1

Secretele Chinei. Ascensiunea unei noi

superputeri mondiale
China este acum unul dintre principalii actori economici ai lumii.
Comunitii prezint in mod constant cifre menite s proiecteze imaginea unei
economii de succes. Dezvoltarea economic n China are loc sub conducerea
Partidului Comunist Chinez n baza planurilor cincinale. n urma tempourilor de
cretere ecomonic rapid, guvernul a hotrt s men!in creterea n "ulul #$% & pe
an. Cu a"utorul investi!iilor e'terne, din care apro'imativ #(& sunt investi!iile
chinezilor cu trai permanent peste hotare, conform planurilor PCC n )(1( economia
Chinei ar trebui s ntreac economia *+,.
Principala putere mondial a secolului -.- a fost /area 0ritanie. n secolul --,
rolul a revenit *tatelor +nite. 1a nceputul secolului --., cu o popula!ie de peste un
miliard de oameni i cea de$a doua economie ca mrime din lume, China este pe cale
s devin noua superputere.
China a ocupat ntotdeauna un loc de frunte n ierarhia marilor realizri umane $ de
la /arele 2id pn la inven!ia hrtiei i a prafului de puc, ea a avut o contribu!ie
istoric i cultural uria, fiind una dintre cele mai vechi civiliza!ii de pe planet. n
prezent, cu o impresionant dezvoltare economic i influen! sporit n afacerile
interna!ionale, China "oac un rol nou n lume.
3conomia este n plin nflorire n acest stat comunist, chiar n timp ce prima
genera!ie rezultat n urma politicii 4copilului unic4 a"unge la maturitate. 5apida
industrializare bazat pe resursele de crbune a provocat o poluare masiv, apte
dintre cele zece cele mai poluate orae din lume aflndu$se n China. Dar ce
relevan! au pentru noi toate aceste schimbri care se produc n China6 *ecretele
Chinei ofer o perspectiv fascinant asupra politicii, economiei i a organizrii
sociale a !rii, asupra culturii i a rela!iilor sale cu celelalte na!iuni.
REVOLUTIA CHINEZA
Perioada de ascensiune a economiei chineze ncepe odat cu instalarea la putere a
Partidului Comunist Chinez i proclamarea, la 1 octombrie 1%7%, a 5epublicii
Populare Chineze 85.P.C.9. n primii ani ai e'isten!ei sale, eforturile guvernului
5.P.C. se concentrau asupra restabilirii economiei distruse de luptele din timpul celui
de$al ..$lea 5zboi /ondial i a rzboiului civil din anii 1%7:$1%7%. , nceput
perioada transformrilor socialiste. , nceput s fie promovat reforma agrar, au
)
fost create primele cooperative agricole, pmntul
urma s fie redistribuit celor ;(( milioane de
!rani sraci. *$au introdus planuri cincinale de
dezvoltare a economiei na!ionale.
*uccesul economic era msurat prin gradul de
realizare sau supra$realizare a scopurilor de
produc!ie. n rezultat, calitatea i inova!ia au
trecut pe planul doi. <uvernul repartiza locurile
de munc, stabilea nivelul salariilor i al
pre!urilor, controla consumul personal al popula!iei, inclusiv ra!ia alimentar i alte
necesit!i curente.
=ransporturile i sfera comunal erau na!ionalizate. Ctre 1%>?, sectorul socialist
devenise dominant n economia !rii. 3conomia Chinei n aceast perioad avea un
caracter mi't@ proprietatea de stat dominant coe'ista cu cea particular.
1 octombrie 1%7% este data nasterii 5epublicii Populare Chineze, un stat condus de
un partid comunist puternic, cu patru milioane de membri, care la inceputul anilor
1%>( aveau sa se ridice la sase.
5eforma agrara, realizata in timpul revoltelor repetate impotriva proprietarilor de
pamant, redistribuie 7(& din terenurile cultivate la :(& din populatie. 3ste reforma
cea mai importanta, careia i se alatura stoparea inflatiei, lansarea reconstructiei
economice si edificarea unui stat in care legea si ordinea sa fie tot mai respectate.
Campaniile de masa, care combina intimidarea si persuasiunea, amenintarile si
condensul, presiunea la adeziunea voluntara si reprimarea celor care nu se
conformeaza, vizeaza strainii, contrarevolutionarii, viciile care ameninta partidul
8coruptia, risipa, birocratia9 si viciile caracteristice burgheziei 8furtul din avutul
stalului, evaziunea fiscala, coruptia9.
/odelul comunismului chinez il urmeaza numai in parte pe cel impus de +niunea
*ovietica.
*tructura economiei si prezenta unica si hegemonica a partidului comunist sunt
asemanatoare, dar atentia acordata lumii rurale si accentuarea formelor
voluntarismului, mobilizarea colectiva, indoctrinarea constanta evidentiaza tot mai
mult o forma de totalitarism marcata mai degraba de o pedagogie represiva, decat de
o intoleranta indiscriminata. .nsistenta asupra celor mai diverse forme de educatie
politica 8ritualuri de masa, obligatia la autocritica, controalele repetate9 e'ploateaza o
tendinta a confucianismului pentru a legitima puterea si structura ierarhica a
societatii, amestecand cultul conducatorului traditiei mar'ist$leniniste, cu e'altarea
acestuia, specifica traditiei chineze locale.
.ntegrarea Chinei populare in blocul sovietic este, pe de o parte, instrumentala
8a"utor tehnic si economic, scut militar protector in caz de atac direct sau indirect din
partea Accidentului9B pe de alta parte, aceasta se datoreaza uimitorului comun al
ideologiei comuniste. =ratatul de alianta si asistenta semnat in februarie 1%>(
garanteaza Chinei protectia in fata unor posibile atacuri americane sau "aponeze si
recunoaste +niunii *ovietice rolul de lider in lumea comunista.
;
Cateva luni mai tarziu, izbucnirea razboiului din Coreea va duce la o confruntare
directa a soldatilor chinezi cu cei americani, conflictul, initiat pe )> iunie 1%>( de
regimul comunist din Coreea de Cord, va duce la trimiterea trupelor AC+, care in
zece zile ii gonesc pe nord$coreeni dincolo de paralela ;# $ linia de demarcatie dintre
cele doua state coreene, stabilita de acordurile internationale de la sfarsitul celui de$al
Doilea 5azboi /ondial. Dar instaurarea unui regim comunist intr$un stat populat de
aproape sase sute de milioane de persoane nu poate sa nu afecteze echilibrul dintre
cele doua superputeri si caracteristicile specifice lagarului comunist.
CHINA MARELE SALT INAINTE -
COMUNELE POPULARE
n 1%># sunt create Comunele populare, care urmau sa constituie noua unitate
sociala a natiunii, o combinatie de munca si viata personala intr$o dimensiune
comunitara ce avea sa duca la disparitia ultimelor forme de proprietate privata. in
grandiosul proiect sunt implicate 1)( de milioane de familii de tarani, impartite $
alaturi de cele peste ?(( de mii de cooperative din care faceau parte aceleasi familii $
in douazeci de mii de comune. ,ceasta politica a /arelui *alt va fi numita astfel
intrucat se prevedea parcurgerea in cativa ani a unei evolutii economice si sociale
considerate imposibila pe termen scurt. 5ezultatele sunt, de altfel, destul de
dezamagitoare, mai ales in sectorul productiei. ,sa cum se intamplase si in +5** cu
colectivizarea fortata, productivitatea taranilor pare sa scada vertiginos cand le este
abolita complet autonomia, chiar si partiala si limitata, de care se bucurau inainte.
Politica /arelui *alt continua totusi@ structurile comunitare 8educatia copiilor,
bucatariile colective, baile comune9 modifica organizarea familiilor, in timp ce peste
doua sute de milioane de tarani sunt implicati in militia populara, instrument de
militarizare a tarii si de autocontrol al comunelor asupra propriilor membri.
Cu toti liderii impartasesc ideea lui /ao, conform careia Comunele constituie o
institutie specifica tranzitiei de la societatea socialista la societatea comunistaB multi
lideri de comuna vor organiza productia pe baza micilor cooperative.
Pagubele colective sunt enorme@ in perioada 1%>%$1%:(, combinarea unor recolte
slabe cu noua organizare sociala va determina o foamete teribila, in timpul careia
apro'imativ douazeci de milioane de persoane mor de foame, din cauza bolilor
provocate de malnutritie sau a e'cesului de munca.
Comunele populare rurale reprezinta pilonul strategiei economice agrare in cadrul
politicii /arelui *alt. <ndit ca un proiect de provocare economica a Accidentului
/ao i$a propus lui Drusciov aceasta idee, in cadrul unei intalniri la /oscova, in 1%>?
care ar fi putut permite a"ungerea din urma si chiar depasirea nivelului /arii 0ritanii
intr$un termen de cincisprezece ani, sistemul comunelor este e'perimentat in
provincia Denan si, de aici, e'tins in toata tara.
7
1a farsitul anului 1%>#, %%& din familiile de tarani faceau parte dintr$o Comuna
populara. Pentru a pregati aceasta turnura strategica, se va intensifica persecutarea
taranilor instariti si vor fi eliminate toate cadrele locale de partid prea puternic atasate
de comunitatile taranestiB in acelasi timp, se itensifica miscarea pentru educatie
socialista si apro'imativ :( de milioane de cetateni anga"ati in constructia de
instalatii de irigare, necesare noii organizari a muncii campurilor.
Comuna devine unitatea sociala fundamentala a structurii economice chineze,
structura de baza care implica toate activitatile, de la cele agricole la cele industriale,
de la cele militare la cele educative. *e prevede ca fiecare Comuna sa cuprinda circa
doua mii de familii, dar nu se e'clude posibilitatea ca numarul acestora sa a"unga la
zece sau chiar douazeci de mii in unele comune. n realitate, media se va situa intre
opt si zece mii de familii, dar se va a"unge chiar si la comune cuprinzand saizeci si
cinci de mii de familii.
/icile proprietati private sunt eliminate,
gradinile familiilor suprimate, livezile, copacii,
casele, animalele si uneltele agricole sunt
declarate bunuri ale comunei, care detine si
monopolul asupra comertului si vanzarilor,
care nu se mai pot realiza individual.
+n egalitarism tot mai accentuat conduce la
repartizarea ratiilor de alimente in functie de nevoile individuale, si nu in functie de
munca depusa si de productia obtinuta, fiind create cantine populare si bai colective,
pentru a sustrage femeile de la muncile casnice, implicandu$le in productie. n multe
comune, barbatii si femeile traiesc separat, copiii sunt crescuti in camine si in
internate, si nu in sanul familiei, privita ca un obstacol in calea constructiei societatii
socialiste, a carei structura este tot mai puternic ierarhizata si militarizata.
Comunele devin structurile de baza ale organizatiei de conducere si treptele initiale
ale ierarhiei de partid. /unca in cadrul comunelor dura 1) ore pe zi, a"ungand adesea
la 1:$1# ore in perioada recoltelor. Pe langa instalatiile de irigare, milioane de
persoane au fost anga"ate in constructia furnalelor, chiar daca 7(& dintre acestea $
instalatii do irigare si furnale $ nu au putut fi folosite din cauza defectiunilor tehnice
sau a ineficientei.
3stimarile productiei, umflate si manipulate in 1%>#, au devenit mai realiste in anul
urmator, cand, in unele regiuni, au inceput miscari de revolta, ce au dus la sfarsitul
organizarii militarizate a muncii campului si revenirea la gradinile familiale si la
pietele satesti semilibere. Adata cu tragicul esec al /arelui *alt inainte, si
e'perimentul comunelor s$a indreptat catre un sfarsit si o renegare rapida.
Planurile cincinale
Primul plan cincinal, implementat ntre anii 1%>;$1%>#, a eviden!iat schimbrile ce
urmau s se produc n toate sectoarele economiei chineze, n particular a accentuat
e'pansiunea industriei grele.
>
<uvernul a creat sute de ntreprinderi mari industriale i ctre 1%># China avea de"a
o baz industrial solid.
n sectorul agricol, conducerea chinez a promovat politica de socializare e'cesiv.
*$au constituit aa numitele Ecomune mariF, gospodrii mari colective, n care erau
na!ionalizate nu numai pmntul i uneltele de munc, ci i micul inventar pe lng
casele oamenilor, psrile etc. n >) ((( de comune. Giecare comun era divizat n
1: brigzi de produc!ie, care la rndul lor se mai divizau n ? echipe de produc!ie a
cte 1(($)>( oameni fiecare. n asemenea condi!ii, nu era posibil de condus
e'perimente tiin!ifice n agricultur, de aplicat iriga!ia i drena"ul cu un grad nalt de
eficacitate. Holumul produc!iei agricole a crescut n primul cincinal, ns ntr$o
msur mai mic n compara!ie cu industria.
.ni!ial, autorii celui de$al doilea plan cincinal se bazau pe modelul celui precedent.
ns, la nceputul lui 1%>#, planul a fost revizuit la cererea liderului chinez /ao
2edong. ,cesta tindea s promoveze o politic de for!are a Econstruirii
socialismuluiF n China. /ao a accentuat
faptul c agricultura chinez nu
cretea la fel de rapid ca industria.
Planul revizuit urma s fie ndeplinit cu
a"utorul unei politici economice i
sociale care s asigure sporirea
producIiei agricole mpreun cu
men!inerea unei creteri industriale
nalte. Conducerea maoist dorea s
depeasc napoierea economic,
s transforme China, printr$un EsaltF, n !ar industrializat. ,stfel, politica lui /ao a
devenit cunoscut sub numele de E/arele saltF. n legtur cu ea, /ao afirma c este
Esuficient voin!a politic pentru a transforma economia ChineiF.
1a acea etap, China devenea un stat tot mai izola!ionist n politica sa e'tern i
unul din scopurile /arelui salt a fost de a asigura autarhia, independen!a economic
absolut a !rii. =rebuia asigurat o dezvoltare economic accelerat. Drept criteriu
de dezvoltare, a servit volumul produc!iei. ,stfel, a fost formulat sarcina de a
produce mai mult metal dect statele industrializate ale lumii. ,u fost construite mii
de cuptoare metalurgice, chiar i n localit!ile rurale. /ilioane de muncitori i !rani
au fost impui s abandoneze fabricile i terenurile pentru a lucra la furnale primitive.
n c!iva ani produc!ia total de o!el a Chinei a depit cantitatea produs n /area
0ritanie, ceea ce s$a fcut cu pre!ul unui dezechilibru masiv al dislocrii for!ei de
munc i a cantit!ii enorme de resurse irosite, inclusiv a avut loc o defriare masiv
a pdurilor n scopul ob!inerii combustibilului necesar. /etalul ob!inut era de calitate
inferioar i avea un domeniu restrns de utilizare.
Procesele n agricultur de asemenea erau afectate de o mul!ime de deficien!e. Dei
n 1%># s$a ob!inut o recolt bogat de cereale, marea ma"oritate a ei a fost trecut la
deeuri din cauza condi!iilor neadecvate de transportare i depozitare. /ai ru, aratul
adnc i practica semnrii grului chiar i n condi!ii nepotrivite pentru cultivarea
:
acestuia au cauzat daune ecologiei. 1ucrrile de irigare prost$e'ecutate, distrugerea
pdurilor, fne!elor, lacurilor a contribuit la producerea inunda!iilor catastrofice din
1%>% i 1%:(. Politica nechibzuit a /arelui salt, la care s$au adugat calamit!ile
naturale, a avut ca rezultat ; ani de foamete n care au murit peste )( milioane de
oameni.
n urma insucceselor economice ale /arelui salt i a foametei, China a lansat o
perioad de rea"ustare a economiei. Ctre 1%:>, produc!ia n mai multe domenii a
atins nivelul sfritului anilor J>(. Cincinalele al ;$lea i al 7$lea s$au nceput n 1%::
i 1%?1 respectiv. =otui, att produc!ia agricol, ct i cea industrial au fost afectate
negativ de aa$numita 5evolu!ie cultural 81%::$1%?:9, ini!iat de /ao 2edong, prin
care se urmrea Ere$educareaF societ!ii chineze i care, n cele din urm, a fost cauza
haosului social i putea duce la prbuirea economiei chineze.
Adat cu intrarea n cel de$al cincilea cincinal, n 1%?:, liderii chinezi au decis s
accelereze micarea nainte pe toate fronturile economice pentru a recupera pierderile
suferite n deceniul precedent. =otui, cele mai mari schimbri s$au produs n
economie dup ce Partidul Comunist Chinez, sub conducerea lui Deng -iaoping, a
adoptat n 1%?# obiectivele naIionale de modernizare a agriculturii, industriei,
aprrii, tiinIei i tehnologiei. Cincinalele ce au urmat erau orientate spre atingerea
acestor obiective.
Perioada reformelor i a deschiderii spre
economia de pia
Conducerea lui Deng -iaoping a contribuit la promovarea unui amplu program
reformator al societ!ii chineze. Din ini!iativa lui Deng -iaoping a fost luat cursul
spre constituirea unei economii mi'te, folosirea prghiilor de pia!, atragerea
capitalului strin.
Primele reforme ndreptate spre atingerea noilor obiective na!ionale i$au luat startul
n 1%?% n zonele rurale srace unde gospodriile comunale au fost nlocuite cu
sistemul gospodriilor individuale cu responsabilitate proprie. n cadrul acestui
sistem, gospodria individual prelucra terenuri separate aflate n proprietatea
colectivului economic. <ospodriile puteau realiza produc!ia pe pie!ele agricole la
orice pre! acceptat de cumprtori. n schimb, o cantitate anumit era vndut
colectivului la un pre! prestabilit. *istemul contractului i a responsabilit!ii a avut
succes deoarece ddea fermierilor un imbold de a reduce costurile de produc!ie i a
ridica productivitatea.
n primele etape cretererea economic s$a datorat agriculturii, care a fost scutit de
multe limitri impuse n epoca /ao. Partidul ncura"a produc!ia, manufactura la scar
larg. ,stfel n tar au aprut numeroase manufacturi, care creau un deficit de resurse
datorit utilizrii ira!ionale. .ntreprinderile de stat rmneau adesea falimentare. Ca
s fac fa! schimbrilor de structur, guvernul reformeaz sistemul educa!ional,
?
trimite studen!ii peste hotare, n special Kaponia i *+,, favorizeaz importul de
tehnologii. ,re loc dezvoltarea tehnologiilor informa!ionale, telecomunica!iilor,
biotehnologiilor, sectorului medical. n districtul Daidian, la nord de 0ei"ing a fost
creat *ilicon HalleL chinez. Dezvoltarea economic are i efecte secundare, n
zonele rurale, nivelul oma"ului depete
REVOLUTIA CULTURALA CHINEZA
5evolutia Culturala a fost cea mai deliranta perioada 4de stanga4 din China. Amorul
devenise o cale de avansare, lumea isi arata astfel pozitia revolutionaraB asa ca
masacrul 4inamicilor de clasa4 a fost e'trem de violent si brutal.
n zilele noastre PCC tinde sa omoare considerabil mai putin decat in trecut cand
omora milioane sau zeci de milioane. 3'ista doua motive importante care au
determinat acest lucru. Pe de o parte, Partidul a degenerat mintile chinezilor cu
natura sa de Partid, astfel incat oamenii sunt acum mult mai supusi si mai cinici. Pe
de alta parte, datorita coruptiei e'cesive si delapidarilor comise de oficiali PCC,
economia chineza a devenit o 4economie de transfuzie4, si depinde in mare masura
de capitalul strain pentru a$si sustine cresterea economica si stabilitatea sociala. PCC
isi aminteste bine sanctiunile economice ce au urmat dupa masacrul din Piata
=iananmen, si stie ca omorul fatis va avea ca rezultat o retragere a capitalului strain,
care i$ar pune in pericol regimul totalitar.
IDEOLOGIA OMORULUI IN PCC
PCC sustine ca este talentat si creativ in dezvoltarea mar'ism$leninism$ului, dar in
realitate PCC a dezvoltat creativ o rautate fara precedent in istorie si in intreaga
lume.
Goloseste ideologia comunista a unitatii sociale pentru a insela publicul si
intelectualii. Goloseste stiinta si tehnologia pentru a submina credinta si pentru a
promova ateismul total. Goloseste comunismul pentru a nega proprietatea privata si
foloseste teoria si practica lui 1enin de revolutie violenta pentru a conduce tara. n
acelasi timp, combina si a intareste si mai mult partea mai malefica a culturii chineze
$ cea care a deviat de la traditiile chineze.
PCC a inventat o intreaga teorie si un cadru de 4revolutie4 si 4revolutie continua4
sub dictatura proletariatuluiB a folosit acest sistem pentru a schimba societatea si
pentru a asigura dictatura Partidului.
=eoria sa are doua parti $ baza economica si suprastructura sub dictatura
proletariatului, in care baza economica determina suprastructura, iar suprastructura
actioneaza la randul sau asupra bazei economice. Pentru a intari suprastructura si mai
ales puterea Partidului, trebuie pornita revolutia, de la baza economica, ceea ce
implica@
#
a. omorarea proprietarilor de pamant, pentru a rezolva relatiile de productie la tara
b. omorarea industriasilor, pentru a rezolva relatiile de productie in orase.

PCC testeaz politicile inovatoare

Cifrele oficiale arat c in )((> doar 1;> de milioane de locuitori fceau parte din
grupa de varst cuprins intre ;( i ;> de ani. Pe msur ce acetia vor imbtrani,
rezerva de for! de munc va deveni o problem. Printre altele, va avea loc o erodare
a e'porturilor de competitivitate, ins tranzi!ia ar putea demonstra i capacitatea
inovativ a 0ei"ingului.
.mpactul pe care deficitul de muncitori l$ar putea avea asupra economiei este vizibil
acum in Kaponia, iar chinezii ar putea inv!a de la vecinii lor. Dup patru decenii de
cretere demografic i economic, i Kaponia era considerat un rival al *+, pentru
proeminen!a economic global. n schimb, in ultimele dou decenii economia
"aponez cunoate creteri economice minore si din cauza imbtranirii populatiei.
*ectorul financiar al Chinei se clatin pan aproape de colaps, infla!ia se
accelereaz, iar !ara se lovete repede de limitele produc!iei la costuri mici.
Evolutia economica a Chinei
Dezvoltarea Chinei este un fenomen firesc generat de trasaturile acestui popor cu o
istorie multimilenara. Cu toate acestea, pentru a a"unge ce este astazi, economia
chineza a parcurs un drum e'trem de sinuos.
Dupa 1%?:, fostul presedinte D3C< -.,A P.C< ,a hotarat ca China trebuie sa se
dezvolte din punct de vedere economic, din punct de vedere al importului si al
e'portului. *e dorea dezvoltarea in toate domeniile, dar mai ales obtinerea unei
Meconomii deschiseF. Datorita dezvoltarii el a dat permisiunea oraselor din sudul
Chinei si a celor cu iesire la mare, sa aiba o politica specifica, proprie. 5egiunile
economice speciale ale Chinei sunt @ *henzhen,
2huhai, *hantou, -iamen si Dainan.
.n anii %( ai secolului trecut, economia chineza a
trecut printr$o perioada de EsuprancalzireF care a generat
inflatie. <uvernului chinez i$au trebuit ; ani pentru
rezolvarea acestei probleme. Dar, la putin timp dupa aceea,
economia chineza a fost afectata de criza financiara ce
s$a produs n ,sia.
n acest conte't, China a adoptat masuri active si
eficiente, contracarnd cu succes repercusiunile crizei
asiatice asupra economiei nationale. /ai mult, China a
aplicat o politica de nedevalorizare a monedei nationale 5enmibi, a"utnd tarile din
,sia de 3st si *ud$3st sa depaseasca greutatile economice si "ucnd un rol important
n
%
stabilizarea economiei asiatice. ,ctiunile responsabile ale Chinei s$au bucurat de
aprecierea comunitatii internationale. .n )((), n conditiile n care economia
mondiala s$a aflat n recesiune, economia chineza a mentinut o crestere cu ?,;&.
Economia chinez n plin dezvoltare

n ultimii peste )( de ani, economia chinez a cunoscut o dezvoltare rapid. .n
aceast perioad , ritmul mediu de cretere a economiei chineze a depit %&, iar P.0
a crescut de circa # ori. 1a ora actual, China se situeaz pe locul al :$lea pe plan
mondial din punct de vedere al puterii economice..
.n domeniul comer!ului e'terior ,columul schimburilor comerciale ale Chinei din
anul )((1 a depit >(( de miliarde de dolari *+,, clasificndu$se tot pe locul al :$
lea , dup *tatele +nite, <ermania, Kaponia, GranIa i /area 0ritanie.
Cooperarea Chinei cu strintatea n plan economic i tehnologic a cunoscut o
evolu!ie ascendent. ,stfel, la sfritul anului trecut, China a aderat la Arganiza!ia
/ondial a Comer!ului. Pn n luna februarie, China a utilizat capital strin n
valoare de peste 7AAA de miliarde de dolari americani, ceea ce a situat$o pe locul al
)$lea n lume dup *tatele +nite.
Creterea economic a creat condi!iile necesare pentru mbunt!irea nivelului de
trai al popula!iei. Pn la sfritul anului )(((, circa un miliard ;AA de milioane de
oameni au nceput s duc o via! decent, P.0 pe cap de locuitor a"ungnd la #AA
de dolari americani. De men!ionat c , n decursul a )A de ani, guvernul chinez a
salvat )AA de milioane de oameni din situa!ia de srcie.
Cu toate c n ultimii )A de ani, economia chinez a nregistrat o dezvoltare
dinamic, ea a parcurs un drum e'trem de sinuos. .n anii %( ai secolului
trecut,economia chinez a trecut ptrintr$o perioad de EsupranclzireF care a generat
infla!ie. <uvernului chinez i$au trebuit ; ani pentru rezolvarea acestei probleme. Dar,
la pu!in timp dup aceea, economia chinez a fost afectat de criza financiar ce s$a
produs n ,sia.n acest conte't, China a adoptat msuri active i eficiente,
contracarnd cu succes repercusiunile crizei asiatice asupra economiei na!ionale. /ai
mult, China a aplicat o politic de nedevalorizare a monedei na!ionale 5enmibi,
a"utnd !rile din ,sia de 3st i *ud$3st s depeasc greut!ile economice i "ucnd
un rol important n stabilizarea economiei asiatice. ,c!iunile responsabile ale Chinei
s$au bucurat de aprecierea comunit!ii interna!ionale anul trecut, n condi!iile n care
economia mondial s$a aflat n recesiune,
economia chinez a men!inut o cretere cu
?,;& . .n ultimii ani, rezerva de valut a
Chinei a crescut n mod constant, a"ungnd
pn n luna aprilie la peste );A de
miliarde de dolari americani. ,stfel, China
se afl pe locul al )$lea n lume dup
Kaponia.
1(
Creterea sus!inut a economiei chineze a creat o baz solid pentru construc!ia
infrastructural i mbunt!irea nivelului de trai al popula!iei. *pre e'emplu,
hidrocentrala de la cele ; defileuri ale Gluviului Nangzi este un sistem hidroenergetic
avnd rolul de a preveni inunda!iile ,a produce enegie electric i a servi la navita!ie.
3ste de asemenea important pentru turism i protec!ia mediului. Cu o putere
instalat de 1#)(( de /O, hidrocentrala va produce anual dup intrarea sa n
func!iune #? de miliar de PQh, putnd alimenta cu un mare volum de curent electric
zonele de pe cursul mi"lociu i inferior al fluviului Nangzi. Pe de alt parte,
comple'ul hidroenergetic va constitui o surs de energie curat care va contribui
efectiv la reducerea polurii mediului. Conform planului ini!ial,hidrocentrala de la
cele ; defileuri va produce ncepnd de anul viitor curent electric, iar lucrrile de
construc!ie ale acesteia se vor termina pn n )((%.
5eformele economice ini!iate de Partidul Comunist Chinez in urm cu ;( de ani au
impus China drept una dintre marile puteri economice ale momentului. Presa din
intreaga lume vorbete de peste un deceniu despre 4miracolul economic chinez4.
=otodat, dup 4modelul suedez4, !rile in curs de dezvoltare au acum !i 4modelul
chinezesc4, cel al unei !ri centraliste i autoritare din punct de vedere politic, ins
semiliberale din punct de vedere economic.
Statutul Chinei in contextul actual
Dezvoltarea Chinei este un fenomen generat de trasaturile acestui popor cu o istorie
multimilenara.
n ultimii peste )( de ani, economia chineza a cunoscut o dezvoltare rapida. .n
aceasta perioada, ritmul mediu de crestere a economiei chineze a depasit %&, iar P.0
a crescut de circa # ori. 1a ora actuala, China a devenit a patra mare economie a
lumii, devansnd /area 0ritanie n functie de produsul national brut, se arata ntr$un
raport al 0ancii /ondiale 80./.9. Produsul national brut al Chinei a fost evaluat la
).):;,#)> miliarde dolari n )((>, depasind cu %7 de milioane, echivalentul a
(,((7&, nivelul consemnat de /area 0ritanie, potrivit celor mai recente estimari ale
0ancii /ondiale.
n realizarea clasamentului, 0anca /ondiala a luat n considerare produsul national
brut al fiecarei tari, e'primat n dolari americani, iar metoda de calcul implementata,
numita 4,tlas4, presupune utilizarea unei medii pe ultimii trei ani a ratelor de
schimb, care permite e'cluderea fluctuatilor valutare.
*tatele +nite, Kaponia si <ermania ocupa, primele trei pozitii ale clasamentului, n
timp ce /area 0ritanie a cobort pe locul cinci. ,stfel, produsul national brut
nregistrat de *tatele +nite a atins 1).%:%,>:1 miliarde dolari, cel consemnat de
Kaponia s$a ridicat la 7.%##,)(% miliarde dolari, iar produsul national brut al
<ermaniei s$a plasat la ).#>),;;? miliarde dolari.
11
Reformele, dependente de demografie
*chimbrile demografice ar putea for!a autorit!ile comuniste s ini!ieze noi
reforme economice. n ultimii ;( de ani, configura!ia demografic a Chinei a fost
unul dintre principalii alia!i ai creterii economice. ,nalitii sunt astzi de acord cu
faptul c 4miracolul4 economic s$a datorat in primul rand boom$ului popula!iei.
Curand ins, demografia nu va mai acIiona ca un aliat, ci chiar ca un duman al
economiei chineze.
n primii )( de ani de reforme economice, China era o !ar slab capitalizat. n acest
mediu, principalul merit al creterii economice l$a avut clasa de "os. Chiar i acum,
principalul element care atrage investitorii in China este for!a de munc ieftin.
Decizia Partidului Comunist Chinez de a rspunde presiunii demografice, in 1%?%
prin politica 4copilului unic4 ar putea avea astzi un efect dramatic asupra intregii
economii.
Sfaritul iluziilor
=imp de aproape dou decenii, pia!a muncii a fost invadat de grupuri imense de
muncitori. Cotidianul chinez de limb englez, care apare la 0ei"ing, 4PeopleRs DailL
Anline4, sus!ine c pia!a muncii urban primea, in medie, peste un milion de
muncitori anual. *itua!ia se schimb ins radical.
Conform unor cifre oficiale furnizate de ,cademia Chinez de tiinIe *ociale,
surplusul de pe pia!a muncii va disprea incepand cu )((%. Pe termen lung, efectele
vor fi devastatoare pentru c va aprea presiunea unei mai mari eficacit!i in
folosirea for!ei de munc.
Gostul lider, Deng -iaoping, a pus bazele conceptului 4o 4/iracolul4 se oprete la
limita oraelor
A alt problem cu care a inceput de"a s se confrunte economia chinez, dar care
se va adanci in viitor, este numrul tot mai mare al pensionarilor.
,stfel, la sfarsitul anului )((:, in China e'istau peste 1>( de milioane de persoane
cu varste de peste :( de ani, comparativ cu *tatele +nite, unde e'ist sub >( de
milioane de persoane in aceast grup de varst. Propor!ia in 5epublica Popular
Chinez este, evident, mai mic, ins in numere
absolute, conteaz suma alocat pl!ii pensiilor.
*itua!ia este cu atat mai ingri"ortoare cu cat din
#(( de milioane de persoane care triesc in
mediul rural, doar >> de milioane contribuie la
fondul de pensii. ,fluen!a de muncitori din
spa!iul urban se datoreaz i surplusului de
pe pia!a muncii din mediul rural. ,cesta din
1)
urm continu s fie e'trem de srac i inc in cutarea unei balan!e. n lipsa unui
precedent istoric de diri"are a fondurilor dinspre mediul rural spre cel urban, lumea
satelor ar putea stagna in continuare, iar venitul acestei popula!ii ar putea rmane
insignifiant. ,stfel, miracolul economic chinez s$ar opri in cel mai bun caz la limita
aezrilor urbane.
Criza apei potabile
China se confrunt cu o criz atipic statelor asiatice, cea a apei potabile. <he!arii de
pe varfurile mun!ilor DimalaLa se topesc, in iarna trecut nivelul fluviului Nangtze a
fost cel mai sczut din 1#::, de cand se fac msurtorile, iar fluviul <alben este la un
nivel de apro'imativ zece procente in compara!ie cu 1%?(. n tot acest timp, cererea
este din ce in ce mai mare, odat cu creterea demografic i cu urbanizarea !rii.
1ipsa apei afecteaz ins economia i pe termen scurt. ,stfel, ma"oritatea
hidrocentralelor func!ioneaz mult sub capacit!i din cauza lipsei apei.
Unde va fi China peste inc 30 de ani
3conomia chineza continua sa se dezvolte, pentru al patrulea trimestru consecutiv,
anunta 0loomberg, care subliniaza ca acest lucru poate contrabalansa impactul pe
care il poate avea, la nivel global, pierderea de ritm sau recesiunea economiei
americane.
Potrivit biroului national de statistica de la 0ei"ing, produsul intern brut al Chinei a
crescut cu 11,)&, in trimestrul patru al lui )((?, in scadere cu (,;&, fata de cel
anterior.
.nflatia, care a cunoscut un ritm de crestere semnificativ in cea de a doua parte a
anului trecut, conducand, la un moment dat, la o ma"orare de 1#& a preturilor la
alimentele de baza, atingand, in noiembrie, valoarea ma'ima a ultimilor 11 ani, de
:,%&, a fost MinghetataF, in ultima luna a anului, la o valoare cu o,7 mai mica $ o
cifra, totusi, dubla fata de tinta propusa de banca centrala chineza.
Cei mai multi dintre analistii pietei internationale considera ca, in conditiile in care
economia americana se confrunta cu din ce in ce mai multe MspasmeF, determinate de
o volatilitate crescuta a pietei financiare si o accentuare a fragilitatii sistemului
bancar, China va fi principalul contribuabil la cresterea economica globala in )((#.
MDaca si economia chineza si$ar incetini ritmul de crestere, la fel ca si cea
americana, greutatea care ar apasa asupra celei globale ar fi dublaF, considera, in
legatura cu acest subiect, Oang Sing, economist$sef al unitatii /organ *tanleL din
China.
=otusi, economia chineza se afla in delicatul punct de a se confrunta atat cu riscul
unei cresteri, cat si al unei descresteri. 3conomia inca se confrunta cu probleme
semnificative, incluzand aici posibilitatea unei MsupraincalziriF, ca urmare atat a unei
1;
cresteri necontrolate, cat si a unei MdiluariF datorate accelerarii inflatiei, se arata,
astfel, in comunicatul biroului de statistica de la 0ei"ing.
China a crescut, anul trecut, de sase ori dobanda de referinta si a decis cresterea
rezervelor obligatorii ale bancilor comericale la )(&, pentru a nu permite ca uriasele
flu'uri de lichiditati, generate de surplusul comercial al 0ei"ingului, sa intre in
economie pentru a hrani inflatia.
Principala problem pe care i$o pun ins analistii economici este unde va fi China
peste inc ;( de ani. Dac pan de curand se estima c in trei$patru decenii economia
Chinei ar putea s o depeasc pe cea a *tatelor +nite, ultimele cifre nu mai sunt la
fel de optimiste.
4*ectorul financiar al Chinei se clatin pan aproape de colaps, infla!ia se
accelereaz, iar !ara se lovete repede de limitele produc!iei la costuri mici. 1ipsa de
energie i ap este acut. Degradarea mediului escaladeaz intr$o problem politic
serioas. =ensiunile politice dintre guvernul central i cele regionale se intensific4,
este tabloul surprins de e'pertul american David Grum, in ultimul numr al 4Goreign
PolicL4.
5spunsul la intrebarea unde va fi economia chinez peste ;( de ani s$ar putea afla
in 4viitorul reformelor economice, ce nu arat deloc promiItor4, dup cum afirm
e'pertul DereP *cissors, in articolul 4Aameni, creTtere economic Ti reform@ Hiitorul
nesigur al Chinei4, publicat de Centrul de *tudii ,siatice de la Oashington.
O REPUBLICA POPULARA,BASTION AL
CAPITALISMULUI ASIATIC
Consumul industrial,cresterea veniturilor si schimbarea traditiilor de consum fac din
China motorul schimbarii configuratiei pietei mondiale. .n goana sa dupa resurse,ea
trage dupa sine economiile regiunilor din care se aprovizioneaza.Cu doar un deceniu
in urma, China era e'portator net de petrol. ,cum este cel de$al treilea e'portator
mondial,dupa *+, si Kaponia. 3conomia inghite anual :(( milioane tone de petrol,
cele mai importante cantitati 8:(&9 importandu$le din Arientul /i"lociu.
A alta imagine@ moda localurilor de tip american,aparute in toate marile orase,a dus
la e'plozia consumurilor preparatelor din carne de vita,produse fara nici o cautare
acum 1( ani de zile,in voga astazi. Castigatoare de pe urma schimburilor obiceiurilor
de consum alimentar al sutelor de milioane de chinezi din zonele urbane sunt Canada
si *+,,piete de pe care China va importa ;>( mii tone carne de vita in urmatorul
deceniu.
Plantatiile de cauciuc din sudul =hailandei acopera cererea de anvelope a industriei
chineze de automobile,al carui ritm anual de crestere este de ?>&. Producatorii de
otel din Kaponia si Coreea de *ud prospera de pe urma celui mai important
client,China. Gabricile de componete electronice din =aiQan si /alaLesia e'porta in
China circa %(& din ceea ce produc. .ar daca pentru Kaponia,*+, sau 3uropa,China
17
este perceputa ca pericol,prin prisma e'porturi$ lor sale anuale de ;1; miliarde
dolari,tarile din ,sia de *ud$3st au o perceptie diametral opusa.China este cel mai
serios cumparator de materii prime din regiune, in )((; a cheltuit 71; miliade dolari,
bani care au revigorat economiile =hailandei, =aiQanului si /alaLesiei. Pentru ele
problema nu este deficitul commercial in relatia cu China,ci capacitatea de a face fata
cererii ei de materii prime.
Politica de reconstructie a economiei chineze a implementat multiple facilitati
fiscale care nu au intarziat sa atraga masiv investitiile straine in China. Prin acest
procedeu, China a reusit sa atraga mariile companii transnationale ale lumii, care si$
au stabilit sediul central la poalele /arelui 2id. .n topul e'portatorilor din intreaga
lume,China a a"uns sa ocupe locul intai,urmata de *+, si Coreea,7;& din totalul
e'porturilor sale fiind rezultate din productia transnationalelor. .ndustria te'tile din
intreaga lume a fost practic sfasaiata de industria te'tila chineza.Cume de marca,gen
Gratelli Piacenza8cu o istorie de )?( de ani in .talia9, si$au mutat sediul in China,
acelasi lucru intamplandu$se si cu celebrul creator de moda 3rmeneglido 2egna.
*+,, Kaponia, Coreea de *ud, *ingapore si Ginlanda au dat tonul investitiilor
straine in economia chineza,aducand,in )((;,71 de miliarde de dolari in tehnologie si
fonduri. *amsung. .0/,
CoPia, /otorola au deschis in
China cel mai mare numar de
filiale din lume. Gara indoiala
apetitul lor investitional a fost
si este determinat de avanta"ele
ce vin la pachet cu marimea si
crestera pietei interne
chineze,cu surplusul de forta de
munca,cu lanturile de furnizori
e'trem de bine organizate si, nu
in ultimul rand,cu oferta
generoasa a guvernului chinez in materie de facilitati fiscale.
Gorta de munca este disciplinata,produce mult si costa putin.+n muncitor calificat
este platit cu 7; euro pe luna. *tudiile superioare ii costa pe anga"atori ceva mai
mult,circa 1(( euro lunar. 3ste salariu mediu brut lunar al unui inginer, architect sau
medic. De$a dreptul modest,chiar si in comparativ cu statele centrale si est
europene. *alariul mediu brut lunar al unui polonez este de >7? euro lunar,al unui
sloven de 11(( euro lunar. Pana si romanii se pot considera mai avuti cu 1#( euro pe
luna.
,laturi de forta de munca,regimul fiscal este cel de$al doilea punct de atractie
pentru capitalul strain.Companiile straine platesc impozite de pana la )?&,cu :& mai
mici decat cele locale,si se bucura de reduceri si scutiri fiscale daca isi localizeaza
productia intr$una din cele sase zone economice speciale sau in una din cele 17 zone
libere. Cota de impozitare a companiilor care$si deschid capacitati de productie in
aceste zone este de 1>&.
1>
Cu in cele din urma,conteaza si legile aspre care sanctioneaza evaziunea fiscala si
coruptia functionarilor publici chinezi. Pentru frauda fiscala sau 4spaga4 in valoare
de )>(( euro, pedeapsa legala este de neconceput pentru lume occidentala,)( ani
inchisoare.
,derarea Chinei la Arganizatia /ondiala a Comertului ,in )((1,a impus schimbarea
politicii de atragere a investitorilor straini. Pentru ca legiile A/C interzic
discriminarea fiscala intre companiile nationale si cele straine, guvernul chinez este
nevoit sa reformeze codul fiscal in vigoare,actionand in doua directii. Prima consta in
unificarea cotelor de impozitare la )7&$)?& pentru toate companiile de pe piata,
indiferent de originea capitalului. Cea de$a doua se refera la ta'a pe valoarea
adaugata. .n prezent este de 1?& si se plateste de catre toate companiile
producatoare. Coul cod fiscal va stabili posibilitatea unor deduceri substantiale ale
=H, pentru impozitele de echipamente ale companiilor din industria
chimica,metalurgica, .=, constructii de nave si automobile.
Prin aceasta reforma,guvernul de la 0ei"ing incearca sa impuste doi iepuri dintr$un
foc@ impacarea A/C$ului si stimularea capitalului,indiferent de provenienta.Coul
cod fiscal va fi definitivat in urmatorii doi ani de zile,iar implementarea sa va lua
sfarsit in )(1(.
Obtinerea statutului de putere nucleara
/arii actori economici care au ramas in scena la ora actuala pe piata mondiala sunt
putini@ mariile corporatii transnationale,pe de o parte,3uropa,Kaponia,China,*+,,pe
de alta parte.5usia e doar o problema,nu si un mare actor economic.Previziunile G/.
indica si pentru acest an drept supraputere economica *+,..n acelasi timp P.0$ul
Chinei a crescut in )((; cu %,1& comparative cu anul anterior,a"ugand la 17((
miliarde de dolari.,ceasta este cea mai mare crestere din 1%%?,in ciuda epidemiei de
pneumonie atipica de la inceputul anului. problema militara sau cea referitoare la
arme nucleare sau cuceriri spatiale. Putere nucleara a Chinei este recunoscuta acum
prin e'istenta celor )( de rachete nucleare intercontinentale si cele : submarine
nucleare. ,rmata Chinei este cea mai mare din lume,cu ),> milioane de soldati la
care se mai adauga 1,; milioane personal paramilaitar care alcatuiesc fortele
politienesti./ai nou China a solicitat chiar aderarea oficiala la grupul tarilor
e'portatoare de materiale nucleare.Programele de cercetare,recenta unificare cu +3
pentru lansarea de sateliti artificiali sunt alte cateva aspecte care spun multe despre
ambitiile Chinei in mai largul conte't mondial.
Pentru a contrataca e'pansiunea Chinei,*+, incearca permanent diverse tehnici de
limitare,de la cele de natura pur economica,la cele care tin de inarmare si de apararea
drepturilor omului.

Romania alearga dupa trenul chinez
1:
+na din pietele traditonale ale 5omaniei inainte de #%,China a reinceput sa suscite
interesul guvernantilor romani.+ltima vizita a premierului ,drian Castase in
China,dovedeste din plin acest lucru.Constient de e'pansiunea economica a Chinei la
nivel mondial,3'ecutivul de la 0ucuresti se gandeste la o incalzire a relatiilor
comerciale dintre cele doua state,incalzire din care 5omania ar trebui sa se aleaga cu
un volum mai mare de investitii straine chineze in drumuri sau modernizari de
hidrocenatale,dar si in crsterea volumului e'porturilor romanesti in aceasta tara si in
dezvoltarea turismului romanesc pe 4baza chineze4./ai mult Castase se arata
optimist si in privinta rezolvarii spinoase a privatizarilor romanesti cu a"utorul
investitilor chineze.
,utoritatile romane preconizeaza ma"orarea volumului comertului dintre
cele doua tari,in )((7, la 1,> miliarde dolari.
Ce se astepta 5omania sa castige de pe urma Chinei@
UConstructia autostrazii pe centura 0ucurestiului si a autostrazii Ploiesti$.asi$*culeniB
UParticiparea la proiectele de pregatire a Kocurilor Alimpice de la 0ei"ing din )((#B
UPregatirea proiectelor de instalatii de la e'pozitia mondiala de la *hanghai din )(1(B
U .nfiintarea unei reprezentante a 0ancii Chineze la 0ucuresti
U 5omania sa asigure asistenta tehnica,echipamente de PnoQ$hoQ pentru diferite
proiecte energetice in China

Republica chinez
*unt >% de ani de transformari importante, de reforme structurale severe, care
creeaza premisele transformarii Chinei in principala economie a lumii. +n sistem si o
economie care au uimit lumea. Oang -uanVing, consilier economic si comercial al
,mbasadei 5epublicii Populare Chineze la 0ucuresti, a declarat ca@ 43conomia de
piata a fost cea care a permis ritmul inalt de dezvoltare, afirmarea potentialului
economic al Chinei, politica ei de deschidere spre e'terior si de reforma in interior,
astfel incat mecanismul de piata sa se afirme in toate domeniile vietii noastre
sociale4.
.n ultimele ; decenii, P.0$ul Chinei a crescut cu apro'imativ 1(& pe an, facand tara
sa fie printre primele patru economii ale lumii, dupa *+,, Kaponia si <ermania.
.n )((1, China a devenit membra A/C 8Arganizatia /ondiala a Comertului9 si in
acelasi an a primit invitatia de a organiza Kocurile Alimpice din )((#. Dupa ;( de ani
de dezvoltare, China, cu o populatie de 1,; miliarde, a devenit unul dintre cei mai
mari dezvoltatori.Cea mai mare comunitate chineza din sud$estul 3uropei se afla in
5omania.
De mai bine de o "umatate de secol, intre 5omania si China e'ista relatii
diplomatice, economice si culturale. 1egatura dintre cele doua popoare se bazeaza pe
o prietenie traditionala, care a devenit de$a lungul timpului temelia dezvoltarii unor
relatii comerciale puternice intre oamenii de afaceri romani si chinezi. ,sa se face ca
in 5omania e'ista in prezent cea mai mare comunitate chineza din sud$estul 3uropei.
1?
Ciro .nvestment <roup este promotorul relatiilor
comerciale romano$chineze, asigurand conditiile unor
colaborari cat mai trainice si pentru viitor. .n urma cu
peste 1> ani a inceput o fructuoasa colaborare cu
reprezentantii comunitatii chineze din 5omania, prin
deschiderea in imediata apropiere a 0ucurestiului a
celui mai important centru comercial Ciro =rade
Center.
.ncepand cu anul )((;, zona comerciala s$a e'tins
si s$a modernizat prin construirea zonei comerciale
Dragonul 5osu, cea mai mare zona de acest fel din
+niunea 3uropeana. ,nul )((> reprezinta startul proiectului ChinatoQn 5omania.
ChinatoQn 5omania este o investitie de peste 1(( de milioane de euro, cuprinzand o
zona rezidentiala, denumita China =oQers, o zona de afaceri $ China 0usiness Center
si zona comerciala Dragonul 5osu. ChinatoQn 5omania va deveni, astfel, nucleul
celei mai mari comunitati chineze din sud$estul 3uropei, investitia intinzandu$se pe o
suprafata de apro'imativ #( hectare.
Potrivit datelor e'istente, in 5omania sunt inregistrate %.((( de companii cu capital
chinez, fapt ce plaseaza China pe locul 1: in clasamentul investitiilor straine. Cele
mai importante companii care activeaza in 5omania sunt@ 1otus
ClothingWProduction Co., /ecoopfin Co. 1td, *ino 3nterprises, <old Denton
.nternational, *inoroma .ndustrL, 1oiame', GWK .ndustrL <roup, 1oLalucP 5omania,
=aishan =e'tiles =rading Co, 1ucP .nternational =rading. =imp de 1: zile pe
parcursul KA, China a fost centrul lumiiPentru cei mai multi oameni, Alimpiada de la
0ei"ing este de neuitat. .ntotdeauna ei isi vor aminti de cei care au castigat medalii
pentru prima oara pentru tara din care fac parte. De asemenea, chinezii nu vor uita
niciodata recordul de >1 de medalii de aur, obtinut in cele 1: zile ale Alimpiadei.
.n plus, Kocurile Alimpice de la 0ei"ing au oferit tarii o mai mare cooperare
internationala si mai multi investitori.
4.n timpul Kocurilor, lumea a invatat mult despre China, iar China a invatat mult
despre intreaga lume4, a declarat 5ogge in discursul de deschidere al ceremoniei.
3conomia tarii se dezvolta in mare vitezaCa si celelalte sectoare ale economiei
chineze, cel bancar se dezvolta in mare viteza. /a Delun, viceguvernator al 0ancii
Centrale a Chinei, a anuntat la inceputul anului ca in circulatie in China e'ista 1,7?
miliarde de carduri bancare, carti de credit sau simple carduri de debit. .n acest caz,
in China e'ista mai multe carduri decat locuitori, in conditiile in care tara are circa
1,; miliarde de locuitori. De asemenea, sectorul creditelor continua sa se dezvolte
rapid, fara ca tara sa para a fi afectata de criza care loveste sectorul financiar in alte
parti ale lumii.
3conomia tarii a crescut cu 1(,7&, a"ungand la 1;,: trilioane dolari in prima
"umatate a acestui an, cu 1,#& mai putin decat in aceeasi perioada a anului trecut.
.ncetinirea P.0$ului a fost de (,;& fata de media ultimilor ;( de ani.
1#
43conomia nationala are acum o traiectorie regulata4, a declarat Gan <ang, un
membru al Comitetului de Politica /onetara din cadrul 0ancii Centrale 80anP of
China9, adaugand ca 4pentru perioada ce urmeaza trebuie asigurat faptul ca cresterea
economica va deveni una dintre principalele obligatii ale Chinei4.+niunea <enerala a
.ndustriasilor din 5omania detine un rol decisiv in promovarea schimburilor
comerciale dintre 5omania si China. ,nual, la invitatia presedintelui +<.5, <eorge
Constantin Paunescu, sosesc in 5omania delegatii ale asociatiilor de afaceri si ale
marilor companii chineze. De asemenea, +<.5 organizeaza dezbateri pentru
identificarea solutiilor de colaborare intre oamenii de afaceri romani si chinezi,
precum si pentru lansarea unor proiecte comune de investitii. Domeniile prioritare de
interes pentru partenerii chinezi sunt lucrarile de infrastructura, sectorul imobiliar,
productia de componente. .n plus, partenerii chinezi recepteaza 5omania ca pe un
punct strategic al flu'urilor comerciale spre +niunea 3uropeana.
De cativa ani asa zisul M/iracol chinezF este la ordinea zilei in sectiunea economica
a mass$media din toata lumea. Peste tot intilnim articole despre MCea mai rapida
crestere economica din ,siaF sau MChinaX depaseste /area 0ritanie ca a patra
economie pe globF, articole care descriu China ca o pasare Phoeni' ce se ridica din
cenusa sistemului maoist pentru a deveni o noua provocare globala.
0ibliografie@
www.standard.ro
www.wikipedia.org
ZIARUL CAPITAL,NR 11 DIN 11.03.200
R!"I#TA LU$!A,NR %
&&&.C'INA(NLIN!.C($
www.re)erat.ro
www.*+inae,-ass..org
1%