Sunteți pe pagina 1din 43

RAPORT LA STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI PENTRU PROIECTUL PUNEREA IN SIGURANTA, REABILITAREA AMENAJARILOR NODULUI HIDROTEHNIC STANCA COSTESTI,

JUDETUL BOTOSANI

SOLICITANT: ADMINISTRATIA NATIONALA APELE ROMANE EXPLOATAREA COMPLEXA STANCA COSTESTI AUTOR: COSTICA T. MIHAI

Mai, 2011

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

CUPRINS INTRODUCERE I. INFORMATII GENERALE 1.1. Informatii privind resursele folosite 1.2. Esalonarea perioadei de implementare a proiectului II. ORGANIZAREA DE SANTIER SI A DRUMURILOR DE ACCES: IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 2.1. Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier si drumurilor de acces 2.2. Impactul organizarii de santier asupra mediului 2.3. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu in timpul organizarii de santier si drumurilor de acces III. POLUANTI FIZICO-CHIMICI CARE AFECTEAZA MEDIUL IN PERIOADA DE CONSTRUCTIE IV.IMPACTUL TRANSFRONTALIER ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI 5.1.Analiza si descrierea impactului transfrontalier 5.2. Masuri de prevenire/evitare, reducere, eliminare a impactului negativ transfrontalier V. POLUAREA ATMOSFERICA 5.1. Surse de poluare 5.2. Echipamente de depoluare si eficienta acestora VI. IDENTIFICAREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA SI PERIMETRELE DE PROTECTIE HIDROGEOLOGICA in jurul surselor de apa (daca este cazul) VII.DESEURI PRODUSE IN TIMPUL CONSTRUIRII 7.1. Managementul si modul de valorificare/eliminare a acestora. VIII. SOLUTII TEHNICE PENTRU PROTECTIA SOLULUI IX.DESCRIEREA BIODIVERSITATII DIN ARIA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI 9.1. Consideratii generale 9.2. Caracterizarea biotopurilor de pe amplasament (paduri, zone umede) 9.3. Ecosisteme si specii publicate/regasite in teren: caracterizare; 9.4.Analiza impactului proiectului asupra biodiversitatii din aria de implementare a proiectului 9.5. Masuri de diminuare a impactului proiectului asupra biodiversitatii din aria tinta Capitolul include harti cu privire la biodiversitatea din aria de implementare a proiectului X. ANALIZA RISCURILOR PRODUCERII UNOR POLUARI ACCIDENTALE IN TIMPUL CONSTRUCTIEI 10.1. Masuri de prevenire a riscurilor XI. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR (AMPLASAMENT, SOLUTII TEHNICE) 11.1. Indicarea motivelor care au condus la alegerea facuta XII. Plan de monitorizare a mediului/biodiversitatii REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC BIBLIOGRAFIE IMAGINI DIN ZONA DE IMPLEMENTAREA A PROIECTULUI 34 34 35 37 3842 3. 3

10 10

12

12 12 13 14

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

INTRODUCERE Scopul acestui studiu este de a identifica, evalua si prezenta impactul potenial al implementarii proiectului Punerea in siguranta si reabilitarea amenajariilor de la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, jud. Botosani. Elaborarea studiului s-a realizat respectand prevederile: - H.G. 445/2009, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului; - Ord. M.M.P/M.A.D.R/ M.A.I./M.D.R.T. nr. 135/84/76/1284 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului prin proiecte publice si private; - Ord. M.M.P. nr 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar; - Ord.M.A.P.N. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului; - Indrumarului de executie, elaborat de AGENTIA DE PROTECTIE A MEDIULUI BOTOSANI, la data de 5.04.2011. I. INFORMATII GENERALE

Denumirea proiectului: Punerea n siguran i reabilitarea amenajrilor de la Nodul Hidrotehnic Stnca Costeti. Beneficiar: Administratia Nationala Apele Romane- Exploatarea Complexa Stanca Costesti Amplasament Nodul hidrotehnic Stanca Costeti este amplasat pe cursul mijlociu al raului Prut i se desfaoara pe un sector limitat la cca. 100 km, ntre localitaile Radaui Prut i Stanca pe teritoriul Romaniei, respectiv iroui i Costeti pe teritoriul Republicii Moldova. Amplasamentul barajului Stanca - Costeti este situat pe grania dintre Romania i Republica Moldova, la altitudinea medie de cca. 200 m, ntr-o zona n care laimea albiei majore de cca. 3 4 km este trangulata i redusa la cca. 350 - 400 m prin recifuri calcaroase, care practic constituie un baraj natural, prezentand condiii naturale optime pentru crearea unei capacitai de retenie de cca. 1,0 1,5 miliarde m3. n seciunea frontului de retenie a Nodului Hidrotehnic Stanca Costeti, raul Prut are o lungime de cca. 125 km, panta raului fiind n aceasta zona de cca. 3,2%. Cursul raului formeaza meandre

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

largi pe zona lacului, n special aval de localitaile Miorcani (mal drept) Pereria (mal stang), dubland lungimea liniara a cursului (coeficient de meandrare de 1,9). Lacul de acumulare Stanca Costeti controleaza o suprafaa de recepie totala de cca. 12000 km2, situata pe teritoriul Romaniei, Republicii Moldova i Ucrainei. Din suprafaa totala de 12000 ha, 9076 km2 revin staiei hidrometrice Radaui Prut situata la coada lacului, iar restul de 2924 km2 reprezinta cuveta lacului. Sectorul de pe malul drept al cuvetei lacului masoara cca. 620 km2 i se caracterizeaza printr o hidrografie mai saraca cu caracter torenial. Afluenii de pe malul drept controleaza cca. 400 km 2 , dintre care amintim: pr. Ghireni (66 km2), r. Volova (228 km2), pr. Badul, pr. Saraturii, pr. Fundoaia etc. Sectorul de pe malul stang al cuvetei lacului cu o suprafaa de cca. 2304 km2 are o hidrografie mai bogata, cei mai importai aflueni fiind: raul Vilia (125 km2), Caldarua (79,5 km2), Ciugur (168 km2). Lucrrile proiectului vor fi amplasate la Nodul Hidrotehnic Stanca-Costesti, pe ampriza unor lucrari de constructii existente; ca urmare suprafaa, care urmeaz a fi ocupat de lucrare, aparine domeniului public al statului, aflat n administrarea Exploatarii Complexe StancaCostesti.

Fig. nr. 1. Vedere n plan a amenajrii Stnca - Costeti

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

Lucrrile propuse se impun a se executa pentru a asigura exploatarea n condiii de siguran a acestei acumulri deosebit de importante, att ca proporii ct i ca rol n gospodrirea resurselor de ap ale rului Prut. Scopul proiectului este de a realiza lucrri de remediere i modernizare, n special, a unor amenajri de gospodrire a apelor, uzate fizic i moral sau degradate ca urmare a inundaiilor cu caracter catastrofal, survenite pe rul Prut, n perioada 2006-2010. Lucrarile necesare de efectuat pentru punerea in siguranta si reabilitarea lucrarilor de constructii, sunt: - impermeabilizari la camera de manevra a stavilelor clapet, reabilitarea lucrarilor de drenaj, amenajari pentru limitarea accesului apelor in zona pistoanelor servomotoarelor de manevrare a stavilelor - impermeabilizari la barajul de pamant si la barajul din Vechea Cariera, pentru diminuarea exfiltratiilor si coborarea nivelurilor piezometrice din prismul de stabilitate aval; - impermeabilizarea peretilor de beton ai turnului de manevra de la golirile de fund; - refacerea betoanelor pe canalul rapid al descarcatorului de ape mari si reabilitarea sistemului de drenaj al acestuia; - consolidari versant in amonte de baraj, in zona debarcaderului, pe o lungime de cca. 250 m; - reabilitarea sistemului de drenaj al barajului de beton de pe malul stang si realizarea unui sistem eficient de masurare a debitelor exfiltrate; - hidroizolarea peretilor de la Casa Prieteniei, de pe coronamentul barajului, in zonele afectate de factori atmosferici si de deferlarea valurilor; - refacerea digului de contur al albiei vechi a raului Prut, aval de nodul hidrotehnic, pe cca. 150 m; - reparatii si reabilitari in zonele degradate ale disnisipatorului de energie si a zidurilor de racord; - reabilitarea drumului de pe coronamentul barajului si a cailor de acces; - lucrarile de reconditionare au in vedere in general, reparatii capitale ale echipamentului hidromecanic, cu schimbari partiale de componente care sunt schimbate datorata necesitatii cresterii sigurantei in exploatare, uzurii sau din considerente economice; - echipamentele electrice existente ale barajului sunt uzate fizic si au durata de viata normata depasita, cu exceptia instalatiilor de epuisment si a iluminatului de siguranta care au fost reabilitate acum cativa an - reabilitarea sistemului informational pentru monitorizarea exploatarii privind apararea impotriva inundatiilor, gospodarirea apelor si urmarirea comportarii in timp a amenajarilor Nodului Hidrotehnic Stanca-Costesti.

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

Studiul de fezabilitate ,,Punerea in siguranta si reabilitarea amenajarilor de la Nodul hidrotehnic Stanca Costesti in functie de sursa de finantare a fost impartit in 3 proiecte: Proiecte finantate din fonduri europene 1. Prevenirea si protectia impotriva inundatiilor in bazinul superior al raurilor Siret sip rut prin aplicarea unuisistem de monitorizare modern cu statii automate. 2. Reabilitarea amenajarilor de la Nodul hidrotehnic Stanca Costesti. Proiecte finantate din alte surse (restul lucrarilor necuprinse in proiectele cu finantare europeana) 1. Prevenirea si protectia impotriva inundatiilor in bazinul superior al raurilor Siret sip rut prin aplicarea unuisistem de monitorizare modern cu statii automate. Lucrari la partea romana: - Reabilitarea echipament hidromecanic si electric la deversorul de ape mari - Reabilitarea echipament hidromecanic si electric la microhidrocentrala - Reabilitare sistem informational Lucrari la partea moldoveneasca -Lucrari de reabilitare baraj de pamant + baraj din vechea cariera - reabilitare sistem informational Proiectul ,,Prevenirea si protectia impotriva inundatiilor in bazinul superior al raurilor Siret si Prut prin aplicarea unui sistem de monitorizare modern cu statii automate a fost selectat pentru finantare din fonduri europene nerambursabile, urmand a fi depusa in perioada urmatoare documentatia cu cerea de finantare nerambursabila. 2. Reabilitarea amenajarilor de la Nodul hidrotehnic Stanca Costesti. Lucrari la partea romana: -lucrari commune (partial) -Impermeabilizari locale perete turn manevra -Reparat tencuieli si rosturi canal rapid deversor. -Hidroizolare pereti bloc comun exploatare - asfaltare cai de acces - diguri de contur - reparatii disipator energie si ziduri racordare -dig contur albia veche a Prutului -Echipamente hidromecanice -goliri de fund -stavilar lac compensare -pompe de epuisment Lucrari la partea moldoveneasca -hidroizolare pereti cladire comuna de exploatare. -reparatii record lac compensare -asfaltare cai de acces -echipamente fidromecanice la golirile de fund Proiecte finantate din alte surse Lucrari la partea romana: -consolidare versant debarcader -reabilitare sistem drenaj baraj de beton -reparatii disipator energie si ziduri record lac compensare - echipamente hidromecanice la prize de apa suplimentara si conducta pentru utilitati Lucrari la partea moldoveneasca - reparatii racor d lac compensare -reparatii pereti turn de manevra -reabilitare sistem informational

Principalele cantitati si suprafete ocupate de lucrarile de constructii sunt prezentate in tabelul de mai jos: NR. DENUMIREA LUCRARILOR / MATERIALE SI U.M. CANT.

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

CRT . 1 2 3

RESURSE FOLOSITE* 1.1. IMPERMEABILIZARI CAMERA MANEVRA Injectii de etansare fisuri si rosturi in profunzime cu rasini poliuretanice* Reparatii si protectie beton* suprafata cu mortare speciale Reabilitare lucrari de drenaj 1.2. LUCRARI DE REABILITARE BARAJ DE PAMANT PRINCIPAL Foraje de umplere sub pereu Injectii de umplere sub dale Spargeri beton armat* Excavatii manuale zona pereu degradat Armare pereu Beton C25/30*- procurare Transport beton + spargeri Betonare pereu beton g= 20 cm Umpluturi beton monogranular* Refacere rosturi cu masticuri Scari si usi metalice galerie injectii 1.3. REPARATII TURN MANEVRA GOLIRI DE FUND Reparatii si protectie beton* suprafata cu mortare speciale prin spreere Injectii de etansare fisuri si rosturi in profunzime cu rasini poliuretanice* Schela metalica 1.4 .CANAL RAPID DESCARCATOR DE APE MARI Protectie betoane canal rapid cu rasini epoxidice * Excavatii manuale Umpluturi manuale Tub drenaj Dn300 - proc, trans, punere in opera Umpluturi drenante - procurare Umpluturi drenante - transport Umpluturi drenante - punere in opera manuala Inierbare taluz Exploarare instalatii electrice Exploarare instalatii ventilatie Macara montare, amplasare, inlocuire Compresor aer, montare, amplasare, inlocuire 1.5. CONSOLIDARI VERSANT DEBARCADER Decoperta strat vegetal* Excavatii mecanice

ml mp global

45,00 100,00 1,00

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 2 3 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2

ml tone mc mc tone mc tone 100 mp mc 100 ml global mp m buc mp mc mc 100 ml 100 mc tone 100 mc 100 mp kWh ore ore ore 100 mp 100 mc

150,00 80,25 609,38 60,94 30,47 609,38 2.925,00 24,38 365,63 30,06 1,00 975,00 650,00 12,00 10.000,0 0 100,00 100,00 2,50 42,50 8.075,00 42,50 10,00 500,00 1.008,00 1.008,00 1.008,00 12,50 12,50

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

3 4 5 6 7 8 9 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 2 3 1 2 3 4 5 6

Saltea din geotextil* cu caroiaj din fascine - recoltare + trans. 15 km Saltea din geotextil* cu caroiaj din fascine - conf. + lansare+tr. piatra lestare Saci din geotextil * - proc.umplere cu balast stabilizat Transport saci la 5 km Saci din geotextil* - punere in opera Geotextil Refacere piloni 1.6.REABILITARE SISTEM DRENAJ BARAJ DE BETON Reparatii si protectie beton * suprafata cu mortare speciale Injectii de etansare fisuri si rosturi in profunzime cu rasini poliuretanice * Excavatii mecanice Strat drenant Conducta * proc+tr+montaj Executie camin Umpluturi - procurare Umpluturi - transport

100 mp 100 mp 100 mc tone 100 mc mp global mp m 100 mc 100 mp ml buc 100 mc tone

22,50 22,50 50,00 9.500,00 50,00 6.750,00 1,00 1.000,00 1.333,33 76,00 10,00 200,00 5,00 65,80 12.502,0 0 65,80 200,00 200,00 1,00 15,00 18,90 3.591,00 18,90 12,00 5,00

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Umpluturi - punere in opera 100 mc 1.7. HIDROIZOLARE PERETI CASA PRIETENIEI Curatire tencuiala existenta mp Tencuiala mortar special mp Reabilitare cladiri global 1.8. DIG CONTUR ALBIE VECHE Decoperta strat vegetal 100 mp Umpluturi - procurare 100 mc Umpluturi - transport tone Umpluturi - punere in opera 100 mc Inierbare taluz 100 mp Refacere stavilare buc 1.9. REPARATII DISIPATOR ENERGIE SI ZIDURI RACORD Spargeri beton armat mc Excavatii manuale zona pereu degradat mc Armare pereu tone Beton C25/30-* procurare mc Transport beton * tone Betonare pereu beton g= 20 cm 100 mp Umpluturi beton monogranular * mc Foraje de umplere sub pereu ml Injectii de umplere sub dale tone

125,00 12,50 6,25 125,00 300,00 5,00 779,00 60,00 32,10

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

10 11 12 12 14 15 16 17 1 2

Refacere rosturi cu masticuri Rizberme anrocamente +protectie anrocamente Beton C25/30* - procurare Transport beton Confectionare prefabricat sparge val Cofraje monolitizare Monolitizare prefabricat Protectie cu geotuburi* a apararii de mal 1.10. ASFALTARE CAI ACCES Reparare structura existenta Reabilitare prin asfalt*are

100 ml 100 mc mc tone buc mp mc m mp mp buc km

88,00 145,00 1.980,00 4.752,00 550,00 544,50 148,50 300,00 1.900,00 37.720,0 0 50,00 15,00

3 Lucrari edilitare 4 Lucrari accesorii Tabelul nr.1. Cantitati si suprafete ocupate de lucrarile de constructii 1.1. Informatii privind materialele si resursele folosite

Lucrarile vor solicita decopertare de substrat vegetal si exvacatii de sol, precum si refacerea invelisului de vegetal (acolo unde este posibil). Prin urmare, va fi afectat un volum de sol, impreuna cu flora specifica si fauna hipogee si imediat epigee. Materialul de umplutura va fi cel provinit din curatarea lacului de compensare operatie prevazuta prin proiect; efectul de curatire a lacului este unul pozitiv si, in acelasi timp, materialul rezultat din curatire va utilizat pentru inaltarea digului. Alte resurse utilizate: Pentru masini si utilaje se vor folosi combustibili lichizi (motorina, benzina). Nu vor fi necesare surse noi de alimentare cu gaz, nici linii telefonice noi. Nu vor fi necesare linii electrice noi. Nu vor fi necesare surse speciale de apa pentru organizarea si desfasurarea lucrarilor. Restul materialelor utilizate vor provini din comert . 1.2. Esalonarea perioadei de implementare a proiectului Durata de executie a proiectului va fi de 24 de luni: primele 2 luni fiind destinate lucrarilor de organizare a santierului , urmatoarele 22 luni fiind utilizate pentru activitati specifice de constructii si instalatii, montare utilaj tehnologic, montare echipamente tehnologice si functionale, respectiv dezfectare santier si refacere a cadrului natural si a drumurilor de acces. Perioada de implementare, in sensul precizarii lunii probabile de incepere a lucrarilor, nu este precizata. Ordinea de executie a lucrarilor nu este o cerinta speciala, desi acestea se vor desfasura etapizat.

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

II.

ORGANIZAREA DE SANTIER SI A DRUMURILOR DE ACCES: IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

2.1. Descrierea lucarilor necesare organizarii de santier si drumurilor de acees In vederea realizarii lucrarilor, prezentate in Tabelul nr.1., constructorul va coordona organizarea de santier pentru fiecare obiectiv n parte, cat mai aproape de centrul de desfasurare al lucrarii respective, in functie de terenul pe care beneficiarul il poate pune la dispozitie. Aceste spaii vor fi racordate la energie electric, telefonie, etc. n funcie de necesitile locale. Vor fi organizate 3 zone de santier: una pentru consolidare maluri, cu suprafata aproximativa de 500 mp, a doua pe platoul din fata galeriei de drenaj, cu suprafata de 1000 mp si a treia pe platoul de langa atelierul mecanic, cu suprafata de 2000 mp. Puncte de lucru in santier nu sunt situate in rezervatie, ci la o distanta medie de 200 m. In perimetrul spatiului ales constructorul i va amenaja un depozit de materiale precum i o zon de parcare pentru autovehicule si utilaje. Birourile vor fi organizate pe sistem vagon pe pneuri la fel ca i dormitoarele. Vor fi instalate si un numar suficient de toalete ecologice si pubele pentru deseurile de tip menajer sau de birou. Nu vor fi necesare drumuri noi de acces, se vor folosi cele preexistente. Pentru a permite desfurarea fr ntrerupere a lucrrilor, se impune executarea unor lucrri pregtitoare organizarii de santier i asigurarea mijloacelor materiale i umane necesare, dupa cum urmeaza: - se cur terenul; - se executa pregatirea terenului conform prevederilor din proiect; - se execut trasarea i pichetarea amplasamentului conform planului ; - se realizeaz aprovizionarea cu materiale i piese, n cantitile i de calitatea cerut prin proiect, astfel nct s se asigure nceperea i continuitatea lucrrilor; - se asigur utilajele si dispozitivele de necesare; - se asigur fora de munc specializat; - se utilizeaza cile de acces existente i platforma de depozitare a utiajelor si materialelor; 2.2. Impactul organizarii de santier asupra mediului n conditiile respectarii disciplinei de santier, nu exista riscuri de manifestare a poluarii mediului, iar impactul produs de organizarea de santier va fi unul nesemnificativ, avand in vedere amplasamentele, suprafetele, caracterul temporar. La finalizarea lucrarilor, suprafata afectata de organizarea de santier va fi reconstituita la forma initiala. 2.3. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu in timpul organizarii de santier In conditiile in care se vor folosi caile de acces preexistente si organizarea de santier prevede amenajarea de platforme de depozitare a materialelor, de stationare a masinilor si utilajelor, precum si de cazare a personalului muncitor, sursele de poluare vor fi asociate acestor activitati,

10

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

respectiv: scapari de materialele de constructie pentru platforme/ materialele depozitate pe platforme, producere de deseuri menajere. Pentru a asigura retentia deseurilor generate de prezenta muncitorilor (in numar aproximativ de 20 de persoane, care vor fi prezenti esalonat in zona, pe durata implementarii), dar si de activitati operationale, mentionam asigurarea de: - toalete ecologice, - platforme de deseuri si containerele de colectare selectiva a acestora; preluarea ritmica de catre o firma autorizata; - sticle imbuteliate pentru alimentarea cu apa potabila; - ape uzate menajere de la personal vor fi colectate prin dotari deja existente in incinta. Nu se prevede incalzirea rulotelor pentru personal deoarece lurcarile nu se vor desfasura pe perioada iernii. Stationarea utilajelor se va realiza pe platforme balastate, fara infiintarea de depozit de combustibil. Se prevede umectarea terenului inainte de decoprare pentru a evita emisiile de pulberi/praf . III. POLUANTI FIZICO - CHIMICI CARE AFECTEAZA MEDIUL IN PERIOADA DE CONSTRUCTIE

Materialele folosite in scopul realizarii lucrrilor de remediere i modernizare a unor amenajri, pe rul Prut la Nodul Hidrotehnic Stnca Costeti pot fi urmarite, pe categorii de lucrari, in Tabelul nr.1, in care substantele cu potential de poluare au fost marcate cu * , putand fi urmarite cantitatile/volumele utilizate; centralizand datele din tabel, concluzionam ca pentru proiectul in discutie vor fi utilizate: rasini poliuretanice, rasini epoxidice, beton C25/30, beton armat, beton monogranular, materiale geotextile, mortar, geotuburi, asfalt Analiza listei de lucrari si a materialelor ce se vor folosi, permit sa identificam urmatoarele forme de poluare si poluanti: - poluare fizica prin pierderi accidentale de materiale folosite la execuia lucrrilor in apa/aer sol sol; materialul cel mai des utilizat va fi betonul/cimentul care provoac creterea coninutului de materii in suspensie; - poluare chimica prin pierderi accidentale in apa/sol de carburanti folositi pentru masinile si utilajele necesare lucrarilor; emisii de gaze de esapament in atmosfera; - poluarea fonica, temporara - pe durata derularii lucrarilor, va fi produsa de masinile si utilajele implicate in transportul materialelor si subansamblelor si in efectuarea de lucrari specifice. Nu se va genera poluare electromagnetica. Nu vor exista germeni sau dispori responsabili de poluarea biologica. IV. IMPACTUL TRANSFRONTALIER ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI In conformitate cu prevederile Legii nr.22/2001 care ratifica Conventia Espoo privind impactul trasfrontalier, proiectul propus nu se incadreaza in Anexa I la Conventie, astfel incat pentru

11

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

determinarea semnificatiei impactului asupra mediului a proiectului Punerea n siguran i reabilitarea amenajrilor de la Nodul Hidrotehnic Stnca Costeti se vor aplica criteriile generale prevazute in Anexa III la Conventie, dupa cum urmeaza : 1. Dimensiunea Analizand dimensional lucrarile principale ale proiectului, in tabelul de mai jos, se poate conchide ca acestea nu exercita impact semnificativ aspra medului. Tabelul nr. 2. Analiza impactului transfrontalier Lucrarea Impact transfrontalier reabilitare baraj de pamant Nesemnificativ principal

consolidari debarcader

versant Nesemnificativ

dig contur albie veche

Nesemnificativ

asfaltare cai acces

Nesemnificativ

Justificare Accidental se tulbura apa datorita excavatiei si spargerii betonului. Impactul nu este urmat de schimbarea calitatii apei . Decopertare strat vegetal pe 100mp (0,0002% din sit). Apa se tulbura local in lacul de acumulare numai in aropierea barajului. Calitatea apei nu se modifica. Decopertare strat vegetal pe 100 mp fara interventie asupra apei raului Prut. Pamantul de umplutura este obtinut din dragarea lacului de compensare. Stratul ierbos se va reface in mod natural. Indivizii de Salix alba se pot regenera vegetativ. Zgomotul, gazele de esapament si pulberile au actiune episodica si sunt atenuate de vegetatia abundenta din zona.

2. Amplasarea: activitatile propuse sunt amplasate in afara rezervatiei Stanca Stefanesti. 3. Efecte: activitatile propuse nu au efecte potential negative asupra omului, speciilor sau organismelor cu o valoare deosebita, nu ameninta utillizarea zonei si nu provoaca o povara suplimentara pe care mediul nu are capacitatea sa o suporte. 4.1. Analiza si descrierea impactului transfrontalier Se estimeaza, functie de cele prezentate mai sus, ca impactul transfrontalier examinat in cazul proiectului Punerea in siguranta si reabilitarea amenajariilor de la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, jud. Botosani este local si restrans la zona de implementare a proiectului; in aceste conditii, lucrarile nu afecteaz negativ bazinul hidrografic al raului Prut; nu afecteaza zone i populaii din tara vecina; nu are efecte in amonte si aval. 4.2. Masuri de prevenire/evitare, reducere, eliminare a impactului negativ transfrontalier

12

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

Nu este cazul. IV. POLUAREA ATMOSFERICA

5.1. Surse de poluare In perioada de constructie sursele de poluare a aerului sunt cele inerente unui santier de mica anvergura: lucrari de decopertare, sapaturi, compactri, turnare betoane. Principalii poluanti vor fi particule in suspensie si gaze de esapament de la utilajele si mijloacele de transport folosite. Cantitatea de noxe emisa si faptul ca este vorba de o sursa temporara duc la concluzia ca impactul asupra atmosferei va fi neglijabil. 5.1. Echipamente de depoluare si eficienta acestora

Utilajele folosite vor fi verificate tehnic periodic pentru a respecta limitele de emisie. In caz de defectiuni se vor lua masuri imediate de remediere/inlocuire, astfel incat impactul sa fie minimalizat. VI. IDENTIFICAREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA SI PERIMETRELE DE PROTECTIE HIDROLOGICA Zona de protectie sanitara este localizata la lacul mare, la priza de apa; perimetre de protectie hidrogeologica nu sunt prevazute. VII. DESEURI PRODUSE IN TIMPUL CONSTRUIRII Reziduurile si deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii-montaj se vor colecta in locuri special amenajate si vor fi evacuate ritmic de catre executant, pentru evitarea poluarii zonei. Tipurile de deeu rezultate din execuia lucrrilor de construcii i n perioada de ieire din funcionare sunt menionate n tabelul de mai jos : Tabelul nr.3. Deseuri generate Denumire deeu Cod deeu Eliminarea/Valorificarea deeului

Beton Fier, font, oel Cabluri (altele dect cele de la 17.04.10) Pmnt i pietre

17.01.01 17.04.05 17.04.11 17.05.04

Eliminarea la depozitul de deeuri inerte al localitatii Valorificare prin uniti de tip REMAT Valorificare prin uniti de tip REMAT Eliminarea la depozitul de deeuri inerte al localitatii

13

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

Alte deeuri de la construcii i 17. 09. demolri

Eliminarea la depozitul de deeuri inerte al localitatii

Nu rezulta deseuri cu continut de azbest din demolari. 7.1. Managementul deseurilor si modul de valorificare/eliminare a acestora n perioada de exploatare obiectivele analizate nu sunt generatoare de deeuri de nici un tip. n perioada de execuie deeurile generate sunt de dou tipuri, deeuri de tip menajer - cod 20.03.01 (o cantitate estimat de cca 1 t/lun) i deeuri inerte, nepericuloase, din construcii (clasificate cf. HG 865/2002 la poziiile indicate in tabelul nr .2. Deeurile de tip menajer vor fi colectate n pubele metalice i ridicate periodic de o societate specializata. n ce privete deeurile, cea mai mare parte va fi valorificat ca material de umplutur n amenajarile prevazute, iar restul vor putea fi depuse in depozite amenajat de deeuri nepericuloase. Constructorul va asigura: Colectarea selectiv a deeurilor rezultate n urma lucrrilor de construcii; Depozitarea temporar corespunztoare a fiecrui tip de deeu rezultat; Efectuarea transportului deeurilor n condiii de siguran la agenii economici specializai n valorificarea deeurilor; Este interzis arderea / neutralizarea i abandonarea deeurilor n instalaii, respectiv neautorizate acestui scop. Personalul de exploatare are obligaia ca n timpul lucrrilor de revizie, ntreinere, reparaii s ia toate msurile pentru a nu polua mediul (solul, subsolul, aerul, apele de suprafa i subterane etc.) cu materialele rezultate din procesul de munc i/sau al utilajelor de intervenie. Deeurile reciclabile rezultate n perioada execuiei lucrrii se vor valorifica prin unitti specializate n acest sens, iar cele nereciclabile se vor depozita pe platforma de depozitare a localitii celei mai apropiate. VIII. SOLUTII TEHNICE PENTRU PROTECTIA SOLULUI Lucrrile de amenajare i organizare de antier se vor executa cu afectarea unei suprafee minime de teren. Se interzice deversarea pe sol a substanelor periculoase (combustibili, rasini etc.). Activitile desfurate in perioada de execuie a lucrrilor vor avea un impact direct redus asupra solului manifestat prin pierderi accidentale de carburani i/sau materiale de construcie pe sol. Solutiile prevazute pentru protectia solului sunt:

14

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

infiintare de platforme pentru materiale; evitarea crearii stocurilor pentru perioade indelungate de timp; alimentarea cu combustibil numai de la unitati specializate, etc

VII. DESCRIEREA BIODIVERSITATII DIN ARIA DE PROIECTULUI

IMPLEMENTARE

9.1. Consideratii generale Termenul de biodiversitate este, n mod obinuit, folosit pentru a descrie varietatea i variabilitatea organismelor vii de pe Pmnt. Biodiversitatea este sinonim cu Viaa pe Pmnt. Termenul a fost introdus n ultimii 20 de ani i a fost acceptat dup ce au fost stabilite valorile cantitative care msurau biodiversitatea i metodele de studiu. Pe lng aceste valori au fost necesare stabilirea elementelor componente ale biodiversitaii care au fost identificate ca fiind: componenta genetica, specific i ecosistemic, componente care corespund cu trei niveluri de organizare a materiei vii. S-a observat, in ultimile decenii, ca dezvoltarea societatii umane, cu componenta economica prioritara, este insotita de o depreciere a componentei mediu. Interesul privind echilibrul intre componenta sociala si componenta mediu a determinat aparitia unei noi stiinte numite economie ecologica care explica mecanismele de dezvoltare a societatii umane in limitele serviciilor ecosistemelor in care societatea este natural integrata. Astfel, au aparut preocuprile actuale pentru stoparea distrugerii biodiversitii. Aceste preocupari sunt justificate de rata ridicat, fr precedent, cu care aceasta este pierdut, fiind ntr-un real pericol de dispariie categorii ntregi de compartimente ale sale. Dispar categorii ntregi de ecosisteme, fr a se putea determina interaciunile dintre componentele lor care s permit meninerea calitii vieii pe Pmnt. Speciile care supravieuiesc sufer o reducere a variabilitii genetice, distrugerea componentelor biodiversitii reducnd opiunile viitoare ale umanitii i ameninnd posibilitatea comunitii societii umane. Deci, biodiversitatea genereaz pe de o parte bunuri i asigur servicii n cadrul sistemului socio economic uman, iar pe de alt parte menine procesele ecologice la nivel local, regional i global. Astzi, informaiile tot mai multe privind cile de deteriorare ale acesteia confirm existena unei crize globale. n vederea combaterii efectelor activitatilor antropice si a nclzirii globale asupra biodiversitii sunt necesare dou tipuri distincte de aciune: aciuni pe termen lung, cum ar fi reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser i aciuni pe termen scurt ce au n vedere desemnarea unor arii naturale protejate potrivite. Zonele protejate sunt necesare pentru prevenirea pierderii de specii. Ariile protejate pot fi un instrument eficace pentru prevenirea extinciei speciilor. Astfel, si in tara noastra protejarea naturii este un fapt care impune avand la baza un cadru legal european. Pentru Romania a fost elaborata o harta unde se poate observa distributia grupelor taxonomice care vor fi protejate n cadrul Reelei Natura 2000 constituita la nivel naional .

15

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

Fig.nr.2. Harta cu situri Natura 2000 n Regiunea de NE a Romniei pe grupe taxonomice( parte din harta The implementation of the EU Nature Conservation Legislation in Romania" , MMGA, Ameco, EVD project: PPA03/RM/7/5) Astfel, se poate lesne constata ca amplasarea obiectivului in discutie, determina discutii cu privire la evaluarea impactului asupra ariei de protecie special avifaunistic ROSPA0058 Lacul Stnca Costeti si a sitului de importan comunitar ROSCI0234 Stnca tefneti (inclusiv Rezervatia Stanca Stefanesti). Relevante pentru desemnare acestor situri n cadrul Reelei Natura 2000 au fost specii de pasari si de plante (din ultima categie citand: Schiverekia podolica, Veronica incana, Astragalus austriacus, Sempervivum ruthenicum.) 9.2. Informatii despre biotopurile de pe amplasament Amenajarea hidrotehnica Stanca Costeti, amplasata n extremitatea nord estica a Romaniei pe cursul mijlociu al raului Prut, se desfaoara pe un sector limitat la cca. 100 km ntre

16

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

localitaile Radaui Prut i Stanca pe teritoriul Romaniei, respectiv iroui i Costeti pe teritoriul Republicii Moldova. Aceast nod hidroenergetic reprezinta cea mai importanta lucrare existenta n cadrul bazinului hidrografic Prut. Amplasamentul barajului Stanca - Costeti este situat pe grania dintre Romania i Republica Moldova, la altitudinea medie de cca. 200 m, ntr-o zona n care laimea albiei majore de cca. 3 4 km este trangulata i redusa la cca. 350 - 400 m prin recifuri calcaroase, care practic constituie un baraj natural, prezentand condiii naturale optime pentru crearea unei capacitai de retenie de cca. 1,0 1,5 miliarde m3. Barajul principal nchide frontul de retenie n zona albiei minore i a terasei cuprinse ntre grindurile recifale de pe cele doua maluri.

Geologia amplasamentului Grindul recifal din amplasamentul barajului principal i al ntregului front de retenie StancaCosteti este constituit din calcare cochilifere sau detritice, relativ dure, puternic fisurate, cavernoase i fragmentate n blocuri pana la dimensiuni submetrice-metrice; fisurile au dispoziie haotica i deschideri fine sau milimetrice, umplute de regula cu produse de alteraie i dezagregare. Sub grind se gasesc calcare i argile sarmatice. Grindul calcaros mal stang este acoperit pe versantul aval cu un strat gros de argile sarmatice. In cuveta Iacului de acumulare sint dezvoltate depuneri constnd din prafuri argiloase loessoide cu nisipuri i pietriuri sub care se gasesc argilele i calcarele sarmatice, structurate astfel: ntre cotele 66 56 mdMB: pamanturi constituite din prafuri nisipoase argiloase n partea superioara, nisipuri medii grosiere i pietriuri cu bolovaniuri n partea inferioara; ntre cotele 56 34 mdMB: complex buglovian constituit din macro calcare, cu intercalaii de calcare i zone argiloase, mai frecvente n partea inferioara; ntre cotele 34 31 mdMB: complex tortonian reprezentat prin bolovaniuri silicioase n masa argiloasa, n care este cantonata apa arteziaziana.

17

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

n acest fel cuveta lacului de acumulare ofera condiii geologice favorabile pe o ntindere mare, conglomeratele aparand la zi doar spre coada lacului. 9.3. Ecosisteme si specii publicate/regasite in teren: caracterizare; Paduri de lunca panonic - carpatice in complex cu zavoaie de plop si salcie Amplasamentul proiectului este intr-un ecosistem de padure modificat profund de lucrarile care au fost executate cu ocazia construirii acestui mare baraj. Din vechea padure s-au pastrat specii de fanerofite, chamefite, geofite si hemicriptofite, ceea ce reprezinta un potential sigur de refacere a vegetatiei dupa incetarea oricaror lucrari curente care se executa in aceasta arie. Pe substratul reprezentat de aluviuni in diferite stadii de solificare s-a instalat asociatia SaliciPopuletum Meijer-Dress 36, pentru care prezentam cu urmatorul releveu efectuat pe 03 mai 2011. Specia A (abundenta) D (dominanta) Salix alba 3 Populus alba 1 Salicion Agropyron repens 1 Clematis vitalba + Equisetum hiemale + Humulus lupulus + Rubus caesius + Rumex obtusifolius + Urtica dioica + Salicetalia Rhamnus frangula + Querco Fagetea Acer campestre + Acer tataricum + Cornus sanguinea + Crataegus monogyna + Glechoma hederacea + Viola odorata + Insotitoare Artemisia vulgaris + Ranunculus repens + Veronica anagalis aquatica + In componenta padurii intra si specia Populus canadensis (plop canadian), specie care concureaza specii autohtone si nu mentine echilibrul ecologic specific acestui tip de padure. In apropierea digului contur de pe albia veche a Prutului, unde se fac lucrari de suprainaltare, exista un petec de zona umeda reprezentata de un fragment de fitocenoza si cateva specii din

18

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

fauna caracteristica. Acest fragment este un rest mentinut dupa inundatiile care au fost in anii trecuti. Suprafata acestei zone este de aproximativ 100 mp. In timpul lucrarilor nu se intervine asupra acestei zone. Aici au fost inventariate speciile: Oenanthe aquatica, Typha latifolia, Schoenoplectus lacustris, Euphorbia palustris, Ranunculus repens. Acest fragment de fitocenoza, prin compozitia floristica apartine asociatiei Scirpo- Phragmitetum Koch 26. Aici, au mai fost observati prin apropiere 2 indivizi de Natrix natrix. Informatii despre flora Rezervatiei Stanca Stefanesti Rezervatia are o suprafata de 1 ha. Este localizata pe stancaria principala denumita Casa Doamnei. Pe loess si cernoziom, in aria rezervatiei, cresc urmatoarele specii (inventariere pe 28, 29 aprilie si pe 03 mai 2011): Bryophyta Grimmia pulvinata Grimmia tergestina Syntrichia ruralis Orthotrichum repestre Cormophyta Sedum maximum Achillea neilreichii Fesuca valessiaca Teucrium chamaedrys Thymus marschallianus Alyssum desertorum Linaria genistifolia Potentilla arenaria Scabiosa ochroleuca Sedum acre Origanum vulgare Syrenia cuspidata Se intelege ca pentru inventarierea completa florei ar fi nevoie de mai multe investigatii, cand toate speciile de plante ar fi ajuns in faze cu caractere morfologice bine conturate, putandu-se utiliza cheile dichotomice pentru identificare. Specia Schiverechia podolica, specie rara nominalizata in Cartea Rosie a plantelor vasculare, cu unica statiune in Romania la Stanca Stefanesti, a fost identificata doar pe stanca pe care s-a construit Dispeceratul Nodului Hidroenergetic. Din rezervatia Stanca Stefanesti au fost publicate 416 specii de cormofite si 17 specii de briofite. Cele mai multe specii sunt continental sud estice, iar vegetatia are caracter ponto sarmatic. In acest areal vegeteaz cteva specii endemice dintre care amintim: Veronica incana, Astragalus austriacus, Sempervivum ruthenicum. Habitate ale speciilor de plante incluse in Cartea Rosie a plantelor vasculare din Romania Stancaria Casa Doamnei, alcatuita din calcare recifale sarmatice si acoperita cu loess, reprezinta substratul pe care se instaleaza * Comuniti rupicole calcifile sau pajiti bazifite

19

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

din Alysso-Sedion albi (cod 6110). In cadrul acestor comunitati, creste specia Schiverechia podolica, specie rara inclusa in Cartea Rosie a plantelor vasculare din Romania. In aria desemnata ca rezervatie aceasta specie nu a fost regasita. Cateva exemplare au fost identificate pe versantul estic al stancii pe care a fost construit Dispeceratul Nodului Hidroenergetic. Acest versant nu se afla in aria de executie a lucrarilor prevazute in proiect. Fitocenoza existenta pe acest versant are urmatoarea compozitie floristica: (releveu efectuat pe 28 aprilie 2011) Grimmia pulvinata Grimmia tergestina Syntrichia ruralis Centaurea orientalis Iris graminea Sedum maximum Sempervivum ruthenicum Potentilla arenaria Draba muralis Substratul si expozitia nord-vestica pe care crestea Schiverechia podolica, au permis dezvoltarea in perinute dense de muschi saxicoli care s-ar putea sa fi sufocat aceasta specie pe vechiul amplasament. Aceasta afirmatie se bazeaza pe observatia ca pe versantul estic, in acest moment, Schiverechia podolica este insotita de specii de briofite, dar dezvoltate in pernute mici si foarte dispersate. Informatii despre fauna locala de pe amplasamentul proiectului cat si din imediata apropiere, care ar putea fi afectata de proiect Amplasamentul proiectului este, in majoritate, concentrat in zona barajului si de aceea impactul antropic se manifesta mai ales la nivelul barajului, pe unde este trecerea de frontier i n mai mic msur in jurul lacului de compensare sau a digului de pe vechiul Prut. In conditiile unui ecosistem de padure de lunca in care suprafata acoperita de ape reprezinta 1/3 din suprafata fostei paduri La Cotu , urmatoarele specii pot fi prezente pe amplasament (cu probabilitate mica: pasari, insecte, reptile, amfibieni) si, cu probabilitate mai mare, in imediata apropiere. (Tabel nr.4.) Tabel nr. 4. Specii care ar putea fi mai mult sau mai putin afectate de proiect Specia Habitat Impact Justificare potenial Lutra lutra traieste in apa si pe uscatul din Nu Impact indirect. apropiere. Lucrarile nu se efectueaza in apropierea vizuinelor acestui animal. Spermophilus prefera ogoare, izlazuri, Nu Nu au fost identificate citellus santuri, diguri, marginea galerii in aria de drumurilor implementare.

20

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

Aquila clanga

in tinuturi impadurite, adesea Nu in apropierea lacurilor, raurilor, baltilor

Aquila heliaca Aquila pomarina Ardeola ralloides

Aythya nyroca Ciconia ciconia

Dendrocopos syriacus Egretta garzetta

Falco columbarius

Gavia arctica

Haliaeetus albicilla

Hieraaetus pennatus

Ixobrychus minutus Lanius collurio Lanius minor

pe dealuri si campii cu palcuri de copaci si paduri mici paduri de diferite tipuri, deseori in tinuturi mlastinoase specie frecvent intalnita in Delta Dunarii dar si in baltile mai mari. Prefera lacurile cu stufaris pe langa mlastini sau pe marginea baltilor, evita zonele impadurite intinse prefera regiuni deschise: parcuri, livezi, vii, alei cu plopi cuibarind in special in Delta Dunarii, in colonii mixte, indeosebi in salciile pitice, ascunse in masa stufului. prefer un amestec de vegetaie joas i medie nlime, cu nite copaci, i evita pdurile dese preera lacuri dulci, bogate n peste, rar pe coasta mrii. Sunt psri migratoare, ierneaz pe lacuri in special zonele in care se afla bazine de apa, in toamna migrand catre zonele mediteraneene. in paduri de foiase, cu luminisuri si poieni, de obicei in regiuni montane mai joase, dar si la campie. in majoritatea baltilor cu stufaris in regiuni deschise, cu tufisuri si in luminisuri in regiuni deschise cu copaci

Nu Nu Nu

Impact indirect (cauzat de lucrarile propuse prin proiect, etc.). Nu sunt afectate populatiile . Proiectul nu afecteaza cartierele de iernare, odihna, reproducere, hranire etc.) Idem Idem Idem

Nu Nu

Idem Idem

Nu Nu

Idem Idem

Nu

Idem

Nu

Idem

Nu

Idem

Nu

Idem

Nu Nu Nu

Idem Idem Idem

21

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

Mergus albellus

Milvus migrans

Pandion haliaetus Pernis apivorus

Podiceps auritus Larus argentatus Streptopelia turtur

Acipenser ruthenus Clupeonella delicatula Alosa caspia nordmanni Alosa kessleri pontica Esox lucius Rutilus rutilus Rutilus rutilus heckeli Rutilus frisii Mylopharyngodon piceus Leuciscus leuciscus Leuciscus idus Scardinius erythrophthalmus Ctenopharyngodon idella Aspius aspius Leucaspius delineatus

izolati si tufisuri n timpul reproducere se afl n lacuri mici i iazuri; in timpul iernilor se gsesc n lacuri, ruri, i estuare. are o preferinta deosebita pentru vecinatatea zonelor umede, unde prinde pesti, dar si pentru regiuni urbane, unde se hraneste cu resturi si hoituri asociata ndeaproape cu corpurile de ap n pdurile de es, silvostep, n pduri de foioase, de foioase i conifere, n poieni, fnee, zone umede oaspete de iarn, pe cursurile de ap care nu nghea zonele cu balti, plajele nisipoase din Delta Dunarii, prefera zone mpdurite deschise, i se hrnete frecvent pe teren deschis Apa dulce-raul Prut Idem

Nu

Idem

Nu

Idem

Nu Nu

Idem Idem

Nu Nu Nu

Idem Idem Idem

Nu Nu

Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem

Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu

Lucrarile nu afecteaza calitatea, volumul sau cursul raului Prut Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem idem idem idem idem idem idem

22

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

Tinca tinca Chondrostoma nasus Gobio gobio Gobio gobio sarmaticus Gobio kessleri Gobio albipinnatus belingi Gobio kessleri antipai Barbus barbus Barbus barbus borysthenicus Alburnus alburnus Alburnoides bipunctatus rossicus Blicca bjoerkna Abramis brama Abramis sapa Vimba vimba vimba Rhodeus sericeus amarus Pelecus cultratus Carassius carassius Zingel zingel Zingel streber Silurus glanis Noemacheilus barbatulus Cyprinus carpio Hypophthalmichthys molitrix Natrix natrix

Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem

Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu

idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem idem Impact indirect. Aria de implementare reprezinta partial zona de miscare pentru aceasta specie. Deranjul este trecator. Idem

prefera ariile din jurul Da mlastinilor, baltilor, lacurilor si apelor curgatoare

Lacerta agilis

Rana esculenta

prefera coastele ierboase ale Da dealurilor, malurile ierboase ale baltilor. prefera habitatele predominant Nu acvatice prefera imediata vecintate a Nu

Rana ridibunda

Lucrarile nu afecteaza cursul raului Prut si nu deranjeaza specia Idem

23

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

Allium saxatile

apei, bli sau lacuri permanente i adnci stepa, silvostepa pe coaste Nu pietroase

Schivereckia podolica Silene chlorantha Sisymbrium polymorphum Adonis vernalis Ajuga laxmannii Astragalus austriacus Centaurea orientalis Dianthus capitatus Pulsatilla montana Sempervivum ruthenicum

pe substrat stancos acoperit cu Nu loess coaste insorite Nu in stepa. pe coaste inflorite Nu raristi de paduri, pe substrat Nu nisipos raristi de padure , pe loess Nu Stancarii inierbate Nu raristi de padure, stepa pe sol scheletic in pajisti in pajisti stancarii calcaroase Nu Nu Nu Nu

Nu sunt afectate populatii sau indivizi ale acestei specii care cresc pe calcare recifale situate in afara ariei de implementare Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem

Habitate ale speciilor de animale incluse in Cartea Rosie a vertebralelor din Romania Urmatoarele specii, din aria analizata, se regasesc in Cartea Rosie a vertebralelor din Romania: Lutra lutra L. Vidra (CR) Spermophilus citellus L. Popandu comun (CR) Aquila heliaca Sav. Acvil-de-c]mp (CR) Aythya nyroca (Guld) Ra-cu-ochi-albi (VU) Haliaeetus albicilla L. Codalbul (CR) Hieraaetus pennatus Gm. Acvil pitic (CR) Pandion haliaetus L. Vulturul pescar (CR) Pernis apivorus L. Viespar (EN) Barbus barbus Borysthenicus Dyb. Mrean-de-Nipru (EN) Zingel streber L. Fusar (VU) Zingel zingel L. Pietrar (VU). Habitatele existente in zona de interes sunt reprezentate de cursul permanent de apa, zavoi, tufarisuri, stancari si de lacul de acumulare. Aceste habitate sunt caracterizate de un complex de conditii de viata in care primordiale sunt factorul apa si vegetatie. Implementarea proiectului Punerea in siguranta si reabilitarea amenajariilor de la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, jud. Botosani nu necesita utilizarea resurselor naturale (apa si vegetatie), afecteaza aproximativ 0,003% din habitatele speciilor observate in aria de implementare si nu produce modificari semnificative la nivelul populatiilor si habitatelor. Rute de migrare, zone de cuibarit, zone de hranire, odihna, iernare pentru speciile avifaunistice Cauza principal a migraiei pasarilor este diminuarea hranei datorata alternantei anotimpurilor si a modificarilor suportate de lumea vegetala si animala (o parte a mamiferelor, reptilele, amfibienii, molutele i insectele hiberneaz) in cursul celor 4 anotimpuri. Deci, psrile migratoare pleaca fiindca nu mai gsesc hran adecvat lor.

24

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

Speciile sedentare rmn pe aceste meleaguri i iarna, fiindca pot consuma hrana pe care o pot gsi i iarna sau pot s treac pe alt tip de hran. Pe teritoriul Romaniei exista mai multe rute de migratie la pasari, conform cu Fig.nr.3.

Fig. nr.3. Harta cu rutele de migratie la pasari, pe teritoriul in Romaniei: I Ruta PanonoAdriatica; II Ruta Panono-Bulgara; III,IV,V Ruta Centro-europeana-bulgara; VI Ruta Carpatica;VII Ruta Est-elbica;VIII Ruta Pontica; IX Sarmatica;X Ruso-adriatica

25

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

Fig.nr.4. Harta cu rutele de migratie la pasari in judetul Botosani, incluzand aria de implementare a peoiectului (original)

Pe traseul Prutului se poate identifica ruta Est-elbica, una dintre cele mai importante rute de migrare a pasarilor spre si din nordul Europei. Un factor ecologic determinat pentru speciile de psri acvatice i semiacvatice este posibilitatea amplasrii cuiburilor att pe vertical, ct i pe orizontal. De regul, dup prima acuplare, dar n situaii excepionale i dup mai multe acuplri, psrile i aleg locul de cuibrit. Pentru alegerea locului de cuibrit, pasarile in cont de sigurana viitorului cuib, disponibilitatea materialelor, abundena hranei, cmpul i orizontul de observaie, etc. Dac sunt mai multe locuri favorabile pentru instalarea cuibului, atunci alegerea se face pe parcursul a mai multe zile, timp n care trebuie verificat dac mai are pretendeni, dac nu sunt n preajm rpitori, dac o ploaie nu ar putea s-i strice cuibul, etc. Numai dup aceste verificri, perechea se pregtete de cuibrit. Odat stabilit locul cuibului i poziia sa n cadrul coloniei, ntreaga activitate se concentreaz n vederea construirii i amenajrii acestuia. Cuibul este amenajat n locuri agreabile, de la limite de 290 cm pn la 150 180 cm nlime. Materialul din care este confecionat cuibul este adus n mare parte de mascul i tot acesta iniiaz construcia, dup care sarcina de finisare i revine femelei.

26

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

In ecosistemul de padure de lunca, de cele mai multe ori, cuiburile sunt plasate n copacii btrni i nali de Salix sp. sau Populus sp. existnd o anumit preferin pentru locurile din centrul coloniei ce sunt mai protejate fa de prdtori i sunt mai puin vulnerabile La majoritatea speciilor de pasari de pe amplasamentul proiectului si din vecinatate, zona de hranire este legata de mediul acvatic reprezentat de lacul de compensare cat si din lacul de acumulare si cursul Prutului din aval de baraj. Regimul trofic este constituit n principal din petiori de dimensiuni mici, la care se adaug diverse larve i insecte acvatice, rci, crustacee mici acvatice, molute i diferite plante acvatice submerse. Zona de odihna este reprezentata de vegetatia ierboasa si lemnoasa din Lunca Prutului, iar zona de iernare este reprezentata de lacul de compensare care nu ingheata decat foarte rar. 9.4. Analiza impactului proiectului asupra biodiversitatii din aria de implementare a proiectului: modificari ale suprafetelor de paduri, zone umede, corpuri de apa, impactul potential asupra mediului natural Activitatile si lucrarile prevazute in proiect nu produc modificari ale habitatelor, iar impactul potential este nesemnificativ. Pentru sustinerea acestei afirmatii se va analiza probabilitatea impactului proiectului propus faa de patrimoniul natural, pentru fiecare habitat n parte, respectiv pentru fiecare specie. A. habitatele prezente pe amplasament si in apropiere In zona aria de implementare sunt prezente urmatoarele habitate: Habitatul Categorie Impact Nota de (cf. potenial relevanta Formular Natura 2000) 6110 * Prioritar Nu 0 Comuniti proiectul nu rupicole calcifile genereaza impact sau pajiti bazifite asupra habitatului din AlyssoSedion albi Da Padurilor de 1 proiectul lunca panonicgenereaza un carpatice in impact scazut cu complex cu efecte indirecte zavoaie de plop si asupra salcie habitatului. Scara de notare: 0 5; cifra 5 reprezinta relevanta cea mai mare.

Justificare

Toate lucrarile se executa in afara acestui habitat. Nu sunt afectate coditiile de baza in care exista vegetatia si fauna specifica. Habitat cu soluri aluviale, periodic inundate. Specii de plante cu inmultire vegetativa, si de animale adaptate la ecosistemul padurilor de lunca.

27

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

- 0: proiectul nu genereaza nici un fel de impact asupra habitatului respectiv; - 1: proiectul genereaza un impact scazut cu efecte indirecte asupra habitatului; - 2: proiectul genereaza un impact limitat asupra habitatului; - 3: proiectul genereaza un impact reversibil asupra habitatului respectiv; - 4: proiectul genereaza impact asupra habitatului respectiv necesitand masuri de reconstrucie ecologica; - 5: proiectul genereaza un impact considerabil si ireversibil asupra habitatului. Se observa absenta unui impact generat de proiect asupra habitatului ce face obiectul conservarii n ROSCI0234. Comentarii privind Habitatul 6110 * Comuniti rupicole calcifile sau pajiti bazifite din Alysso-Sedion albi Habitatul se afla in aria delimitata pentru Rezervatia Stanca Stefanesti. Din Rezervatie au fost citate peste 400 de specii de comofite si 17 specii de biofite. Caracterul vegetatiei este ponto sarmatic particular acestei regiuni, justificand ocrotirea rezervatiei ca monument al naturii, unica statiune in Romania pentru specia Schiverechia podolica care intra in alcatuirea unei asociatii vegetale, deosebita de asociatia specifica montana. De mentionat ca specia Schiverechia podolica nu se regaseste pe versantul nord vestic al Stancii Casa Doamnei. Din vechea compozitie floristica se mai pot regasi urmatoarele specii: Sedum maximum caracteristica ord. Asplenietalia rutae-murariae si Potentilla arenaria caracteristica pentru Festuco- Brometea. Specia Schiverechia podolica a fost identificata pe versantul estic al stancii pe care este construita cladirea Dispeceratului Nodului Hidroenergetic de la Stanca. Releveul contine urmatoarele specii: Schiverechia podolica Artemisia campestris Asperula glauca Centaurea orientalis Iris graminea Sedum maximum Sempervivum ruthenicum

28

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

Fig. nr.5. Harta cu localizarea habitatelor speciilor de plante rare rutele in aria de implementare a peoiectului (original). Comentarii privind padurile de lunca panonic- carpatice in complex cu zavoaie de plop si salcie Aria de implementare a proiectului se incadreaza intro zona cu paduri de lunca ponto-sarnatice. Asociatia de baza in aria de interes este Salici-Populetum Meijer-Dress 36 si asociatia Pruno spinose- Crataegetum Hueck 31. In aceste conditii, la o analiza pe teren privind diversitatea organismelor animale si vegetale in aria de executie a lucrarilor, au fost retinute urmatoarele date: Specii de reptile: Lacerta agilis

29

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

Natrix natrix Specii de insecte: Bombus terestris Specii de plante: Salix alba Ulmus foliacea Agropyron repens Clematis vitalba Humulus lupulus Cucubalus baccifer Lycopus europaeus Rhamnus frangula Acer campestre Aegopodium podagraria Cornus sanguinea Ranunculus repens Lysimachia nummularia Crysanthemum corymbosum Distrugerea/modificarea populatiilor de plante In acest tip de padure exista specia rara Vitis sylvestris, dar absenta in aria de implementare. La efectuarea lucrarilor de supainaltare dig vor fi taiati 5 indivizi de Salix alba, specie cu mare capacitate de inmultire vegetativa. Vor mai fi afectati indivizi din speciile Lolium perenne, Plantago major, Polygonum aviculare, Cynodon dactylon, Plantago lanceolata. Aceste specii se vor reinstala pe suprafetele afectate datorita capacitati lor de inmultire prin seminte sau pe cai vegetative. Diminuarea populatiilor de pasari (specii de importanta comunitara), mamifere, pesti, amfibieni reptile, nevertebrate,observate in zona proiectului Specia Falco columbarius Impact potenial (diminuare populatie) Impact nesemnificativ Justificare Impact indirect (cauzat de lucrarile propuse prin proiect, etc.). Nu sunt afectate populatiile de animale. Proiectul nu afecteaza cartierele de iernare, odihna, reproducere, etc.) Idem Idem Idem Idem Idem Idem

Ixobrychus minutus Milvus migrans Pandion haliaetus Pernis apivorus Ardeola ralloides Natrix natrix

Idem Idem Idem Idem Idem Idem

30

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

Lacerta agilis Idem Idem Bombus terestris Idem Idem Se constata ca impactul de diminuare a populatiilor este nesemnificativ si reversibil pentru specii (populatii) existente in aria de implementare. Distrugera sau alterarea habitatului speciilor de plante incluse in Cartea Rosie din rezervatia Stanca Stefanesti In cadrul comunitatilor rupicole calcifile creste specia Schiverechia podolica, specie rara inclusa in Cartea Rosie a plantelor vasculare din Romania. In aria desemnata ca rezervatie aceasta specie nu a fost regasita. Cateva exemplare au fost identificate pe versantul estic al stancii pe care a fost construit Dispeceratul Nodului Hidroenergetic. Acest versant nu este in aria de executie a lucrarilor prevazute in proiect. Specia Schiverechia podolica nu va fi supusa impactului provocat de proiect. Distrugera sau alterarea habitatului speciilor de vertebrate (din zona proiectului) incluse in Cartea Rosie a vertebratelor din Romania Habitatele speciilor de vertebrate incluse in Cartea Rosie a vertebratelor din Romania sunt reprezentate de cursul permanent de apa, zavoi, tufarisuri, stancari si de lacul de acumulare. Implementarea proiectului Punerea in siguranta si reabilitarea amenajariilor de la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, jud. Botosani nu necesita utilizarea resurselor naturale (apa si vegetatie), afecteaza aproximativ 0,003% din habitatele speciilor observate in aria de implementare si nu produce modificari semnificative in populatii si habitate. Impactul este nesemnificativ. Dinamica resurselor speciilor rare de pesti; dinamica resurselor animale Resursele speciilor rare de pesti si dinamica resurselor animale nu sunt afectate de proiect. Singura resursa utilizata in proiect sunt aluviunile dragate din lacul de compensare care se transporta si se depun pe digul din zona Prutului Vechi. Modificarea/ distrugerea rutelor de migrare; modificarea/reducerea zonelor de odihna hrana, crestere,cuibarit Executia lucrarilor propuse in proiect nu modifica rutele de migrare deoarece nu se produc modificari asupra resurselor de hrana, odihna sau reproducere. CONCLUZII: Analiznd tipurile de impact posibile asupra biodiversitaii n relaie cu investiia propusa, constatam urmatoarele: - suprafea de teren din sit / arie protejata pe care se fac lucrari reprezinta aproximativ 0,003% (sub 1% din suprafaa vulnerabila). -pe suprafaa de teren studiata nu se regasesc specii sau habitate de importanta comunitara care au stat la baza desemnarii sitului. - perturbarea faunei si florei produsa de activitaile propuse prin proiect ce se vor desfasura n perimetrul suprafeei pe care se propune investiia este nesemnificativa.

31

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

-Investiia propusa si activitaile ce se vor desfasura n perimetrul respectiv nu vor avea impact asupra populaiilor de fauna si/sau din sit/rezervatei n masura a afecta ireversibil starea populaiilor acestora. Impactul transfrontalier Impactul transfrontalier poate fi considerat un tip special de impactul extern, prin care interveniile puse n aplicare ntr-o ar (de obicei din amonte pe un rau) afecteaz zonele i populaiile n alt ar (n mod normal, din aval). Alteori, un impact poate fi creat de o ar n aval, si afecteaz o ar din amonte (exemplu sunt cazurile de migraii a speciilor de pete intrerupte de baraje ceea ce determina epuizarea acestor specii in amonte) n impactul transfrontalier este nevoie de a aborda si impactul cumulativ. Un impact cumulativ este impactul combinat al unui numr de evenimente relativ mici, sau a interveniilor care se fac ntr-un sistem, fiecare dintre ele putand fi greu cuantificabile ca efect asupra sistemului. Un exemplu il reprezinta gestionarea bazinelor hidrografice mari afectate de impactul combinat al interveniilor in bazinele montane ale afluentilor mici cu privire la cantitatea i calitatea apei influentata de managementul utilizrii terenului, a apei si modificarile fluxului cursurilor de apa. Pentru a exista un impact transfrontalier este nevoie sa apara un impact masurabil pe o scara mica, cu efect pe arii largi cum ar fi pe intreg bazinul hidrografic. Cel mai obisnuit impact transfrontalier este socotit a fi calitatea apei in raul principal influentata de managementul defectuos al afluentilor. Deci, este foarte important ca toti afluentii sa fie gestionati corespunzator pentru a avea o apa de calitate superioara in raul principal. De aceea sunt necesare eforturile comune ale tuturor rilor care detin parti ale aceluiasi bazin hidrografic Tipuri de probleme transfrontaliere Intru-un bazin hidrografic detinut de doua tari pot sa apara urmatoarele probleme: - o tara in amonte, care utilizeaz ngrminte i pesticide, schimba calitatea apei i afecteaza sntatea public ntr-o ar din aval. - o ar n amonte construiete baraje care pot schimba fluxul de ap n rul principal i afecteaza activitile economice din aval. - o ar n aval recolteaza cantitati mari de peti migratori i, astfel, reduce capturile ntr-o ar n amonte, aparand un impact negativ asupra mijloacelor de existen. Recunoaterea problemelor transfrontaliere depind de detectarea lor, de pozitia opiniei publice sau de agenda politic la nivel naional sau internaional. In acest context, impactul transfrontalier determinat de implementarea proiectului Punerea n siguran i reabilitarea amenajrilor de la Nodul Hidrotehnic Stnca Costetisituatia se prezinta astfel: Lucrarea Impact transfrontalier Justificare reabilitare baraj de pamant Nesemnificativ Accidental se tulbura apa datorita principal excavatiei si spargerii betonului. Impactul nu este urmat de schimbarea calitatii apei . consolidari versant Nesemnificativ Decopertare strat vegetal pe

32

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

debarcader

dig contur albie veche

Nesemnificativ

asfaltare cai acces

Nesemnificativ

100mp (0,0002% din sit). Apa se tulbura local in lacul de acumulare numai in aropierea barajului. Calitatea apei nu se modifica Decopertare strat vegetal pe 100 mp fara interventie asupra apei raului Prut. Pamantul de umplutura este obtinut din dragarea lacului de compensare. Stratul ierbos se va reface in mod natural. Indivizii de Salix alba se pot regenera vegetativ. Zgomotul, gazele de esapament si pulberile au actiune episodica si sunt atenuate de vegetatia abundenta din zona.

In concluzie, impactul transfrontalier examinat cu ocazia implementarii proiectului Punerea in siguranta si reabilitarea amenajariilor de la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, jud. Botosani nu afecteaz bazinul hidrografic al raului Prut, zone i populaii din tara vecina sau din tara noastra si nu are efecte in amonte si aval. Impactul nesemnificativ se manifesta numai local si este trecator. Conditiile de mediu existente inainte de implementarea proiectului vor reveni la starea reversibile intr-un timp relativ minim. Masuri de diminuare a impactului Caracteristica de mediu/impact Schimbari ale suprafetei impadurite Masuri de diminuare Se vor planta specii lemnoase autohtone in cazul taierii sau distrugerii unor arbori existenti in aria de actiune. Justificare impactul consta in doborarea a 5 indivizi de Salix alba. Impactul este, neglijabil; aceste fanerofite nu sunt suport pentru cuiburi de pasari sau reptile (observatie efectuata 28 si 29 aprilie 2011) Vegetatia nu sufera alte modificari in compozitie si grad de acoperire. Implementarea proiectului nu modifica calitativ resursele vegetale si animale. Proiectul se implementeaza in afara habitatului 6110 si nu afecteaza de lunga durata zonele de hranire, clocire si

Reconstructia resurselor biologice Protectia speciilor de plante si animale incluse in Cartea Rosie

Nu este cazul

Efectuarea lucrarilor in perioade cand nu sunt migratii (martie; aprilieseptembrie;octombrie)

33

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

Protectia si restaurarea rutelor de migrare

Masuri de protectie si degradare a florei Masuri de protectie sau reconstructie a zonelor de hranire odihna si cuibarit Replantarea arborilor si a ierbii

respectarea ariilor stabilite pentru efectuarea lucrarilor si limitarea zgomotului si emisiilor. Reducerea la minim a influentelor asupra factorului apa si sol si mentinerea fanerofitelor batrane in zona. Nu este cazul

odihna a pasarilor.

Se mentin resursele trofice si ambianta cenotica cu care sunt obisnuite pasarile. Nu se produc modificari cantitative si calitative in ambianta floristica. Nu se produc modificari cantitative si calitative in ambianta cenotica. Stresul produs de proiect este mai atenuat mentinandu-se gradul de acoperire cu vegetatie. Nu se intervine asupra faunei acvatice din raul Prut.

Nu este cazul

Masuri de protejare a faunei acvatice Alte masuri pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii

Se vor replanta arbori si vegetatia ierboasa pe suprafetele unde se fac decopertari. Nu este cazul - utilizarea utilajelor cu motoare Euro 5 pentru diminuarea poluarii aerului - utilizarea jetului de apa in aria de actiune a utilajelor pentru a reduce cantitatea de praf degajata in amosfera; -transportul combustibililor in cisterne si depozitarea acestora in butoaie corespunzatoare destinate numai pentru acest scop; -alimentarea masimilor numai pe suprafata destinata organizarii de santier. Monitorizarea speciilor de importanta comunitara/nationala pe parcursul implementarii proiectului care, poate sa se prelungeasca, pe considerente financiare la 2-3 ani.

Impactul este nesemnificativ, dar timpul indelungat de implementare ar putea majora efectul impactului exprimat prin retragerea animalelor din aria proiectului si din vecinatate. Dupa incheierea perioadei de implementare situatia va putea revini la normal.

34

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

n concluzie, evaluarea impactului acestei investiii / proiect asupra biodiversitaii nu a pus in evidenta prezena unui impact negativ n masura de a afecta starea populaiilor si habitatelor pentru care au fost declarate siturile ROSPA0058 Lacul Stnca Costeti, ROSCI0234 Stnca tefneti si Rezervatia Stanca Stefanesti. X. Analiza riscurilor producerii unor poluari accidentale in timpul constructiei Nu exista riscuri de poluare accidentala. 10.1. Masuri de prevenire a riscurilor Nu este cazul. XI. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR (AMPLASAMENT, SOLUTII TEHNICE) Luand in considerare concluziile studiului asociat analizei de scenarii (Scenarii de exploatare a Nodului hidrotehnic Stnca - Costeti n regim de ape medii i mari) si avand in vedere o serie de degradari survenite la nivel de infrastructura, generate de inundaiile cu caracter catastrofal, survenite pe rul Prut, n perioada 2006-2010, apare imperios necesar sa se intervina cu reabilitari exact la nivelul zonelor afectate, pentru a oferi siguranta functionarii nodului histrotehnic in discutie. Ca urmare, pentru remedierea situaiilor neconforme se impun lucrari de interventie la locul manifestarii lor, ceea ce nu lasa loc la alternative. 11.1. Indicarea motivelor care au condus la alegerea facuta Siguranta functionarii nodului histrotehnic Stnca - Costeti n regim de ape medii i mari. XII. PLAN DE MONITORIZARE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI Faza de lucru Faza post amenajare Observatii asupra organismelor animale: se vor desfasura in zona amplasamentului, in zona padurii La Cotu Calendar de implementare: semestrial, timp de 2 ani. Supravegerea zonei cu vegetatie afectata. Calendar de implementare: anual, timp de 2 ani. Indicatii/precautii pentru durata desfasurarii lucrarilor: - instruirea lucratorilor pentru o conduita nederanjata fata de speciile din sit; - selectarea atenta a timpului de lucru pentru a nu interfera negativ cu elemente de biologie si etologie ale speciilor de animale citate in studiu; Gradul de refacere a speciilor de plante afectate. A BIODIVERSITATII IN ARIA DE

Criterii

Comportamentul speciile de pasari citate din zona.

35

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

- minimalizarea zgomotului si a prafului produs, eventual utilizare de solutii tehnice pentru reducerea zgomotului si emisiilor de gaze produse de echipamentele de lucru; - respectarea limitelor ariei permise de apropiere a omului fata de animale; de luat in atentie faptul ca distanta potentiala de deranjare a pasarilor trebuie sa fie de 300 m pe durata reproducerii si 800 de m in restul anului (Gill et al. 1996a, Percival 2000, Langston and Pullan, 2002). Recomandri generale: toate suprafeele implicate n realizarea obiectivului vor fi mprejmuite i prevzute cu mesaje de avertizare referitor la importana protejrii rezervatiei; constientizarea personalului cu privire la respectarea regimului de arie naturala protejata, la evitarea agresrii speciilor protejate i cu privire la posibile penaliti, n cazul nerespectrii acelor cerine; se vor evita scaparile de substane chimice n aria de lucru. XIII. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC Studiul de fata a fost destinat identificarii, evaluriia si prezentarii impactul potenial al implementarii proiectului Punerea in siguranta si reabilitarea amenajariilor de la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, jud. Botosani. Studiul in atentie atat conditiile de mediu abiotic, cat si biotic. O atentie speciala, in cadrul studiului este destinata analizeimpactului potentialial asupra rezervatia Stanca Stefanesti, aflata in vecinatatea ariei de desfasurare lucrarilor. Beneficiarul raportului la studiul mai sus mentionat este Administratia Nationala Apele Romane - Exploatarea Complexa Stanca Costesti. Prin natura lucrarilor, proiectul va afecta nesemnificativ resursele naturale ale zonei. Durata previzionata de implementare a proiectului este de 24 de luni. Proiectul nu vizeaza instituirea de noi cai de acees, fiind utilizate cele preexistente. Puncte de lucru care privesc organizarea de santier nu sunt situate in rezervatie si afecteaza o suprafata minima de teren, cu respectarea stricta a regulilor de protectie a factorilor de mediu (apa, aer, sol). Se prevede refacerea post proiect a zonelor de vegetatie ierboasa care vor fi decopertate si replantare speciilor lemnoase. Pentru perioada de derulare a lucrarilor nu se intrevad surse si riscuri de poluare; formele sporadice de afectare a factorilor de mediu sunt legate strict de aspectele operative (utilizare materiale, echipamente specifice, implicare personal) care vor fi tinute strict sub control prin masuri de protectie. Data fiind stricta localizare a lucrarilor, dimensiunile reduse ale proiectului, efectele minime asupra calitatii mediului, nu se previzioneaza impact transfrontalier. In ceea ce priveste biodiversitatea, studiul in teren urmat de prelucrarea datelor indica urmatoarele:

36

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

- suprafea de teren din sit / arie protejata pe care se fac lucrari reprezinta aproximativ 0,003 din suprafaa cu potential de vulnebilitate; -pe suprafaa de teren studiata nu se regasesc specii sau habitate de importanta comunitara; - perturbarea faunei si florei produsa de activitaile propuse prin proiect ce se vor desfasura n perimetrul suprafeei pe care se propune investiia- este nesemnificativa. -Investiia propusa si activitaile ce se vor desfasura n perimetrul respectiv nu vor avea impact asupra populaiilor de fauna si/sau din sit/rezervatei n masura a afecta ireversibil starea populaiilor acestora. Nu exista potential de risc pentru poluari accidentale pe durata derularii lucrarilor. Amplasmentul lucrarilor este strict determinat de daunele produse de inundatiile ultimilor decenii, necesitand interventii localizate, insa in afara zonei de rezervatie naturala, cu minima deranjare a unor specii animale. Studiu prevede masuri de monitorizare a comportamentului speciilor de pasari si a gradului de refacere al vegetatiei.

37

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

BIBLIOGRAFIE BURAC TOFAN, TATIANA (2002). Flora si vegetatia din valea Prutului. Ed. Corson, Iasi. BELDIE, A., (1977, 1979) Flora Romaniei. Detrerminator ilustrat al plantelor vasculare, I-II, Edit. Acad. R.S.R., Bucuresti. GACHE, CARMEN (2002) Dinamica avifaunei din bazinul raului Prut. Publ. SOR, 16. Ed. Risoprint, Cluj Napoca. IGNAT, ALINA ELENA (2009) Aspecte privind biologia starcilor, lopatarilor si tihanusilor din zona centrala a bazinului ro,manesc al Prutului. Ed. Univ. Al.I. Cuza Iasi. MITITELU, D., BURAC TOFAN, TATIANA & ANITEI LILIANA (1996). Plante noi si rare in Republica Moldona si Romania. Stud. si cerc.Biol., veg., 48, 2, 119-121, Bucuresti. MUNTEANU, D., (2001) Dictionarul poliglot al speciilor de pasari din Romania. Publ. SOR.,, nr 14, ed a III a , 59 p., Cluj Napoca. PAPP, C., (1940). Contributie la cunoasterea vegetatiei de la Stanca Stefanesti(Botosani). Lucr. Societ. Geogr. D. Cantemir, Univ. Iasi, 3, 1-34.

38

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

IMAGINI DIN ZONA DEIMPLEMENTARE A PROIECTULUI

Aspect din zona lacului de compensare: zona de margine va fi afectata

Lucrari de reabilitare taluz la lacul de compensare

39

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

Arie in care se va lucra pentru suprainaltare dig de pamant

Arie cu vegetatie ierboasa ce va fi destinata pentru organizare de santier

40

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

In jurul lacului de compensare: spatiu in care se vor realiza suprainaltari

Zona de executie sant pentru conducta de transport a apei la microhidrocentrala

41

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

Arie de reabilitare a malului lacului de acumulare in zona debarcaderului

Potentilla arenaria (din rezervatie): nu va fi afectata

42

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectulPunerea in siguranta si reabilitarea amena jarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, judetul Botosani 2011 =======================================================================================================

Grimmia sp. (Briofita): in rezervatie: nu va fi afectat

43