Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pentru
a
explica
acest
proces
se
consider
un
cilindru
de
argil,
ca
cel
din
figura
umplut
cu
electrolit.
In
acest
cilindru
este
introdus
un
electrod
si
un
tub
manometric
La
aplicarea
unei
diferente
de
potential
pe
cei
doi
electrozi
se
constat
aparitia
unei
presiuni.
Aceast
crestere
de
presiune
se
explic
prin
ncrcarea
suprafetei
canalelor
capilare
negativ
si
a
lichidului
adiacent
pozitiv.
Helmhotz
a
constatat
c
la
contactul
dintre
un
electrolit
si
peretele
unui
capilar
se
formeaz
un
strat
dublu
electric.
Considernd
acest
strat
dublu
electric
echivalent
cu
un
condensator
ale
crui
armturi
sunt
la
o
distant
d
potentialul
ntre
cele
dou
armturi
este
4d
=
Potentialul
de
electrofiltratie
are
expresia:
EEF = 0,37p tn htn f
f
-
cantitatea
de
filtrat
standard,
n
cm3
la
1/2
h.
p-presiunea
la
presa
2.Procesul
de
oxido-reducere
-Se
numeste
oxidare,
fenomenul
de
pierdere
sau
cedare
de
electroni,
iar
reducerea-
procesul
de
acceptare
de
electroni
A
-
An+
+
ne-.............oxidare
Cu
Cu
2+
+
2
e-
Bn+
+
ne--
B.
.............reducere.
2H+
+
2
eH2
Rezultatul
unui
proces
de
oxido-reducere
va
fi
o
separare
de
sarcini
pozitive
si
negative
care
va
duce
la
aparitia
unei
diferente
de
potential
msurabila,
numit
potential
de
oxido-reducere.
Potentialele
de
oxido-reducere
pot
fi
observate
n
sonda
care
traverseaz
sulfuri
metalice
(ndeosebi
pirit),
oxizi
(magnetit,
hematit
etc),crbuni,
grafit,
sisturi
grafitoase,
precum
si
n
roci
poros-permeabile
cu
hidrocarburi.
Expresia
potentialului
de
oxido-reducere,
la
punerea
n
contact
a
dou
faze-una
oxidant
si
una
reductoare
este
de
forma
:
a
RT
EOR = EO +
ln Ox
nF aRe d
Se
consider
c
potentialul
de
oxido-reducere
are
o
contributie
minim
la
potentialul
spontan
total
si
prin
urmare
poate
fi
neglijat.
Rai + Rarg + Rn
EPS = I PS Rn
EPS =
Rn
EPSS
Rai + Rarg + Rn
Deoarece
mediul
este
omogen,
conditiile
de
curgere
ale
curentului
de
la
electrodul
A
sunt
aceleasi
n
orice
directie
si,
prin
urmare,
la
distanta
R
de
surs,
densitatea
de
curent
este:
I
J=
4R 2
Pentru
calculul
potentialului
electric
ntr-un
punct
dat,
se
pleac
de
la
legea
lui
Ohm
scris
sub
forma:
E = J
I 1
Formula
care
determin
intensitatea
cmpului
electric
E
n
mediu
omogen
si
izotrop:
E
=
4 R 2
Rezistivitatea
aparent
va
fi
dat
de
formula:
V
V
= 4 AM = 4 L
Suprafetele
echipotentiale
pentru
o
surs
punctual
situat
n
mediu
omogen
si
izotrop
sunt
sfere
cu
centrul
general
n
punctul
surs
A,
iar
liniile
de
current
sunt
raze
sferice.
S12. Dispozitivele
de
rezistivitate
Dispozitivele
reale
de
rezistivitate
utilizate
n
carotajul
de
rezistivitate
sunt
n
general
dispozitive
cuadripolare,
cu
doi
electrozi
de
curent
A
si
B
si
doi
electrozi
de
msur
M
si
N,
distanta
dintre
acestia
din
urm
fiind
finit.
1.Dispozitive
consecutive
-potentiale,
gradiente
(monopolare,
bipolare)
2.Dispozitive
neconsecutive
-
potentiale
gradiente(monopolare,
bipolare)
Rezistivitatea
este
direct
proportional
cu
potentialul
electrodului
de
msur
si
defineste
dispozitivele
potentiale:
V
V
= 4 AM = 4 L
I
I
Conform
principiului
superpozitiei
strilor
electrice,potentialul
ntr-un
punct
de
msur
este
egal
cu
suma
algebric
a
potentialelor
produse
de
fiecare
surs
de
curent.
In
punctual
M
:
V = V
M
M,A + VM,B
In
punctual
N:
V = V
N
N,A + VN,B
unde
VM,A
,
VM,B
si
VN,A
sunt
potenialele
produse
n
punctele
M
si
respective
N
de
sursele
de
curent
din
A
si
respectiv
B.
I
I
VN,A =
VN,B =
4 NA
VN =
I
4 BN
I 1
1
4 AN BN
VMN =
VM,A =
4 AM
VM,B =
VM =
I
4 MB
I 1
1
4 AM BM
I 1
1
1
1
4 MA MB NA NB
a.
c.
b.
d.
Carotajul
special
Aspectul
calitativ
al
interpretrii
diagrafiei
electrice
speciale
este,
n
linii
mari,
acelasi
ca
la
diagrafia
electric
standard,
cu
avantajul
c
dispunndu-se
de
trei
curbe
de
rezistivitate
aparent
cu
raze
diferite
de
investigare,
iar
curba
cu
dispozitiv
lateral
avnd
raza
de
investigare
mai
mare
ca
cea
de
la
diagrafia
standard,
se
poate
face
o
estimare
mai
precis
a
continutului
colectorului
-
la
"separatie
pozitiv"
ntre
curbele
de
rezistivitate
aparent
roca
poate
fi
caracterizat
posibil
cu
hidrocarburi;
-
la
"separatie
negativ"
ntre
curbele
de
rezistivitate
aparent
roca
este
caracterizat
ca
fiind
cu
ap
de
zcmnt.
Aspectul
cantitativ
al
interpretrii
diagrafiei
electrice
speciale
const
n
posibilitatea
determinrii
n
anumite
conditii
favorabile
a
parametrilor
rezistivitate
real
,rezistivitatea
zonei
de
invazie
si
a
diametrului
zonei
de
invazie.
Astfel,
n
stratul
poros-permeabil,
de
grosime
h,
mrginit
de
rocile
adiacente
(argile)
avnd
rezistivitatea
traversat
de
gaura
de
sond
de
diametru
continnd
noroi
de
rezistivitate,
se
formeaz
dou
zone:
-
zona
de
invazie
de
rezistivitate
"medie"
considerat
uniform,
continnd
filtrat
de
noroi
-
zona
necontaminat
,
continnd
ap
de
zcmnt
sau
hidrocarburi
si
ap
de
zcmnt.
A = f ( n , i , R , ad , d s , Di , h, L )
Daca
stratul
are
o
grosime
infinita:
A = f (n , i , R , d s , Di , L )
S18.Microcarotajul
conventional
Dispozitivul
de
investigare
pentru
microcarotaj
are
o
patin
din
material
electroizolant
(cauciuc)
mpins
pe
peretele
gurii
de
sond
si
o
contrapatin
de
sprijin.
Pe
patin
sunt
montati
trei
electrozi
metalici
punctiformi
dispusi
la
distante
de
1in
unul
fat
de
altul.
Suprafetele
echipotentiale,
V
=const.,
reprezint
cu
aproximatie
niste
semisfere,
distribuite
de
asemenea
n
semispatiul
din
fata
patinei.
Electrozii
de
msur
M1
si
M2
msoar
potentialele
dezvoltate
n
roc,
datorit
rezistivitti
acesteia.
Cei
trei
electrozi
formeaz
dou
dispozitive:
-
un
dispozitiv
(micro)
potential
ideal,
compus
din
electrozii
A
siM2
-
un
dispozitiv
(micro)
gradient,
compus
din
electrozii
A,
M1
si
M2
Patina
este
mentinut
pe
peretele
sondei
cu
ajutorul
unui
mechanism
de
brate
articulate,
actionate
din
interiorul
aparatului
de
sond,
care
la
rndul
lui
este
mentinut
centrat
n
sond
cu
ajutorul
unei
contrapatine,
dispuse
pe
peretele
opus.
S19.Cavernometria
Pe
cavernogram
se
observ
c
n
dreptul
stratului
poros-permeabil
diametrul
gurii
de
sonda
este
mai
mic
dect
diametrul
sapei,
datorit
turtei
de
colmataj
depuse
pe
peretele
sondei,
n
timp
ce,
n
dreptul
stratelor
impermeabile
diametrul
este
mai
mare
dect
diametrul
sapei,
datorit
excavrii
gurii
de
sond,
dat
de
efectul
de
exfoliere
a
argilelor
sub
actiunea
apei
din
fluidul
de
foraj.
Stratele
compacte
prezint
pe
curbele
de
rezistivitate
valori
mari
si
foarte
mari
si
egale
iar
pe
cavernogram
cele
dou
diameter
au
aceiasi
valoare.
Diagrafia
de
cavernometrie
(c)
si
de
rezistivitate
aparent
cu
cele
dou
dispozitive
-
micropotential
si
microgradient
(d)
pune
n
evident
clar
fiecare
intercalatie
poros-permeabil
si
respectiv,
impermeabil,
astfel
nct
pot
fi
determinate
grosimile
h1,
h2,...,
hn
ale
fiecrei
intercalatii
porospermeabile
si
se
obtine
grosimea
"efectiv"
.
Dispozitivul
de
investigatie
este
completat
cu
electrozii
de
curent
de
ntoarcere
B0
si
B1
aflati
la
distant
infinit
de
dispozitiv.
VMN = VM1 VN1 = VM 2 VN 2 = 0
Relatia
de
mai
sus
reprezint
conditia
de
focalizare
si
nseamn
c
potentialul
electrodului
M1
este
n
permanent
egal
cu
potentialul
electrodului
N1
si
potentialul
electrodului
M2
este
egal
cu
potentialul
electrodului
N2.
Suprafetele
echipotentiale
V
=
const.
constituie
suprafete
sferice
n
apropierea
electrozilor
de
curent
A0
,
A1
si
A2.
La
distante
mai
mari
sprafetele
echipotentiale
se
unesc
sub
forma
unor
"arahide",
lund
n
final,
forma
de
elipsoid
de
revolutie.
LL 3 = K LL 3
V0
I0
Valorile
DV
si
I0
sunt
msurate
separat
n
aparatura
de
suprafat,
asigurnd
o
crestere
substantial
a
gamei
dinamice
a
rezistivittii
aparente.
Ca
la
toate
carotajele
focalizate
de
tip
laterolog
punctul
de
msur
este
electrodul
central
A0.
Daca
dimensiunile
bobinelor
sunt
mici
in
raport
cu
dimensiunile
spiralelor
elementare
si
cu
distant
L,
acestea
pot
fi
considerate
punctiforme.
b.Caracteristica
de
investigare
vertical
se
obtine
din
integrarea
factorului
geometric
GD,
pentru
variatia
lui
r
de
la
0
la .Se
obtine
o
functie
GDV = GD dr = f (z )
0
Din
analiza
caracteristicii
de
investigare
vertical
se
poate
constata
c
dispozitivul
cu
dou
bobine
este
un
dispozitiv
"focalizat"
n
plan
vertical,
contributia
maxim
asupra
semnalului
la
receptor
(cca
90
%)
fiind
dat
de
mediul
cuprins
ntre
dou
plane
normale
pe
axul
dispozitivului
caretrec
prin
cele
dou
bobine.
Din
studiul
caracteristicii
de
investigare
radial,
se
poate
constata
c
ponderea
maxim
a
contributiei
asupra
semnalului
la
receptor
este
dat
dezona
cuprins
n
domeniul
r (0,25K0,80)L
fat
de
axul
dispozitivului.
b)
Efectul
Compton
Efectul
Compton
este
att
un
fenomen
de
mprstiere,
ct
si
unul
de
absortie.
Acest
efect
depinde
putin
de
elementul
absorbant
si
este
dominant
la
energii
mai
mari
dect
n
cazul
efectului
fotoelectric,
Prin
interactiunea
unei
cuante g
(de
frecvent si
energie
E = h )cu
un
electron
de
mas
m,
are
loc
o
ciocnire
elastic
n
urma
creiaelectronul
primeste
o
parte
din
energia
cuantei
si
este
pus
n
miscare
sub
un
unghi fat
de
directia
de
incident;
c)
Formarea
de
perech-are
loc
la
ptrunderea
unei
cuante
de
energie
mare
n
cmpul
de
forte
al
nucleului;pozitronul
se
combin
imediat
cu
un
electron
formnd
un
pozitroneum,
dup
care
cele
dou
particule
sunt
anihilate
reciproc;
Surse
de
neutroni
Neutronii
sunt
particule
componente
ale
nucleului
unui
atom,
neutri
din
punct
de
vedere
electric,
cu
masa
apropiat
de
masa
protonului
.
Interactiunea
neutronilor
cu
nucleele
reprezint
cea
mai
larg
si
mai
rspndit
clas
de
interactii
nucleare,
deoarece
neutronii
intr
n
compozitia
oricrui
nucleu.
De
asemenea,
ntre
neutroni,
particule
neutre,
forta
columbian
este
nul
si
ei
pot
interactiona
cu
nuclee
de
diferite
energii.
Dup
energia
lor,
neutronii
au
fost
clasificati
n
mod
convenional,
astfel:
-
neutroni
rapizi
E
>
500
KeV
-
neuroni
intermediari
E
=
1
KeV
-
500
KeV
-
neutroni
lenti
E
<
1
KeV
Neutonii
lenti
se
subdivid
n:
-
neutroni
epitermici
E
=
0,1
eV
-
1
KeV
-
neutroni
termici
E 0,1
eV
n
geofizica
de
sond
se
folosesc
trei
tipuri
de
surse
de
neutroni,
si
anume:
fisiunea
spontan,
surse
alfa
neutron
si
generatori
de
neutroni.
S32.Carotajul
de
densitate
Carotajul
gama-gama
de
densitate
const
n
iradierea
formatiunilor
traversate
de
sond
cu
un
flux
de
radiatii
gama
cu
o
anumit
energie,
nregistrndu-se
radiatia
gama
rezultat
ca
efect
al
interactiunii
radiatiei
incidente
cu
mediul,
numit
si
radiatie
gama
dispersat.
Radiatia
gama
rezultat
este
un
indicator
al
densittii
formatiunilor
geologice.
Pentru
efectuarea
acestui
carotaj,
dispozitivul
de
investigare
este
prevzut
cu
o
surs
de
radiatii
gama
si
un
sistem
de
detectie
(de
msur)
a
radiatiei
gama
rezultat
n
urma
interactiunii.
In
consecint,
rspunsul
dispozitivului
de
investigare
este
determinat
n
special
de
densitatea
de
electroni
(numrul
de
electroni
pe
centimetru
cub)
din
formatiune.
Numrul
de
electroni
respective
densitatea
de
electroni
este
direct
proportional
cu
densitatea
mediului.
Cu
ct
densitatea
mediului
este
mai
mare,
numrul
de
electroni
pe
unitatea
de
volum
este
mai
mare
si
ca
urmare
numrul
de
interactiuni
Compton
va
fi
mai
mare,
iar
intensitatea
radiatie
gama
dispersate
ajuns
la
sistemul
de
detectie
va
fi
mai
mic.
Rezult
din
cele
prezentate
mai
sus
c
intensitatea
radiatiei
gama
dispersate
msurat
(nregistrat)
este
o
msur
a
densittii
mediului.
Mediul
investigat
este
format
din
turta
de
noroi
cu
densitatea,
tn, si grosime htn si
formatiunea
geologic
cu
densitatea .
Asa
cum
s-a
artat mai
sus
radiatia
gama
ajuns
la
detector
este
influentat
de
tot
mediul
pe care
l
parcurge.
Rezult
de
aici
c
turta
de
noroi,
mpreun
cu
neregularittile
peretelui
sondei
influenteaz
radiatia
gama
msurat.
S34.Carotajul
neutronic(compensat)
Carotajul
neutronic
include
o
serie
de
metode
de
investigare:
carotajul
neutron
gama,
carotajul
neutron
neutron
cu
neutroni
termici
sau
cu
neutroni
epitermici,
carotajul
neutronic
compensat,
carotajul
neutronic
n
impulsuri.
n
cadrul
acestor
metode
se
urmresc
rezultatele
interactiunii
dintre
neutronii
emisi
de
surs
si
formatiunile
geologice
traversate
de
sond.
n
principiu
pentru
efectuarea
carotajul
neutronic
se
utilizeaz
un
dispozitiv
de
investigare
format
dintr-
o
surs
de
neutroni,
un
sistem
de
detectie
a
radiatiei
gama I n , a
neutronilor
termici
NT
sau
a
neutronilor
epitermici
NeT.
Neutronii
sunt
particule
componente
ale
nucleului
unui
atom,
neutrii
din
punct
de
vedere
electric.
Interactiunea
neutronilor
cu
nucleele
reprezint
cea
mai
larg
si
mai
rspndita
clasa
de
interactii
nucleare.
Neutronii
cu
energie
mare,
emisi
de
surs
(neutron
rapizi),
interactioneaz
cu
materia
cednd
din
energia
sa
n
procesele
de
interactiune
ajungnd
la
energii
cnd
are
loc
procesul
de
difuzie
si/sau
reactii
de
captur