Metoda

elementelor
finite
Seminar 1
Informatii organizatorice
Scurta introducere in MEF
Prezentare Tema 1

Conditii de notare a activitatii la seminar

LABORATOR (55% DIN NOTA FINAL)

20%

Prezenta

15%

Tema 1

baraj de beton

sapt 4&5

5%

Tema 2

grinda cu zabrele

sapt 7

10%

Tema 3

grinda perete

sapt 10

15%

Tema 4

analiza infiltratii

sapt 13

35%

Test practic final

sapt 14

Prezena la laborator obligatorie la cel puin 7 edine

(indiferent de motivarea absenelor)

Este obligatorie predarea a cel puin 3 teme

Media minim la laborator pentru promovare

5!

La proba practica aveti voie cu orice material nedigital (carti, notite, etc)

Punctarea temelor
Pentru punctaj maxim, temele trebuie sa fie corecte si sa contina:
Prima pagina cu titlu tema, nume student, facultate
Enunt cu date de intrare, cerinte si figura
Scurta descriere a rezolvarii
Denumire tabele si poze/ rezultate

Unitati de masura
Denumire rezultate (excel/ ansys)
Sa poata fi citite si intelese de oricine (nu doar de mine)
Sa fie predate la timp (se scade 1p pentru fiecare saptamana intarziere)
Predarea se realizeaza pe hartie (A4).

Continut laborator & bibliografie

Tema 1

Tema 2

Tema 4
Tema 3

La ce folosim si in ce consta MEF?

Calcule structurale
Calcule de transfer termic/ calcule de infiltratii
Calcule hidraulice
Esena metodei elementelor finite const n nlocuirea corpului deformabil, respectiv a
domeniului continuu real, n care se dezvolt un anumit fenomen, ntr-un sistem
structural ale crui subregiuni sunt numite elemente finite. Un element este deci o
regiune bine definit a corpului.

Elementele sunt interconectate ntre ele

printr-un ansamblu de puncte, denumite
noduri,
dup
legi
care
reflect
proprietile mediului continuu.

Etape in realizarea analizelor in MEF

Preprocesare
definire problema
- definirea punctelor/liniilor/ariilor/volumelor
- definirea tipurilor de elemente i a proprietilor de material i geometrice
- divizarea liniilor/ariilor/volumelor dup necesiti
Rezolvare

- repartizarea incarcarilor si a constrngerilor (conditiile de margine

- rezolvarea setului de ecuatii
Postprocesare

vizualizarea rezultatelor

- deplasrile nodale / lista, forma deformat

- eforturile din elemente / lista, grafic
- reaciunile
- sarcini hidraulice/ valori de temperatura *

Modelare matematica
Natura realitatea n toat complexitatea ei

Simularea numeric implic 3 noiuni :

Schema reflect doar proprietile naturii

legate de fenomenul analizat

Model descrierea matematic a schemei

(simularea matematica a unui
proces fizic real)

Scopul modelrii matematice :

realizarea de predicii cantitative
compararea alternativelor simulare

identificarea parametrilor guvernani

descoperirea i nelegerea proceselor fizice

Modelare matematica
Avantaje :

Rapiditatea realizrii modelului

Analizarea unui numr mare de scenarii
Posibilitatea de a afla rezultate i informaii n orice punct al domeniului
Acceptarea unei varieti de condiii de margine

Dezavantaje :
Includerea in model a tuturor fenomenelor fizice ce apar in natura este
imposibila
(suportul matematic devine mult prea complex si nu poate fi rezolvat)

Concepte in modelarea matematica

Modelarea matematica necesita o planificare atenta :

un model raspunde unei intrebari specifice

nainte de nceperea modelrii este necesar o imagine mental a rezultatelor ateptate

O analiza trebuie inceputa cu cea mai simpla schema

Se modeleaza numai partile esentiale pentru schema analizata :

Aspecte fundamentale :

Discretizarea
Determinarea proprietilor materialelor
Determinarea condiiilor de margine

Discretizarea modelului
Realizata in mare parte de algoritmi de calcul dar este necesara si un minim de
atentie si indrumare din partea utilizatorului
Utilizatorul trebuie sa stabileasca:

dimensiunea elementelor
zonele importante in analiza
tipul elementelor
interconectarea tuturor elementelor

Sa asigure compatibilitatea
elementelor

Recomandri privind realizarea disctizrii:

numrul elementelor la nceputul analizei trebuie s fie ct mai redus

toate elementele ar trebui s fie vizibile atunci cnd se vizualizeaz ntregul model.

reteaua trebuie realizat astfel nct s rspund unei probleme specifice i nu trebuie
s includ elemente ce nu influeneaz comportarea sistemului.

Discretizarea modelului
Pentru analizele 2D elementele au forma de patrulater/ triunghi sau bara.

Discreizare structurat vs nestructurat

Metoda elementelor finite

Tema 1
Barajul de beton

Enunt tema
Cerinte:
determinare deplasari nodale
determinare stare de eforturi (picior aval)
determinare reactiuni incastrare
reprezentare grafica forma deformata si vectori reactiuni
Date de baza:
Geometrie baraj
H = N + 15 m
B = N + 10 m
Modul de elasticitate
E = 200000 daN/cmp
E = 250000 daN/cmp

(N impar)
(N par)

B/3

Coeficientul Poisson
=0.16
Ipoteze de calcul
nivelul apei la coronament
Stare de deformatie plana - baraj greutate (N impar) t = 1cm
Stare de efort plan - baraj contraforti (N par) t = 100 cm

Etape de calcul intelegere date intrare si cerinte

Date cunoscute

geometria structurii
caracteristicile de material
incarcarile si constrangerile forte, reazeme, incastrari, etc

Cerinte

starea de efort si deformatii din structura ( si )

deplasarile nodurilor ()
reactiunile (R)

Stare de deformatie plana

B/3

Stare de efort plan

Un pic de teorie Elementul triunghiular liniar

definit prin 3 noduri l, m, n

coordonate cunoscute

grosime element t

cunoscuta

suprafata element A

cunoscuta

grade de libertate deplasari pe cele 2 directii (vi, ui)

Exprimare matriceala deplasari
elemen
deplasarile exprimate cu ajutorul
polinoamelor de aproximare

Etape de calcul - schema calcul

Date cunoscute
+
elemente finite

[K] matrice rigiditate structura

{F} = [K] x {}

{} vectorul deplasarilor

{}

{} vectorul deformatiilor specifice

=Ex

{} vectorul eforturilor unitare

{F} vector incarcari exterioare

Discretizare baraj

H/2

B/2

originea axelor:
colul stnga jos

Discretizare baraj
6

4
5

H/2

2
1
1

3
2

B/2

originea axelor:
colul stnga jos

numere noduri

numere elemente

Discretizare baraj
6

4
5

H/2

2
1
1

3
2

B/2

originea axelor:
colul stnga jos

numere noduri

numere elemente

Elementele matricei de elasticitate - E

deformaie plan:

e11 = e22 =

E (1- )
(1 + )(1 - 2 )

E (1- )
e12 = e21 = (1 + )(1 - 2 )

efort plan:
e11 = e22 =
e12 = e21 =

e33 =

E
2(1 + )

E
1 2
E
1 2

e33 =

E
2(1 + )

Etape practice seminar 1

determinarea coordonatelor x,y ale nodurilor 1 - 6

calculul ariei elementelor

calculul elementelor matricei de elasticitate e11, e12, e22, e21, e33

calculul coeficientilor aij din cadrul matricei de rigiditate [K]

matrice simetrica in raport cu diagonala

elementele diagonalei principale strict pozitive