Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
n aceste rafinrii, din ieiul brut nclzit, se obinea kerosen i o fracie grea
de petrol i gudron. Kerosenul a fost un nlocuitor perfect i ieftin al uleiului de
balen utilizat pentru iluminat i a permis ca petrolul s fie vndut cu 20$ /baril.
n aceste zile de pionierat, benzina i alte produse de rafinare erau pur i
simplu aruncate, pentru c oamenii nu le-au folosit iniial, dar n 1892, transportul
a rezolvat aceast problem, deoarece ncepuse cererea de gasolin.
La nceputul anului 1860, petrolul se transporta pe rurile interioare n
butoaie de lemn, pe barje trase de cai. Acest lucru a fost periculos mult vreme, iar
conflictele de munc, de cele mai multe ori au perturbat traficul.
Transportul pe calea ferat a nsemnat o nou etap, dar conductele au fost o
soluie la aceast problem evident de transport.evi din font sau din fier forjat,
de diferite diametre, au fost folosite n jurul sondelor productoare de iei.
Figura nr. 2 Secventa din timpul constructiei conductei Pithole Creek, SUA
n alte zone din lume s-a dezvoltat primul sistem de conducte de transport de
3 oli i cu o lungime de10 km n 1878, la Baku, Azerbaidjan de ctre fraii Nobel,
conductele de petrol reducnd costurile de transport cu 95%.
Este interesant de observat c la conducta din Baku eava a fost importat
din Statele Unite, din cauza costului redus i a naltei caliti.
A urmat la nceputul secolului 20 construcia unor conducte magistrale, de
exemplu:
- n 1906 la Oklahoma, n Texas conducta cu o lungime de 472 mile (755 km) i cu
diametrul de 8 oli (200mm);
- similar au fost construite la Baku conducte de lungime mai mic, cu diametre de
la 8(80 mm) pana la 12 oli (350 mm);
1.
carbon C : 0,09% 0,16 %
2.
mangan Mn: 0,40% 0,80%
3.
4.
sulf S: maxim 0,045%
maxim 0,045%
S:
sulf
14950C
14000C
11480C
9120C
7270C
0
0,02
0,77
2,11
4,3
0,02
6,67
%C
Exemple:
3/8
1/2
3/4
1
11/4
11/2
2
21/2
3
4
5
6
Di (mm) Dn (inch)
203
253
305
353
402
502
600
8
10
12
14
16
20
24
3. Tratamente termice
Generaliti
Tratamentele termice reprezint o succesiune de operaii tehnologice care
constau din nclziri i rciri n condiii bine determinate, aplicate unor materiale
metalice n stare solid, cu scopul de a obine structuri optime, care s asigure
realizarea unor asociai de proprieti dorite.
Factorii principali care acioneaz n cursul unui proces de tratament termic
sunt temperatura i timpul. De aceea, toate tipurile de tratament termic pot fi
reprezentate n sistemul de coordonate temperatur timp.
n fucie de scopul urmrit, tratamentele se pot grupa astfel:
- tratamente termo-fizice sau tratamente termice propriu-zise: sunt
caracterizate prin modificri ale proprietilor fizice ale materialelor,
n urma variaiilor termice.
- tratamente
termo-fizice:
sunt
caracterizate
prin
modificarea
Temperatura [C]
275
250
150
aer liber
20
0
20'
5'
140'
Timp [min]
Figura
5. Curba de tratament termic.
4. Polietilena
Din punctul meu de vedere evile din oel ar trebui nlocuite cu cele din
polietilen, dar din pcate cnd conductele sunt montate suprateran nu putem folosi
cele din polietilen.
Polietilena se obine prin polimerizarea etilenei (CH 2= CH2). Este un
termoplastic semicristalin, cu domeniul temperaturilor de utilizare (domeniul n
care comportamentului materialului este similar celui de la temperatura ambiant):
-500C+600C.
Exist dou clase de polietilen:
- polietilen de nalt densitate (HDPE Hight Density Polyethylene)
obinut printr-un proces de polimerizare n soluie, ce are loc la
presiuni sczute
- polietilen de joas densitate (LDPE Low Density Polyethylene)
obinut prin polimerizare n stare de vapori la temperaturi i presiuni
ridicate
Proprietile polietilenei:
a. polietilen HDPE
- densitatea: 980 965 Kg/m3
- rezistena la rupere: 2238 x 106 N/m2
- modul de elasticitate: 0,421,4 x 109 N/m2
b. polietilen LDPE
- densitatea: 910 940 Kg/m3
- rezistena la rupere: 116 x 106 N/m2
- modul de elasticitate: 0,120,14 x 109 N/m2
AVANTAJE:
- are o rezisten la aciunea majoritii solvenilor i agenilor chimici.
- poate fi uor prelucrat
- nu e toxic
- cost foarte scazut;
- rezistenta buna la temperaturi joase;
- proprietati excelente de izolare electrica;
- absorbtie de apa foarte scazuta.
DEZAVANTAJE:
- rezistenta termica si mecanica relativ scazute
- predispus sa crape la solicitari;
- rigiditate mai scazuta decat polipropilena;
- coeficient ridicat de contractie in matrita;
- rezistenta UV scazuta;
- imposibila sudarea si imbinarea prin frecventa inalta;
Proprietati fizice.
Materialul prezinta rezistenta mecanica buna, rezistenta la temperatura, duritate a
suprafetei, proprietati dielectrice foarte bune.Absorbtia de apa este redusa.
Polietilena de inalta densitate se prezinta si in varianta armata cu fibra de sticla,
caz
in care rigiditatea, duritatea si rezistenta mecanica cresc.
Comportarea la ardere:
- se aprinde usor si arde dupa indepartarea flacarii;
- flacara este bleu cu margina galbena;
- nu are fum si formeaza picaturi care pot arde;
- miros de parafina (ceara arsa).
Proprietati chimice:
- stabil la acizi, baze, alcooli;
- stabilitate partiala la esteri, cetone, eteri, uleiuri si grasime;
- instabil la tetraclorura de carbon, benzina, carburanti, benzol.
Bibliografie:
- V.Deac Stiina materialelor
- T. Socaciu - Studiul materialelor, editura Universitatii Petru Maior,
Tg.Mure, 1999
- API 5L PSL 1
- NTPEE-2008 notificate CE_CR.
- SR EN 10208- 1
- STAS 404/2-87
- http://www.mase-plastice.ro
- www.otel.com
- www. magazinul-de-instalatii.ro