BARAJUL

HOOVER

Barajul Hoover, cunoscut anterior sub numele de Boulder Dam, este un baraj gravitational n arc, realizat din beton armat ,nchiznd defileul Black Canyon al fluviului Colorado River, la grania dintre statele Arizona i Nevada ale Statelor Unite ale Americii. Construcia barajului Boulder, numit ulterior barajul Hoover dup cel de-al 31-lea presedinte lea american Herbert Hoover, a nceput n anul 1931 i a durat 5 ani, pn n anul 1936, n timpul perioadei cunoscut ca Marea depresiune economic. Construcia barajului a fost rezultatul unui masiv efort federal i local i a costat viaa a peste o sut de oameni.

Avnd o lungime de 379 metri i o nlime de 221 metri, barajul Hoover a fost timp de 22 de ani cel mai nalt baraj din lume. Pe marginea sa superioar exist o osea cu o lime 5 m, care unete Arizona i Nevada, respectiv cele dou coaste ale oceanelor Atlantic i Pacific, ntre San Francisco iNew York. n regiunea cea mai uscat i cu clima cea mai torid din Statele Unite ale Americii, din nordul deertului Sonora i sudul deertului Mojave, barajul Hoover asigur apa pentru milioane de oameni. Construcia barajului a dus la formarea lacului de acumulare Mead, care este unul dintre cele mai mari lacuri artificiale din lume. eful executiv al ntregului proiect a fost inginerul Frank Crowe, unul dintre cei mai remarcabili hidrotehnicieni ai timpului, care a fcut posibil finalizarea proiectului prin aplicarea concret a mai multe dintre cele mai importante d in inveniile sale.

Arhitectul britanic-american Gordon Kaufmann, stabilit n 1914 n Statele Unite, cunoscut pentru opera sa arhitectural anterioar, designat mai ales n manier Art Deco, a realizat eleganta rafinare stilistic a ntregului complex de cldiri i a barajului n aceeai manier, cunoscut anterior i ca Arte Moderne. Cu o capacitate de 35.000 de km3, o adancime a apei de 180 de metri, o suprafata de 640 km2, o capacitate de varsare de 11.000 m3/s si o latime la baza de 200 de metri, Barajul Hoover a oferit cu totul si cu totul alte perspective asupra capacitatii omului de a construi ceva atat de mare incat restul sa para o picatura in ocean. Desi de atunci a fost depasit in inaltime, volum si lungime de alte baraje, multe apartinand economiilor emergente (Tadjikistan, Brazilia), barajul american a fost cel ramas in legenda, un pionier, daca se poate spune asa. Barajul Hoover probabil ca nu ar fi fost construit daca situatia de fond ar fi fost aceeasi, dar in alta tara. Deschis in 1936, a fost declarat ca necesar din 1922, inundatiile si seceta afectand alternativ populatia din Mohave, Arizona. Ca urmare, primele planuri pentru cel mai mare baraj de beton de pana atunci au inceput sa apara. Desi unele tehnologii inca nu fusesera testate la o scara atat de mare, asta nu avea sa opreasca proiectul. Ce era sa opreasca marea constructie a fost insa Marea Criza Financiara din 1929-1933, cand piata americana s-a prabusit pur si simplu. Desi prioritatile pareau ca s-au schimbat cu desavarsire, presedintele Franklin Roosevelt tocmai introducea The New Deal, reforma economica prin care statul se putea implica in evolutia pietei si nu numai, cu scopul de a evita colapsul absolut. The New Deal (noua intelegere) era menita de asemenea sa ajute la crearea de noi locuri de munca pe baza proiectelor statului; si ce proiect avea nevoie de mai multi lucratori decat Barajul Hoover? Mediul a avut la randul sau de suferit destul de mult, inundatiile induse de constructie distrugand mare parte din ecosistemul raului Colorado, iar patru specii de pesti specifice fiind in prezent in pericol de a disparea complet. Cinci ani si 49 de milioane de dolari mai trziu, dupa schimbarea cursului unui rau si o greva a sindicatului organizat de muncitori, barajul a fost dat spre folosinta. Presedintele Roosevelt, cel care a ocupat cel mai mult aceasta functie in intreaga istorie americana, a fost cel care a dedicat barajul Presedintelui Herbert Hoover. Numele marii constructii se va schimba astfel din Boulder (bulgare, bolovan) in Hoover, numele initial fiind cel al localitatii celei mai apropiate. Desi criticat pentru aspectul simplu si plictisitor, Barajul Hoover avea cea mai potrivita forma pentru a rezista: era curbat, cu partea convexa (bombata) spre apa, cu latimea scazand exponential de la baza spre varf. Pentru a-i impaca insa pe cei preocupati de estetica, intreaga cladire adiacenta barajului a fost decorate cu motive indigene, ca un omagiu adus indienilor care au trait in zona. Functionarea barajului a schimbat pur si simplu viata locuitorilor din preajma, care au

putut beneficia mai bine de teritoriul pe care il locuiau. Turistii veniti in Las Vegas (aflat la circa 60 de kilometri distanta) aveau acum un motiv in plus sa isi prelungeasca sederea. Pe parcursul lucrarilor, inginerii s-au tot lovit de probleme tehnice, avand in vedere ca efectuau pentru prima data lucrari de asemenea proportii. Una dintre probleme a fost racirea betonului. Pentru accelerarea procesului de racire, fiecare forma in care se turna beton era dotata cu un sistem de racire, alcatuit din tevi prin care circula apa din rau. Cimentul folosit nu se va intari complet dect peste 500 de ani. Energia electrica a inceput sa fie furnizata pe data de 26 octombrie 1936. In prezent, functioneaza 17 generatoare cu putere maxima de 2074 MW. Pana in anul 1991 se folosea un sistem de comanda manuala, ulterior sistemul a fost computerizat. Barajul are o grosime de 201 metri la baza si masoara o inaltime de 221 metri, sau in alti termini de comparatie de inaltimea unui zgaraie nori de 70 de etaje. Partea de sus are o lungime de 379 metri si o latime de 14 metri. Are o capacitate de 35.000 de km3, o adancime a apei de 180 de metri, o suprafata de 640 km 2, o capacitate de varsare de 11.000 m3/s si o latime la baza de 200 de metri.

Catre nord barajul formeaza lacul Mead, unul dintre cele mai mari lacuri de acumulare facute de mana omului. Acesta masoara o lungime de 185 kilometri cu o linie de coasta de 900 de kilometri. Aproape 4.000 din bratele de munca de la Barajul Hoover erau locuitori ai orasului Boulder. Primul beton a fost turnat n iazul de la 6 iunie 1933, cu 18 luni nainte de termen. Deoarece concreteheats i contracte ca vindeca, potenialul de rcire inegal i contracia betonului reprezentat o problem serioas. Biroul de ingineri regenerare calculat c, dac barajul a fost construit intr-o singura turnare continu, betonul ar dura

125 ani s se rceasc i tensiunile rezultate ar produce fisuri care ar duce la nruirea barajului. n schimb,pe terenul unde barajul a fost proiectat, au fost marcate dreptunghiuri,cu laturile de 15 m si de 1,5 m in care s-a turnat betonul.

Fiecare form de cinci metri coninea o serie de evi de oel, de 25 mm, prin care prima dat curgea ap rece din ru, apoi era condus ap rece ca gheaa din uzinele de refrigerare. Odat ce un bloc individual a fost terminat i a ncetat contractarea, conductele au fost umplute cu mortar. Chitul a fost, de asemenea, folosit pentru a umple spaiile dintre coloane subtiri, care au fost canelate pentru a crete puterea de jonciune. Betonul a fost livrat n glei mari de oel aproape 2,1 m n diametru. Crowe a primit dou brevete pentru designul lor. Aceste glei, care cntareau 18 t, atunci cnd erau pline, se umpleau de la dou centrale masive de beton de pe partea Nevadei, i au fost livrate la site n vagoane speciale. Gleile au fost apoi suspendate in teleferice aeriene, care au fost folosite pentru a furniza gleat pentru o anumit coloan de tu rnare. Cum gradul necesar de agregate din beton era diferit, n funcie de plasare n baraj (de la pietris bob de mazre pn la diametrul de 230 mm ), era vital ca galeata fie manevrat la coloana corespunztoare. Odat ce partea de jos a cupei era deschisa,se evacuau

6,1 m3 de beton, cu o echipa de oameni ce lucrau de-a lungul formei de turnare. Dei exist mituri despre oameni care au fost prini n beton la turnare i sunt ngropai n baraj pn aceast zi, forma fiecarui compartiment de beton era adnca doar de un centimetru, iar inginerii a ase companii nu ar fi permis un defect cauzat de prezen a unui corpul uman. Un total de 2,48 milioane m3 de beton a fost folosit n barajul nainte ca turnarea betonului sa fie oprita pe 29 mai 1935. n plus, 850.000 m3 au fost folosite n centrala electric i alte lucrri. Mai mult de 937 km de conducte de rcire au fost plasate n interiorul betonului. n general, n baraj este suficient beton incorporat pentru a deschide o autostrad cu dou benzi de la San Francisco la New York. Nuclee de beton au fost scoase din barajul pentru testare n 1995; acestea au aratat ca "betonul a continuat s ctige ncet putere" i barajul este compus dintr-un "beton durabil cu o gama de rezistenta la compresiune mai mare dect cele gsite de obicei n betonul obinuit" . Betonul din Barajul Hoover nu este supus la reacia alcalo-silica (ASR), deoarece s-a ntmplat s se utilizeze agregate nereactive, spre deosebire de cea din aval , Barajul Parker Dam, unde ASR a provocat deteriorari msurabile. n a doua jumtate a anului 1936, nivelurile de ap n Lacul Mead au fost suficient de mari pentru a permite generarea de energie, iar primele trei turbine generatoare Francis, toate pe partea de Nevada, au nceput s funcioneze. n martie 1937, un generator din Nevada a fost pornit i primul generator din Arizona a fost pornit in august. Pn n septembrie 1939 nc patru generatoare erau operabile i uzina de electicitate a barajului a devenit cea mai mare facilitate hidro n lume. Generatorul final nu a fost pus n funciune pn n 1961, aducnd capacitatea de producie maxim de 1345 MW la acel timp. Generatoarele mai mici au fost folosite pentru a servi municipalitile mai mici, La inceput fiecrui generator i-a fost dedicat o singur municipalitate, nainte ca puterea total a barajului sa fie plasata pe grila de start i sa fac distribuirea arbitrar. nainte de apa din Lacul Mead sa ajunga la turbine, acesta intr n turnurile de admisie i intr fortat in patru conducte care se ingusteaza treptat ,care direcioneaz apa jos spre centrala de electricitate. Aspiraia furnizeaza un maxim hidraulic (presiunea apei) de 180 m, pe msur ce apa atinge o vitez de aproximativ 140 km / h. ntregul flux al rului Colorado trece prin turbine. Deversoarele i lucrrile de evacuare (pori jetflux), sunt rar folosite. Porile jet-flow, situate n structuri de beton la 55 m deasupra rului i la nivelul rului, pot fi utilizate pentru a devia apa in jurul barajului n condiii de urgen sau de inundaii, dar nu au fcut acest lucru, i, n practic sunt folosite doar pentru a drena apa din conductele forate de ntreinere. n urma unui proiect de upgradare a capacitii 1986-1993, total putere brut pentru plante, inclusiv 22,4 MW 2 turbine Pelton-generatoare care operaiunile proprii de putere Hoover Dam este o

capacitate maxim de 2080 .Generarea anual de megawatti a barajului variaz. Generarea maxima neta a fost de 10,348 TWh n 1 984, iar cea minim din 1940 a fost de 2,648 TWh n 1956. Media a fost de aproximativ 4,2 TWh / an. Controlul apei a fost principala preocupare n cldirea de baraj. Generarea de ener gie a permis proiectului de baraj pentru a fi de sine stttoare: veniturile din vnzarea de energie ramburseaza mprumutul pe 50 de ani pentru construcie, i aceste venituri finaneaza, de asemenea, bugetul anual de intretinere multe milioane de dolari. Puterea este generat treptat i numai cu eliberarea de ap, ca rspuns la cererile de ap din aval. Apa din Lacul Mead furnizeaza apa att pentru uz municipal ct i pentru irigare. Apa evacuat din Barajul Hoover ajunge n cele din urm Canalul All-american pentru irigarea a peste 400.000 ha de teren. Apa din lac servete 8 milioane de oameni din Arizona, Nevada i California. Recordul de 1.000.000 de turisti a fost atins acum destul de multa vreme. O sosea importanta trecea chiar pe deasupra Brajului Hoover, asa ca numarul acestora crestea de la o zi la alta. O sosea alternativa a fost creata recent, dupa ce atacurile de la 11 septembrie 2001 au socat tara. Afectarea barajului ar fi o adevarata catastrofa, asa ca toate masinile mari au interdictie de la a trece peste baraj, iar cele mici trebuie sa se supuna unui control riguros. Desigur, vizita si peisajul sunt intr-adevar spectaculoase, asa ca detaliul controlului asemanator cu cel de la vama se uita destul de usor. Podul poate fi trecut si pietonal, insa nu pe intuneric, iar rezervarile pentru un tur se pot face simplu, pe internet. Desi Barajul Hoover a fost depasit de mult pe toate planurile, turistii vin in acelasi numar pentru a-si adauga marea constructie la portofoliu, iar tehnologia nou aparuta nu face decat sa le usureze accesul.

Student Otilia Mati I.S.P.M. IV