CROMB - COMITETUL ROMÂN

AL MARILOR BARAJE

Ciocan Robert –Adrian,Ciolan Maximus-Mihai, Savu Paul,

Parlea Lucian-Teodor
Istoric CROMB

În 6 iulie 1928, reprezentanţii Elveţiei, Franţei, Italiei, Marii Britanii, Statelor Unite ale Americii și României la
Congresul Uniunii Internaţionale a Producătorilor şi Distribuitorilor de Energie Electrică au decis constituirea
Comisiei Internaţionale a Marilor Baraje (CIGB/ICOLD) pentru a aborda problema barajelor, având în vedere
dezvoltarea hidroenergiei.

Profesorul Constantin D. Buşilă a reprezentat România la acest congres și a contribuit la înființarea

"Comitetului Național Român al Marilor Baraje" (CROMB).

Legăturile dintre CROMB și ICOLD au fost păstrate până în anii 1930, când activitatea lor a fost întreruptă din
cauza celui de-al doilea război mondial.
Activitatea CROMB Între 1950 și 1980

În 1957, CROMB a solicitat reintrarea sa în ICOLD, iar această cerere a fost aprobată în cadrul Reuniunii ICOLD
din Istanbul. Acest pas a marcat o revenire importantă a României pe scena internațională în domeniul
barajelor.

Sub conducerea profesorului Cristea Mateescu, CROMB a fost activ în ICOLD, contribuind cu numeroase
rapoarte și comunicări la congresele internaționale ale organizației.

În anii următori, CROMB și-a menținut angajamentul în ICOLD, prezentând numeroase contribuții științifice și
întărinde legăturile cu comunitatea internațională de specialiști în domeniul barajelor.
Perioada 1980 – 1989. Izolarea

În intervalul 1980 – 1989, specialiștii români din domeniul barajelor au fost izolați de comunitatea științifică
internațională. Delegații români nu au mai participat la reuniunile ICOLD, iar CROMB a pierdut legăturile cu
organizația.

Cotizația la ICOLD nu a fost plătită din 1979, iar CROMB, deși unul dintre membrii fondatori ai organizației, nu
și-a achitat datoriile.

În 1983, s-a reușit să se plătească restanțele până în 1982, dar plățile către ICOLD au fost din nou întrerupte.

În 1987, CROMB a fost exclus din ICOLD din cauza neachitării datoriilor. Această perioadă a fost una de izolare
pentru specialiștii români în domeniul barajelor, iar legăturile cu comunitatea internațională au fost
întrerupte.
Evolutia barajelor si hidrocentralelor in Romania

În 1928, la infiintarea CROMB, România deținea doar trei baraje mici: Văliug, Râşca Mică și Sadu II, toate sub 30 de metri
în înălțime.

În contrast, în Europa existau 188 de baraje și în SUA 204 care depășeau 30 de metri înălțime.

Cele mai înalte baraje la nivel mondial în 1928 se aflau în Elveția (Schräh - 111m), Spania (Camarasa - 103m) și Norvegia
(Møllefossen - 100m).

Progresele în Energie Hidroelectrică în România:

Primele amenajări hidroelectrice au fost inițiate între 1888-1900, scurt timp după primele centrale hidroelectrice din
lume.

Centrala Hidroelectrică Grozăveşti de pe râul Dâmbovița a fost primul proiect industrial hidroelectric din România
(1888-1890).

Primele baraje semnificative în scop hidroenergetic au fost Văliug, Sadu II și Râşca Mică, construite între 1907-1909 pe
baza proiectelor lui Otto Incze din Aachen și a urmașilor săi.
Evolutia barajelor si hidrocentralelor in Romania

Între 1950 și 1990, au fost construite aproximativ 260 de baraje cu lacuri de acumulare utilizate în diverse
scopuri, însumând un volum total de aproximativ 11 miliarde metri cubi. De asemenea, au fost realizate 471
de kilometri de lucrări hidrotehnice pentru transportul apei, inclusiv derivații, aducțiuni, îndiguiri și
regularizări ale cursurilor de apă, acoperind aproximativ 11% din lungimea totală a râurilor din țară.

Cele mai notabile proiecte realizate in aceasta perioada sunt:

Izvorul Muntelui – Bicaz, Vidraru, Porţile de Fier I şi II, Vidra – Lotru, Gura Apelor, Poiana Uzului, Stânca –
Costeşti.

Acestă perioadă a adus recunoaștere la nivel internațional în ceea ce privește infrastructura hidrotehnică și
lucrările de construcție în România.
Barajul portile de fier
Evolutia barajelor si hidrocentralelor in Romania

Dupa 1989:

Schimbările majore care au avut loc în România după anul 1989 au avut un impact semnificativ asupra
dezvoltării barajelor. Bugetul statului a fost realocat, iar construcția de noi baraje cu investiții semnificative a
fost întreruptă. Patruzeci de proiecte de baraje, care au fost demarate înainte de 1989, au rămas
neterminate, iar foarte puține dintre ele au fost finalizate.
Managementul sigurantei barajelor

În anii 90, creșterea semnificativă a proiectelor hidrotehnice și hidroenergetice noi a dus la o scădere a
standardelor de calitate și, ca urmare, la o preocupare crescută pentru siguranța barajelor. Astfel, după
1990, a fost necesară o schimbare fundamentală în modul de abordare a siguranței barajelor. Aceasta a
condus la dezvoltarea unui cadru legal, inclusiv înființarea Comisiei Naționale pentru Siguranța Barajelor și a
altor Lucrări Hidrotehnice (prin Hotărârea de Guvern 419/1993), sub coordonarea Ministerului Apelor,
Pădurilor și Protecției Mediului, datorită eforturilor constante depuse de CROMB.

O serie de prevederi generale ale sistemului calității în construcții, reglementat de Legea nr. 10/1995, a fost
particularizata pentru proiectele de constructie ale barajelor în Legea apelor nr. 107/1996, iar dupa eforturi
de punere in aplicare ale acestor legi, în noiembrie 2000, Guvernul României emite Ordonanța de Urgență
nr. 244/2000 privind siguranța barajelor, aprobată prin Legea nr. 466/2001 (Legea siguranţei barajelor).
Managementul sigurantei barajelor
Urmarirea Comportarii barajelor
Rolul urmăririi în managementul siguranței constă în detectarea rapidă a evenimentelor neconvenționale,
ceea ce permite luarea măsurilor necesare pentru reducerea riscului. Procesarea și interpretarea datelor
colectate sunt esențiale în acest context.
Urmarirea comportarii barajelor
Dupa CROMB

În prezent, CROMB-ROCOLD continuă să fie activ în cadrul ICOLD, cu experți reprezentați în câteva dintre
cele mai semnificative Comitete Tehnice. Tinerii ingineri, afiliați la Forumul tinerilor ingineri ICOLD, preiau cu
entuziasm rolul de a continua dezvoltarea domeniului într-o perioadă în care interesul pentru baraje a
scăzut. Aceștia au responsabilitatea de a asigura siguranța și de a concepe noi proiecte de baraje și lucrări
hidrotehnice și hidroenergetice pentru a se adapta la schimbările climatice, care vor afecta, printre altele,
resursele naționale de apă.

Pe râurile din ţara noastră există, astăzi, 2.477 baraje şi lacuri de acumulare care pot acumula un volum
total de apă de cca. 15 miliarde mc. sau cca. 18,7 miliarde mc., dacă se includ şi amenajările
hidroenergetice de pe Dunăre, Porțile de Fier I şi II.
Ultimii ani CROMB - activitati

2009: Comemorarea împlinirii a 30 de ani de la dispariția profesorului Cristea Mateescu, în colaborare cu

UTCB, cu accent pe hidraulică și hidrotehnică.

2010: Găzduirea Simpozionului Național, discutând despre siguranța structurilor hidrotehnice și sistemele de
etanșare geosintetice cu sprijinul CARPI și UTCB.

2011: Desfășurarea unei adunări generale, cu realegerea profesorului Radu Sarghiuta în calitate de președinte
și a domnului Iulian Asman în calitate de secretar
Ultimii ani CROMB - activitati

2011 – 2014: Participarea la evenimentele ICOLD, abordând reabilitarea structurilor hidrotehnice și

organizarea unor simpozioane tematice.

2014: Încheierea mandatului profesorului Radu Sarghiuta, cu alegerea lui Altan Abdulamit ca președinte. Au
fost aleși și vicepreședinți, inclusiv doamnele Gabriela Dimu și Irinel Iacob, precum și domnii Ovidiu Gabor,
Mihai Cojocar și Marian Sterian.

2014 – 2015: Au fost cooptați patru membri colectivi noi, inclusiv ESZ Prahova, SC RUXPRO SRL, SC AQUA
PROCIF SRL și RayGates – România.