UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGIVIŞTE

FACULTATEA DE INGINERIA MEDIULUI ŞI ȘTIINȚA ALIMENTELOR

SPECIALIZAREA ……………………………………

TEHNOLOGII AVANSATE DE
DECONTAMINARE A TERITORIILOR
POLUATE
- STUDIU DE CAZ -

Indrumător: Masterand:
Sl.univ.dr. Corina COSAC

2023-2024
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGIVIŞTE
FACULTATEA DE INGINERIA MEDIULUI ŞI ȘTIINȚA ALIMENTELOR
SPECIALIZAREA ……………………………………

TEHNOLOGIA DE DECONTAMINARE A RÂULUI

BISTRIȚA, ÎN URMA UNUI ACCIDENT ECOLOGIC DE
POLUARE, GENERAT DE FISURAREA CONDUCTEI DE
TRANSPORT ȚIȚEI, ÎN ZONA LOCALITĂȚII RACOVA,
JUDEȚUL BACĂU

Indrumător: Masterand:
Sl.univ.dr Corina COSAC

2023-2024
 I. INTRODUCERE

Nodul Tehnologic (N.T.) Racova este situat în partea de nord a județului Bacău, la
intrarea în localitatea Racova, în partea dreapta a DN 15 Bacău – Piatra Neamț pe direcția de
mers spre Piatra Neamț și pe malul stâng al râului Bistrița. N.T. Racova este încadrată între
râul Bistrița la Sud, calea ferată Bacău – Piatra Neamț la Est, casele localității Racova la Nord
și DN 15 la Vest.
N.T. Racova s-a format începand cu anul 1960 odată cu punerea în funcțiune a
conductei Onești – Racova – Gherăești – Bucecea Ø 20 ¾˝ Firul 1 și a conductei Racova –
Piatra Neamț – Bicaz Ø 20 ¾˝ Firul1.
În anul 1993 s-a pus în funcție conducta Racova – Costișa – Săvinești Ø 20 ¾˝ Firul 2
ceea ce a condus la creșterea complexității N.T. Racova prin realizarea unor noi
interconectări și montarea de robineți de manevră. În urma acestor modificări în afara
amplasamentului principal a rezultat un grup de doi robineți vană și două refulatoare cu
interconectare între Fir 2 Onești- Racova și Fir 2 Racova- Costișa amplasat pe partea stângă a
DN 15 Bacău – Piatra Neamț.
În momentul de față în N.T. Racova sunt montați: 10-bucăți RV Dn 500 Pn 64, 1-
bucată- RV Dn 300 Pn 64, 2- bucăți RV Dn 150 Pn 64, 8- bucăți Refulatoare Dn 150 Pn 64.
Având în vedere folosirea robineților vană ca robineți de manevră, frecvența acestor
manevre fiind destul de mare în special pentru reglarea presiunii către sistemul Piatra Neamț,
aceștia au suferit uzuri pronunțate ce au condus la o închidere defectuoasă, manevrare foarte
grea, scăpări de țiței între tija de acționare și presetupă, ceea ce impune modernizarea N.T.
Racova la standarde care să satisfacă cerințele actuale de exploatare.
S-au executat studii și cercetări în zona localității Racova, pe râul Bistrița, județul
Bacău pe sectorul de râu 300,0 m amonte de podul CF 509 Bacău-Piatra Neamț și 250,0m
aval de acesta pentru întocmirea documentației necesare în vederea obținerii avizului de
gospodărire a apelor.
Cercetările au presupus determinarea caracteristicilor hidrologice pe sectorul luat în
calcul în zona traversării.
Calculele din studiul hidrologic au fost executate în conformitate cu prevederile legii
apelor nr.107/1996 cu modificările și completările aduse prin Legea nr. 153/2014, Ordinul
M.M.P. nr.799/2012 și a Normativului PD 95/2002.
 II. DATE GENERALE

Perimetrul cercetat se situeaza în bazinul hidrografic Siret (râu Bistrița cod cadastral
XII-1.53 afluent dreapta al Râului Siret) în partea de nord a județului Bacău, la intrarea în
localitatea Racova, în partea dreapta a DN 15 Bacău – Piatra Neamț pe direcția de mers spre
Piatra Neamț și pe malul stâng al râului Bistrița. N.T. Racova este încadrată între râul Bistrița
la Sud, calea ferată Bacău – Piatra Neamț la Est, casele localității Racova la Nord și DN 15 la
Vest.

Figura II.1.- Vedere spațială a zonei de interes- intrarea în localitatea

Racova, drumul național 15 și calea ferată Bacău- Piatra- Neamț.
 1. Studii hidrologice

Încadrarea lucrărilor în clasa de importanță s-a facut în conformitate cu STAS

4273/83 și cu normativul NP 129-2011 după cum urmează:
- conform punctului 2.9 și conform tabel 8 din STAS 4273/83 – categoria 4, iar
conform punctului 5 și a tabelului 13 → clasa IV de importanță.
- conform tabel 2 din normativ NP 129-2011 care stabileste clasa de importanță
funcție de paguba directă produsă la inundarea zonei, rezultă că la o valoare de 2,845
milioane Euro (valoarea devizului pentru nodul tehnologic) clasa de importanță a construcției
este IV.
Conform STAS 4068/2-87, pentru clasa de importanță a construcției și condiții
normale de exploatare probabilitatea anuală de depășire a debitului maxim de calcul este de
5%.
Râul Bistrița face parte din bazinul hidrografic al râului Siret, este afluent dreapta al
râului Siret și are codul cadastral XII-1.53.
Debitele maxime cu asigurare de 1%, 2%, 5% si 10% au fost transmise de A.B.A
Siret cu adresa nr. 21251/18.11.2014.

Debite maxime cu diverse

N Suprafață Altitudine probabilități de depășire (mc/s)
Nr. Râul Secțiunea b.h. medie
crt. F(Kmp) Hm(m) 1% 2% 5% 10%

Gârleni – aval
1. Bistrița confluența cu râul 6775 938 1890 1595 1205 915
Buda

Tabel II.1.1.- Valorile debitelor la regim natural de curgere

 Lucrările se execută fără a se ocupa sau afecta terenuri din albia sau malul râului
Bistrița.

2. Studii topografice

La intocmirea prezentei documentații au fost folosite studii topografice, material

didactic în domeniu după care au fost făcute calculele de dimensionare.
În vederea elaborării prezentei documentații au fost realizate măsurători topografice în
luna mai 2015 și constau din:

● plan de situatie – scara 1 :1.1000 cuprinzând amplasamentul lucrărilor;

● plan de încadrare în zonă – cuprinzând zona lucrării scara 1:10.000;

● plan de amplasament – cuprinzând zona lucrării scara 1:25.000.

COORDONATE STEREO 70 PE CONTURUL N.T. RACOVA-PROIECTAT

x y
1 577 048.803 633 627.859
2 577 050.158 633 649.380
3 577 059.418 633 693.956
4 576 954.554 633 703.399
5 576 950.878 633 662.564
6 577 005.656 633 657.631
7 577 015.019 633 654.075
8 577 029.165 633 626.168
9 577 035.937 633 627.083
10 577 041.319 633 627.278
11 577 042.326 633 627.391
 12 577 047.710 633 627.698

INVENTAR DE COORDONATE PE CORONAMENT DIG MAL STÂNG

x y z Nmax5%
D1 576 870.886 633 615.584 199.35 198.54 - acostament
drum national
D2 576 872.336 633 674.115 199.21 198.54 - profil
transversal P2
D3 576 875.104 633 721.385 199.26 198.54 - profil
transversal P3
D4 576 877.697 633 749.382 200.71 198.54 - acostament CF

3. Studii geotehnice

● Fenomene naturale - Morfologie

Perimetrul cercetat se suprapune unității geomorfologice majore: Subcarpații

Moldovei, cu subdiviziunea Depresiunea Cracău-Bistrița.

Depresiunea Cracău – Bistrița din cadrul Subcarpaților Moldovei se întinde în

lungul celor două râuri după care a fost denumită, pe o lungime de circa 60 km și o lățime de
circa 16 km.
 Depresiunea apare ca o formă alungită, formând un unghi foarte ascuțit cu lanțul
muntos principal. Spre Vest este marginită de cutele înalte ale flișului paleogen, care
alcătuiesc lanțul central moldovenesc și de o cută saliferă spre Sud-Vest, iar spre Est este
pazită de trei masive subcarpatice externe: masivul Corni, masivul Mărgineni și masivul
Runcu, despărțite prin două regiuni mai joase: curmătura Girov-Bozieni și regiunea
Negrițești-Romani.
Spre Nord se intinde până la șaua Crăcăoani Bălțătești (490 m alt.), care o separă de
depresiunea Neamțului, iar la Sud până la arcul format din dealurile ce o despart de
depresiunea Tazlăului.
Se caracterizează printr-o largă dezvoltare a teraselor inferioare și medii ale Bistriței
și afluenților ca și a glacisurilor de eroziune și de acumulare, prin predominarea suprafețelor
orizontale sau ușor înclinate dispuse în trepte. Aceste forme ating aici cea mai mare extindere
din toata regiunea subcarpatică.
Șesul Bistriței are latimi de pana la 2 km, este format din trepte aluviale cu altitudini
de 0.5–1 m, 1–32 m si 2–4 m. O extindere mai mare are terasa 15–20 m ale cărei altitudini
scad continuu către aval, la Racova are 5 m. Aceasta terasă atinge o lățime de cca. 3 km și
este alcătuită, ca și cea de 5-7 m, aproape în întregime de pietrișuri. Și terasa de 35-40 m este
foarte extinsă, ajungând la 3.5 km lățime amonte de Traian. Peste soclul ei urmează 8-10 m
de pietrișuri și apoi 8-10 m de luturi loessoide. Fragmentar apare o terasa de 50-55 m, pe
dreapta Bistriței, la Văleni, ceva mai extinsă una de 75-90 m, cu un depozit aluvionar format
de 10 m de pietrișuri și peste 10 m de luturi. Terasele 100-110 m și de 165-170 m se dezvolta
îndeosebi în afara Depresiunii Cracău-Bistrița.
 Figura II.3.1.- Fragment harta geomorfologica a Romaniei

4.

Hidrografia

Artera hidrografică a Depresiunii Cracău-Bistrița a suferit în urma intervențiilor

antropice; artera hidrografică a fost deviată pe o lungime de aproximativ 30 km în vederea
amenajărilor hidroenergetice, în același scop fiind amenajat și Lacul Racova, cu o suprafață
de circa 1 km2 și un volum de 11 milioane m 3. Apa Bistriței pune astfel în funcțiune
hidrocentralele Roznov I și II, Zănești, Costișa și Buhuși, fiecare având o putere de 11,5-14,5
MW, totalizând o capacitate de 67,7 MW. Sistemul de lacuri pe Bistrița și functionarea
hidrocentralelor au modificat complet regimul hidrologic al acestui râu. Cursului natural i se
asigură un debit minim de 2,75 m3/s cu ajutorul lacului-tampon de lângă Piatra Neamț; prin
aportul afluenților din aval la intrarea în lacul Racova, Bistrița ajunge la un debit mediu de
19,4 m3/s.
Râul Cracău are un debit mediu la vărsare de doar 1,34 m 3/s; din scurgerea anuală este
concentrată în lunile de primavară și 33,5% în cele de vară. Uneori seacă aproape complet,
însă la viituri, debitul său poate atinge valoarea de 380 m 3/s și se pot scurge câteva zeci de
milioane de metri cubi într-o singură viitură (față de volumul mediu al scurgerii într-un an de
42 milioane m3).
Apele râurilor Bistrița și Cracău se folosesc la irigarea a circa 4000 ha pentru
legumicultură și la culturile de câmp(Dumbrava Roșie, Zănești, Podoleni, Costișa).

5. Considerații geologice

Din punct de vedere geologic, perimetrul se încadrează Pânzei subcarpatice.

Subcarpații Moldovei se desfășoară de la nord la sud pe aproximativ 160 km, ocupând
o suprafață de 5000 km2 și prezintă aspecte din cele mai tipice pentru întreaga regiune
subcarpatică, dar și aspecte specifice.
În general, se poate aprecia că în Subcarpații Moldovei se manifestă o tendință de
simplificare structural-morfologică în raport cu toate celelalte diviziuni ale Subcarpaților. La
nord de Trotuș sedimentarea a încetat încă din sarmatian, și anume din kersonian între Trotuș
și Bistrița, din basarabian între Bistrița și Moldova și din volhinian la nord de Moldova.
Începand de la sud de Trotuș, însă, în toată regiunea subcarpatică, sedimentarea a continuat
până în villafranchian. Așa se face că Subcarpații Moldovei sunt alcătuiți din sedimente mai
vechi decât pliocenul. La nord de Bistrița fașia de miocen cutat se îngustează treptat, încât
dincolo de valea Moldovei se reduce la o fașie de 1 – 3 km și aceasta acoperită de sarmatianul
necutat.
La nord de Moldova, peste miocenul cutat repauzează sedimente volhiniene
nederanjate tectonic, mai mult, chiar baza volhinianului este prinsă sub revărsarea saliferului
cutat, iar pe acesta se sprijină restul volhinianului, nederanjat. De la valea Moldovei până la
sud de valea Bistritei, același fenomen se produce cu sedimente basarabiene, pentru ca la sud
de Trotuș să apară cutate depozitele pliocenesi să fie deranjate, pe alocuri, chiar cele
villafranchiene. Rezultă, deci, că la nord de valea Moldovei sedimentarul miocen a fost cutat
de mișcările moldavice din volhinian, între Moldova și Bistrița au acționat mișcările attice,
din basarabian, iar la sud de Trotuș s-au manifestat din plin chiar cutări valahice. Cum
cutările au fost însoțite de o înălțare accentuată, a avut loc restrângerea treptată a ariei de
acumulare, de la nord spre sud, ceea ce explică de ce Subcarpații Moldovei sunt alcătuiți, în
ansamblu, din roci mai vechi decât Subcarpații de Curbură.
Pânza Subcarpatică. În ansamblu unitatea are aspectul unui sinclinoriu încălecat
dinspre vest de Panza cutelor marginale. La rândul ei Pânza subcarpatică încalecă spre est
peste depozitele sarmatiene ale vorlandului în lungul faliei pericarpatice.
Cele mai vechi formațiuni geologice care aflorează în regiune aparțin molasei și se
raportează Burdigalianului - Formațiunea cenușie (de schlier). Sunt constituite dintr-o
alternanță ritmică de marne și argile cenușii și gresii, cu intercalații caracteristice de gipsuri,
în special la partea inferioară a formațiunii-gipsul de Perchiu. Intercalațiile de gresii sunt
formate din gresii calcaroase, cenușii și formează strate cu grosimi de 5-60 cm. Marnele
cenușii și vineții formează pachete de mai mulți metri grosime. Ele conțin spre partea
superioară, lamine gălbui-roșietice.

Pleistocenul mediu-orizontul superior este reprezentat ca și Pleistocenul superior prin

depozitele sistemului de terase de pe ambele maluri ale Oituzului.
Holocenului inferior îi revin sedimentele aluvionare ale terasei de 3-5 m care apar
chiar la obiectivul proiectat, iar Holocenului superior, aluviunile grosiere și fine ale luncilor.
 Date climatice

Concluziile celui de al 4-lea Raport al IPCC au evidentiat o crestere a frecvenței și intensității

fenomenelelor extreme de vreme ca urmare a intensificării fenomenului de încăzire globală a
climei.
Vânturile sunt influențate de relief.

Clima regiunii Racova este temperat-continentală, având următorii parametri:

● temperatura minimă absolută -29,6°C;

● temperatura maximă absolută +40,8°C;

 ● temperatura medie anuală +9,2°C.

Precipitațiile medii anuale au valoarea de 653,8 mm și reprezintă media valorilor

înregistrate de-a lungul a 10 ani.
Repartiția precipitațiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel:

● iarna 81,8 mm;

● primavara 162,3 mm;

● vara 272,3 mm;

● toamna 137,4 mm.

Sunt considerate “cu precipitații” toate zilele în care apa căzută sub formă de ploaie,
lapoviță, grindină, ninsoare, etc. a totalizat mai mult de 0,1 mm.
Direcția predominantă a vânturilor este cea vestică (33,9%) și sud-vestică (17,1%).
Calmul înregistrează valoarea procentuală de 5,7%, iar intensitatea medie a vânturilor la scara
Beaufort are valoarea de 1,8 – 7,4 m/s.
Adâncimea maximă la îngheț este de 0,90-1,00 m, iar frecvența medie a zilelor de
îngheț cu T≤0°C este de 118.9 zile/an.
 6. Descrierea geomorfologică a Râului Bistrița

Râul Bistrița face parte din bazinul hidrografic al Râului Siret, este afluent dreapta al
Râului Siret și are codul cadastral XII-1.53.
Albia cursului de apă pe sectorul de râu cuprins între Piatra Neamț și barajul
Acumulării Gârleni își are albia pe partea dreaptă, iar Canalul Bistrița administrat de
Hidrocentrale S.A. Bistrița pe partea stângă.
În zona Nodului Tehnologic Racova aflat în administrarea S.N.T.G.N. Transgaz
Medias, amplasat pe malul stâng în zona cuprinsă între DN 15 Bacău-Piatra Neamț și calea
ferata 509 Bacău-Piatra Neamț, albia Râului Bistrița se caracterizează prin:
- în zona amonte de podul rutier albia minoră se află amplasată la baza malului
drept al albiei majore; albia majora se desfașoară spre malul stâng, aceasta fiind acoperită cu
vegetație lemnoasă tânără; la cca. 100,0m de malul stâng al albiei minore este executată o
deponie din material sistematizat, iar în exteriorul acesteia în profilul transversal P1 se află o
excavație mai veche, locală la baza malului stâng al albiei majore.
- malul drept al albiei majore are înălțimi de 6,0-8,0m fiind în apropierea
drumului județean DJ 156G ce duce spre localitatea Blăgești.
- cota deponiei amenajate în profilul transversal P1 este de 198,24 mdMN;
- malul stâng al albiei majore are înalțimi de cca. 5,0m și până la acostamentul
drumului național zona este de tip terasă spre intravilanul localității Racova, după care
urmează zona de intravilan și acostamentul drumului pe o terasă cu înălțimi de cca. 2,0-3,0m;
- albia minoră are deschidere de cca. 50,0m;
- în această zonă panta fundului albiei este mai mică decât în sectorul aval de
podul CF;
- în zona cuprinsă între podul rutier și podul CF pe ambele maluri sunt
executate diguri din material local de apărare împotriva inundațiilor astfel: pe malul stâng
este executat la o distanța de cca. 85,0m de malul stâng al albiei minore pe o lungime de cca.
130,0m intre acostamentul drumului national DN15 si acostamentul caii ferate CF 509, în
medie cota coronamentului digului este 199,20 și lațimea la coronament de cca. 2,0m,
înalțimea de 1,70-2,0m (spre albie), taluzurile și coronamentul sunt acoperite cu vegetație
ierboasă. Pe malul drept digul din material local este executat în apropierea malului având
cota la coronament 199,00, înălțimea de 2,0-2,50;
- pe malul drept zona cuprinsă între acostamentul drumului național și
acostamentul căii ferate are forma triunghiulară cu baza către albia Râului Bistrița și
deschiderea de cca. 100,0m delimitată de corpul digului din material local de apărare
împotriva inundațiilor și vârful se încheie în zona popasului turistic aflat la o distanță de cca.
175,0m de corpul digului;
- lățimea albiei la nivelul coronamentului celor două diguri este de cca. 200,0
m, iar lățimea albiei minore este de cca. 100,0m;
- în zona aval de podul CF albia minoră se împarte în două brațe cu dechiderea
cuprinsă între 30,0-40,0 m fiecare, iar albia majoră este foarte largă și este delimitată pe
malul drept de acostamentul căii ferate, iar pe malul stâng se desfășoara spre Canalul Bistrița;
- zona cuprinsă între malul drept al albiei minore pe o lățime de cca. 270,0 m
este acoperită cu vegetație lemnoasă tânără, iar de aici până în zona Canalului Bistrița
folosintă terenului este pășune islaz comunal;
- albia minoră a celor două brațe prezintă maluri joase de cca. 1,0-2,0m, cu
înălțimi mai mari în profilul transversal P6 din aval unde înălțimea malurilor pe brațul din
stânga ajunge la valori de 2,50 chiar 3,0m; în profilul transversal din amonte (P4) malurile pe
ambele brațe sunt de tip vad crescând de la nivelul apei lent spre zonele din vecinătate;
- albia minoră prezintă zone cu maluri stabile, înierbate, cu vegetatie rară,
lemnoasă tânără, iar pe alocuri maluri abrupte în treimea superioară cu masive de pământ
surpate la baza malurilor;
- zona cuprinsă între cele două albii minore este acoperită cu vegetație ierboasă,
curata de vegetatie lemnoasa in zona cuprinsa intre profilele transversale P4 si P6 și acoperită
cu vegetație lemnoasă din zona profilului transversal P6 până la confluența celor două brațe
de albie minoră;
- panta fundului albiei i=0,31%;
- patul fundului albiei este format din pietriș de râu mărunt.

Interpretarea rezultatelor obținute din calculul hidraulic.

 În zona profilelor transversale P1 până la P6 s-au întocmit chei limnimetrice
astfel:
- cheie limnimetrică în profilul transversal P1;
- cheie limnimetrică în profilul transversal PP1 - pod rutier;
- cheie limnimetrică în profilul transversal P2;
- cheie limnimetrică în profilul transversal P3;
- cheie limnimetrică în profilul transversal PP2 – pod CF;
- multicheie în profilele transversale P4, P5 si P6.
Pentru profilele transversale PP1, P2, P3 interpretarea rezultatelor se face ținând cont
de nivelul maxim al apelor corespunzător debitului de calcul în secțiunea podului CF (profil
transversal PP2) și de faptul că pe o lungime de 2,5 x lungimea podului CF, înspre amonte,
are loc o supraînălțare a nivelului apelor (curba de remuu); astfel că în zona dintre cele două
poduri, inclusiv în secțiunea podului rutier, nivelul maxim al apelor nu este cel rezultat din
cheia limnimetrică întocmită în fiecare profil ci se acceptă nivelul rezultat în secțiunea
podului CF; în profilul transversal P1 nivelul apelor corespunzător debitului de calcul nu mai
este influențat de remuul creat în zona podului CF.
Din cheia limnimetrică întocmită în secțiunea podului CF, N max5%=198,54 față de
nivelul calculat în P2 din cauza remuului rezultă o supraînălțare Δz=0,11m, iar în profilul
transversal P3 - Δz=0,24m.
Pe sectorul de râu amonte de podul rutier nivelul maxim al apelor la debitul de calcul
nu afectează obiective economice și locuințe omenești.
Pe sectorul de râu cuprins între podul rutier și podul de cale ferată albia rezultată între
corpurile celor două diguri are capacitatea de transport a debitului de calcul cu asigurarea de
5% astfel că amplasamentul Nodului Tehnologic al S.N.T.G.N. Transgaz Mediaș nu este
afectat de nivelul maxim al apelor la debitul de calcul.
Pe sectorul de râu aval de podul CF nivelul maxim al apelor se desfășoară pe partea
dreaptă până în zona acostamentului de cale ferată, iar pe partea stângă până în zona digului
de pe malul drept al Canalului Bistrița.
Din interpretarea datelor făcută pe cele trei zone putem conchide că amplasamentul
nodului tehnologic Racova nu este afectat de nivelul apelor corespunzător debitului de calcul.
Figura II.9.1.– Albia minoră a Râului Bistrița în secțiunea podului rutier - PP1

Figura II.9.2.– Albia minoră a Râului Bistrița în secțiunea podului CF - PP2

 Figura
Figura II.9.4.–
II.9.3.– MalMal stâng
stâng al albiei
al albiei Râului
Râului Bistrița,
Bistrița vedere
– vedere dindeDN
pe 15
calea ferată spre
spre
amplasament NodCanalul Bistrița
Tehnologic Racova

Figura II.9.5.– râu Bistrița, vedere de pe podul CF spre aval

III. DATE DE BAZĂ
 Tabel III.1. Valori ale secțiunii: PR.P1 – RÂU BISTRIȚA, LOC. RACOVA, JUD.
BACĂU Q5%=1205 mc/s
Rugozitatea albiei minore = .040
Rugozitatea albiei majore = .045
Panta longitudinală = .003100
Cota malului albiei minore: 196.39 m
Capacitatea albiei minore: 150.10 mc/s
 Tabel III.2. Valori ale secțiunii PR.PP1(pod rutier) – RÂU BISTRIȚA, LOC.
RACOVA, JUD. BACĂU
Q5%=1205 mc/s
Rugozitatea albiei minore = .040
Rugozitatea albiei majore = .045
Panta longitudinală = .003100
Cota malului albiei minore: 201.39 m
Capacitatea albiei minore: 3433.22 mc/s
 Tabel III.3. Valori ale secțiunii PR.P2 – RÂU BISTRIȚA, LOC. RACOVA, JUD.
BACĂU Q5%=1205 mc/s
Rugozitatea albiei minore = .040
Rugozitatea albiei majore = .045
Panta longitudinală = .003100
Cota malului albiei minore: 195.64 m
Capacitatea albiei minore: 38.82 mc/s`
 Tabel III.4. Valori ale secțiunii SECȚIUNEA: PR.P3 – RÂU BISTRIȚA, LOC.
RACOVA, JUD. BACĂU Q5%=1205 mc/s
Rugozitatea albiei minore = .040
Rugozitatea albiei majore = .045
Panta longitudinală = .003100
Cota malului albiei minore: 195.53 m
Capacitatea albiei minore: 26.89 mc/s
 Tabel III.5. Valori ale secțiunii PR.PP2(pod CF) – RÂU BISTRIȚA, LOC.
RACOVA, JUD. BACĂU Q5%=1205 mc/s
Rugozitatea albiei minore = .040
Rugozitatea albiei majore = .045
Panta longitudinală = .003100
Cota malului albiei minore: 200.37 m
Capacitatea albiei minore: 2442.14 mc/s

Tabel III.6. Râul Bistrița, loc. Racova, jud. Bacău- calcule hidrâulice efectuate în
mișcare permanentă- elemente hidrâulice calculate în profile transversale Q5%=1205 mc/s
 IV. CALCULE ȘI VERIFICĂRI HIDRAULICE

În vederea stabilirii și verificării suprafețelor afectate de nivelul apelor este necesară

stabilirea prin calcule hidraulice a nivelului apelor corespunzătoare debitului de calcul.
Stabilirea debitului maxim de calcul se face în funcție de clasa de importanță a
construcției.

1. Stabilirea clasei de importanță a lucrării

Stabilirea clasei de importanță a construcțiilor se face din punct de vedere al

gospodăririi apelor în conformitate cu STAS 4273-83, funcție de durata de exploatare, rolul
funcțional și categoria construcției.

● Categoria construcțiilor hidrotehnice

Conform punctului 2.9 si tabelului 8 din STAS-ul mentionat, construcția se

încadrează la categoria 4.

Durata de exploatare
Conform punctului 3.1. din STAS 4273-83 - construcție definitivă.

● Rolul functional

Conform punctului 4 din STAS - construcție principală, avarierea parțială sau totală a
ei provoacă fie scoaterea din funcțiune a amenajării respective, fie reducerea considerabilă a
capacității de producție.
 ● Clasa de importanță

Construcția de categoria 4, definitivă și principală, conform punctului 5 și a tabelului

13, se încadrează în clasa a IV a de importanță.
Conform tabel nr. 2 din normativul NP 129-2011 care stabilește clasa de importanță
funcție de paguba directă produsă la inundarea zonei rezultă că la o valoare de 2,845 mil.
Euro (valoarea devizului pentru nodul tehnologic) clasa de importanță a construcției este IV.

2. Stabilirea asigurării de calcul

Conform STAS 4068/2-87, pentru clasa de importanță a construcției și condiții

normale de exploatare probabilitatea anuală de depășire a debitului maxim de calcul este de
5%.

● Parametrii hidrologici

Determinarea caracteristicilor de curgere a apelor în regim liber de curgere s-a făcut

cu următoarele formule:

(m)
unde:
A = aria secțiunii de scurgere
P = perimetrul udat
R = raza hidraulică
i = panta talvegului = 0,31%
C = coeficientul lui Chezy
V = viteza apei
Q5% = 1205 mc/s (debit de calcul)
 n = coeficient de rugozitate funcție de natura albiei:
- n=0,040 – pentru albie minoră
- n=0,045 – pentru albie majoră
y = exponent = 1/4 – pentru cursuri de apă din zona de deal.
Calculele s-au facut pentru secțiunile sectorului de râu studiat: P1-P1, PP1-PP1 (pod
rutier), P2-P2, P3-P3, PP2-PP2 (pod CF), P4-P4, P5-P5 si P6-P6.

V. ELEMENTE DE CALCUL ŞI DE DIMENSIONARE

1. Calcule hidraulice

● SECȚIUNEA 1- P1

⮚ Înălțimea

H1= 195.26- 194.37= 0.89 m

H2= 196.59- 195.26= 1.33 m
H3= 198.59- 196.59= 2.00 m
H4= 200.80- 198.59=2.21 m

⮚ Aria

Q 2
A= m
v
A- Aria (m2)

Q- Debitul (m3/s)
v- viteza apei (m/s)
 18.99
ω 1= =21.58m2
0.88
247.23
ω 2= =126.13m2
1.96
1205.11
ω 3= =364.08 m2
3.31
3950.87
ω 4= =872.15m2
4.53
Fiecare student va calcula aria in functie de np dupa relatia – ω= ωn + 0, 1 x np
Exemplu pentru np = 1
ω 1=21 ,58+ 0 ,1∗4=21 , 9 8
ω 1=126 , 13+0 , 1∗4=126 ,53
ω 1=364 , 08+0 ,1∗4=364 , 48
ω 1=872 ,15+ 0 ,1∗4=872, 55

⮚ Raza hidraulică

ω
R= m
P
R- raza hidraulică (m)
P- perimetrul udat (m)
21. 98
R 1= =0.90 m
24.31
126. 53
R 2= =2.22 m
56.99
364. 48
R 3= =4.20 m
86.69
872.55
R4 = =6.40 m
136.25

⮚ Coeficientul lui Chezy

1 y
c= ∙ R
n
c- coeficientul lui Chezy
n- coeficient de rugozitate specific zonei (0.04- pietriș, pietre rotunjite, bolovani)
1
y=
4
1
c 1= ∙0.9=24.35
0.04
 1
1
c 2= ∙2.2 2 4 =30.51
0.04
1
1
c 3= ∙ 4.20 4 =31 , 81
0.045
1
1
c4= ∙ 6.40 4 =35.35
0.045

⮚ Viteza

v=c ∙ √ R ∙ I m/s
v- viteza (m/s) - Fiecare student va calcula viteza - se va calcula in functie de np dupa

relatia – v = vn + 0,01 x np
I- panta
Exemplu pentru np = 1
v 1=24.35 ∙ √ 0. 90∙ 0.0031=1.28 m/s - v 1 = 1,28 + 0,01 x 4 = 1,32 m/s
np = 1
v 2=30.51 ∙ √ 2.21 ∙ 0.0031=2 , 53 m/s - v 2=¿2,53 + 0,01x 4 = 2,57 m/s
np = 1
v 3=31.81∙ √ 4.20 ∙ 0.0031=3. 62 m/s - v 3=3 , 62 + 0,04 = 3,66 m/s
np = 1
v 4=3.35 ∙ √ 6.40∙ 0.0031=4 .97 m/s - v 4=4 , 97+ 0 ,0 4=5 ,01 m/s
Si asa mai departe pentru np =2; np = 3, np=4,..............nn, PENTRU FIECARE
SECTIUNE IN PARTE

⮚ Debitul

Q=ω ∙ v m3/s
Q1=21. 9 8 ∙1 , 28=28.13 m3/s
Q2=126. 53 ∙2.53=320.12 m3/s
Q3=364. 48 ∙ 3. 62=1 319.41 m3/s
Q4 =872. 55∙ 4.97=4335 .5 7 m3/s

Nivelul Raza
Nr. apei H Aria Perimetrul hidraulica Panta Coeficientul Viteza Debitul
Crt. (m) (m) (mp) (m) (m) n y (%) lui Chezy (m/s) (mc/s)
1 195.26 0.89 21.98 24.31 0.90 0.04 0.25 0.31 24.35 1.28 28.13
2 196.59 2.22 126.53 56.99 2.22 0.04 0.25 0.31 30.51 2.53 320.12
3 198.59 4.22 364.48 86.69 4.20 0.045 0.25 0.31 31.81 3.62 1319.41
4 200.8 6.43 872.55 136.25 6.40 0.045 0.25 0.31 35.35 4.97 4336.57

● SECȚIUNEA 2- PP1

Înălțimea
H1= 196.48- 194.44= 2.04 m
H2= 198.53- 196.48= 2.05 m
H3= 200.37- 198.53= 1.84 m
Aria
Q 2
A= m
v
A- Aria (m2) –se va lua in calcul np

Q- Debitul (m3/s)
 v- viteza apei (m/s)
232.68
ω 1= =163.86m2
1.42
1205.51
ω 2= =451.50 m2
2.67
2576.24
ω 3= =711.67 m2
3.62
Fiecare student va calcula aria in functie de np dupa relatia – ω= ωn + 0, 1 x np
Exemplu pentru np = 1
ω 1=163.86+0 , 1∗1=163.96

⮚ Raza hidraulică

ω
R= m
P
R- raza hidraulică (m)
P- perimetrul udat (m)
163.86
R 1= =2.04 m
80.43
451.50
R 2= =4.08 m
110.69
711.67
R 3= =5.90 m
120.60

⮚ Coeficientul lui Chezy

1 y
c= ∙ R
n
c- coeficientul lui Chezy
n- coeficient de rugozitate specific zonei (0.04- pietriș, pietre rotunjite, bolovani)
1
y=
4
1
1
c 1= ∙2.04 4 =29.87
0.04
1
1
c 2= ∙ 4.08 4 =35.53
0.04
1
1
c 3= ∙ 5.90 4 =38.97
0.045
 ⮚ Viteza

v=c ∙ √ R ∙ I m/s
v- viteza (m/s) – np = 1, 2,3 ........
Fiecare student va calcula viteza se va calcula in functie de np dupa relatia – v = vn +

0,01 x np

I- panta

v 1=29.87 ∙ √2.04 ∙ 0.0031=1.42 m/s

v 2=35.53 ∙ √ 4.08 ∙ 0.0031=2.67 m/s
v 3=38.97 ∙ √ 5.90 ∙ 0.0031=3.62 m/s

⮚ Debitul

Q=ω ∙ v m3/s
Q1=163.86 ∙ 1.42=232.68 m3/s
Q2=451.50 ∙2.67=1205.51 m3/s
Q3=711.67 ∙3.62=2576.24 m3/s

Nivelul Raza
Nr. apei H Aria Perimetrul hidraulica Panta Coeficientul Viteza Debitul
Crt. (m) (m) (mp) (m) (m) n y (%) lui Chezy (m/s) (mc/s)
1 196.48 2.04 163.86 80.43 2.04 0.04 0.25 0.31 29.87 1.42 232.68
2 198.53 2.05 451.50 110.69 4.08 0.04 0.25 0.31 35.53 2.67 1205.51
3 200.37 1.84 711.67 120.60 5.90 0.04 0.25 0.31 38.97 3.62 2576.24
 ● SECȚIUNEA 3- P2

⮚ Înălțimea

H1= 195.64- 194.60= 1.04 m

H2= 196.52- 195.64= 0.88 m
H3= 198.43- 196.52= 1.91 m
H4= 199.44- 198.43= 1.01 m

⮚ Aria – se va lua in calcul np

Q 2
A= m
v
B- Aria (m2)

Q- Debitul (m3/s)
v- viteza apei (m/s)
28.56
ω 1= =35.70m2
0.8
219.16
ω 2= =130.45 m2
1.68
1205.93
ω 3= =395.38 m2
3.05
2391.03
ω 4= =660.50 m2
3.62
Fiecare student va calcula aria in functie de np dupa relatia – ω= ωn + 0, 1 x np
Exemplu pentru np = 1
ω 1=35.70+0 , 1∗1=35.80

⮚ Raza hidraulică

ω
R= m
P
R- raza hidraulică (m)
P- perimetrul udat (m)
35.70
R 1= =1.04 m
34.39
 130.45
R 2= =1.92 m
68.05
395.38
R 3= =3.82 m
103.52
660.50
R4 = =4.83 m
136.81

⮚ Coeficientul lui Chezy

1 y
c= ∙ R
n
c- coeficientul lui Chezy
n- coeficient de rugozitate specific zonei (0.04- pietriș, pietre rotunjite, bolovani)
1
y=
6
1
1
c 1= ∙1.04 4 =25.23
0.04
1
1
c 2= ∙1.92 4 =29.42
0.04
1
1
c 3= ∙3.82 4 =34.95
0.04
1
1
c4= ∙ 4.83 4 =37.06
0.04

⮚ Viteza - se va lua in calcul np

v=c ∙ √ R ∙ I m/s
v- viteza (m/s)
I- panta

v 1=25.23 ∙ √ 1.04 ∙ 0.0031=0.8 m/s

v 2=29.42∙ √ 1.92∙ 0.0031=1.68 m/s
v 3=34.95 ∙ √ 3.82 ∙0.0031=3.05 m/s
v 4=37.06 ∙ √ 4.83 ∙ 0.0031=3.62 m/s
 ⮚ Debitul

Q=ω ∙ v m3/s
Q1=35.70 ∙ 0.8=28.56 m3/s
Q2=130.45 ∙ 1.68=219.16 m3/s
Q3=395.38 ∙ 3.05=1205.93 m3/s
Q4 =660.50 ∙3.62=2391.03 m3/s

Nr. Nivelul H Aria Perimetrul Raza n y Panta Coeficientul Viteza Debitul

Crt. apei (m) (mp) (m) hidraulica (%) lui Chezy (m/s) (mc/s)
(m) (m)
1 195.64 1.04 35.7 34.39 1.04 0.04 0.25 0.31 25.23 0.8 28.56
2 196.52 1.92 130.45 68.05 1.92 0.04 0.25 0.31 29.42 1.68 219.16
3 198.43 3.83 395.38 103.52 3.82 0.04 0.25 0.31 34.95 3.05 1205.93
4 199.44 4.84 660.50 136.81 4.83 0.04 0.25 0.31 37.06 3.62 2391.03
 ● SECȚIUNEA 4- P3

⮚ Înălțimea
H1= 195.53- 194.70= 0.83 m
H2= 196.82- 195.53= 1.29 m
H3= 198.30- 196.82= 1.48 m
H4= 199.03- 198.30= 0.73 m
H5= 199.23- 199.03= 0.20 m

⮚ Aria - se va lua in calcul np

Q 2
A= m
v
A- Aria (m2)

Q- Debitul (m3/s)
v- viteza apei (m/s)
28.23
ω 1= =32.08m2
0.88
292.13
ω 2= =144.62 m2
2.02
1205.26
ω 3= =396.47 m2
3.04
2003.69
ω 4= =584.17 m2
3.43
2324.77
ω 5= =654.86 m2
3.55
Fiecare student va calcula aria in functie de np dupa relatia – ω= ωn + 0, 1 x np
Exemplu pentru np = 1
ω 1=32.08+0 , 1∗1=32.18

⮚ Raza hidraulică
ω
R= m
P
R- raza hidraulică (m)
P- perimetrul udat (m)
 32.08
R 1= =0.83 m
38.69
144.62
R 2= =2.12 m
68.22
396.47
R 3= =3.59 m
110.36
584.17
R4 = =4.32 m
135.19
654.86
R 5= =4.52 m
144.85

⮚ Coeficientul lui Chezy

1 y
c= ∙ R
n
c- coeficientul lui Chezy
n- coeficient de rugozitate specific zonei (0.04- pietriș, pietre rotunjite, bolovani)
1
y=
6
1
1
c 1= ∙0.83 4 =23.86
0.04
1
1
c 2= ∙2.12 4 =26.80
0.04
1
1
c 3= ∙3.59 4 =30.59
0.04
1
1
c4= ∙ 4.32 4 =32.04
0.04
1
1
c 5= ∙ 4.52 4 =32.40
0.04

⮚ Viteza - se va lua in calcul np

v=c ∙ √ R ∙ I m/s
v- viteza (m/s)
I- panta

v 1=23.86 ∙ √0.83 ∙ 0.0031=0.88 m/s

v 2=26.80 ∙ √ 2.12 ∙0.0031=2.02 m/s
v 3=30.59 ∙ √ 3.59 ∙0.0031=3.04 m/s
v 4=32.04 ∙ √ 4.32 ∙ 0.0031=3.40 m/s
v 5=32.40 ∙ √ 4.52 ∙ 0.0031=3.55 m/s
⮚ Debitul

Q=ω ∙ v m3/s

Q1=32.08 ∙ 0.88=28.23 m3/s

Q2=144.62 ∙ 2.02=292.13 m3/s
Q3=396.47 ∙ 3.04=1205.26 m3/s
Q4 =584.17 ∙3.40=2003.69 m3/s
Q5=654.86 ∙ 3.55=2324.77 m3/s

Nr. Nivelul H Aria Perimetrul Raza n y Panta Coeficientul Viteza Debitul

Crt. apei (m) (mp) (m) hidraulica (%) lui Chezy (m/s) (mc/s)
(m) (m)
1 195.53 0.8 32.08 38.65 0.83 0.04 0.2 0.31 23.86 0.88
3 5 28.23
2 196.82 2.1 144.62 68.22 2.12 0.045 0.2 0.31 26.80 2.02
2 5 292.13
3 198.3 3.6 396.47 110.13 3.59 0.045 0.2 0.31 30.59 3.04
5 1205.26
4 199.03 4.3 584.17 134.91 4.32 0.045 0.2 0.31 32.04 3.43
3 5 2003.69
5 199.23 4.5 654.86 144.56 4.52 0.045 0.2 0.31 32.40 3.55
3 5 2324.77
 ● SECȚIUNEA 5- PP2

⮚ Înălțimea
H1= 196.10- 193.44= 2.66 m
H2= 198.54- 196.10= 2.44 m
H3= 199.87- 198.54= 1.33 m

⮚ Aria - se va lua in calcul np

Q 2
A= m
v
B- Aria (m2)

Q- Debitul (m3/s)

v- viteza apei (m/s)

158.90
ω 1= =109.59m2
1.45
1205.37
ω 2= =391.35 m2
3.08
2059.03
ω 3= =556.49 m2
3.70
Fiecare student va calcula aria in functie de np dupa relatia – ω= ωn + 0, 1 x np
Exemplu pentru np = 1
ω 1=109.59+0 , 1∗1=109.69

⮚ Raza hidraulică
ω
R= m
P
R- raza hidraulică (m)
P- perimetrul udat (m)
109.59
R 1= =2.64 m
41.54
391.35
R 2= =5.06 m
77.41
556.49
R 3= =6.36 m
86.55
⮚ Coeficientul lui Chezy

1 y
c= ∙ R
n
c- coeficientul lui Chezy
n- coeficient de rugozitate specific zonei (0.04- pietriș, pietre rotunjite, bolovani)
1
y=
6
1
1
c 1= ∙2.64 4 =31.86
0.04
1
1
c 2= ∙ 5.06 4 =33.32
0.045
1
1
c 3= ∙ 6.36 4 =35.29
0.045

⮚ Viteza se va lua in calcul np

v=c ∙ √ R ∙ I m/s
v- viteza (m/s)
I- panta

v 1=31.86 ∙ √ 2.64 ∙ 0.0031=1.45 m/s

v 2=33.32∙ √ 5.06 ∙0.0031=3.08 m/s
v 3=35.29 ∙ √ 6.36 ∙ 0.0031=3.21 m/s

Nr. Nivelul H Aria Perimetru Raza n y Panta Coeficientul Viteza Debitul

Crt. apei (m) (mp) l hidraulica (%) lui Chezy (m/s) (mc/s)
(m) (m) (m)
1 196.1 2.6 109.5 41.54 2.64 0.04 0.2 0.31 31.86 1.45 158.90
6 9 5
2 198.54 5.1 391.3 77.41 5.06 0.045 0.2 0.31 33.32 3.08 1205.3
5 5 7
3 199.87 6.4 556.4 87.50 6.36 0.045 0.2 0.31 35.29 3.70 2059.0
3 9 5 3

⮚ Debitul
Q=ω ∙ v m3/s
Q1=109.59 ∙ 1.45=158.90 m3/s
Q2=391.35 ∙ 3.08=1205.37 m3/s
Q3=556.49 ∙ 3.70=2059.03
VI. SCENARIUL UNUI ACCIDENT DE POLUARE A
CURSULUI RÂULUI BISTRIȚA

Astfel, pe lungimea de râu studiată, am identificat 8 zone pentru care am efectuat

calculele hidraulice. Într-o situație accidentală de poluare cu titei, in funcție de punctul de
convecție, putem lua măsurile corespunzătoare de limitare a poluarii și de decontaminare
a apelor râului Bistrița cu ajutorul elementelor specifice utilizate în cazul unei poluări cu
țiței a unui curs de apă.
Pentru limitarea poluarii cu titei și decontaminarea cursului de apa propun
urmatoarea procedura de lucru:
a) Baraj transversal din baloți de paie
b) Baraje flotante
c) Baraje filtrante
d) Material absorbant tip Spill-Sorb
Amplasarea lucrarilor transversale de barare a panei poluante se va realiza din
amonte către aval, în scețiunea cu adâncimea și viteza cea mai mică. Scopul principal al
lucrarilor de decontaminare este de limitare a poluării apelor cursului de apa Bistrita și de
eliminare a riscului de poluare cu titei a emsiarului..
Lucrarile transversale executate in lungul cursuui de apa au rolul de limitare a
efectelor negative ale poluarii cu titei, dar si de colectare a titeiului.
Variante:
1. poluantul colectat de baraje va fi extras de la suprafata apei din fiecare bief in
parte cu ajutorul unor pompe hidraulice echipate cu furtun de aspiratie cu sorb,
care sunt atasate unei cisterne speciale in care se colecteaza titeiul;
2. A doua varianta de decontaminare consta din imprastierea la suprafata apelor
poluate cu titei a materialului absorbant de tip Spill-Sorb, care dupa saturarea
cu titei va fi colectat in saci de plastic. Sacii cu materialul absorbant saturat,
vor fi transportați cu ajutorul mijloacelor auto până la preluarea de către
entități specializate în scopul utilizarii lor impreuna barajele filtrante saturate
cu titei, in procesele de ardere în cogenerare cu alti combustibili
conventionali.
Figura VI.1.1-Poluare raului Bistrita cu titei pe intreaga sectiune de curgere amonte

Figura VI.1.4.- Lucrari transversale din baloti de paie pentru

sustinerea barajelor flotante si flitrante

Figura VI.1.2.- Poluare raului Bistrita cu titei pe intreaga sectiune de curgere in

sectiune mediana
Figura VI.1.3.- Poluare raului Bistrita cu titei pe intreaga sectiune de curgere in aval
Figura VI.1.5.- Amplasarea barajului flotant din mal în mal

Figura VI.1.6.- Amplasarea barajului filtrant

Figura VI.1.7.- Lucrari transversale din baloti de paie si baraje flotante

Figura VI.1.9.- Indepărtarea baloțior de paie îmbibați cu țiței si a barajelor filtrante

saturate cu titei
Figura VI.1.12.- Împrăștierea materialului absorbant tip Spill-Sorb în zonele
unde pana poluantă s-a micșorat