Descriere proiect DARING

Proiectul DARING integreaz cercetarea stiintifica cu dezvoltarea tehnologica imbinand

studiile complexe de hazard, vulnerabilitate si risc seismic cu monitorizarea locala cu senzori
de acceleraie, nivel si meteo si avertizarea seismic rezultnd astfel un echipament
autonom de evaluare, monitorizare si avertizare locala la baraje si o procedur pentru situaii
de urgenta.
Barajul zvorul Muntelui
Proiectul se va dezvolta pe trei
Raul Bistrita
directii mari cu aplicatii directe
in zona sudica si centrala a
Moldovei, mai precis in judetele
Neamt, Iasi, Bacau, Vaslui,
Vrancea si Galati, cu aplicatii pe
barajele situate in bazinele
hidrografice Bistrita si Siret si pe
afluentii acestora (Vezi Fig. 1.):
Barajul Calimanesti
Raul Siret

Figura 1. Cele 6 judete din

Moldova ce vor fi studiate in
acest proiect

1. Cercetarile seismologice si geofizice vor ingloba studii de seismicitate, hazard seismic

probabilist, vulnerabilitate si risc, hazard seismic dependent de timp si prognoza cutremurelor. In functie de clasele de risc in care vor fi incadrate barajele din zona de studiu, se vor
alege cele trei baraje de test .
2. Monitorizarea amplasamentelor de test (baraje, lacuri, pante si zone din aval) va fi
realizat prin tehnologii terestre si spatiale, care vor permite inregistrarea/observarea si
caracterizarea comportamentului structurii barajului, terenului si stabilittii pantelor din
mprejurimile barajelor de test, sub actiunea seismic. In cadrul acestui proiect se propune
un model de monitorizare a vibratiilor terenului in 3 locatii (2 locatii pe marginea
barajului si una n apropiere, pe o suprafat stabil) pentru nregistrrile seismice completate
cu observatiile radar interferometrice satelitare, care ofera informatii cu privire la
deplasrile milimetrice ale pantelor din apropiere pe perioade lungi. De asemenea, informatii
locale vor fi obtinute cu ajutorul unui nivelmetru instalat in amonte, a 3 plutitoare pozitionate
la cote diferite pentru masurarea schimbarilor rapide ale nivelului apei in aval si a unei statii
meteorologice pentru a evidentia modul n care viteza / directia vantului si ploile se coreleaza
cu miscrile locale, nclinarile pantei si cu nivelul apei din lacul de acumulare. Monitorizarea
pe termen lung a activittii seismice, a inclinarii pantei n imediata vecintate a barajelor si
lacurilor si a nivelului apei este de o important major n crearea modelelor teoretice pentru
simularea si prezicerea formei de und si rspunsului acestor structuri n caz de cutremure
devastatoare si n corelarea seismicitatii induse cu cantitatea de ap retinut n acumulrile
hidrologice.
3. Sistemul de avertizare si informare (constientizare) (IWS) reprezinta rezultatul practic
al proiectului, care va fi realizat n 2 etape: avertizari locale, declansate de reteaua de
accelerometre la vibratiile puternice de diferite tipologii care afecteaz amplasamentul
barajului si / sau cresterea rapid a nivelului apei n aval declansata de nivelmetru si de
plutitoare si sistemul regional de avertizare timpurie (EWS), n cazul producerii unui
cutremur vrancean puternic, declansat de sistemul deja instalat in zona epicentrala. IWS va
oferi serviciilor de urgent/interventie locale o avertizare cu privire la o potentiala
cedare/rupere a barajului si la inundatia care s-ar produce imediat dupa rupere,
permitand astfel anuntarea si evacuarea populatiei. Acest sistem ar putea salva vieti si
ar reduce pierderile materiale, n cazul producerii unui dezastru.

1/13

Ultimul produs al proiectului, dar nu cel din urma, va fi un portal web dedicat, care va
prezenta harta dinamica a riscului pe coduri de culori suprapusa peste harta geofizica,
semnaland zonele inundabile, riscul potential si localittile afectate.
Misiunea final a proiectului DARING este de a minimiza pierderile umane, pagubele
materiale si de mediu care apar in urma producerii unor dezastre si de a spori
capacitatea noastra de a reduce potentialele pierderi de vieti din cauza unei ruperi a
barajului. De asemenea, proiectul va spori eforturile de cooperare intre specialistii in
stiintele pmntului si spatiului si diverse servicii de urgent.
Proiectul propus se incadreaza in tematica Platformei Tehnologice PT.10 Securitate
Industriala si se coreleaza cu Aria Tematica S/T 6 - Mediul ambiant (inclusiv schimbrile
climatice) a PC7, inscriindu-se in Domeniul prioritar: 3.Mediu, Directia de cercetare: 3.4.
Amenajarea teritoriului. Infrastructura si utilitati si in Aria tematica prioritara specifica:
3.4.6. Hazarduri naturale si tehnologice; cercetari privind evaluarea riscurilor si studii
de impact, deoarece face referire directa la evaluarea hazardului si riscului in cazul
catastrofelor naturale, la mijloace de prognoza si evaluare si la observarea factorilor de
mediu naturali si artificiali folosind tehnologii de monitorizare satelitara si la sol, aplicate in
analiza geofizica si matematica, pentru determinarea claselor de risc in care se inscriu
constructiile hidrotehnice in scopul cresterii gradului de siguranta a populatiei din aval si
reducerii pierderilor economice ce ar putea rezulta in urma evenimentelor distructive.
CONTRIBUIA PROIECTULUI RAPORTAT LA STADIUL ACTUAL

Prezentai pe scurt stadiul actual al cunoaterii n domeniul proiectului i identificai blocajele

existente. Evideniai contribuia proiectului raportat la stadiul actual. Introducei, n Seciunea 5,
referinele bibliografice corespunztoare.
Nu numai oamenii, ci i barajele mbtrnesc. Barajele, ca toate celelalte construcii i
infrastructuri existente, sunt supuse procesului de mbtrnire. Vrsta medie a celor 250 de
baraje de mari dimensiuni din Romnia, dintr-un total de 2617 baraje permanente i
temporare
catalogate
n
Registrul
romn
al
Marilor
Baraje
(RRMB
http://www.baraje.ro/rrmb/rrmb_idx.htm), este de 38 de ani. n Romnia exist 3 baraje care
sunt mai vechi de 100 ani. Cel mai vechi baraj (108 ani), Sadu II, Sibiu, a fost pus n
funciune n 1905, i este un baraj mic, de 18 m, baraj de greutate (Figura 2). Mai mult de
100 de baraje sunt amplasate n imediata vecintate a zonelor populate, de exemplu Barajul
Morii pe rul Dmbovia, n partea de vest a Bucuretiului, capitala Romniei. (Figura 3).
Dei barajele sunt construite cu o mare atenie la proiectare, constructie i detalii, n lume au
avut loc un numr de accidente grave la baraje (Figura 4a), din cauza unor diverse cauze,
cum ar fi acte de terorism, probleme de structura a barajelor, diferite erori n timpul
exploatrilor sau dezastre naturale, cum ar fi: furtuni uriae i infiltrri ale apei asociate cu
inundaii, nclinri de pant sau cutremure i alunecri de teren.

Figura 2. Barajul Sadu II, Sibiu, Romnia Figura 3. Barajul Lacul Morii, Bucureti
(Imagini luate de pe Google Earth i Panoramio)

2/13

Ca exemplu de probleme care duc la un dezastru (Kalustyan, S, 1995) menionm cazul unui
baraj hidroelectric siberian care s-a rupt n august 2009, cnd o explozie a zguduit camera
turbinei, omornd zeci de oameni i avnd 6.000 de megawati energie electric (Figura 4b).

Figura 4a. Prbuirea unui baraj Figura 4b. Baraj Siberian avariat (august 2009)
http://dnrc.mt.gov/wrd/water_op/dam_safety/dam_emergency.asp
n SUA, de exemplu, au existat doar mici reglementri de stat, pn n 1970 cnd cinci
avarieri majore la baraje au dus la pierderea a sute de viei omeneti i au cauzat daune de
aproape 1,5 miliarde de dolari. Administraia Carter a nceput s pun n aplicare msuri de
protecie, dar inspeciile continu s fie realizate la nivel de stat. n prezent, n SUA, exist o
mulime de organizaii care lucreaz mpreun spre sigurana barajelor: Divizia de Siguran
a Barajelor, Departamentul Resurselor de Ap (http://www.water.ca.gov/damsafety/
security.cfm), Asociaii Statale de Sigurana Barajelor (ASDSO) n fiecare stat al rii
(http://www.damsafety.org/), Asociaia Guvernamental Bay Area (http://quake.abag.ca.gov/
dam-failure/), etc, iar exploatarea barajelor, reglementrile de monitorizare i supraveghere
lor au fost ridicate la rang de drept public. Ei au chiar o Zi Naionala a Siguranei Barajelor,
pe 31 mai: "Ziua Nationala a Siguranei Barajelor a fost stabilit de ctre Agenia Federal de
Management a Situaiilor de Urgen n anul 1999 pentru a comemora evenimentul nefericit
care a avut loc la 31 mai 1889, atunci cnd Barajul South Fork din Johnstown, Pennsylvania
s-a rupt. Acest eveniment tragic a dus la moartea a 2209 de persoane i mii de oameni au
rmas fr adpost. Dezastrul Johnstown rmne cea mai mare rupere a vreunui baraj din
istoria Statelor Unite. Astzi (31 mai 2013), la 124 de ani de la inundaiile de la Johnstown,
ASDSO, FEMA i diverse agenii federale de stat ncurajeaza publicul s nvee despre
beneficiile i riscurile barajelor asociate cu incidente i avarieri poteniale. ".
La nivel mondial, ruperile de baraje din ultimele decenii au provocat pierderi de sute
de miliarde de dolari, distrugerea unor localiti ntregi i cteva mii de pierderi de viei
omeneti. Misiunea principal a tuturor acestor agenii i organizaii este aceea "de a proteja
oamenii mpotriva pierderii vieii i a proprietii
la ruperea barajului." http://www.water.ca.gov/damsafety/, iar ndeplinirea acestei misiuni este n conformitate cu
Programului Naional de Securitate a Barajelor. Scopul final al Programului SUA este
sigurana oamenilor i a proprietilor, i pentru aceasta nu ezita s investeasc bani i s
fac eforturi.
In Romnia, dupa o exploatare de 20-50 de ani n contextul dezvoltrii social - economice a
zonelor din avalul acestor baraje i al creterii pagubelor poteniale asociate cu posibilele
incidente sau accidente produse la baraje, s--a simtit nevoia adoptrii unor reguli moderne de
exploatare i supraveghere a comportrii construciilor hidrotehnice n toate etapele de
existen (construire, exploatare, modernizare/reabilitare, postutilizare) materializate n acte
de reglementare, norme i normative corespunzatoare. Totodat, barajele lacurilor de
acumulare pot constitui surse poteniale majore de risc pentru localitile i obiectivele din
aval n cazul unor accidente la acestea, aa cum s-a ntmplat n anul 1991 prin ruperea
barajului Belci de pe rul Tazlu, afluent al rului Trotu (care reprezint cel mai mare

3/13

accident hidrotehnic din ara noastr) i n anul 1997 prin ruperea barajului Cornel, din
bazinul hidrografic Vedea.
In 28-29 iulie 1991, n urma unor viituri puternice i pe fondul unei defeciuni tehnice la
Microhidrocentrala din avalul Barajului Belci de pe rul Tazlau i ntrerupera alimentarii cu
energie electric a mecanismelor barajului, barajul de pmnt a cedat la ora 4 :50 dimineaa
ducnd la decesul a 25 de oameni i distrugerea a 250 de gospodrii. Barajul nu a mai fost
niciodat reabilitat (Figura 5).

Figura 5. Barajul Belci, Tazlau, judeul Bacu, nainte i dupa tragica rupere
(http://badorgood.com/foto/ruinele-unui-baraj-in-negura-uitarii-436341
http://www.lobbyonesti.ro/index.php/barajul-belci.html )
In 1928, Romnia a fost printre cele 6 state europene care au pus bazele Comisiei
Internationale a Marilor Baraje International Commission of Large Dams. In prezent,
Comitetul Romn al Marilor Baraje, sub coordonarea Ministerului Mediului (www.mmediu.ro)
supravegheaz ndeplinirea reglementrilor n domeniul managementului siguranei barajelor
i al riscului asociat.
Din cele prezentate mai sus reiese c dei n ara noastr a existat i exist o preocupare
continu privind asigurarea gradului de siguran prin concepie i execuie, precum i
reducerea gradului de risc prin supravegherea comportrii n exploatare a barajelor, totui
nivelul general se situeaz sub cel din rile avansate, motiv pentru care se consider
necesar s se foloseasca experiena din rile avansate privind ''controlul prin autoritile de
stat a siguranei barajelor''.
Impactul ruperii unui baraj este critic din dou motive: (1) ruperea catastrofal a barajului
poate provoca multe decese i poate distruge case i alte structuri din aval, i (2) capacitatea
de stocare a energiei este pierdut i funcionalitatea acestora (barajele mari au fost
construite pentru producerea de energie hidroelectric iar baraje mai mici pentru asigurarea
apei pentru concernele industriale sau pentru irigaii) se anuleaz i nu se recupereaza pn
cnd barajul este reconstruit.
Prin urmare, este important s se verifice periodic i sa se supravegheze si monitorizeze n
permanen starea fiecarui baraj, rezervor de captare a apei sau bazin hidrografic, pentru a
evalua sigurana sistemului de stocare a energiei hidroelectrice sau a apei precum i a
cldirilor i populaiei din aval:
1. Elementele de observare i studiu din timpul monitorizrii includ nivelul rezervorului,
sedimentarea, precipitaiile, calitatea apei, micare seismic i stabilitatea pantei.

4/13

2. Elementele de monitorizare pentru sigurana barajelor sunt selectate n funcie de

mrimea i starea fiecarui baraj. Elementele fundamentale sunt: tensiunea, presiune,
temperatura, scurgere, deformarea, ridicarea sau presiunea porilor, vibraia structurii i
micarea asociat cutremurelor (Arsisius, A. 2012, Mituaki Mizuno, Toshio Hirose, 2012)
3. Elementele ce trebuie luate n considerare pentru sigurana n aval sunt: nivelul apei n
apropierea barajului, hrile de inundabilitate i un sistem de avertizare timpurie, care ar da
timp vital pentru intervenie de urgen n cazul ruperii unui baraj.
In cadrul acestui proiect vom monitoriza barajele selectate, pentru toate tipurile de vibraii, i
n special pentru vibraiile seismice, utiliznd accelerometre digitale instalate pe baraj i n
apropierea barajului (Priscu, R. et al 1980, Moroianu, A., 1984).
Accelerometrele instalat pe baraj vor furniza informaii cu privire la comportamentul structurii
i rspunsul acesteia n cazul cutremurelor regionale (cutremure vrncene de adncime
intermediar) i a cutremurelor crustale locale i va evidenia, de asemenea, orice fel de
vibraie non seismic care ar putea afecta barajul, inclusiv explozii, ruperi, sau alte fenomene
posibile.
Dispozitivele instalate n apropierea barajului ne vor oferi posibilitatea de a monitoriza nu
numai micrile seismice regionale, ci, de asemenea i seismicitatea crustal local slab
care poate fi corelat cu diferenele de nivel al apei din bazin, avnd ca obiectiv specific
studiul seismicitii induse de rezervor.
Monitorizarea nivelului apei se va face continuu, folosind un nivelmetru ultrasonic digital.
Barajul situat n aval va fi monitorizat prin nivelmetre ultrasonice digitale i switch-uri
plutitoare declanatoare, situate la cote diferite fa de nivelul normal al apei, cu scopul de a
observa o cretere rapid a nivelului apei, n cazul improbabil al ruperii barajului.
Stabilitatea pantei n timp va fi monitorizat cu ajutorul datelor spaiale i a tehnologiilor
Insar. In sistemul de monitorizare va fi inclus i o staie meteo. Echipamentele de
comunicaii vor depinde de sistemul ales n designul final, iar la sfrit, toate datele vor fi
transmise n timp real, att la centrul de achiziie local (vezi WP4),cat i la centrul CO, dar si
la sistemul automat de deciyie si alarmare.
Scopul final al sistemului unificat de monitorizare din amonte i aval - UDMS (WP4 i
WP5) este acela de a asigura toate informaiile necesare pentru o avertizare eficient (WP6)
a autoritilor locale de urgen (WP7), n cazul unui dezastru hidrotehnic. Sistemul de
informare (constientizare) i de avertizare (IWS) va folosi toate informaiile furnizate de
UDMS: miscarea seismic regional i local, vibraiile anomale ale structurii barajului , cu
diverse cauze, nivelul apei din rezervor i schimbarile brute ale nivelului de ap, att n
amonte ct i n aval de baraj , dnd autoritatilor locale i serviciilor de urgen timp vital
suplimentar pentru a interveni n cazul ruperii brute a unui baraj i dnd timp suplimentar
pentru evacuarea zonei inundabile i astfel salvnd vieti. Serviciul oferit de proiectul de fa
este un serviciu nou, ntrutotul necesar i nu a fost niciodat implementat n Romnia pentru
cazul ruperii unui baraj ".
In afar de inspeciile tehnice periodice, monitorizarea i supravegherea structurilor i
infrastructurilor conexe barajelor, exist unele cerine specifice mai seismice referitoare la
sigurana barajelor.
Cea mai importanta cerin este evaluarea riscului seismic (Feng, HE et al, 2008, Kwon, H,
2005, Novozhenin, V.D., 1998, Singh, M, 2011) care poate fi realizat prin ncadrarea
barajelor n clase de risc seismic (Bureau, J., Ballentine, GD, 2002, and Bureau, J., 2003,
Moldovan, I.A., 2012),), lund n considerare micarea maxim posibil asteptat a solului
din amplasamentul barajului (valorile obinute cu ajutorul unor metode probabilistice de
evaluare a hazardului - Moldovan, I.A., 2008) , vulnerabilitatea structurilor i caracteristicile
de risc din aval (patrimoniu uman, economic, istoric i cultural, etc) n zonele care ar putea fi
inundate n caz de rupere a barajului (figurile 6 i 7).

5/13

Figura 6. Prabuirea Barajului Folsom 1995 Figura 7. Prabuirea Barajului St. Francis
(1948 PIF)
1928 la o zi dupa rupere
n SUA, ca urmare a ruperii barajului din apropiere de San Fernando Valley (1971), a fost
aprobat Legea privind sigurana barajelor. La acea vreme nu erau disponibile hri de
inundabilitate care s indice zonele care ar putea fi afectate n cazul ruperii unui baraj i nu
au existat proceduri de evacuare care s fie urmate.
Aceast nou lege cere proprietarilor de baraje s elaboreze hri care s prezinte zonele cu
risc de inundaie n cazul ruperii unui baraj. Statul a aprobat hrile i le-a distribuit
autoritilor locale, care, la rndul su adopt proceduri de urgen pentru evacuarea i
controlul zonelor n cazul ruperii barajului. Legea cere ca fiecare hart s fie facut doar o
singur dat, fr a fi necesar o actualizare. n plus, scenariul folosit pentru a crea hrile
constrnge rezultatele la cazul cel mai rau posibil (http://quake.abag.ca.gov/dam-failure/).
In Romania, exist nite hri de inundabilitate din anii 70, elaborate pe baza informatiilor
din teren de la acea vreme, dar sunt depite fiindc, ntre timp, configuraia albiilor s-a
schimbat, au aprut noi construcii pe cursurile de ap, (Daniela Rdulescu, director
Institutul Naional de Hidrologie i de Gospodrire a Apelor - INHGA).
Dupa inundaiile din anul 2005, n Romnia a nceput un Program Naional de prevenire i
diminuare a efectelor inundaiilor, n acest proiect fiind incluse realizarea unor hrti de
specialitate. Prima etap, la nivel naional, se va ncheia n luna august 2013, urmnd ca,
pana la sfritul anului n curs, consiliile judeene s ntocmeasc i hrile de risc la
inundaii
(http://www.energyonline.ro/2013/03/04/lucia-varga-hartile-de-risc-ale-zonelorinundabile-vor-fi-gata-pana-la-sfarsitul-anului/ ).
Intre 2005 i 2013 au mai fost diverse tentative de finalizare a acestor hrti, dar datele limita
de predare a lor au fost mereu depaite :
"In 2009, hrile de inundabilitate vor fi gata, i asta chiar naintea statelor europene, care au
ca termen de finalizare a acestora, anul 2011. Institutul Naional de Hidrologie i de
Gospodrire a Apelor (INHGA) coordoneaza un program care se va finaliza, printre altele, cu
elaborarea harilor de inundabilitate " - http://www.gandul.info/magazin/hartile-deinundabilitate-vor-fi-gata-pana-in-2009-2311891
In iunie 2012 ns , Rovana Plumb, ministrul de resort, declara n cadrul conferinei Viitorul
Mediului c Ministerul Mediului va finaliza hrile de hazard la inundabilitate pentru toate cele
11 administraii bazinale din ar pn la sfritul anului 2012 (http://www.zf.ro/zf-24/hartazonelor-inundabile-va-fi-gata-anul-acesta-sustine-ministerul-mediului-9783111 ).
Un alt exemplu, local de data aceasta, Directia Apelor Mures deruleaz nc din 2005
proiectul intitulat "Plan pentru prevenirea protectia i diminuarea efectelor inundaiilor n
spaiul hidrografic Mure", ce preve stabilirea unor hri de inundabilitate. "Perioada de
implementare a proiectului prevedea iniial 2010 ns datorit resurselor financiare
nealocate, lucrarile nu se pot ncadra n termen. Asteptm o suplimentare a fondurilor printro noua Hotarare de Guvern", (purtatorul de cuvant al DAM, Calin Fokt) http://citynews.ro/din-oras-10/mures-harti-de-inundabilitate-standby-50232 .
Au trecut pe rand 2009, 2010, 2011, 2012 i chiar i 2013 a ajuns deja la mijloc, iar hrtile de
inundabilitate, chiar daca sunt n mare parte realizate, nu au condus nca la nite hrti de

6/13

hazard i risc la inundabilitate i nici nu pot fi accesate online, prin intermediul unor portaluri
GIS cu acces liber, asa cum exist n cazul altor tri europene (e.g. Olanda http://nederland.risicokaart.nl/) sau cum exista pentru toate statele din USA (e.g.
http://gis.abag.ca.gov/Website/DamInundation/ index.html ).
In plus, n niciunul din aceste proiecte finalizate sau n derulare nu se specifica clar,
realizarea unor hrti de inundabilitate pentru cazul special al ruperii i golirii unui baraj de
mari dimensiuni. Aceste hri sunt necesare pentru calculul riscului seismic i ncadrarea
marilor baraje n clase de risc seismic (Bureau, J., 2003), pentru a se putea estima nivelul
maxim potential al pagubelor omeneti i economice din avalul barajului. Pentru aceste studii
sunt suficiente nite hrti GIS care s indice clar zonele care sunt potential inundabile, dnd
astfel informaii asupra numrului de locuitori i asupra proprietilor materiale ce ar putea fi
distruse. Topografia zonei inclus pe serverele geospaiale este suficient pentru realizarea
lor, toate celelalte studii aprofundate nefiind necesare.
In acest proiect vom elabora, pentru prima dat n Romnia, hri de inundabilitate n cazul
prbuirii unui baraj folosind informaii geofizice i principii topografice i vom reprezenta
cea mai buna estimare a locului n care va curge apa dac barajul va fi complet rupt iar
rezervorul va fi plin. Zona de inundabilitate se va trasa bazandu-ne pe golirea complet a
lacului de acumulare i nu include scurgerile de ap provenite de la furtuni.
Pentru analizarea inundaiilor vom utiliza procedurile GIS (Toma, D., 2012, 2013), cu scopul
de a genera hrile de inundabilitate pentru fiecare baraj, i pentru scenariu cel mai rau
posibil. Procedurile se vor baza pe simularea tri-dimensional a curgerii i pentru volumul
maxim de ap determinat folosind instrumentele de monitorizare ale acestui proiect i cel
furnizat de ctre Administraia Naional Apele Romne (Administratia Nationala Apele
RomaneANAR,(http://www.rowater.ro/Continut%20Site/Informatii%20Utile/Situa%C5%A3ia
%20hidrologic%C4%83%20%C5%9Fi%20volumele%20principalelor%20lacuri%20de%20ac
umulare.aspx i innd cont de sprturile/breele ateptate n baraj i de un model digital de
altitudine de rezolutie mare. Vom folosi date de la Shuttle Radar Topography Mission (SRTM
- http://www2.jpl.nasa.gov/srtm/ - Farr, T. G., et al. 2007) i hrti topografice geodezice la
scar mic. Dac este cazul, vom analiza, de asemenea, impactul ruperii unui baraj asupra
altui baraj situat din aval. Echipele de interventie sunt cele mai interesate de aceste hrti
atunci cnd creaz planurile de evacuare n caz de urgen. Vom furniza valori estimate, cu
scopul de a facilita punerea n aplicare a acestor planuri. Datorit capacitilor 3D ale GISului i pentru un impact mai mare asupra factorilor-cheie, urmeaz a fi create animatii pentru
ruperea barajului. Pe baza datelor colectate de la populatie la ultimul recensmnt, n
octombrie 2011, vor fi furnizate estimri referitoare la numrul de oameni afectai (n caz de
evacuare).
Toate rezultatele i hrile obtinute din studiile noastre de hazard i risc seismic
(WP2) vor fi comunicate populaiei, echipelor de intervenie n caz de urgen i
autoritilor locale prin intermediul unui portal GIS (WP8), care va include: informaii
seismice locale i regionale, caracteristicile specifice ale barajelor i amplasamentelor
acestora, valorile de hazard i risc seismic pentru toate amplasamentele barajelor,
hri de inundabilitate i posibilele localiti afectate precum i centrele locale de
intervenie de urgen. Pe portal vor fi indicate locurile sigure, cile de evacuare i
drumurile alternative de intervenie.
Hartile ce for fi incarcate pe portalul GIS online interactiv vor prezenta la mod general
localizarea si extindere ariilor de inundabilitate ca urmare a ruperii unui baraj si golirii
complete a lacului. Hartile detaliate, cat si informaii despre hazard vor fi disponibile pe
pagina web a proiectului. n plus, fa de portalul descris mai sus, "pentru a informa oamenii
care locuiesc, lucreaz sau se joaca n zonele din apropierea barajelor" http://www.livingneardams.org/ , n cadrul proiectului se va realiza un ghid de informare, o
brour tiprit i electronic (WP8), editat n special pentru populaia din avalul fiecaruia
dintre barajele selectate, ghid care le va spune cum s afle dac o anumit locaie se afl n
zona inundabil i care va oferi sfaturi cu privire la pregtirea pentru situaii de urgen i
locuirea n siguran n apropierea barajelor.

7/13

Mai mult dect att, IWS va fi completat cu informaii furnizate de sistemul regional de
avertizare timpurie (EWS) n caz de cutremur vrncean, (Mrmureanu, A. 2009, 2010,
Ionescu, C. 2006), sistem care este deja implementat de ctre CO la Inspectoratele
Situaiilor de Urgen din 7 judee limitrofe Dunrii.
n plus, n cadrul activitii WP3 a acestui proiect, sistemul de avertizare rapid existent va fi
mbuntit prin estimarea hazardului dependent de timp i predicie (Bormann, P, 2011,
Boyd, O, 2012, Hebden, J, 2009, Panza, GF, 2011a, b , Paradisopoulou, PM, 2010,
Peresan, A., 2011, Wyss, M., 2000) pentru cutremurele intermediare vrncene, folosind
reelele CO, MEMFIS i reeaua geofizic Ioane (Moldova et al., 2009, 2010, 2011 i 2012),
reeaua GPS a CO (Blewitt, G., 2002), date spaiale i tehnici InSAR (Bock Y, 1993),
Interferometrie Diferential (DInSAR) (Kusky T, 2010, Reale D., 2012) si interferometrie PSI
(Permanent Scatterers Interferometry) (Ferretti A., 2001)
Sistemul de predictie va integra metode avansate noi de analiz a datelor geofizice i GPS
i date InSAR de deformare de la suprafaa Pmntului, asociate cu evenimentele seismice
de adncime intermediar. Mai mult, interferometria SAR
(InSAR) are o utilitate tot mai mare n cartografierea deformarii
seismice a solului (metoda a fost aplicat la scar larg n Turcia
pentru cutremurul din Izmit, 17 august 1999 i n Iran pentru
cutremurul din Bam, 26 decembrie 2003 - figura 8).
Figura 8. Deformarea co-seismic a solului obinut din date
InSAR n timpul cutremurului din Bam (Iran), 2003 (Fielding
J, 2009).
Interfoerometria InSAR este de asemenea util n etapa/faza de rspuns, deplasarea solului
se poate corela cu pagubele din domeniul constructiilor. Recent, au fost facute eforturi
ludabile de ctre un numr de agenii spaiale sub egida International Charter on Space and
Major Disaster, pentru a obine i a disemnina/difuza date de raspuns n termeni de hri ale
pagubelor n cazul unor cutremure.
n concluzie, tehnicile propuse sunt n topul tehnologiei de azi i sunt n continu
mbuntire, oferind feedback-ul pentru urmatorii senzorii SAR. Mai mult dect att, pentru
prima dat n industria SAR, o data cu lansarea Sentinel-1 Constellation (Attema E, 2007) n
2014, se vor obtine date spatiale i temporale continue (la fiecare 6 zile) pentru ntreaga
suprafa a pmntului, iar datele vor fi disponibile n mod direct i gratuit.
Aceasta este o mare oportunitate pentru a creea un serviciu robust, bazat pe aceast
metod. Modelul nostru de predictie intenioneaz s furnizeze un instrument de stabilire a
criteriilor de avertizare n cazul apariiei unui cutremur, instrument bazat pe diferite cmpuri
geofizice sau geodezice cu o variaie anomal.
O metod de validare pentru sistemul de avertizare local la baraje va permite
interconectarea acestui proiect cu alte proiecte naionale care se ocup cu diminuarea
efectelor distructive ale apei , cum este proiectul WATMAN. WATMAN,
(http://www.rowater.ro/Continut%apei20Site/ WATMAN.aspx), este un proiect european nc
n curs de desfurare n 2013, avnd ca partener romn ANAR, care, pe lng o serie de
obiective diferite, se ocup de asemenea cu: optimizarea construciilor hidrotehnice,
armonizare i exploatare lucrrilor hidrotehnice i a resurselor de ap n conformitate cu
Directiva-Cadru a UE i realizarea unui sistem de alarmare rapid a populaiei n caz de
dezastre, care ofer cadrul ideal pentru o viitoare colaborare intern ntre ANAR i partenerii
implicai n DARING, pentru implementarea sistemului de monitorizare i avertizare care va fi
dezvoltat n acest proiect, la toate barajele ncadrate n clase de risc seismic.
n concluzie, proiectul DARING ofera, prin intermediul celor mai noi si foarte pecise
tehnologii si metode stiintifice terestre si satelitare, un sistem de monitorizare i de alarmare
i servicii inovative (harti de inundatii, zone de evacuare, cai de acces) noi, ntrutotul
necesare i care nu au mai fost implementate niciodata n Romnia pentru cazul prbuirii
unui baraj.

8/13

OBIECTIVELE I REZULTATELE PROIECTULUI

Descriei obiectivele proiectului i provocrile tiinifice i tehnice care vor fi rezolvate n cadrul
acestuia.Descriei rezultatele proiectului i contribuia acestora n raport cu realizrile
anterioare/preliminare.
Obiectivele proiectului sustin, la nivel practic, realizarea obiectivelor pe care si le propune
Planul National de Cercetare-Dezvoltare si Inovare pentru indeplinirea scopului acestuia:
Creterea competitivitii cercetrii-dezvoltrii prin dezvoltarea de soluii la probleme de
interes socio-economic, concretizate in tehnologii, produse i servicii inovative, realizate n
parteneriate ntre organizaii de cercetare i ntreprinderi.
Proiectul va ncepe cu activittile de cercetare avnd ca prime obiective evaluarea
probabilistic a hazardului seismic n Moldova utiliznd toate sursele seismice care
afecteaz zona, evaluarea vulnerabilitatii structurilor barajelor, hrtile de inundabilitate din
aval si estimarea riscului in aval. Rezultatul principal va fi incadrarea tuturor barajelor din
zona in clase de risc si selectarea barajelor de test. Pasul urmator se refera la monitorizarea
si supravegherea barajelor de test avand ca rezultat monitorizarea terestra si satelitara.
Obiectivele secundare ale monitorizarii, si anume prognozele/predictiile seismice folosind un
sistem complex de cercetare geofizic si satelitara a fenomenelor care preced cutremurele
intermediare i unul de avertizare timpurie deja existent pentru cutremurele din Vrancea vor fi
combinate pentru realizarea unui sistem complex de avertizare, constientizare si
informare, care va fi utilizat pentru cresterea sigurantei/securitatii barajelor, a populatiei din
aval i pentru minimizarea pierderilor economice.
In Figura 9 sunt prezentate
grafic
(elipsa
albastra)
obiectivele proiectului DARING
cu schema logica in timp si
inteconexiunile dintre ele. In
afara elipsei albastre, cu cercuri
rosii sunt prezentate produsele/
rezultatele proiectului, legate
de obiectivele care au stat la
baza lor.
Figura 9. Obiectivele si
produsele/rezultatele
proiectului DARING
Obiective: PSHA=Evaluarea probabilista a Hazardului Seismic; ST-V=Vulnerabilitatea
structurilor; DS-IM = Harti de inundabilitate in aval si risc; RISK- Evaluarea Riscului seismic
pentru toate barajele situate in zona de interes; TEST SITES (TS)=Cercetarea, monitorizarea
si supravegherea amplasamentelor barajelor selectate; LS= Seismicitatea locala naturala si
indusa; SV= Vibratiile structurii; L=Alunecari de teren si stabilitatea pantelor; U(D)WL=
Nivelul apei in amonte si in aval; M= Monitorizare meteorologica; VR EQ FRCS=Prognoza
cutremurelor din Vrancea si hazardul dependent de timp; VR EWS= Integrarea sistemului de
avertizare timpurie existent pentru zona Vrancea in IWS; IW = avertizare si informare;
SAFETY=Salvarea de vieti si reducerea pierderilor materiale in cazul unui dezastru,
oferindu-le serviciilor de urgent/interventie locale o avertizare cu privire la o potentiala
cedare/rupere a barajului si la inundatia care s-ar produce imediat dupa rupere, permitand
astfel anuntarea si evacuarea populatiei.
Produse/Rezultate: PSHA: 1=harti de hazard; 2=curbe de hazard; 3= valorii ale acceleratiei
maxime / intensitatii macroseismice (+ produs GIS); ST-V: 4= vulnerabilitatea structurii
(baraje); 5=harti de Inundabilitate (produs GIS); RISK: 6=riscul in aval; 7=riscul structurii;
8=baza de date si produs GIS cu clasele de risc ale barajelor; TS: 9= sistem de monitorizare
terestra in amonte si in aval; 10= sistem de monitorizare spatiala a alunecarilor de teren si
stabilitatii pantelor; VR EQ FRCS: 11=Predictii/prognoze seismice folosind datele geofizice,

9/13

geodezice si InSAR; 12=Alerte; IWS: 13=Sistem compact de avertizare si informare;

SAFETY: 14=Portal cu acces liber + brosura in format electronic si tiparit pentru cei care
traiesc, lucreaza si se joaca in zonele din apropierea barajelor; 15=Avertizari pentru
autoritatile locale; 16=Avertizari pentru inspectoratele pentru situatii de urgenta.
Cercurile albastre reprezinta activitatile de cercetare, cele violet se refera la activitatile de
monitorizare si output-urile monitorizarii, cercurile portocalii sunt pentru sistemele de avertizare si
cele galbene pentru siguranta si interactiunea cu beneficiarii. Cu rosu sunt marcate
serviciile/produsele finale/rezultatele proiectului. Linia galbena care incercuieste un produs
indica noutatea produsului. Celelalte sunt rezultate obisnuite, obtinute pe parcursul cercetarilor
desfasurate in acest domeniu de activitate, dar care sunt totusi necesare pentru realizarea
proiectului.
Punctele critice, blocaje sau riscurile care pot pune n pericol rezultatele proiectului si
abordarile alternative sunt prezentate in WP-urile asociate impreuna cu alternative
posibile si metode de rezolvare.
Infiintarea unui sistem performant de evaluare a hazardului si riscului in zona marilor
amenajari hidrotehnice (incluzand atat amontele cat si avalul acestora), in scopul incadrarii
barajelor in clase de risc seismic reprezinta o necesitate, cata vreme o corecta estimare a
acestora aduce beneficii importante societatii.
Evitarea - sau fie si doar diminuarea - efectelor acestor catastrofe produc nu numai o
imbunatatire a calitatii vietii, din punct de vedere al sigurantei, dar aduc si consistente
avantaje ecologice si materiale.
Starea de sanatate a unei constructii hidrotehnice este una dintre cele mai importante
informatii necesare specialistilor din acest domeniu. Prezentul proiect urmareste
comportarea acestor constructii si a terenului inconjurator sub actiunea seismica si utilizeaza
si prelucreaza date geofizice, seismice, satelitare, constructive si istorice pentru a construi in
termeni sintetici, matematici, imaginea de ansamblu a starii de fapt, conjuncturale, atat in
conditii normale, cat si in ipoteza unei calamitati. Iar daca existenta acestei ilustrari ar putea
transforma o potentiala situatie dezastruoasa intr-una gestionabila, atunci cu siguranta ca
inexistenta sa contribuie zilnic la cresterea hazardului deja existent.
Rezultatele proiectului vin in intampinarea scopului declarat al Planului National de
Cercetare-Dezvoltare si Inovare , intrucat vizeaza dezvoltarea solutiilor pentru probleme de
interes socio-economic, concretizate in produse si servicii inovative, asa cum sunt modelele
experimentale si demonstrative dezvoltate in cadrul proiectului Daring (produse GIS de
hazard si risc seismic, harti de inundabilitate, un portal GIS cu acces liber, sistemele de
monitorizare si avertizare) si serviciile inovative rezultate (sistemul de informare,
constientizare a autoritatilor de reglementare a barajelor, consiliile judetene si primariile si
inspectoratele teritoriale pentru situatii de urgenta)
REFERINE
Prezentai lista referinelor bibliografice utilizate n seciunea Contribuia proiectului raportat la
stadiul actual i referinele bibliografice ale partenerilor relativ la proiect.

Arsisius Aris, Sunantyo, Suryolelolo KABUL. BASAH., Djawahir FAKRURAZZI., Swastana

ADIN., Darmawan ADHI ., And Adityo SUSILO, 2012, Design and installation for Dam
Monitoring Using Multi sensors: A Case Study at Sermo Dam, Yogyakarta Province,
Indonesia. TS01F - Dam and Reservoir Engineering Surveying, 5572 1/14, Knowing to
manage the territory, protect the environment, evaluate the cultural heritage, Rome, Italy,
6-10 May 2012
Attema E, Bargellini P, Edwards P et al (2007) Sentinel-1: The Radar Mission for GMES
Operational Land and Sea Services, ESA Bulletin, No 131, pp. 10-17
Blewitt, G., Lavalle, D. (2002), Effect of annual signal on geodetic velocities, Journal of
geophysical research, 107(B7), 2145.
Bock Y, Agnew Dc, Fang P, et al (1993) Detection of crustal deformation from the Landers
earthquake sequence using continuous geodetic measurements, Nature 361: (6410) 337340.

10/13

Bormann Peter, 2011, From Earthquake Prediction Research to Time-Variable Seismic

Hazard Assessment Applications Pure Appl. Geophys. 168 (2011), 329366, Birkhauser,
Springer Basel AG DOI 10.1007/s00024-010-0114-0
Boyd, Oliver S. , Yuehua Zeng, Charles G. Bufe, and Robert L. Wesson, Fred Pollitz and
Jeanne L. Hardebeck, (2012) Toward a Time-Dependent Probabilistic Seismic Hazard
Analysis for Alaska, Active Tectonics and Seismic Potential of Alaska, Geophysical
Monograph Series 179 10.1029/179GM23
Bureau, G.J. (2003), Dams and appurtenant facilities. In: W.-F. Chen, and C. Scawthorn
(eds.), Earthquake Engineering Handbook, CRS Press, Boca Raton, pp. 26.1-26.47.
Bureau, G.J., and G.D. Ballentine (2002), A comprehensive seismic vulnerability and loss
assessment of the State of Carolina using HAZUS. Part IV: Dam inventory and
vulnerability assessment methodology, 7th National Conference on Earthquake
Engineering, July 21-25, Boston, Earthquake Engineering Research Institute, Oakland,
CA (CD ROM).
Bureau, J., Ballentine, GD, (2002), A comprehensive Seismic vulnerability and Loss
Assessmentof the State of South Carolina using HAZUS, 7th National Conference on
Earthquake Engineering.
Cornell, C.A., (1968), Engineering seismic risk analysis: Bull. Seismol. Soc. Am.58, p. 1583
1606.
Erdik, M., Rashidov, T., Safak, E. and Turdukulov, A. (2005). Assessment of seismic risk in
Tashkent, Uzbekistan and Bishkek, Kyrgyz Republic, Soil Dynamics and Earthquake
Engineering, Vol. 25, No.7-10, pp. 473-486.
Farr, T. G., et al. (2007), The Shuttle Radar Topography Mission, Rev. Geophys., 45,
RG2004, doi:10.1029/2005RG000183.
Feng, HE Xian, GU ChongShi, WU ZhongRu & SU HuaiZhi, 2008, Dam risk assistant
analysis system design doi: 10.1007/s11431-008-6006-1, Science in China Series E:
Technological Sciences Springer-Verlag
Ferretti A, Prati C, Rocca F (2001) Permanent scatterers in SAR interferometry, IEEE Trans.
Geoscience and Remote Sens., 39:8-20
Fielding J, Lundgren P.R, Brgmann R, Funning G.J (2009) Shallow fault-zone dilatancy
recovery after the 2003 Bam earthquake in Iran, Nature, 458, 64-68
Frankel, A. et al., (1996). National Seismic-Hazard Maps: Documentation, Open-File Report
96-532, U.S. Geological Survey, Denver, Colorado.
Gumbel, E.J., (1958), Columbia University Press, New York
Hebden, James S. and Seth Stein, 2009, Time-dependent Seismic Hazard Maps for the
New Madrid Seismic Zone and Charleston, South Carolina, Areas Seismological
Research Letters Volume 80, Number 1 January/February 2009
Hoeven, A.G.A. van der., V. Mocanu, W. Spakman, M. Nutto, A. Nuckelt, L. Matenco, L.
Munteanu, C. Marcu, B.A.C. Ambrosius, 2005, Observation of present-day tectonic
motions in the Southeastern Carpathians: Results of the ISES/CRC-461 GPS
measurements, Earth and Planetary Science Letters 239 (2005) 177 184
Ionescu, C., A. Marmureanu, 2006, Vrancea Rapid Early warning system (REWS) for
Bucharest and industrial objectives-New technology for earthquake monitoring, , Acta
Geod.Geoph.Hung., Vol 41(3-4). pp.349-359
Kalustyan, S. , 1995, Lessons From Failures Of Concrete Dams On Rock Foundations,
Hydrotechnical Construction, Vol. 29, No. 2
Keys C. Preparing for Dam-failure flooding: the development of special emergency plans in
New South Wales, ANCOLD Bulletin, 90, 15-24, 1992
Kusky T, Ghulam A, Wang L, et al. (2010) Focusing Seismic Energy Along faults through
time-variable rupture modes: Wenchuan Earthquake, China. Journal of Earth Science, 21
(6): 910-922
Kwon, Hyun-Han, Young Moon Stoch, 2005, Improvement of overtopping risk evaluations
using probabilistic concepts for existing dams Environ Res Risk Assess (2006) 20: 223
237 DOI 10.1007/s00477-005-0017-2 Springer-Verlag

11/13

Lomax A. et al., 2011, Automatic picker developments and optimization: FilterPicker a

robust broadband picker for real-time seismic monitoring and earthquake early-warning,
Seism. Res. Lett., in press.
Marmuranu A., C. Cioflan, C. Ionescu, L.Elia, A.Zollo, S. Colombelli, C. Martino, 2012,
Towards an Integrated Regional Early Warning System For Romania - Vrancea
Earthquakes: Test and Performances, San Francisco, AGU 2012
Mrmureanu A., C. Ionescu, C.O. Cioflan, 2011, Advanced real-time acquisition of the
Vrancea earthquake early warning system, Soil Dynamics and Earthquake Engineering 31
doi 10.1016/j.soildyn.2010.10.002.
Marmureanu A., 2009, Rapid magnitude determination for Vrancea early warning system,
Romanian Journal of Physics, Volume 54, No.9-10;2009;
McGuire, R.K.(1976), "EQRIS K-Evaluation of Earthquake Risk to Sites, United States
Department of the Interior, USGS, Open File Report No. 76-67, 1976.
Mituaki Mizuno, Toshio Hirose, 2012, Instrumentation and Monitoring of Dams and
Reservoirs, Encyclopedia of Life Support Systems
Moldovan I. A., Constantin A. P., Popescu E., Placinta A. (2012) - Earthquake risk classes
for dams situated in the South-Western part of Romania (Danube, Olt, Jiu and Lotru
rivers), Romanian Report in Physics, Volume 64, Number 2, P. 591-608, 2012.
Moldovan, I.A. , A.S. Moldovan, C. Ionescu, IOANE - Infrasound Monitoring Network: First
Data, First Results, Romanian Journal Of Physics, ISSN 1221-146X, Volume 56,
Numbers 1-2, 2011
Moldovan, I.A. , A.S. Moldovan, C.G. Panaiotu, A.O. Placinta, Gh. Marmureanu, 2009, The
Geomagnetic Method On Precursory Phenomena Associated With 2004 Significant
Intermediate Vrancea Seismic Activity, Romanian Journal of Physics, Vol. 54, Nos. 12,
P. 249261, Bucharest, 2009
Moldovan, I.A. , A.O. Placinta, A.P. Constantin, A.S. Moldovan, C. Ionescu, The Correlation
Of Geomagnetic Anomalies Recorded At Muntele Rosu Seismic Observatory (Romania)
With Earthquakes Occurrences And Solar Magnetic Storms, Annals Of Geophysics,
55(1), p125-137, Doi:10.4401/Ag-5367, 2012
Moldovan, I.A.,
A.S. Moldovan, C. Ionescu, C.G. Panaiotu, MEMFIS - Multiple
Electromagnetic Field And Infrasound Monitoring Network , Romanian Journal Of Physics,
Vol. 55, Nos. 7-8, Bucharest, 2010
Moldovan, I.A., E. Popescu, A. Constantin, 2008, Probabilistic seismic hazard assessment in
Romania: application for crustal seismic active zones, Romanian Journal of Physics,
Vol.53, Nos. 3-4, 2008
Moroianu, Adrian 1984, Siguranta barajelor in regiuni seismice, Editura tehnica, 456pp
National Dam Safety Review Board Emergency Action Plan Workgroup Simplified
Inundation Maps for Emergency Action Plans, SIMS for EAPs, September 2009
Novozhenin,V.D. and V. I. Bronshtein, 1998, SEISMIC RISK AND MEASURES TO
IMPROVE THE EARTHQUAKE RESISTANCE OF RETAINING WATER-DEVELOPMENT
WORKS Hydrotechnical Construction, Vol. 32, No. i0, 0018-8220/98/3210-0602520.00
Q1999 Kluwer Academic/Plenum Publishers
Panza, G. F. , A. Peresan, A. Magrin, F. Vaccari, R. Sabadini, B. Crippa, A. M. Marotta, R.
Splendore, R. Barzaghi, A. Borghi, L. Cannizzaro, A. Amodio, S. Zoffoli, 2011, The SISMA
prototype system: integrating Geophysical Modeling and Earth Observation for timedependent seismic hazard assessment, Nat Hazards, DOI 10.1007/s11069-011-9981-7
Panza, G. F., K. Irikura, M. Kouteva, A. Peresan, Z. Wang, and R. Saragoni, 2011, Advanced
Seismic Hazard Assessment, Pure Appl. Geophys. 168, 19, Springer Basel AG,DOI
10.1007/s00024-010-0179-9
Paradisopoulou, P. M., E. E. Papadimitriou, V. G. Karakostas, T. Taymaz, A. Kilias, And S.
Yolsal, 2010, Seismic Hazard Evaluation in Western Turkey as Revealed by Stress
Transfer and Time-dependent Probability Calculations, Pure Appl. Geophys. 167, 1013
1048, 2010 Birkhauser / Springer Basel AG, DOI 10.1007/s00024-010-0085-1
Peresan, A., E. Zuccolo, F. Vaccari, A. Gorshkov, and G. F. Panza, 2011, Neo-Deterministic
Seismic Hazard and Pattern Recognition Techniques: Time-Dependent Scenarios for

12/13

North-Eastern Italy Pure Appl. Geophys. 168, 583607, Springer Basel AG, DOI
10.1007/s00024-010-0166-1
Priscu Radu, Adrian Popovici, Dan Stematiu, Lucian Ilie, Constantin Stere , 1980, Ingineria
seimica a marilor baraje, Editura Academia RSR
Reale D, Nitti D.O, Peduto D, Nutricato R, Bovenga F, Fornaro G (2011) Postseismic
Deformation Monitoring With the COSMO/SKYMED Constellation, IEEE Geoscience and
Remote Sensing Letters, PP(99):696-700
Safak, Erdal, Tamaz Chelidze, Arif Akhundov, Mehmet Salih Bayraktutan, 2011, Seismic
Hazard And Risk Assessment For Southern Caucasus - Eastern Turkey Energy Corridors,
SFP 983038, NATO Science For Peace Programme
Satriano et al. (2010) Real Time Evolutionary Earthquake Location For Seismic Early
Warning, Bull.Seism. Soc. Am., 98, 1482-1494.
SINGH, Mayshree , Andrzej KIJKO, and Leo van den BERG, 2011, Seismic Risk Ranking for
Large Dams in South Africa Acta Geophysica vol. 59, no. 1, Feb. 2011, pp. 72-90, DOI:
10.2478/s11600-0010-0044-3 2010 Institute of Geophysics, Polish Academy of
Sciences
Toma-Danila D., 2012, Real-Time Earthquake damage assessment and GIS analysis of two
vulnerable counties in the Vrancea Seismic Area, Romania; Environmental Engineering
and Management Journal, Vol. 11, No. 12, pp. 2265-2274
Toma-Danila D., 2013, Transport Network Vulnerability Assessment Methodology, Based on
the Cost-Distance Method and GIS Integration, Inteligent Systems for Crisis Management;
Springer Berlin Heidelberg, pp 199-213
Tosun, H., . Zorluer, A. Orhan, E. Seyrek, H. Sava, and M. Trkz (2007), Seismic hazard
and total risk analyses for large dams in Euphrates basin, Turkey, Eng. Geol. 89, 155-170,
DOI: 10.1016/j.enggeo.2006.10.003.
URS Corporation et al. (2002), Comprehensive Seismic Risk and Vulnerability Study for the
State of South Carolina. Report of the South Carolina Emergency Preparedness Division
(SCEPD) and HAZUS, CD-ROM.
Wang, Zhaoyin Peng Cui, Guo-an Yu,,Kang Zhang, 2012, Stability of landslide dams and
development of knickpoints Environ Earth Sci (2012) 65:10671080 DOI 10.1007/s12665010-0863-1 SPECIAL ISSUE
Wegmuller U, et al (2000) Monitoring of mining-induced surface deformation in the
Ruhrgebiet (Germany) with SAR interferometry, Proceedings IGARSS 2000
Wiemer, S. , M. Cocco, G. Gruenthal, I. Main, W. Marzocchi, M. Gerstenberger and D.
Schorlemmer, Towards an European Framework for Testing Earthquake Forecasts
Wright P, Stow R (1999) Detecting mining subsidence from space, Intern. J. of Remote
Sensing, 20(6): 1183-1188
Wyss, M., and Wiemer, S., 2000, Change in the probability for earthquakes in Southern
California due to the Landers magnitude 7.3 earthquake: Science, v. 290, p. 1334-1338.

*** Dam Safety Emergency Preparedness Plan Chalillo Hydroelectric Project Macal River,
Cayo District Belize Central America
*** Dams Sector Crisis Management Handbook, A Guide for Owners and Operators 2008
84pp US Dept of Homeland Security
***Guidelines for Developing Emergency Action Plans for Dams in TexasDam Safety Program
Critical Infrastructure DivisionTexas Commission on Environmental Quality GI-394
Revised March 2012
***Simplified Inundation Maps For Emergency Action Plans, National Dam Safety Review
Board Emergency Action Plan Workgroup, SIMS for EAPs, September 2009
***SISMA http://sisma.galileianplus.it/home
***Normativ pentru urmarirea comportarii constructiilor hidrotehnice, NP087/03. ISPH S.A.
05082/D1/3.03

13/13