub forma unei variable sau functii exacte u(x), aceasta poate fi inlocuita pe domeniul de studiu cu o functie aproximativa u a (x), astfel incat diferenta (eroarea)

e(x) = u a (x) - u(x)

sa fie suficient de mica pentru scopul propus.

Etape pentru definirea functie de aproximare u a (x) :

• alegerea unei functii convenabile care depinde de un numar de n parametri a i ,

u(x, a 1 , a 2 , …, a n )

• gasirea parametrilor a i astfel incat conditia anterioara sa fie satisfacuta (prin atribuirea unei valori nule erorii in n puncte diferite ale domeniului).

Functia de aproximare u(x, a 1 , a 2 , …, a n ) este aleasa in mod obisnuit astfel incat sa permita operatii de diferentiere si integrare simple, deobicei sub forma polinomiala.

17

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

APROXIMAREA VARIATIEI UNUI PARAMETRU FIZIC

Presupunand ca un parametru fizic poate fi masurat in numai 3 puncte in lungul unui domeniu unidimensional cuprins intre x = 0 and x = 1 (valori discrete).

Puncte masuratori

x

0

0.5

1

Valorile parametrului

u(x)

10

18

12

Trebuie gasita o functie

de aproximare

u a (x)

parametrului in orice punct al domeniului .

pentru exprimarea valorilor

Alegem o functie de aproximare sub forma unui polinom de ordinul 2.

18

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

u(x) u(x, a 1 , a 2 , a 3 ) = a 1 + a 2 x + a 3 x 2

u(x = 0) = u a (x = 0) = a 1

= 10

u(x = 0.5) = u a (x = 0.5) = a 1 + 0.5 a 2 + 0.25 a 3

= 18

u(x = 1) = u a (x = 1) = a 1 + a 2 + a 3

= 12

Cu solutia

a 1 = 10 a 2 = 30 a 3 = –28

Functia de aproximare rezulta:

u a (x) = 10 + 30x -28x 2

Valoarea functie pentru x = 0.75:

u a (x = 0.75) = a 1 + 0.75 a 2 + 0.5625 a 3 = 16.75

19

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

APROXIMARE UNIDIMENSIONALA UTILIZAND DOMENII DISCRETE

u u u 2 u a 4 u 1 u(x) u 3 u a i
u
u
u 2
u a
4
u 1
u(x)
u 3
u a i (x)
1 x 1
2 x 2
3 x 3
4
x 4
x
D 1
D 2
D 3
D

noduri: 1, 2, 3, 4 coordinate nodale:

domeniul complet:

domenii discrete

Definirea geometriei

x 1 , x 2 , x 3 , x 4 D: x 1 < x < x 4 D1 : x 1 < x < x 2 D2 : x 2 < x < x 3 D3 : x 3 < x < x 4

Functia de aproximare :

u a e (x)

lineara pe fiecare element

Valori nodale cunoscute:

u 1 , u 2 , u 3 , u 4

20

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

Etape:

1 – identificarea subdomeniilor (elementelor) D e D, D e D;

2 – definirea unei functii de aproximare u a (x) e pe fiecare element, prin aplicarea metodei aproximarii nodale

Caracteristici ale metodei de aproximare:

1 – fiecare functie u a (x) e este definita utilizand numai variabilele nodale atasate elementului D e ;

2 – functia de aproximare u a (x) e trebuie sa fie continua pe sub-domeniul D e ;

3 - functia de aproximare u a (x) e trebuie sa satisfaca anumite conditii de continuitate la granita intre sub-domenii (elemente)

21

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

Element 1 (D 1 )

cu

Element

2

(D

cu

Element

3

(D

cu

2

3

)

)

u a 1 (x)= N 1 u 1 + N 2 u 2

N

1

=

x

x

1

x

2

x

2

N

2

x 1 x x 2

=

x

x

1

x

2

x

1

u a 2 (x)= N 1 u 2 +

N

1

=

x

x

3

x

2

x

3

N 2 u 3 x 2 x x 3

N

2

=

x

x

2

x

3

x

2

u a 2 (x)= N 1 u 3 + N 2 u 4 x 3 x x 4

N

1

=

x

x

4

x

3

x

4

N 2

=

x

x

3

x

4

x

3

22

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

Functiile de aproximare u a e (x) si functiile N i (x) au exprimari similare dar sunt diferite pe fiecare element D e datorita valorilor coeficientilor polinomiali.

Suma functiilor u a 1 (x), u a 2 (x), u a 3 (x) formeaza functia de aproximare pe domeniul complet D.

Observatii:

1. Desi continuitatea functiilor de aproximare u a i (x) este asigurata in punctele nodale x i (functiile adiacente au aceeasi valoare), pantele graficelor difera (derivatele au valori diferite); 2. Functia de aproximare poate fi cautata pe domeniul D si sub forma unui polinom de ordinul 3 de forma:

u(x) u(x, a 1 , a 2 , a 3 , a 4 ) = a 1 + a 2 x + a 3 x 2 + a 4 x 3

Conform valorilor nodale cunoscute ale functiei, se determina cei 4 parametrii a i (coeficientii polinomiali).

O aceeasi problema de aproximare poate fi rezolvata fie utilizant functii lineare simple pe domenii discrete, fie prin functii de aproximare de ordin superior pe intregul domeniu.

23

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

BARAJ BRADISOR – ANALIZA STRUCTURALA

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1 Departamentul de Inginerie Hidrotehnica BARAJ BRADISOR – ANALIZA STRUCTURALA 24

24

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

ELEMENTELOR FINITE -C1 Departamentul de Inginerie Hidrotehnica Model 3D in elemente finite – axonometrie amonte 25

Model 3D in elemente finite – axonometrie amonte

25

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1 Departamentul de Inginerie Hidrotehnica Model 3D in elemente finite – axonometrie aval

Model 3D in elemente finite – axonometrie aval

26

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

FINITE -C1 Departamentul de Inginerie Hidrotehnica Rocă 1 Rocă 2 Rocă 3 a. Vedere amonte b.

Rocă 1FINITE -C1 Departamentul de Inginerie Hidrotehnica Rocă 2 Rocă 3 a. Vedere amonte b. Vedere aval

Rocă 2FINITE -C1 Departamentul de Inginerie Hidrotehnica Rocă 1 Rocă 3 a. Vedere amonte b. Vedere aval

Rocă 3Departamentul de Inginerie Hidrotehnica Rocă 1 Rocă 2 a. Vedere amonte b. Vedere aval Model 3D

a. Vedere amonte

Hidrotehnica Rocă 1 Rocă 2 Rocă 3 a. Vedere amonte b. Vedere aval Model 3D in

b. Vedere aval

Model 3D in elemente finite – zonarea materialelor

27

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

Distribuţia presiunii hidrostatice pe paramentul amonte (KN/m 2 )
Distribuţia presiunii hidrostatice pe paramentul amonte (KN/m 2 )

28

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

Distribuţia maselor adiţionale pe paramentul amonte
Distribuţia maselor adiţionale pe paramentul amonte

29

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

FINITE -C1 Departamentul de Inginerie Hidrotehnica Greutate proprie+presiune hidrostaticâ – deplasări mal

Greutate proprie+presiune hidrostaticâ – deplasări mal drept – mal stâng (ux) (m)

Greutate proprie+presiune hidrostaticâ – deplasări amonte - aval (uy) (m)

30

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

FINITE -C1 Departamentul de Inginerie Hidrotehnica Greutate proprie+presiune hidrostaticâ - deplasări

Greutate proprie+presiune hidrostaticâ - deplasări verticale (uz) (m)

31
31

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

FINITE -C1 Departamentul de Inginerie Hidrotehnica a. Faţa aval b. Faţa amonte Greutate proprie+ presiune

a. Faţa aval

-C1 Departamentul de Inginerie Hidrotehnica a. Faţa aval b. Faţa amonte Greutate proprie+ presiune hidrostatică -

b. Faţa amonte

Greutate proprie+ presiune hidrostatică - Eforturi principale σ1 (KN/m 2 )

32

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

FINITE -C1 Departamentul de Inginerie Hidrotehnica a. Faţa aval b. Faţa amonte Greutate proprie+ presiune

a. Faţa aval

-C1 Departamentul de Inginerie Hidrotehnica a. Faţa aval b. Faţa amonte Greutate proprie+ presiune hidrostatică

b. Faţa amonte

Greutate proprie+ presiune hidrostatică (GP+PH) - Eforturi principale σ3 - (KN/m 2 )

33

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

FINITE -C1 Departamentul de Inginerie Hidrotehnica Sectiune 1 – 1 (maestră) Seciune 2 – 2 Sectiune

Sectiune 1 – 1 (maestră)

de Inginerie Hidrotehnica Sectiune 1 – 1 (maestră) Seciune 2 – 2 Sectiune 3 - 3

Seciune 2 – 2

Hidrotehnica Sectiune 1 – 1 (maestră) Seciune 2 – 2 Sectiune 3 - 3 Greutate proprie+

Sectiune 3 - 3

Greutate proprie+ presiune hidrostatică – Eforturi principale σ1 (KN/m 2 )

34

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

FINITE -C1 Departamentul de Inginerie Hidrotehnica Sectiune 1 – 1 (maestră) Seciune 2 – 2 Sectiune

Sectiune 1 – 1 (maestră)

de Inginerie Hidrotehnica Sectiune 1 – 1 (maestră) Seciune 2 – 2 Sectiune 3 - 3

Seciune 2 – 2

Hidrotehnica Sectiune 1 – 1 (maestră) Seciune 2 – 2 Sectiune 3 - 3 Greutate proprie

Sectiune 3 - 3

Greutate proprie + presiune hidrostatică – Eforturi principale σ3 (KN/m 2 )

35

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

FINITE -C1 Departamentul de Inginerie Hidrotehnica Greutate proprie + presiune hidrostatică – Eforturi

Greutate proprie + presiune hidrostatică – Eforturi principale σ1 (KN/m 2 )

hidrostatică – Eforturi principale σ 1 (KN/m 2 ) Greutate proprie + presiune hidrostatică – Eforturi

Greutate proprie + presiune hidrostatică – Eforturi principale σ3 (KN/m 2 )

36

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

Dinamic - Lac plin – modul 1 de vibraţie – T1 = 0.270 sec Dinamic
Dinamic
- Lac plin – modul 1 de vibraţie – T1 = 0.270 sec
Dinamic - Lac plin – modul 3 de vibraţie – T3 = 0.183 sec
Dinamic - Lac plin – modul 2 de vibraţie – T2 = 0.252 sec 37
Dinamic - Lac plin – modul 2 de vibraţie – T2 = 0.252 sec
37
Dinamic - Lac plin – modul 4 de vibraţie – T4 = 0.147 sec

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

FINITE -C1 Departamentul de Inginerie Hidrotehnica a. Faţa aval b. Faţa amonte Dinamic - greutate proprie+

a. Faţa aval

-C1 Departamentul de Inginerie Hidrotehnica a. Faţa aval b. Faţa amonte Dinamic - greutate proprie+ presiune

b. Faţa amonte

Dinamic - greutate proprie+ presiune hidrostatică+cutremur de verificare (GP+PH+MCE) - Eforturi principale σ1 (KN/m 2 )

38

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

FINITE -C1 Departamentul de Inginerie Hidrotehnica a. Faţa aval b. Faţa amonte Dinamic - greutate proprie+

a. Faţa aval

-C1 Departamentul de Inginerie Hidrotehnica a. Faţa aval b. Faţa amonte Dinamic - greutate proprie+ presiune

b. Faţa amonte

Dinamic - greutate proprie+ presiune hidrostatică+cutremur verificare (GP+PH+MCE) - Eforturi principale σ3 (KN/m 2 )

39

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

FINITE -C1 Departamentul de Inginerie Hidrotehnica Sectiune 1 – 1 (maestră) Seciune 2 – 2 Sectiune

Sectiune 1 – 1 (maestră)

de Inginerie Hidrotehnica Sectiune 1 – 1 (maestră) Seciune 2 – 2 Sectiune 3 - 3

Seciune 2 – 2

Hidrotehnica Sectiune 1 – 1 (maestră) Seciune 2 – 2 Sectiune 3 - 3 Dinamic -

Sectiune 3 - 3

Dinamic - greutate proprie+ presiune hidrostatică+cutremur de verificare (GP+PH+MCE) – Eforturi principale σ1 (KN/m 2 )

40

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

FINITE -C1 Departamentul de Inginerie Hidrotehnica Sectiune 1 – 1 (maestr ă ) Seciune 2 –

Sectiune 1 – 1 (maestră)

de Inginerie Hidrotehnica Sectiune 1 – 1 (maestr ă ) Seciune 2 – 2 Sectiune 3

Seciune 2 – 2

Hidrotehnica Sectiune 1 – 1 (maestr ă ) Seciune 2 – 2 Sectiune 3 - 3

Sectiune 3 - 3

Sectiune 1 – 1 (maestr ă ) Seciune 2 – 2 Sectiune 3 - 3 Dinamic

Dinamic - greutate proprie+ presiune hidrostatică+cutremur de verificare (GP+PH+MCE) – Eforturi principale σ3 (KN/m 2 )

41

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

a. Arc cota +435 mdM b. Arc cota +415 mdM
a. Arc cota +435 mdM
b. Arc cota +415 mdM

Dinamic - greutate proprie+ presiune hidrostatică+cutremur de verificare (GP+PH+MCE)

– Eforturi principale σ1 (KN/m2)

a. Arc cota +435 mdM b. Arc cota +415 mdM
a. Arc cota +435 mdM
b. Arc cota +415 mdM

Dinamic - greutate proprie+ presiune hidrostatică+cutremur de verificare (GP+PH+MCE)

– Eforturi principale σ3 (KN/m 2 )

42

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

CLADIRI – ANALIZA STRUCTURALA

FINITE -C1 Departamentul de Inginerie Hidrotehnica CLADIRI – ANALIZA STRUCTURALA Structura cladire 2S+P+5E 4 3

Structura cladire 2S+P+5E

43

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

METODA DIRECTA A RIGIDITATII (DSM)

Cel mai simplu element structural este bara dublu articulata (pendulul), capabila sa preia numai forta axiala (forta taietoare si momentul incovoietor sunt zero).

2 F x =10 (1) (2) F y = -20 (3) 1 3
2
F x =10
(1)
(2)
F y = -20
(3)
1
3

L (1)

L (3)

EA

EA

= L

(2)

= 20

= 10

2
2

(1)

(3)

= EA

(2)

= 100

2
2

= 100

Nivelul efortului unitar in fiecare componenta structurala se considera suficient de redus astfel incat materialul sa se gaseasca in domeniul linear-elastic de comportare si este exclusa pierderea stabilitatii (flambajul).

44

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

FORTE SI DEPLASARI NODALE

Geometria barei este referentiata fata de un sistem de coordonate carteziene, Sistemul Global de Coordonate.

Principalii

componente:

pe

parametri

ai

problemei,

fortele

si

deplasarile

nodale

sunt,

f y,2 ,v 2 f x,2 ,u 2 2 L (1) =10 L (2) =10
f y,2 ,v 2
f x,2 ,u 2
2
L (1) =10
L (2) =10
EA (1) =100
EA (2) =100
(1)
(2)
y
f y,3 ,v
f y,1 ,v
3
1
(3)
1
x
3
f x,1 ,u 1
L (3) =20
f x,3 ,u 3
EA (3) =100

δ =

[

u

1

v

3

] T

v

1

u

2

v

2

u

3

f =

[

f

x

,1

f

y

,1

f

x

,2

f

y

,2

f

x

,3

f

y

,3

] T

45

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

SISTEMUL GLOBAL DE ECUATII

Sistemul global de ecuatii exprima echibrul structural al problemei.

Matricea de rigiditate globala face legatura intre deplasarile nodale δδδδ si fortele nodale f, inainte de precizarea conditiilor de margine.

k

k

k

k

k

x1x1

k

y

x

y

x

y

1

x

1

2

2

3

3

x

x

x

x

1

1

1

1

k

k

k

k

k

k

x1y1

y

x

y

x

y

1

2

2

3

3

y

y

y

y

y

1

1

1

1

1

k

k

k

k

k

k

x1x2

y

x

y

x

y

1

x

2

2

3

3

x

x

x

x

2

2

2

2

2

k

k

k

k

x1y2

y

x

y

1

2

2

y

y

y

2

2

2

k

x

3

y

21

k

y

3

y

2

k

k

k

k

k

k

x1x3

y

x

y

x

y

1

2

2

3

3

x

3

x

x

x

x

3

3

3

3

Kδδδδ = f

K – matricea de rigiditate globala

k

k

k

k

k

k

x1y3

y

x

y

x

y

1

2

2

3

3

y

y

y

y

y

3

3

3

3

3

u

    u        v

u

v

1

1

2

v

2

3

3

f

f

x1

f

y

x

1

2

f

y

f

x

f

y

2

3

3

=

46

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

Termenii matricii de rigiditate pot fi interpretati prin alegerea unui vector al deplasarii δδδδ astfel incat toate componentele sale sa fie 0 cu exceptia componentei “i”, care este 1.

Coloana “i” a matricii de rigiditate devine astfel vectorul fortelor f.

Spre exemplu, daca

δ =

0

1

 

0

0

0

0

vectorul fortelor devine

k

k

k

k

k

k

x1y3

y

x

y

x

y

1

2

2

3

3

y

y

y

y

y

3

3

3

3

3

f =

47

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

ECUATII DE ECHILIBRU IN COORDONATE LOCALE – ETAPELE DESCOMPUNERII STRUCTURII

1. Separarea (deconectarea) componentelor

2 (1) (2) y x 1 3 (3)
2
(1)
(2)
y
x
1
3
(3)

Fiecarei componente (e), (e = 1, 2, 3), i se ataseaza un sistem de coordonate carteziene local, cu axa x orientata in lungul barei, sensul pozitiv fiind ales prin conventie de la nodul i spre nodul j, i < j.

Sistemul de coordonate este denumit si sistem de coordonate atasat.

48

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

2. Localizare

Pentru componenta generica, sistemul local de coordonate este (x, y)

f y,i ,v i f y,j ,v j (e) f f x,i ,u i x,j
f y,i ,v i
f y,j ,v j
(e)
f
f
x,i ,u i
x,j ,u j
k
s =EA/L
i
j
F
F
L
d

49

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

3. Ecuatiile de echilibru pe componente

Componentele vectorilor forta si deplasare sunt legate intre ele prin relatii de echilibru exprimate prin relatiile

k

k

k

k

xixi

yixi

xjxi

yjxi

k

k

k

k

xiyi

yiyi

xjyi

yjyi

k

k

k

k

kδ = f

xixj

yixj

xjxj

yjxj

k

k

k

k

xiyj

yiyj

xjyj

yjyj

 

  

u

v

i

i

j

j

u

v

=

f

f

f

f

xi

yi

xj

yj

in care vectorii sunt denumiti forte nodale componentale si deplasari nodale componentale, iar matricea este matricea de rigiditate componentala.

50

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

Utilizand echivalenta cu resortul elastic, expresia fortei axiale este

F

=

k d

s

=

EA

L

d

Care poate fi exprimata in termenii fortelor si deplasarilor nodale ca:

F = f

xj

f

xi

EA

L

0

0

1


0

1

0

0 0

d = u

j

u

i

1 0   u

v

i

i

j

j

0

0

0

u

v

0

1

0

  

=

f

f

xi

f

yi

xj

f

yj

dezvoltare din care se pune in evidenta matricea de rigiditate componentala.

51

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

PROCESUL DE ASAMBLARE

Asamblarea presupune doua etape: transformarea inversa a fiecarei componente in sistemul de coordonate global si sumarea ecuatiilor pentru formarea sistemului global de ecuatii.

1. Transformarea coordonatelor

Aceata etapa defineste relatia matriceala de transformare a fortelor si deplasarilor nodale dintr-un sistem de coordonate in altul (local si global).

u

i

u

j

=

=

u v j j u c + v s v = − u s +
u
v
j
j
u c
+
v s
v
= −
u s
+
v c
v
i
i
i
i
i
j
u
j
j
u c
+
v s
v
= −
u s
+
v c
x
j
j
j
j
j
y
(e)
v
u
ϕ
i
i
v
i
u
i
i
52

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

u

  u


i

v

i

v j

j

 

=

c

 


s

0

0

s

c

0

0

Matricea cu termenii c si s se numeste

0

0

c

s

0   u

0

s

  

c

i

v i



u

j

v j

 


matricea transformarii deplasarilor

T d .

Matricea transformarii fortelor T f este folosita pentru exprimarea fortelor in sistemul de coordonate global pe baza fortelor nodale din sistemul de coordonate local.

f

f

xi

f

yi

xj

f

yj

=

c

0

0

s

s

c

0

0

0

0

c

s

  f

 

f

xi

yi

0

0

s

f

xj

f

yj

c

53

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

Matricea

deplasarilor

transformarii

2. Globalizare

fortelor

T

d

este

T

= T

f

transpusa

= T

matricii

transformarii

Lucrand in sistemul de coordonate global este necesar sa introducem indicele componentei e. Ecuatiile de echilibru componentale in sistemul global de coordonate vor fi:

f

(e)

δ

(e)

f

(

e

)

= k

(e)

δ

(e)

= T

(e)

δ

(e)

=

(

T

(

e

)

)

T

f

(e)

54

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

k

(

e

)

=

(

T

(

e

)

)

T

k

(e)

T

(e)

Calculand produsul matriceal, matricea de rigiditate componentala exprimata in sistemul global de coordonate devine:

k

(

e

)

=

E

(

e

)

A

(

e

)

(

L

e

)

c

2

sc

2

c

sc

2

sc

c

 

2

s

sc

2

sc

c

2

s

sc

sc

s

2

sc

s

2

55

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

Expresia matricii de rigiditate exprimata in coordonate globale prin utilizarea matricelor de transformare:

a.

b.

c.

d.

e.

f.

f

T

f

f

f

k

= kδ

T

=

=

=

f

=

T

T

T

T

T

T

T

T

kδ

kδ

kTT

kT δ

1

=

T

T

kT

δ

b

: multiplicarea la stanga cu T T

d

: multiplicarea in mijloc cu TT -1

δ

T

δ

= T δ

1

=

δ

T

=

1

T

δ

1

T δ

56

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

Astfel, inlocuind datele geometrice, matricele de rigiditate componentale in sistemul global devin:

- componenta (1), ϕ = 45°,

k (1)

=

100 2 10 2
100
2
10
2

- componenta (2), ϕ = - 45°,

c = s =

2
2
 
 

2

0.5

0.5

0.5

0.5

0.5

0.5

0.5

0.5

0.5

0.5

0.5

0.5

c =

2
2

s = −

 

,

2

k (2)

=

0.5


0.5

100 2  10 2
100
2
10
2

0.5

0.5

0.5

0.5

0.5

0.5

0.5

0.5

0.5

0.5

0.5

0.5

0.5

0.5

2
2

2

0.5

0.5


0.5

0.5

57

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

- componenta (3), ϕ = 0°, c = 1, s = 0

k (3)

=

100

20

1

1

0

0

3. Reguli de asamblare

0

0

0

0

0

1

0

1

0

0

0

0

Elementul esential in procesul de asamblare il reprezinta “plasarea” corecta a contributiei fiecarei componente in sistemul global de ecuatii.

Operatia de asamblare poate fi interpretata ca reconectarea fizica a componentelor in procesul de fabricare a structurii. Ea este supusa urmatoarelor reguli:

1. Compatibilitatea deplasarilor – deplasarile tuturor componentelor convergente intr-un nod sunt aceleasi (sunt egale). 2. Echilibrul fortelor – suma fortelor exercitate de toate componentele convergente intr-un nod echilibreaza forta exterioara aplicata in acel nod.

58

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

Spre exemplu,

pentru nodul 3

4

. Extinderea matricelor si asamblare

(2)

3

x3

u

f

f

y3

(3)

3

(2)

x3

= u

= f

= f

(2)

y3

(2)

v

3

(3)

+ f

x

3

+ f

y

(3)

3

(3)

3

(1)

3

= v

= f

x

= f

y

(1)

3

(2)

+ f

x

3

(2)

+ f

y

3

+ f

(3)

x 3

+ f

(3)

y 3

Matricele de rigiditate componentale trebuie extinse (eventual prin partitionare) si adaugarea de linii si coloane cu termeni nuli, astfel incat dimensiunea acestora sa corespunda numarului total de componente ale parametrilor structurii (forte si deplasari nodale).

59

METODA ELEMENTELOR FINITE -C1

Departamentul de Inginerie Hidrotehnica

- componenta (1)

- componenta (2)

5

5

 

0

0

5

5

0

0

0

0

0

0

5

5

5

0

5

5

5

0

5

5

5

0

5

5

5

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

5

5

5

0

5

5

5

0

5

5

5

0

5

5

5

0   u


0

  v

u

v

0

0

0

0

(1)

1

(1)



v 1

(1)

u 2

(1)

2

(1)

3

(1)

3

0

0

5

5

5

5

  u

v

u

v

u

  v