BARAJUL GURA APELOR.

CONDITII NATURALE IN AMPLASAMENT

CARACTERIZAREA GEOMORFOLOGICA A ZONEI

Barajul Gura Apelor este amplasat intre Muntii Tarcu, Godeanu si Retezat, la cota 909 m pe
Râul Mare, la 800 m aval de confluenta Lapusnicului Mare cu Râul Ses.
Zona este tipic montana, cu inaltimi de peste 2000 m, cu vai mai largi in amonte datorita
unitatilor geomorfologice platformele Borascu si Râul Ses, situate la cotele 2100 m, respectiv la
1400 m si vaile stramte sub cota 1200 m, cu versanti abrupti.
Zona este impadurita in proportie de 80%, iar cantitatea de precipitatii anuala este de
800 mm, imprimând zonei un caracter permanent umed si favorizând alterarea „in situ” a rocilor.

CARACTERIZAREA GEOLOGICA A ZONEI

In cadrul zonei barajului, pe baza elementelor geologice (Fig. 1) structurale si mineralogo-
petrografice analizate atât la suprafata cât si in adâncime, se diferentiaza:

Fig. 1 Harta geologica a zonei barajului, sc. 1:10.000

 Granitoidul de Vârful Pietrei (ɣP) isi face aparitia in treimea superioara a versantului stâng,
sub forma unui corp eruptiv ce strapunge formatiunea de Râusor in lungul unui sistem ruptural bine
individualizat.
Formatinea de Râusor (R) apare in treimea inferioara a versantului stâng, albie si versantul
drept si este alcatuita din sisturi filitoase cuartoase cu intercalatii subordonate de sisturi clorito
sericitoase.
Formatiunea de Lapusnic (formatiune sedimentara anchimetamorfica) acopera in pânza
Formatiunea de Râusor si este alcatuita din argile cuartoase (a.c.), calcare si calcarenite cu entroce
(c.c.) si microconglomerate, gresii argilite (m.c.).
In cadrul zonei barajului, pe baza elementelor geologice structurale si mineralogo-
petrografice analizate atât la suprafata cât si in adâncime, se diferentiaza:
Granitoidul de Vârful Pietrei (ɣP) isi face aparitia in treimea superioara a versantului stâng,
sub forma unui corp eruptiv ce strapunge formatiunea de Râusor in lungul unui sistem ruptural bine
individualizat.
Formatinea de Râusor (R) apare in treimea inferioara a versantului stâng, albie si versantul
drept si este alcatuita din sisturi filitoase cuartoase cu intercalatii subordonate de sisturi clorito
sericitoase.
Formatiunea de Lapusnic (formatiune sedimentara anchimetamorfica) acopera in pânza
Formatiunea de Râusor si este alcatuita din argile cuartoase (a.c.), calcare si calcarenite cu entroce
(c.c.) si microconglomerate, gresii argilite (m.c.).
Formatiunile acoperitoare cuaternare - deluviul dezvoltat in principal pe versantul stâng este
constituit in ceaa mai mare parte dintr-un material argilos-nisipos, in care sunt prinse blocuri si
fragmente de roca. Pe versantul stâng acesta este mai argilos, iar pe cel drept mai nisipos si cu
frecventa mai mare a fragmentelor de roci. Grosimile deluviului pe versantul stâng variaza intre
0-25 m iar pe versantul drept variaza intre 0-3 m.
Aluviunile sunt cantonate in albie si au grosimi de cca 15-20 m. Ele sunt constituite din
blocuri rulate de granitoide, cuartite, amfibolite, sisturi cuartitice, biotitice, etc., prinse intr-o masa
de pietrisuri si nisipuri medii si grosiere.

Tectonica zonei studiate este marcata de doua elemente majore:

a). Incalecarea dinspre SE spre NV a formatiunii de Râusor de catre granitoidul de Retezat, in
lungul unei linii ce se situeaza in versantul drept al Râului Mare care trece apoi in vaile Râusorului
Cetatii si Nucsoarei.
b). Sistemul de falii Râul Mare, cu directie NE-SV si caderi spre SE, separa intre ele
formatiunea de Râusoru si granitoidul de Vf. Pietrei.
 Ca pânza de sariaj alpina, rocile mezozoice ale formatiunii de Lapusnic incaleca atât
formatiunea de Râusor cât si granitoidul de Vf. Pietrei.

CARACTERIZAREA SEISMICA A ZONEI

Barajul si acumularea Gura Apelor sunt incadrate in zona macroseismicitate I = 6, pe scara
MSK conform SR 11100/1-93 (Fig. 2).

Fig. 2

Dupa normativul „Cod de proiectare – Partea I: Prevederi de Proiectare pentru Cladiri –

Indicativ P100-1/2006”, normativ care a fost in vigoare pâna la data de 31.12.2013, dar care este
inca valabil pentru expertizarea constructiilor anterioare acestei date, amplasamentul se afla situat
intr-o zona care se caracterizeaza prin urmatoarele valori:

Fig. 3 Zonarea teritoriului României in termeni de valori de vârf ale acceleratiei terenului
pentru proiectare, ag, pentru cutremure având intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani
 Fig. 4 Zonarea teritoriului României in termeni de perioada de control (colt), Tc a spectrului de raspuns

- acceleratia orizontala a terenului pentru proiectare (valoarea de vârf PGA) ag = 0.08 g,

pentru un interval mediu de recurenta IMR = 100 (Fig. 3);
- perioada de control (colt) pentru proiectare: TC = 0.7 sec (Fig. 4).

Dupa noul normativ „Cod de proiectare – Partea I – Prevederi de Proiectare Pentru Cladiri –
Indicativ P100-1/2013”, aflat in vigoare incepând cu data de 01.01.2014, amplasamentul se afla
situat intr-o zona care se caracterizeaza prin urmatoarele valori:

P100-1/2013

Fig. 5 Zonarea teritoriului României in termeni de valori de vârf ale acceleratiei terenului
pentru proiectare, ag, cu IMR = 225 ani si 20% probabilitate de depasire in 50 de ani
- acceleratia orizontala a terenului pentru proiectare (valoarea de vârf PGA) ag = 0.10 g,
pentru un interval mediu de recurenta IMR = 225 ani si 20% probabilitatea de depasire in 50
ani (Fig. 5);
- perioada de control (colt) pentru proiectare: TC = 0.7 sec (Fig. 6).

P100-1/2013

Fig. 6 Zonarea teritoriului României in termeni de perioada de control (colt),

TC, a spectrului de raspuns