Proiect Impaduriri 2 Sandor Daniel

Proiect Împăduriri 2
Anul universitar 2021-2022
Proiect la împăduriri II
Nume: Șandor Constantin Daniel

Gupa: 5LF292
Brașov 2021-2022
Tema proiectului
Întocmirea proiectului de execuție a lucrărilor de împădurire pentru 7 unități de cultura forestiera din cuprinsul Unității de Producție VI, Ocolului Silvic
Moinești , Direcția Silvică Bacău.
Obiective:
 Sa se stabilească compoziția-tel si cea de regenerare;
 Sa se calculeze compoziția de împădurire luând in considerare elementele de arboret existente;
 Sa se adopte tehnologiile de pregătire a terenului si a solului, precum si cea de împădurire;
 Sa se stabilească tipul si frecventa lucrărilor de întreținere necesare până la atingerea stării de masiv;
 Sa se planifice lucrările de împădurire determinându-se necesarul de forța de munca precum si costurile implicate.
Cuprins:
Capitolul 1. Descrierea generală a U.P .................................................................................. 5
Localizarea geografică și situația administrativă .......................................................................... 5
Studiul condițiilor staționale ................................................................................................. 5
Condiții geologice si geomorfologice .............................................................................. 5
Condiții climatice ........................................................................................................... 6
Condiții hidrologice ........................................................................................................ 6
Condiții edafice .............................................................................................................. 7
Descrierea stațiunii ......................................................................................................... 7
Studiul vegetației forestiere ............................................................................................... 10
Capitolul 2. Fundamentarea soluțiilor de împădurire ........................................................ 14
Identificarea si caracterizarea unităților de cultura forestiera ......................................... 14
Eșalonarea lucrărilor de împădurire................................................................................. 16
Capitolul 3. Stabilirea soluțiilor tehnice de instalare a culturilor forestiere ...................... 17
Identificarea grupei ecologice ............................................................................................ 18
Stabilirea compoziției de regenerare si a compoziției tel .................................................... 18
Calculul compoziției de împădurire ................................................................................... 20
Scheme de împădurire ....................................................................................................... 22
Stabilirea tehnologiilor de împădurire si a necesarului de puieți ..................................... 27
Stabilirea tehnologiilor de pregătire a terenului si a solului ............................................. 29
Capitolul 4. Urmărirea, controlul si îngrijirea culturilor ................................................... 30

Urmărirea și controlul lucrărilor de împădurire .............................................................. 30
Stabilirea frecventei lucrărilor de întreținere a culturilor ................................................ 30
. Stabilirea rețelei de puncte pentru amplasarea și materializarea în teren a suprafețelor de control33
Capitolul 5. Planificarea și evaluarea lucrărilor de împădurire ......................................... 34
Planificarea aplicării lucrărilor de împădurire................................................................. 34
Stabilirea necesarului de forte de muncă .......................................................................... 36
Devizul lucrărilor ............................................................................................................... 38
Capitolul 1. Descrierea generală a U.P.
Localizarea geografică și situația administrativă
Unitatea de producţie şi protecţie ce face obiectul acestui studiu de amenajare,U.P. VI Schit, este administrată de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva
S.A. prin Direcţia Silvică Bacău, Ocolul Silvic Moineşti.
Pãdurile din raza unitãţii de producţie şi protecţie sunt situate în raza teritorialã a comunelor Balcani şi Solonţ din judeţul Bacau. Suprafaţa
unităţii de producţie şi protecţie este de 4436,31 ha
Vecinãtãţile, limitele şi hotarele acestei unitãţi de producţie şi protecţie sunt:
 Nord: O.S. Tazlău: U.P. VII Frumoasa
 Est: U.P. VI Schit
 Sud: UP I Tazlăul Sărat UP II Bolătău UP III Solonţ
 Vest: Ocolul Silvic Tazlău UP II Bolătău
În cuprinsul fondului forestier proprietate publică a statului din U.P. VI Schit nu sunt enclave.
Studiul condițiilor staționale
Condiții geologice si geomorfologice
U.P. VI Schit se încadrează în ţinutul munţilor flişului din Carpaţii Orientali, în grupa munţilor cu înălţimi mijlocii, având ca substrat gresia de Tarcău
şi cuprinde o parte din bazinul pârâului Tazlău.
Substratul geologic este de vârstă paleogenă reprezentat prin gresii de Tarcău şi interferenţe cu marne şistoase negre. Caracteristic acestei zone este
varietatea straturilor de material parental. Astfel, diferitele tipuri de rocă de solificare întâlnite, sunt dispuse de-a latul unităţii sub formă de fâşii mai late sau
mai înguste.
Forma dominantă de relief este versantul (99%). Versanţii sunt brăzdaţi de văi, în general foarte adânci şi închise, culmile sunt adânc fragmentate, cu
profile de creastă vălurite şi dominate pe alocuri de vârfuri isolate
Condiții climatice
Pentru caracterizarea teritoriului unităţii s-au folosit date din Atlasul climatologic.
După Köppen şi Cernescu, U.P. VI Schit se încadrează în provincia D f b k, caracterizată prin climă boreală, în care cantitatea de apă din precipitaţii
este mai mare decât cea pierdută prin evapotranspiraţie, în care temperatura medie a lunii celei mai calde este cuprinsă între 18 şi 22C.
Conform raionării din „Monografia geografică a RSR” zona în care se găseşte U.P. VI Schit se în cadrează în sectorul de climă de munte, ţinând de
ţinutul climei munţilor mijlocii, subţinutul climei de versanţi adăpostiţi – i v c f
O scurta sinteza a condițiilor climatice (regimul termic, pluviometric si eolian) din partea introductiva a amenajamentului silvic.
Condiții hidrologice
Regimul hidrologic al unităţii se încadrează în zona a IV-a (a Carpaţilor Orientali).

Reţeaua hidrografică a unităţii de producţie este compusă din mai multe pâraie, din care cel mai important este pârâul Schit, afluent al râului Tazlău,
care la rândul său are ca afluenţi pâraiele Cărpiniş, Cenuşăria, Frăsiniş, Neştiutu, Ştirbăţ,Ghedeon, Căpăţâna, Sărăţeaua, Coman, Negru şi Tisoasa.
Caracteristica acestor pâraie este că nu prezintă viituri în timpul iernii, acestea manifestându-se în timpul primăverii determinate de topirea zăpezilor şi
ţin de obicei până în luna mai. Uneori au caracter torenţial şi în lunile ploioase (iulie şi august) cresc foarte mult, producând pagube prin distrugerea
drumurilor.
* Precipitaţiile atmosferice medii pe anotimpuri şi în perioada de vegetaţie sunt următoarele:
- primăvara - 194,6 mm
- vara - 297,5 mm
- toamna - 145,2 mm
- iarna - 94,6 mm
- perioada de vegetaţie (aprilie-octombrie) –563 mm.
* Data medie a primei ninsori – 19 noiembrie
Data medie a ultimei ninsori – 30 martie

* Data medie a primului strat de zăpadă – 28 noiembrie
Data medie a ultimului strat de zăpadă – 23 martie

Durata medie a stratului de zăpadă – 115 zile
Din punct de vedere climatic influenţa vântului se resimte în valorile temperaturii, umidităţii atmosferice, evapotranspiraţiei ca urmare a transportului
se mase de aer şi a amestecurilor dintre acestea. Prezenţa moderată a vântului este benefică pentru vegetaţia forestieră, extremele fiind dăunătoare.
Se observă că cele mai puternice vânturi sunt iarna şi primăvara din direcţia vestică.
Condiții edafice
În vederea elaborării studiului staţiunii pentru fundamentarea mãsurilor silvotehnice preconizate de amenajament, s-a efectuat o cartare staţionalã la scarã
mijlocie, care a constat în amplasarea unei reţele de profile principale (89 profile), din 9 prelevându-se probe de sol pentru analize de laborator, precum şi
efectuarea în fiecare arboret a unor profile de control. Profilele principale de sol au fost amplasate în următoarele u.a.: 2, 5, 17A, 19A, 24A, 27A, 28A, 30A,
31, 33A, 35, 36, 38A, 40A, 41B, 43A, 44, 45A, 47, 48A, 50A, 52A, 53F, 54B, 55C, 57D, 59, 60A, 62, 65H, 66,
67C, 68B, 70, 71A, 72, 75D, 77B, 79, 81, 82, 83, 84B, 86D, 87B, 89A, 90A, 91B, 92C, 94A, 95, 96C, 97A, 98, 100B, 101B, 102A, 103B, 104A,
106, 107A, 108A, 109C, 110A, 111A, 113B, 114A, 116, 117, 118, 119A, 120B, 122A, 124, 126, 127, 129A, 131A, 132A, 133A, 134B, 136A,
137C, 138A, 139A, 145B, 146, 148A, 150 Profile de sol din care s-au recoltat probe pentru laborator s-au făcut în u.a. 27A, 35, 68B, 71B, 82A, 90A, 91A,
120A, 137C.
Pe teritoriul U.P. VI Schit au fost identificate 4 tipuri de soluri aparţinând de trei clase: protisoluri, cernisoluri şi cambisoluri.
Eutricambosol tipic (3101) - cu profil Ao – Bv - R, este întâlnit pe substrat de fliş, pe versanţi cu pante şi expoziţii diverse.
Orizontul Ao este de 5-10cm, de culoare brună datorită acumulării de humus, cu structură grăunţoasă stabilă, afânat, permeabil şi bine străbătut de rădăcini.
Orizontul Bv (cambic) are grosimi cuprinse intre 30-80cm, culoare brună cu nuanţă gălbuie, structură poliedrică şi textură mijlocie. Orizontul
R este alcătuit din marne şi gresii.
Solul prezintă o textură nediferenţiată pe profil, de la mijlocie grosieră până la fină. Datorită texturii nediferenţiate pe profil şi structurii bune, celelalte
proprietăţi fizice şi fizico-mecanice, hidrofizice şi de aeraţie sunt favorabile. Conţinutul de humus este mai mare de 2% şi este de tip mull, cu raportul C/N
55%.
În U.P. VI Schit, acest sol se întâlneşte pe 3903,88 ha (89%), în special în făgete și amestecuri de fag cu rășinoase de productivitate superioară şi mijlocie.
Fertilitatea eutricambosolurilor este condiţionată de volumul edafic şi expoziţia versanţilor.
Eutricambosolul tipic, profund, bine structurat, bogat in substanţe nutritive şi cu o capacitate mare in apă utilă, asigură o fertilitate ridicată pentru arboretele din
zonă. Eutricambosolurile cu procent mare de schelet şi textură nisipoasă, situate pe versanţi cu înclinare mare şi expoziţie însorită, întreţin arborete de
productivitate mijlocie şi inferioară.
Districambosolul tipic ( 3201 ) – cu profil Ao – Bv – R, este întâlnit pe substrat de fliş, pe versanţi cu pante şi expoziţii diverse.
Orizontul Ao are o grosime de 5-10cm, de culoare brună cenuşie, moderat humifer, cu textură mijlocie şi structură slab formată.
Orizontul Bv e gros de 20-60cm, cu nuanţe gălbui, structură poliedrică slab formată, textură mijlocie şi conţinut ridicat de schelet. Gradul de saturaţie in baze
e mai mic de 55% şi culori cu valori şi crome >3.5, la materialul in stare umedă.
Orizontul R este alcătuit din marne şi gresii.
Districambosolul tipic are o textură uşoară spre mijlocie, nediferenţiată pe profil. Structura este grăunţoasă, slab formată in Ao şi poliedrică, moderat
dezvoltată în Bv. Proprietăţile fizico – mecanice, hidrofizice şi de aeraţie sunt favorabile, având in vedere textura mijlocie uniformă pe tot profilul. Conţinutul
de humus este variabil, între 1 şi 11%. Reacţia solului este de la puternic acidă la moderat acidă, iar gradul de saturaţie in baze mai mic de 55% in orizontul
Bv. Acest sol are rezerve mici de elemente nutritive şi o activitate microbiologică redusă.
Volumul edafic este mare sau mijlociu, astfel fertilitatea solului este ridicată pentru arboretele din zonă. În U.P.
VI Schit acest sol se întâlneşte pe 2% din suprafaţă (109,40 ha).
Eutricambosol rendzinic (3116) a fost identificat pe 3% din suprafaţa unităţii de producţie. Are un profil de tipul Ao-Bv-Rrz, format pe calcare sau
dolomite, pe versanţi cu pante şi expoziţii diverse. Este un sol acid la moderat alcalin în profunzime (cu pH=5,4-8,1), foarte intens humifer, cu un conţinut de
humus pe grosimea de 5-18 cm de 5,1-11,8%, de regulă eubazic, cu un grad de saturaţie în baze de 75-93%. Foarte bine aprovizionat în azot total (0,26-
0,60g%), luto- nisipos la lutos. De bonitate superioară pentru molid, brad şi fag. Bonitatea superioară este determinată de volumul edafic util mare şi regimul
de umiditate favorabil. Se recomandă 77 menţinerea amestecurilor cu menţiunea că în zonele cu schelet mai puţin, ponderea molidului să fie mai mică iar în
cele scheletice, ponderea molidului poate fi ceva mai ridicată.
Rendzină cambică (1403) cu profil Ao-Bv-Rrz ocupă o suprafaţă de 256,35 ha (6%) din suprafaţa U.P.-ului. Este un sol cu textură de la mijlocie la
fină, datorită acumulării argilei rezultată din alterarea calcarelor. De obicei, chiar de la suprafaţă, solul prezintă material scheletic. Rendzinele sunt bogate în
humus (peste 10%).
Orizontul Am este de 20-30 cm, are o culoare neagră până la brun închisă şi are structură glomerulară datorită prezenţei humaţilor de calciu şi argilei.
Cel mai adesea orizontul Am conţine schelet.
Orizontul Bv (cambic) are grosimi cuprinse intre 30-80cm, culoare brună cu nuanţă gălbuie, structură poliedrică şi textură mijlocie. Orizontul
Rrz, este alcătuit din roci dure, bazice şi ultrabazice (calciu, dolomit, ghips, marmură, amfibolite, bazalte, peridotite etc.)
Aluviosol gleic (0414) - cu profil Ao-Go-Gr ocupă 24% din suprafaţă (408,19 ha). Se întâlneşte pe întinsuri joase şi depresiuni uşoare, anual sau
frecvent prelungit inundabile (3-4 luni ).
Orizontul Ao cu grosime mai mare de 20 cm este urmat de un orizont cu oxidare Go în primii 70 cm de la suprafaţă, determinat de apa freatică la mică
adâncime. Conţinutul de humus, carbonaţi de calciu, fosfor, potasiu, săruri solubile nu diferă semnificativ faţă de subtipul distric. Textura e luto-argiloasă
până la argiloasă, volum edafic mijlociu. Regimul de umiditate estival nu coboară sub nivelul jilav-umed până la umed, provocând un deficit prelungit de aer
in sol. Apa freatică la 1,5-2,0m
Solul prezintă fertilitate mijlocie pentru zăvoaie de plopi şi sălcii, şi pentru sălciile selecţionate, din cauza gleizării puternice.
Descrierea stațiunii
Teritoriul unităţii de producţie şi protecţie este situat două etaje fitoclimatice, şi anume etajul montan de amestecuri, FM 2- 4151,02 ha şi etajul montan-
premontan de făgete FM1+FD4 – 248,81 ha. În concepţia pădurii ca ecosistem terestru, staţiunea forestierã reprezintă componenta de naturã anorganicã, locul
de viaţã al biocenozei sau mediul fizic al ecosistemului.
Din punct de vedere al bonitãţii staţionale, 96% din teritoriu este de bonitate superioarã pentru arboretele unitãţii şi 4% de bonitate mijlocie.
Studiul vegetației forestiere
În cuprinsul unităţii de producţie şi protecţie VI Schit, tipurile naturale de pădure întâlnite se încadrează în 4 tipuri de formaţii forestiere:
 Amestecuri de molid, brad şi fag – 318,70 ha (7%) ;

 Brădeto-făgete – 3831,47 ha (86%);
 Făgete pure montane – 248,81 (6%);
 Aninişuri de anin alb – 0,85 ha (0%);
Pentru această unitate de producţie şi protecţie, speciile forestiere de bază sunt bradul şi fagul. Cele mai
des întâlnite formaţii forestiere sunt brădeto-făgetele.
Din punct de vedere al caracterului lor actual, care exprimã gradul de modificare faţã de tipul natural fundamental de pădure, cele mai reprezentative arborete
sunt cele natural fundamentale de productivitate superioară 3957,15 ha – (90%). Arboretele natural fundamentale de productivitate mijlocie se întâlnesc pe
123,38 ha (3%).
Arborete artificiale se întâlnesc pe 251,59 ha, respectiv 6% din totalul arboretelor. Arborete artificiale de productivitate superioară se întâlnesc pe 202,04 ha
(4%), cele de productivitate mijlocie, pe 48,16 ha (1%), iar cele de productivitate inferioară pe 1,39 ha.
Arborete cu caracter total derivat de productivitate mijlocie se întâlnesc pe o suprafaţă de 1,20 ha (u.a. 121B).
Arboretele cu caracter parţial dervat se întâlnesc pe o suprafaţă de 65,56 ha (u.a. 19A, 27F, 37B, 39C, 50B, 54E, 58C, 74, 112B, 119B, 123B, 147, 148A, 149,
150).
Ca şi în prezent, în viitor, reglementarea procesului de producţie şi protecţie va fi orientatã pe menţinerea şi promovarea speciilor care intră în compoziţia
principalelor formaţiuni forestiere.
Concluzii
Relieful variat al acestei unitãţi de producţie şi protecţie face sã se diferenţieze o serie de topoclimate specifice unitãţilor geomorfologice. Cea mai mare
diversitate topoclimaticã se întâlneşte pe versanţi, care prezintã aspecte variate determinate de raporturile ce au loc între expoziţie, înclinare, profilul pantei,
altitudine, etc.
Vegetaţia în general şi pãdurea în special, prin faptul cã se interpune între radiaţiile solare şi scoarţa terestrã, modificã climatul subiacent. Astfel, insolaţia în
pãdure fiind foarte micã face ca şi cãldura sã fie mai redusã ca în câmp deschis, mãrimea ei fiind invers proporţionalã cu desimea frunzişului şi mãrimea
albedoului speciilor care compun pãdurea.
Capitolul 2. Fundamentarea soluțiilor de împădurire
2.1. Identificarea si caracterizarea unităților de cultura forestiera
Tabelul 1. Calculul suprafeței efective și stabilirea lucrărilor de împădurire propuse
Categoria de teren de
Suprafața (ha)
împădurit Lucrare de împădurire
Nr.crt. ucf
Totala Efectiva propusa
Denumire Simbol
(ST) (SE)
1 33C 0,11 ha 0,11 ha poieni si A1 Împăduriri propriu-zise
goluri
2 34B 0,45 ha 0,45 ha tăieri rase A3 Reîmpăduriri
3 50B 2,79 ha 2,79 ha arborete B1 Substituiri
derivate
4 14B 1,39 ha 1,39 ha arborete slab B2 Refaceri
productive
5 40C 21,82ha 6,54 ha arborete cu B3 Ameliorări
consistenta
redusa
6 78C 3,01 ha 0,90 ha arborete C1 Completări in regenerări
parcurse cu naturale
tăieri de
regenerare sub
adăpost
7 58C 0,17 ha 0,05ha arborete tinere D1 Completări in arborete
cu consistenta tinere
redusa
Suprafața efectiva se calculează astfel:
 pentru lucrările care se realizează pe toata suprafața, suprafața efectiva este aceeași cu cea totala;
 pentru lucrările de împădurire cu caracter parțial (i.e. completări si ameliorări):
o in cazul completărilor in regenerări naturale, 𝑆𝑆 = (1 − 𝑆) × 𝑆𝑆, unde p reprezintă proporția pe care este instalat semințișul
utilizabil;
o in cazul completărilor in arborete tinere sau a ameliorărilor, 𝑆𝑆 = (1 − 𝑆𝑆) × 𝑆𝑆, unde CS reprezintă consistenta arboretului in
care se face ameliorarea sau completarea.
Categoriile de terenuri de împădurit (cu simbolul aferent) sunt:

 A1 – poieni si goluri
 A2 – suprafețe dezgolite in urma calamitaților naturale
 A3 – tăieri rase
 B1 – arborete derivate
 B2 – arborete slab productive
 B3 – arborete cu consistenta redusa
 C1 – arborete parcurse cu tăieri de regenerare sub adăpost
 D1 – arborete tinere cu consistenta redusa
Lucrările de împădurire corespunzătoare sunt:

 Împăduriri propriu-zise: in A1
 Reîmpăduriri: in A2, A3
 Substituiri: in B1
 Refaceri: in B2
 Ameliorări: in B3
 Completări: in C1 si D1
2.2. Eșalonarea lucrărilor de împădurire
Tabelul 2. Eșalonarea suprafețelor de împădurit pe 4 ani
Nr.crt. u.c.f. Suprafața Suprafața de împădurit in anul:

efectiva (SE) 2022 2023 2024 2025 2026
1 33C 0,11 ha 0,11
2 34B 0,45 ha 0,45
3 50B 2,79 ha 2,79
4 14B 1,39 ha 1,39
5 40C 6,54 ha 3,27 3,27
6 78C 0,90 ha 0,90
7 58C 0,05ha 0,05
3,27 3,27 2,79 1,46 1,54
S medie=2,44
In tabelul 2, sunt redate esalonarea suprafețelor de împădurit pe 5 ani, pentru fiecare u.c.f in parte:
In u.c.f-ul 33C avand o suprafata de 0,11ha, s-au propus lucrari in anul 2025 pentru toata suprafata
In u.c.f-ul 34B avand o suprafata efectiva de 0.45Ha, s-au propus lucrari in anul 2025 pentru intreaga suprafata a u.c.f-ului .In u.c.f-ul 50B avand o suprafata
efectiva de 2.79ha, s-au propus lucrari in anul 2024 . In u.c.f-ul 148B avand o suprafata efectiva de 1.39ha, s-au propus lucrari in anul 2026 pentru intreaga
suprafata alaturi de urmatorul u.c.f, 58C. In uc.f-ul 40C, cu o suprafata de 6.54, s-a impartit suprafata in 2 parti egale pentru a se avea un volum mai mic de
munca si astfel lucrarile vor fi executate in 2 ani, in 2022 si 2023.
Se însumează suprafețele efective ale celor 7 u.c.f.-uri, iar suma lor se împarte la 2 (care reprezintă numărul anilor pentru care se face eșalonarea).
Așadar, in fiecare din cei 2 ani ar trebui sa împădurim o suprafața aproximativ egala cu aceasta valoare (suma împărțita la 2). In continuare, se aleg pentru
fiecare an, un număr de u.c.f.-uri astfel încât suma lor sa fie aproximativ egala cu totalul suprafeței pe care o putem împăduri intr-un an (suma celor 7 ucf-uri
împărțita la 2). Se dorește acest lucru pentru a ne putea planifica un volum anual de munca echilibrat. In același timp, nu este de dorit ca pentru un ucf,
lucrările de împădurire sa se extindă pe mai mulți ani, cu excepția cazului in care suprafața efectiva a unui ucf este mult disproporționata in comparație cu
celelalte ucf-uri. In astfel de cazuri, se accepta împărțirea suprafeței efective a fi executata in maximum 2 ani.Pentru verificare, se însumează suprafețele
prevăzute a fi împădurite in 2022, 2023, 2024, 2025 si 2026 iar valorile acestora ar trebui sa fie apropiate.
Capitolul 3. Stabilirea soluțiilor tehnice de instalare a culturilor forestiere

3.1. Identificarea grupei ecologice
Tabelul 3. Stabilirea grupei ecologice
Nr.
u.c.f. Tipul de stațiune (TS) Tipul de pădure (TP) Grupa ecologica (GE)
crt.
1 33C 3333 2211 15
2 34B 3333 2211 15
3 50B 3332 2212 17
4 14B 4420 4131 28
5 40C 3333 2211 15
6 78C 3333 2211 15
7 58C 3333 2211 15
Numărul grupei ecologice se determina pe baza tipului de stațiune si a tipului de pădure, utilizând „Normele tehnice 1”. Codurile
folosite pentru tipul de stațiune si tipul de pădure se vor descrie sub tabel.
3.2. Stabilirea compoziției tel si a compoziției de regenerare
Tabelul 4. Stabilirea compoziției tel si a celei de regenerare

Nr.crt. u.c.f. G.E. Tip de compoziție Compoziția tel Compoziția de regenerare
1 33C 15 2 5Mo3Br2Fa 6Mo2Br2Fa
2 34B 15 2 6Mo3Br1Fa 5Mo3Br1Fa1Pam
3 50B 17 2 6Br2Mo2Fa 4Br3Mo3Fa
4 148B 28 2 10Fa 7Fa2Br1Pam
5 40C 15 2 6Fa4Br 6Fa3Mo1Pam
6 78C 15 1 4Mo4Br2Fa 4Mo4Br2Fa
7 58C 15 2 4Br4La2Pam 4Br4La2Pam
Tipul de compoziție poate fi 1 (atunci când alegem a1 sau b1), 2 (atunci când alegem a2 sau b2) sau 3 (atunci când alegem a3 sau b3). a1 –compoziţii-
ţel pentru arboretele care se regenerează̆ natural în condiții normale
a2 – compoziţii-ţel pentru terenuri goale, arborete degradate, brăcuite, slab productive, tipuri provizorii, etc., care se regenerează̆ natural ̂ niproporție redusă
(pană la 30-40%) sau nu se regenerează̆ ş i care respectiv se reconstituie numai parțial sau se schimbă compoziția tipurilor naturale fundamentale de pădure;
a3 – compoziţ ii-ţ el pentru refacerea arboretelor slab productive din zonele de câmpie și de luncă, cu solul înțelenit, fără̆ regenerări si unde solul se pregătește
înainte de împădurire prin arături și, după caz, se reconstituie compoziția tipului fundamental de pădure sau se introduc alte specii mai valoroase.
Alegerea unei compoziții tel dintr-o categorie atrage după sine alegerea compoziției de regenerare din aceeași categorie (de exemplu, daca aleg a1 pentru
compoziția tel, voi alege b1 pentru cea de regenerare)
Suma proporțiilor speciilor într-o compoziție trebuie sa dea întotdeauna 10.
.3. Calculul compoziției de împădurire
Tabelul 5. Determinarea compoziției de împădurire
Nr ucf ST S.E. SCE Compoziția de Compoziția Compoziția de

. (ha) (ha) (ha) regenerare (CR) existenta (CE) împădurire
crt (CI)
1 33 0.1 0.1 - 6Mo2Br2Fa - 6Mo2Br2Fa
C 1 1H
Ha a
2 34 0.4 0.4 - 5Mo3Br1Fa1P - 5Mo3Br1
B 5 5H a.m Fa1Pa. m
Ha a
3 50 2.7 2.7 - 4Br3Mo3Fa - 4Br3Mo3Fa
B 9 9H
Ha a
4 14 1.3 1.3 - 7Fa2Br1Pa.m - 7Fa2Br1Pa.
8B 9 9H m
Ha a
5 40 21. 6.5 15.26 6Fa3Mo1Pa.m 10Fa 6Fa3Mo1Pa
C 8 4H Ha m
2H a
a
6 78 3.0 0.9 2.107 4Mo4Br2Fa 5Br3Mo2Pa.m 6Mo2Br2Fa
C 1 03 Ha
Ha H
a
7 58 0.1 0.0 0.119 4Br4La2Pa.m 6 Mo 4 BR 6Br2La2Pa
C 7 51 Ha m
Ha H
a
Compoziția existenta (CE) este compoziția arboretului in care se intervine cu lucrări de completări sau ameliorări (care au caracter parțial). Pentru lucrările de
împădurire care se realizează pe toata suprafața, aceasta compoziție este nula. In cazul completărilor in regenerări naturale, CE este compoziția semințișului
utilizabil. In cazul completărilor in arborete tinere sau in cazul ameliorărilor, este compoziția arboretului existent.
Acolo unde CE este nula, compoziția de împădurire (CI) este egala cu cea de regenerare (CR).
Pentru lucrările de împădurire cu caracter parțial (i.e. completări si ameliorări) compoziția de împădurire se calculează ca diferență intre CR si CE (deci CI=CR-
CE).
Pași in calcularea compoziției de împădurire:
1. se calculează suprafața dorita a fi ocupata de fiecare specie la finalul lucrărilor de împădurire (înmulțind proporția speciei din CR cu suprafața
totala ST);
2. se calculează suprafața ocupata de fiecare specie din CE (înmulțind proporția speciei din CE cu suprafața ocupata de SCE). Suprafața ocupata de CE
se calculează ca diferența dintre suprafața totala ST si suprafața efectiva SE (suprafața SCE = ST – SE);
3. Pentru fiecare specie, se calculează suprafața care mai trebuie adăugată prin lucrări de împădurire (ca diferența dintre pasul 1 si 2).
4. Proporția speciei X din compoziția de împădurire se determina ca raport intre suprafața ce trebuie împădurita cu specia X si suprafața efectiva
(SE). Valorile rezultate se rotunjesc.
In compoziția de regenerare speciile componente de împart in:

 Specii principale (Sp. Princ.), care pot fi:

o De baza (Sb) - specia care are proporția cea mai mare in compoziția de
împădurire
o De ajutor (Saj) - celelalte specii de mărimea I din compoziția de regenerare
Speciile secundare (Ss) sunt specii care formează al doilea etaj, de mărimea II sau III
u.c.f.40C, CI: 6Fa3Mo1Pa.m u.c.f.78C, CI: 6Mo2Br2Fa

+ + & & & & & & + + + + + + + + + + + +
+ + & & & & & & + + + + + + + + + + + +
+ + & & & & & & + + + + + + + + + + + +
+ + & & & & & & + + + + + + + + + + + +
+ + & & & & & & + + + + + + + + + + + +
+ + & & & & & & + + + + + + + + + + + +
+ + & & & & & & + + * * * * * * * * * *
+ + & & & & & & * * * * * * * * * * * *
* * & & & & & & * * * * * * * * * * * *
* * & & & & & & * * * * * * * * * * * *

u.c.f._ 33C , CI: 6Mo2Br2Fa u.c.f.34B, CI:5Mo3Br1Fa1Pa.m

* * * * * * * * * * + + + + + + + + + +
* * * * * * * * * * + + + + + + + + + +
+ + + + + + + + + + + + + + + + + + + +
+ + + + + + + + + + + + + + + + + + + +
+ + + + + + + + + + + + + + + + + + + +
+ + + + + + + + + + * * * * * * * * * *
+ + + + + + + + + + * * * * * * * * * *
+ + + + + + + + + + * * * * * * * * * *
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 3.4. Scheme de
împădurire
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
u.c.f.50B, CI: 4Br3Mo3Fa u.c.f.148B, CI: 7Fa2Br1Pa.m
* * * * * * * + + + & & & & * * & & & &

* * * * * * * + + + & & & & * * & & & &
* * * * * * * + + + & & & & * * & & & &
* * * * * * * + + + & & & & * * & & & &
* * * * * * * + + + & & & & * * & & & &
* * * * * * * + + + & & & & * * & & & &
* * * * * * * + + + & & & & * * & & & &
* * * * * * * + + + & & & & * * & & & &
* * * * * * * + + + & & & * * * * & & &
* * * * * * * + + + * * * * * * * * * *
u.c.f.58C, CI: 6Br2La2Pa.m

Dispozitiv:
* * * * * * * * * *
= = = = = = = = = =
* * * * * * * * * *
* * * * * * * * * *
* * * * * * * * * *
* * * * * * * * * *
* * * * * * * * * *
* * * * * * * * * *
= = = = = = = = = =
* * * * * * * * * *
Legenda:
* Frasin Paltin de munte *
+ Molid & Fag
Brad = Larice
*
3.5. Stabilirea tehnologiilor de împădurire si a necesarului de puieți
Tabelul 6. Calculul necesarului de puieți
Numă
Nr Tehnologi
Dispoziti r
. S.E. a de Număr de Total
ucf C.I. v de puieți
crt (ha) împădurir puieți puieți
instalare la
. e
hectar
33C 0.11H 6Mo2Br2Fa 21111 2.0*1 5000 0.11*0.6*5000
1 a 0.11*0.2*5000 550
0.11*0.2*5000
34B 0.45H 5Mo3Br1Fa1P 21111 2.0*1 5000 0.45*0.5*5000
a a 0.45*0.3*5000
2 2250
.m 0.45*0.1*5000
0.45*0.1*5000
3 50B 2.79H 4Br3Mo3Fa 21111 2.0*1 5000 2.79*0.4*5000 1395
a 2.79*0.3*5000
2.79*0.3*5000 0
148 1.39H 7Fa2Br1Pa.m 21111 2.0*1 5000 1.39*0.2*5000
4 6950
B a 1.39*0.1*5000
40 6.54H 6Fa3Mo1Pa.m 21111 2.0*1 5000 6.54*0.6*5000 3270
5 C a 6.54*0.3*5000
0
6.54*0.1*5000
78 0.903H 6Mo2Br2Fa 21111 2.0*1 5000 0.903*0.6*450
C a 0
6 0.903*0.2*450 4063
0
0.903*0.2*450
0
58 0.051H 6Br2La2Pa.m 21111 2.0*1 5000 0.051*0.6*500
C a 0
7 0.051*0.2*500 255
0
0.051*0.2*500
0
Compoziția de împădurire (CI) se notează in tabel cu o specie pe fiecare linie, deoarece trebuie
calculat numărul de puieți pentru fiecare specie din fiecare ucf.
Tehnologia se împădurire se preia din Norme tehnice 1, si este specifica fiecărei grupe ecologice.
Dispozitivul de instalare si desimea culturilor se stabilesc in funcție de specia principala de baza, din
Norme tehnice 1, de la anexa 3. Dispozitivul de instalare, reda distanta dintre puieți si suprafața
ocupata de fiecare puiet. Prin împărțirea suprafeței unui hectar (10,000 m2) la suprafața unui puiet se
determina numărul de puieți la hectar (desimea culturii).
Numărul necesar de puieți se stabilește pe specii. Astfel, pentru specia 1, numărul de puieți se
calculează ca produs intre S.E., proporția speciei si numărul de puieți la hectar (e.g.
Pui1=S.E.*%Sp1*Desimea culturii).
Numărul total necesar de puieți pe ucf se calculează ca suma a numărului de puieți din fiecare specie.
3.6. Stabilirea tehnologiilor de pregătire a terenului si a solului
Tabelul 7. Calculul suprafețelor de pregătire a terenului si solului
Necesarul Pregătirea solului Pregătirea terenului

Nr.
ucf G.E. total de S.E. Cod Suprafața Cod Suprafața
crt.
puieti lucrare (ha) lucrare (ha)
1 33C 15 0.11ha 111 0.0132ha 1 0.0132ha
550
2 34B 15 2250 0.45ha 111 0.054ha 1 0.054ha
3 50B 17 13950 2.79ha 111 0.3348ha 1 0.3348ha
4 148 28 1.39ha 111 0.1668ha 1 0.1668ha
6950
B
5 40C 15 32700 6.54ha 111 0.7848ha 1 0.7848ha
6 78C 15 4063 0.903ha 111 0.0975ha 1 0.0975ha
7 58C 15 255 0.051ha 111 0.006ha 1 0.006ha
Pregatire sol:
111 – pregatire partiala a solului in vetre de 40/60
112 - pregatire partiala a solului in vetre de 60/80
0.4 m * 0.6 m * 15000 / 10000 = 0.36 ha
Codul lucrării de pregătire a solului si a terenului se preia din Norme tehnice 1 si este specific fiecărei
grupe ecologice.
Capitolul 4. Urmărirea, controlul si îngrijirea culturilor
4.1. Urmărirea și controlul lucrărilor de împădurire
4.2. Stabilirea frecventei lucrărilor de întreținere a culturilor
Tabelul 8. Stabilirea frecventei lucrărilor de îngrijire a culturilor
Nr. Tipul lucrării Numărul lucrărilor de realizat in anul: Anul realizării

ucf
crt. de întreținere I II III IV V VI VII VIII stării de masiv
33C Revizuiri 1 1 - - - - - -
VII-XI*
1 Mobilizări - - - - - - - -
Descopleșiri 2 2 2 2 2 2 1 1
Revizuiri 1 1 - - - - - -
34B Mobilizări - - - - - - - - VII-XI*
2
50B Revizuiri 1 1 1 - - - - -
X-X
3 Mobilizări - - - - - - - -
Revizuiri 1 1 1 - - - - - VII-VIII
4 14B Mobilizări - 1 1 - - - - -
Revizuiri 1 1 1 - - - - -
5 40C Mobilizări - 1 1 - - - - - VII-VIII
Revizuiri 1 1 1 - - - - -
6 78C Mobilizări - 1 1 - - - - - VII-VIII
Revizuiri 1 1 1 - - - - -
IX-X
7 58C Mobilizări - - - - - - - -
Frecventele se preiau din anexa 4A, in functie de specia principala de baza din compozitia de
impadurire.
4.3. Stabilirea rețelei de puncte pentru amplasarea și materializarea în teren a suprafețelor de control
Tabelul 9. Stabilirea caracteristicilor suprafețelor de control si calculul numărului de suprafețe de

control necesare
Aria Panta Aria

Nr Număr
suprafețe Forma terenulu Dimensiunile cumulata
. suprafeț
ucf S.E. (ha) i de suprafeței de i (grade) suprafeței de
crt e de
control control control (m) % m2
. control
(m2)
1 33C 0.11Ha 100 Patrat 10 10,15x10,1 8 88 1
5
2 34B 0.45Ha 100 Patrat 6 10.05x10.0 8 360 4
5
3 50B 2.79Ha 100 Patrat 25 11,04x11,0 8 223 23
4 2
4 148 1.39Ha 100 Patrat 25 11,04x11,0 8 111 12
B 4 2
5 40C 6.54Ha 200 Dreptung 20 10,64x20,2 4 130 14
hi 8 8
6 78C 0.903H 100 Patrat 16 10,40x10,4 8 723 8
a 0
7 58C 0.051H 100 patrat 29 11,43x11,4 8 41 1
a 3
Forma suprafeței de proba: dreptunghiulara sau circulara
Dimensiunile suprafeței de proba: lungimea lățimea, sau lungimea razei cercului (R)
In funcție de panta terenului, dimensiunile suprafeței de control se vor ajusta, urmând tabelul 1 din
normele tehnice 7.
Aria suprafețelor de proba lor variază în funcție de mărimea suprafeței efective (100m2 pentru
suprafețe efective mai mici de 3 ha, 100 sau 200 m2 pentru suprafețe efective mai mari de 3 ha).
Acestea vor fi materializate într-o rețea rectangulară imaginară. Aria cumulată a acestor suprafețe de
probă va fi de minimum 8% din suprafața efectiva (pentru suprafețe mai mici de 5 ha), 4% din
suprafața totală (pentru suprafețe de 5-10 ha), 2% din suprafața totală (pentru suprafețe mai mari de
10 ha).
Capitolul 5. Planificarea și evaluarea lucrărilor de împădurire
5.1. Planificarea aplicării lucrărilor de împădurire (antemăsurătoarea)

Volumul lucrărilor de realizat in anul:
Nr. crt. Tipul lucrării u.m.

2022 2023 2024 2025 2026
Descriere Total Descriere Total Descriere Total Descriere Total Descriere Total
Planificarea ucf-urilor (tab2) 40C(50%) 40c(50%) 50B 33C,34B,78C 14B,58C
40C=0,7848 50B=0,3348 0,16470 0,1668+0,006 0,1728
Pregătirea terenului 0,0132+0,054+0,
1 ha 40C=0,7848 0,7848 0,7848 0,3348 0975
(tab7)
40C=0,7848 50B=0,3348 0,16470 0,1668+0,006 0,1728

Pregătirea solului 0,0132+0,054+0,
2 ha 40C=0,7848 0,7848 0,7848 0,3348 0975
(tab7)
16,35 1,395 0,550+2,250+4,0 6,863 6,950+0,255 7,205

Transportul puieților Mii 63
3 16,35 16,35 16,35 1,395
(tab6) buc
16,35 1,395 0,550+2,250+4,0 6,863 6,950+0,255 7,205

Plantarea puieților Mii 63
4 16,35 16,35 16,35
(tab6) buc
40C(22)= 3,27 40C(22)=3,27 50B(24)=2,79 4,25 50B(24)=2,79 5,55

40C(23)=3,27 40C(23)=3,27 33C(25)=0,11 33C(25)=0,11
50B(24)=2,79 34B(25)=0,45 34B(25)=0,45
5 Revizuiri ha 40C(22)= 3,27 3,27 6,54 9,33
78C(25)=0,9 78C(25)=0,9
14B(26)=1,39
58C(26)=0,06
40C(22)=0,7848 40C(22)=0,7848 40C(23)=0,7848 0,7848 78C(25)=0,09 0,0975
6 Mobilizări ha - 0,7848 40C(23)=0,7848 1,5696 75
40C(22)=1,5696 40C(22)=1,5696 40C(22)=1,5696 4,0407 40C(22)=1,56 4,311
40C(23)=)=0,784 40C(23)=1,5696 40C(23)=1,5696 96
8 50B(24)=0,3348 50B(25)=0,6696 40C(23)=1,56
33C(25)=0,0264 96
34B(25)=0,108
40C(22)=)=0,097 78C(25)=0,0975 50B(25)=0,66
7 Descoplesiri ha 0,0975 2,3538 3,474
5 96
33C(25)=0,02
64
34B(25)=0,10
8
78C(25)=0,19
Tabelul 10. Calcului volumului lucrărilor de realizat pe ani

5
14B(26)=0,16
68
58C(26)=0,00
6
Pregătirea terenului si a solului se vor prelua, pentru fiecare ucf, de la punctul 3.6. Transportul si
plantarea puieților vor avea aceleași valori, iar valorile vor fi preluate de la punctul 3.5.
Pentru lucrările de îngrijire (revizuiri, mobilizări si descoplesiri), se vor lua in considerare
frecventa lucrărilor de la punctul 4.2. Spre exemplu, pentru un ucf planificat in anul 2020, daca
trebuie sa facem cate doua descoplesiri in primii 4 ani (cum reiese de la punctul 4.2.), rezulta ca
trebuie sa facem 2 descoplesiri in 2020, doua in 2021, doua in 2022 si doua in 2023. Însă
planificarea noastră se oprește in anul 2021 (deci ce se întâmplă după acest an nu este luat in
considerare in acest proiect). Suprafețele care se iau in considerare pentru lucrările de îngrijire
sunt:
 Revizuiri = suprafața efectiva (SE)

 Mobilizări = suprafața de pregătire a solului
 Descoplesiri = suprafața de pregătire a solului
Așadar, un ucf planificat a fi împădurit in anul 2020, va avea lucrări de îngrijire (revizuiri,
mobilizări si descoplesiri) si in anii următori (2021) in funcție de frecventa lucrărilor de la punctul
4.2. Anul I va fi anul instalării culturii, așadar spre exemplu pentru o cultura instalata in 2020, anul
I va fi 2020 iar anul II va fi anul 2021.
Acolo unde anual trebuie executate mai mult de o lucrare, suprafața se ajustează cu numărul de
lucrări care trebuie executate. Spre exemplu, daca numărul de descoplesiri in anul 2020 este egal
cu 2, atunci la descoplesiri, pentru acel ucf, in anul 2020 suprafața va fi 2 (suprafața de pregătire a
solului).
Totalul pe an si pe tip de lucrare, se calculează ca suma a suprafețelor (sau nr puieți) din celula din
stânga (denumita „descriere”). Totalul se calculează după ce am introdus in tabel toate datele de la
toate ucf-urile.
5.2. Stabilirea necesarului de forta de muncă
Tabelul 11. Calculul necesarului de zile-om pentru instalarea si îngrijirea culturilor
Necesarul de forța de munca in anul:

Nr 2022 2023 2024 2025 2026
. Categ Tipul
u.m.
crt oria lucrării
Zile om
Zile om
Zile om
Zile om
Zile om
Norma
Norma
Norma
Norma
Norma
Volum
Volum
Volum
Volum
Volum
Pregătirea 0,78
1,96
0,33 0,133
0,164 0,065 0,172 0,0
1 ha 0,7848 0.4 1,96
48
0.4
48
0.4
9
70 0.4 8 8 0.4 691
terenului
Pregătirea 0,07 0,78
0,07
0,33 0,033
0,164 0,016 0,172 0,0
2 ha 0,7848 0.1
848 48
0.1 848
48
0.1
48
70 0.1 47 8 0.1 172
Instal solului 8
245, 6,863 102,9 7,205 108
are Transportul Mii 245, 16,3 1,39
3 16,35 15.0 15.0 25 15.0 20,92 15.0 4 15.0 ,07
puieților buc 25 5 5
2,28 6,863 0,96 7,205 1
Plantarea Mii 2,28 16,3
4 16,35 0.14 0.14 9 0.14 0.14 0.14
puieților buc 9 5
249,57 109,15
Total zile-om: instalare 249,57 21,22 103,98
3,92 4,25 2,55 5,55 3,3

1,96
5 Revizuiri ha 3,27 0.6
2
6,54 0.6 4 9,33 0.6 5,59 0.6 0.6 3
Îngriji 0,78 0,07 1,56 0,784 0,078 0,097 0,0
6 re Mobilizări ha 0.1
48
0.1
848 96
0.1 0,94
8
0.1
74 5
0.1
097
0,01 2,35 0,47 3,47 4,040 0,808 4,311 0,8
7 Descoplesiri ha 0,0975 0.2
95 38
0.2
07 4
0.2 0,69
7
0.2
1
0.2
6
4,40 3,43 4,28
Total zile-om: îngrijire 1,98 7,22
2022=> 250:20 = 13 muncitori

2023=> 250:20 = 13 muncitori
2024=> 22 :20 = 1 muncitori
2025=>104:20=5 muncitori
2026=>109:20=5 muncitori
2022=> 250:20 = 13 muncitori

2023=> 250:20 = 13 muncitori
2024=> 22 :20 = 1 muncitori
2025=>104:20=5 muncitori
2026=>109:20=5 muncitori
5.3. Devizul lucrărilor
Tabelul 12. Calculul valorii materialului de împădurire si a lucrărilor de realizat
Nr. Tipul u. Valoarea materialelor si a lucrărilor de realizat in anul: Total

crt. lucrării m.
2022 2023 2024 2025 2026

Preț unitar (lei)
Preț unitar (lei)
Preț unitar (lei)
Preț unitar (lei)

Cost (lei)
Cost (lei)
Cost (lei)
Cost (lei)
Vol. total
Vol. total
Vol. total
Vol. total
Material de împădurire
1 Puieți (tab 6) Mii FA 580 5700 FA 5700 BR= 650 3627 MO 2046 FA= 580 2821
buc =98, 0 =98, 580 0 55,8 0 =3,3 620 48,6 7
10 10 0 0 715 5
MO 620 MO MO 620 2596 BR= BR=
=49, 3100 =49, 620 =41, 3 1,10 650 638 13,9 650 9035
05 0 05 3100 86 FA= 580 0 4239
PA= 610 PA= 610 0 FA= 1,10 6975 PA= 610 50
16,3 16,3 41,8 580 2301 MO 620 6,95 995
5 9974 5 9974 5 8 =11, 4388 BR= 650
25 1035 1,53 408
BR= 650 1373 LA= 800
6,75 0,51 332
FA= 580 1512 PA= 650
2,25 0,51
PAM 610 5285
=2,2 4715
5
M0= 620
2,43
8
BR= 650
8,13
FA= 580
8,13
Lucrări de executat
1 Pregătirea ha 195 83 0,164 41 0,172 43
terenului 0,784 195 0,784 0,334 70 8
8 248 8 248 8 248 248 248
2 Pregătirea ha 0,784 8 0,784 892 0,334 380 0,164 187 0,172 196
8 1136 8 1136 8 1136 70 1136 8 1136
solului 92
3 Transportul Mii 123 123 10 6,863 52 7,205 54
16,35 7,5 16,35 7,5 1,395 7,5 7,5 7,5
puieților buc
4 Plantarea Mii 1320 6,863 5566 7,205 5843
puieților buc 16,35 811 1326 16,35 811 811 811 811
0
5 Revizuiri ha 3,27 189 618 6,54 189 1236 9,33 189 1764 4,25 189 803 5,55 189 1049
6 Mobilizări ha 1136
0,784
1136 892 1,569
1136 1783 0,784
1136 892 0,097
1136 111
8 6 8 5
7 Descoplesiri ha 0,097 55 2,353 1337 1971 4,040 2295 4,311 2449
5
568 8
568 3,474 568 7
568 568
Total (lei) 101054 103769 153392 38581 50105
Total lucrari executate in fiecare an:
- 2022: 101054 lei;
- 2023: 103769 lei;
- 2024: 153392 lei;
- 2025: 38581 lei;
- 2026: 50105 lei

Proiect Impaduriri 2 Sandor Daniel

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Impaduriri 2 Sandor Daniel

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Împăduriri 2

Anul universitar 2021-2022

Nume: Șandor Constantin Daniel

Capitolul 4. Urmărirea, controlul si îngrijirea culturilor ................................................... 30

Capitolul 1. Descrierea generală a U.P.

Localizarea geografică și situația administrativă

Studiul condițiilor staționale

Condiții geologice si geomorfologice

Regimul hidrologic al unităţii se încadrează în zona a IV-a (a Carpaţilor Orientali).

Data medie a ultimei ninsori – 30 martie

Data medie a ultimului strat de zăpadă – 23 martie

Studiul vegetației forestiere

 Amestecuri de molid, brad şi fag – 318,70 ha (7%) ;

des întâlnite formaţii forestiere sunt brădeto-făgetele.

Capitolul 2. Fundamentarea soluțiilor de împădurire

2.1. Identificarea si caracterizarea unităților de cultura forestiera

Tabelul 1. Calculul suprafeței efective și stabilirea lucrărilor de împădurire propuse

Categoriile de terenuri de împădurit (cu simbolul aferent) sunt:

Lucrările de împădurire corespunzătoare sunt:

2.2. Eșalonarea lucrărilor de împădurire

Tabelul 2. Eșalonarea suprafețelor de împădurit pe 4 ani

Nr.crt. u.c.f. Suprafața Suprafața de împădurit in anul:

Capitolul 3. Stabilirea soluțiilor tehnice de instalare a culturilor forestiere

Tabelul 3. Stabilirea grupei ecologice

3.2. Stabilirea compoziției tel si a compoziției de regenerare

Tabelul 4. Stabilirea compoziției tel si a celei de regenerare

ţel pentru arboretele care se regenerează̆ natural în condiții normale

Suma proporțiilor speciilor într-o compoziție trebuie sa dea întotdeauna 10.

.3. Calculul compoziției de împădurire

Tabelul 5. Determinarea compoziției de împădurire

Nr ucf ST S.E. SCE Compoziția de Compoziția Compoziția de

Pași in calcularea compoziției de împădurire:

In compoziția de regenerare speciile componente de împart in:

 Specii principale (Sp. Princ.), care pot fi:

u.c.f.40C, CI: 6Fa3Mo1Pa.m u.c.f.78C, CI: 6Mo2Br2Fa

* * & & & & & & * * * * * * * * * * * *

u.c.f._ 33C , CI: 6Mo2Br2Fa u.c.f.34B, CI:5Mo3Br1Fa1Pa.m

u.c.f.50B, CI: 4Br3Mo3Fa u.c.f.148B, CI: 7Fa2Br1Pa.m

* * * * * * * + + + & & & & * * & & & &

u.c.f.58C, CI: 6Br2La2Pa.m

* Frasin Paltin de munte *

+ Molid & Fag

3.5. Stabilirea tehnologiilor de împădurire si a necesarului de puieți

Tabelul 6. Calculul necesarului de puieți

3.6. Stabilirea tehnologiilor de pregătire a terenului si a solului

Tabelul 7. Calculul suprafețelor de pregătire a terenului si solului

Necesarul Pregătirea solului Pregătirea terenului

0.4 m * 0.6 m * 15000 / 10000 = 0.36 ha

Capitolul 4. Urmărirea, controlul si îngrijirea culturilor

4.1. Urmărirea și controlul lucrărilor de împădurire

4.2. Stabilirea frecventei lucrărilor de întreținere a culturilor

Tabelul 8. Stabilirea frecventei lucrărilor de îngrijire a culturilor

Nr. Tipul lucrării Numărul lucrărilor de realizat in anul: Anul realizării

Tabelul 9. Stabilirea caracteristicilor suprafețelor de control si calculul numărului de suprafețe de

Aria Panta Aria

Capitolul 5. Planificarea și evaluarea lucrărilor de împădurire

5.1. Planificarea aplicării lucrărilor de împădurire (antemăsurătoarea)

Volumul lucrărilor de realizat in anul:

Nr. crt. Tipul lucrării u.m.

40C=0,7848 50B=0,3348 0,16470 0,1668+0,006 0,1728

16,35 1,395 0,550+2,250+4,0 6,863 6,950+0,255 7,205

16,35 1,395 0,550+2,250+4,0 6,863 6,950+0,255 7,205

40C(22)= 3,27 40C(22)=3,27 50B(24)=2,79 4,25 50B(24)=2,79 5,55