REFERAT

PRINCIPII DIDACTICE UTILIZATE IN PREDAREA

DISCIPLINELOR ECONOMICE

Principiile didactice sunt “ teze fundamentale, norme generale, care stau la baza
proiectarii, organizarii si desfasurarii activitatilor de predare-invatare, in vederea realizarii
optime a obiectivelor educationale.”

Caracteristicile generale ale principiilor didactice sunt:

1. Au un caracter logic intrucat exprima raporturile generale, esentiale, cauzele, relative

stabile si repetabile ale conceperii si realizarii procesului de invatamant;
2. Au un caracter obiectiv intrucat actioneaza independent de factorii antrenati in procesul
de invatamant, organizatori, cadre didactice sau elevi si in concordanta cu legile
dezvoltarii psihice si cu cerintele dezvoltarii sociale;
3. Au un caracter algoritmic intrucat se exprima printr-un sistem de reguli si cerinte care
trebuie cunoscute si respectate;
4. Au un caracter dinamic intrucat evolueaza in concordanta cu progresele ce intervin in
procesul educational, nu sunt restrictive si asigura invatamantului maleabilitate si
creativitate;
5. Au un caracter sistemic intrucat fiecare principiu actioneaza in stransa legatura cu
celelalte principii cu care interactioneaza pe baza unui scop unitar si tinand seama de
conexiunea inversa rezultata urmaresc perfectionarea actiunii didactice.

Didactica traditionala a consacrat urmatorul sistem al principiilor didactice recomandat

in predarea disciplinelor economice:

1
 - Principiul insusirii constiente si active a cunostintelor si deprinderilor;
- Principiul intuitiei sau al unitatii dintre concret si abstract, dintre senzorial si rational;
- Principiul accesibilitatii si al respectarii particularitatilor de varsta si individuale ale
elevilor;
- Principiul legaturilor dintre teorie si practica;
- Principiul sistematizarii si continuitatii cunostintelor;
- Principiul insusirii temeinice si durabile a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor;
- Principiul asigurarii conexiunii inverse, a retroactiunii, in procesul de invatamant.
- Principiul insusirii constiente si active a cunostintelor si deprinderilor exprima
necesitatea manifestarii unei atitudini active si constiente a elevilor in procesul de
invatamant, creand elevilor premisele necesare unei intelegeri profunde si creatoare a
notiunii de insusit, evitandu-se memorarea mecanica, invatarea formala si dezinteresul
fata de invatatura. Acest lucru devine posibil pornind de la o serie de operatii logice:
explicarea cauzala a proceselor economice; compararea; analiza si sinteza; inductia si
deductia.

Explicarea cauzala a proceselor economice are in vedere faptul ca fenomenele

economice evolueaza in cadrul unor procese economice; intotdeauna mentinandu-se condiiile
se obtin aceleasi efecte. De aceea simpla prezentare a categoriilor economice creeaza confuzii
sau interpretari eronate daca nu se specifica si cauzele, imprejurarile care pot determina un
anumit fenomen economic.

Compararea contribuie la insusirea continutului social-economic al unor categorii

economice si delimitarea sferei de cuprindere a unor notiuni economice fata de altele.

Analiza si sinteza sunt operatii diametral opuse care insa se conditioneaza reciproc. Prin
analiza, categoria economica prezentata este descompusa in partile sale constitutive, iar prin
sinteza se realizeaza reconstituirea, reconstructia logica a intregului.

Inductia este opratia logica ce consta in desprinderea concluziilor, regulilor, din analiza
cazurilor concrete, particulare, evolutia cercetarii deplasandu-se de la cunoasterea

2
particularului concret spre evidentierea conceptelor, tezelor si teoriilor cu caracter de
generalitate.

Deductia este acel tip de rationament prin care se trece de la general la particular, aplicand
concluziile desprinse sub forma tezelor, principiilor, teoriilor, etc, la analiza faptelor concrete ce
se manifesta in timp si spatiu.

Principiul intuitiei sau al unitatii dintre concret si abstract, dintre senzorial si rational
exprima cerinte potrivit carora procesul de invatare este necesar sa se porneasca de la
contactul directi cu obiectul si fenomenele studiate, de la realitatea concreta, avand drept scop
interiorizarea perceptiilor dobandite pe calea simturilor si declansarea unei intense activitati
mentale de formare a unor reprezentari. Cerintele principiului pot fi atinse prin prezentarea in
cadrul lectiei a unui material didactic diversificat sub forma de scheme, grafice, diagrame, filme,
CD, diapozitive, etc. De asemenea, utilizarea figurilor, schemelor, diagramelor este esentiala in
formularea, intelegerea si asimilarea unor categorii economice, in explicarea fenomenelor si
proceselor economice. In predarea lectiei, pentru schematizarea anumitor categorii, reguli,
fenomene si procese economice se utilizeaza anumite simboluri conventionale care le
sintetizeaza, facilitand astfel insusirea intuitiva a lor de catre elevi.

Principiul accesibilitatii si al respectarii particularitatilor de varsta si individuale ale elevilor

presupune ca organizarea si definirea procesului de invatamant sa fie realizate tinand seama de
posibilitatile reale ale elevilor conditionate obiectiv de varsta acestora, cunostintele anterioare,
potentialul intelectual si fizic al fiecarui elev in parte. Cerintele principiului orienteaza continutul
invatamantului, volumul de cunostinte, priceperi si depinderi cerute de la elevi, metodele si
procedeele utilizate in activitatea de predare invatare, materialul didactic utilizat, obiectivele
propuse in realizarea activitatii, etc. Accesibilitatea nu presupune renuntarea la efortul
intelectual din partea elevilor ci dimpotriva antrenarea lor intr-un efort sustinut si continuu
pentru asimilarea noilor cunostinte, priceperi si deprinderi in vederea asigurarii nivelului si
performantelor cerute de documentele scolare. Necesita insa dozarea acestui efort, intrucat
depasirea posibilitatilor elevilor va conduce la surmenaj, dezinteres, invatare mecanica, goluri
in cunostinte, etc. Asimilarea treptata a cunostintelor si formarea deprinderilor presupune

3
respectarea unui set de reguli in activitatea de predare-invatare: trecerea de la usor la greu
(dificil), de la simplu la complex, de la cunoscut la necunoscut, de la concret la abstract, de la
particular la general si invers.

Pe fondul particular de varsta se manifesta o serie de particularitati individuale specifice

fiecarui elev, cum ar fi:

- Specificul psihologic reprezentat de trasaturile psihice ( aptitudini, temperament,

caracter) si structurile afectiv-motivationale distincte (interese, aspiratii, convingeri,
trebuinte, etc)
- Specificul neurofiziologic reprezentat de particularitatile functionale ale sistemului
nervos si ale analizatorilor (organele de simt)
- Capacitatea intelectuala reprezentata de particularitatile functionale ale sistemului
nervos si ale analizatorilor (organele de simt)
- Volumul de cunostinte, priceperi si depinderi al fiecarui elev
- Experienta de viata, mediul familial si stilul de a invata.

Principiul legaturilor dintre teorie si practica completeaza principiul intuitiei si presupune

ca insusirea aspectelor teoretice sa se faca prin imbinarea lor directa cu activitati practice,
evitandu-se astfel acumularea de cunostinte formale care nu se realizeaza in viata reala.
Modalitatile de aplicare a principiului sunt variate:

- prezentarea domeniului de aplicare a cunostintelor si ilustrarea cu exemple concrete;

- rezolvarea de exercitii si probleme specifice fiecarei discipline;
- utilizarea unor metode adecvate in predare invatare cum sunt studiile de caz, jocurile de
intreprindere;
- vizite in unitatile economice;
- lucrari de laborator si practica in productie.

Principiul sistematizarii si continuitatii cunostintelor presupune ca materia de studiu sa fie

predata si invatata intr-o anumita oridine logica stiintifica si pedagogica, care sa asigure
accesibilitatea si asimilarea informatiilor in succesiunea lor fireasca. Ecventele de cunostinte
trebuie sa aiba semnificatii identice si practice coerente si unitare iar invatarea sa se faca ritmic,
4
la intervale optime pentru a realiza integrarea noilor cunostinte in cele anterioare. Cerintele
acestui principiu vizeaza continutul invatamantului, activitatea profesorilor si a elevilor.
Respectarea principiului porneste de la organizarea materiei in secvente logice (capitole,
subcapitole, teme) in cadrul programelor si manualelor scolare, care la randul lor trebuie
integrate la nivel interdisciplinar, facand posibila realizarea legaturilor existente intre diferitele
domenii ale realitatii obiective, studiate de alte stiinte.

Un exemplu concret de sistematizare si continuitate se realizeaza la disciplina

Contabilitate in cadrul temei „ Analiza contabila a operatiilor economice”, care se efectueaza
pe baza tabelului :

Nr crt Data Enunt Docum.justif. Conturil A/P + D/C Articolul

operatie e care se - contabil
modifica

Tabelul sintetizeaza o inlantuire de cunostinte avute in vedere la realizare analizei contabile

si anume: operatiile economice, documentele de evidenta, patrimoniul, bilantul, contul, regulile
de functionare si corespondenta conturilor. Acest principiu nu poate fi realizat fara cooperare
din partea elevilor, care trebuie sa desfasoare o activitate ordonata, sistematica si continua
pentru insusirea materiei.

Respectarea acestui principiu va duce la formarea deprinderilor de munca sistematica, a

trasaturilor de viata si caracter (ordine, perseverenta, disciplina) si la un stil de munca
intelectuala si comportament de viata adecvat.

Principiul insusirii temeinice si durabile a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor

exprima cerinta pastrarii cunostintelor, priceperilor si deprinderilor esentiale timp indelungat
pentru a putea fi reproduse si utilizate cand va fi necesar. Acest principiu scoate in evidenta
eficienta, calitatea si fiabilitatea procesului de invatamant, vizand cu predilectie fixarea
cunostintelor. Fixarea cunostintelor presupune incadrarea lor intr-un sistem de cunostinte si

5
memorarea acestora. Cerinta fundamentala a insusirii temeinice si durabile a cunostintelor,
priceperilor si deprinderilor este repetarea acestora. Repetarea poate fi facuta in toate tipurile
de lectii. În cadul lectiilor de asimilare se verifica si se recapituleaza cunostintele anterioare pe
baza carora vor fi prezentate intr-o inlantuire logica noile cunostinte, iar la sfarsitul actului de
predare se va face fixarea acestora prin intrebari sau exercitii care vor demonstra posibilitatea
de operationalizare a elevilor cu noile cunostinte. Se recomanda ca recapitularea sa fie facuta in
alta ordine decat s-a facut memorarea initiala.

Principiul asigurarii conexiunii inverse (retroactiunii) in procesul de invatamant : prin

acesta se are in vedere imbunatatirea continua a rezultatelor in functie de realizarile anterioare.
Invatarea este un proces ce urmareste anumite finalitati concretizate in scopuri si obiective. In
momentul in care rezultatele se indeparteaza de obiectivele urmarite atunci intervine procesul
de corectie, pe baza studierii cauzelor care au determinat abaterile respective. Acest principiu
are in vedere atat cadrul general al organizarii si desfasurarii procesului de invatamant
(perfectionarea curriculumului scolar) cat si activitatea profesorului si a elevului. In procesul
predarii, functionarea conexiunii inverse este o conditie fundamentala pentru eficienta actului
educativ. Profesorul trebuie sa se asigure in orice moment ca setul de cunostinte pe care el le
transmite elevilor este inteles de catre acestia si ei pot operationalizarea cu ele. Profesorul
trebuie sa observe daca predarea suprasolicita sau dimpotriva nu solicita indeajuns efort pentru
invatare si intr-un caz si in celalalt trebuie sa intervina pentru a tempera suprasolicitarea sau a
amplifica subsolicitarea elevilor. Elevii trebuie sa priveasca de asemenea invatarea ca un proces
sistemic in care conexiunea invrsa trebuie sa functioneze.

Învatarea este un proces alcatuit din mai multe etape peste care nu se poate trece daca
nu sunt realizate:

 Transmitere/ Preluare de cunostinte;

 Intelegere;
 Memorarea;
 Operationalizare.

6
 Rezulta ca principiile didactice alcatuiesc un sistem unitar, respectarea unuia presupune
respectarea celorlate si creeaza teren favorabil pentru realizarea cerintelor acestora. Ele
se regasesc cu ponderi diferite in toate tipurile de activitati didactice si fac parte din
ceea ce pedagogia moderna numeste ethosul pedagogic al profesorului izvorat din
personalitatea acestuia si o practica instructiv-educativa corespunzatoare.

Aş dori să închei cu următorul citat: “Este absolut indispensabil omului

modern de a se iniţia câtuşi de puţin în elementele contabilităţii. Toţi cei care
lucrează în economie trebuie să fie în măsură să înţeleagă cele două relevee
esenţiale, să ştie bilanţul şi contul de profit şi pierdere. ” (P. Samuelson –
laureat al premiului Nobel pentru economie)