Sunteți pe pagina 1din 33

1

PROIECT NR. 24/2014


OBIECTIV: INFIINTARE RETELE DE CANALIZARE SI
CONSTRUIRE STATIE DE EPURARE IN COMUNA
SIMINICEA, JUD. SUCEAVA
BENEFICIAR: COMUNA SIMINICEA
AMPLASAMENT: COMUNA SIMINICEA, JUDETUL SUCEAVA
PROIECTANT GENERAL: S.C. VECTORCONSULT A.S.D. S.R.L. SUCEAVA
FAZA: Studiu de Fezabilitate






























2







FISA RESPONSABILITATI




















Dir. Teh: ing. Petrareanu Ciprian


Proiectant specialitate: ing. M. Stancu


Desenat: ing. Petrareanu C.




































































































































































































































































3











BORDEROU GENERAL

Pagina de titlu 1
Lista semnaturi 2
Borderou de piese scrise i desenate 3-4
VOLUMUL I: Memoriu Tehnic 5-33
ANEXE:
Devizul general,devize financiare, devizele pe obiecte Anexa1
Fisa tehnica echipamente Anexa2


Plan de incadrare in zona Sc. 1:25000 A 1.1
Plan de incadrare in zona Echipare edilitara a com. Siminicea Sc. 1:25000 A 1.2
Plan de situatie propunere retea de canalizare Sc. 1:500 A 2.1
A 2.48
Profil longitudinal propunere retea de canalizare Sc. 1:100/1:1000 A 3.1
A 3.32
Detaliu Camin canalizare dotat cu pompe si tocator Sc. 1:100 A 4.1
Flux Tehnologic Statie de epurare 2000 LE ( F.S) detaliat pe module A 4.2
Plan de situatie Statie de epurare 2000 LE Sc. 1:500/1000 A 4.3
Schema de functionare Statie de epurare 2000 LE Sc. 1:500/1000 A 4.4
Schema de functionare Statie de epurare 2000 LE Sc. 1:500/1000 A 4.5
Bazin de omogenizare Statie de epurare 2000 LE Sc. 1:500/1000 A 4.6
Plan de situatie statie de epurare compacta 2000 LE Sc. 1:50 A 4.7
Profile tip bazin de omogenizare, bazin apa potabila, bazin stocare namol, bazin apa sitata
si desnisipata, instalatii hidraulice Sc. 1:100
A 4.8
Profil tip modul tehnologic statie de epurare 2000LE si bazine tehnologice, instalatii
hidraulice Sc. 1:100
A 4.9
Plan de situatie instalati electrice exterioare statie de epurare 2000LE Sc. 1:1500 A 4.10
Detalii instalatie egalizare potential statie de epurare 2000LE (F.S) A 4.11
Detalii instalatie egalizare potential statie de epurare 2000LE (F.S) A 4.12
Plan Platforma beton armat modul epurare 2000 LE Sc. 1:50 A 4.13
Plan pozitionare goluri tehnologice bazin de omogenizare detalii cofraj si armare Sc.
1:50
A 4.14
Detalii cofraj si armare bazin omogenizare statie de epurare 2000LE Sc. 1:50 A 4.15
Detaliu gura de varsare in paraul Grigoresti Sc. 1:100 A 4.16
Profil transversal camin bransament Sc. 1:50/100 A 4.17
Profil transversal camin de vizitare HDPE Sc. 1:50/100 A 4.18

4
Flux tehnologic statie de epurare 2000 LE A 4.19
Detalii imprejmuire statie de epurare 2000LE Sc. 1:100 A 4.20
Profil transversal tip conducta deversare gura de varsare Sc. 1:100 A 4.21
Profil transversal tip armare fundatie radier statie de epurare 2000 LE Sc. 1:50 A 4.22
Plan cofraj si armare camin si statie de epurare 2000 LE Sc. 1:100 A 4.23
Profil transversal camin statie de epurare 2000LE Sc. 1:50 A 4.24
Plan cofraj si armare camin de namol Sc. 1:50 A 4.25
Plan cofraj si armare bazin de omogenizare si stocare si statie de pompare Sc. 1:50 A 4.26
Plan cofraj si armare camin de evacuare ape epurate Sc. 1:50 A 4.27
Plan instalatii electrice statie de epurare 2000 LE A 4.28

5
MEMORIU TEHNIC


i. DATE GENERALE

1.1. Denumirea obiectivului de investiii:

INFINTARE RETELE DE CANALIZARE SI CONSTRUIRE STATIE DE
EPURARE IN COMUNA SIMINICEA, JUDEUL SUCEAVA

1.2. Elaboratorul proiectului: SC VECTORCONSULT A.S.D SRL SUCEAVA

1.3. Autoritatea contractant : Comuna Siminicea

1.4. Amplasamentul Sat Siminicea, Comuna Siminicea, jud. Suceava

1.5. Tema, cu fundamentarea necesitii i oportunitii investiiei

Investitia mentionata in aceasta documentatie este localizat in comuna Siminicea, sat
Siminicea ( atat in intravlinaul satului retelele de canalizare, cat si in extravilan statie de
epurare), judetul Suceava. Aceasta investitie are doua obiective:
- Obiectiv 1: Infiintarea retelei de canalizare in comuna Siminicea, judetul
Suceava;
- Obiectiv 2: Construire statie de epurare in comuna Siminicea, jud. Suceava;

Obiectiv 1 Infiintare retele de canalizare in comuna Siminicea, judetul Suceava

Comuna Siminicea este deservita de o retea de alimentare cu apa in lungime de
aproximativ 14 km. Sunt alimentati aproximativ 1500 abonati, consumatori individuali, agenti
economici si unitati social administrative de pe teritoriul comunei Siminicea. Aceasta retea
se desfasoara doar in satul Siminicea. ( dupa cum este ilustrat si in PUG-ul comunei
Siminicea). Pede alta parte, in comuna nu exista un sistem centralizat de colectare a apelor
menajere . Din aceasta cauza cetatenii care locuiesc in aceasta zona, se vad nevoiti sa
foloseasca sisteme proprii de deversare a apelor uzate ( bazine vidanjabile). In acest scop
Consiliul local al comunei Siminicea a stabilit ca un obiectiv prioritar infiintarea unei retele de
canalizare si construirea unei statii de epurare. Lungimea traseului propus pentru aceasta
retea de canalizare este de 6261,53 m si este derscris in plansa A.1.2. Ulterior se vor
prelungi aceste trasee ale retelei de canalizarea astfel incat sa se suprapuna cu traseul
conductei de distributie a apei potabile.
Aceasta investitie se incadreaza si in Master-planul de apa si apa uzata pentru judetul
Suceava.


6





Obiectiv 2 Construire statie de epurare in comuna Siminicea, judetul Suceava

Pentru a realiza un sistem functional de canalizare, se impune construirea unei statii
de epurare a apelor menajere. Astfel s-au analizat locatiile optime pentru amplasarea statiei
de epurare, emisarii disponibili pe teritoriul comunei pentru deversarea apei epurate cat si
posibilitatile de racordare (avand in vedere relieful relative plan al comunei). Astfel s-a stabilit
ca locatie a statiei de epurare o parcela ce se regaseste in extravilanul satului Siminicea,
situata la o distanta de aprox. 1100m fata de DJ208B, si care ofera posibilitatea deversarii
apelor uzate intr-un emisar ( paraul Grigoresti aflat la 285 m de statie). Totodata, in urma
analizei efectuat s-a stability adoptarea ca solutie tehnica, pentru o statie de epurare
modulare tinand cont de faptul ca in aceasta etapa nu este nevoie de o capacitate ridicata
pentru debitele de apa auzata, si in viitor in cazul unei extinderi a retelei de canalizare,
marirea capacitatii statiei de epurare sa se poata desfasura fara problem.



7




1.6. Descrierea investiiei ( descriere general, stare actual, preconizri)

1. Descriere generala

Comuna Siminicea se afla amplasata n partea de Est a judetului Suceava, la granita
cu judetul Botosani si n partea de Est a municipiului Suceava ( la o distanta de aproximativ
17 km). Teritoriul comunei se limiteaza la Vest cu comuna Adancata si Orasul Salcea, la
Nord cu comuna Hantesti , la Est cu judetul Botosani iar la Sud cu comuna Dumbraveni.
Comuna are o suprafa de 3835 ha ( din care 733 ha intravilan si 3102 ha extravilan)
si o poluatie aproximativa de 3100 locuitori.

Teritoriul de astazi al comunei Siminicea a fost populat inca din epoca neolitica , dupa cum o
demonstreaza descoperirile arheologice de la Fetesti Schit. Avand in vedere faptul ca
populatiile neolitice aveau un nivel cultural ridicat (dupa cum o demonstreaza ornamentatia
ceramicii si uneltele realizate), acestia si-au ales cu grija locul in care s-au stabilit , mai exact
pe actualul teritoriu al comunei Siminicea.
Actuala vatra a satului este asezata intr-o zona favorabila din punct de vedere al reliefului ,
astfel incat riscurile hidrologice , geografice si geologice sunt foarte reduse. Diversitatea
reliefului in care amplasata comuna Simincea ne induce un sentiment de mandrie si
atasament fata de plaiurile natale.
Comuna Siminicea este amplasat n partea de Nord a Moldovei, n estul judeului Suceava.
Cele dou sate care compun comuna, Siminicea i Grigoreti se afl la 20 km de reedina
de jude, municipiul Suceava. Localitatea Siminicea face parte din categoria satelor mari din

8
Romnia, avnd o suprafa de 39,39 kmp, din care aezarea propriu-zis msoar peste 3
kmp, comuna Siminicea avnd o populaie de 3360 locuitori.
Din punct de vedere geografic, comuna Siminicea ocup partea de sud-est a Podiului
Dragomirnei. n ansamblu, relieful comunei Siminicea este format dintr-o serie de masive
deluroase i platouri nalte, separate de vi largi i depresiuni. Podiul Dragomirnei este
reprezentat pe teritoriul comunei prin dealurile Siminicului i Grigoreti, cu altitudini cuprinse
ntre 300-350 m. Culoarul Siretului este reprezentat pe teritoriul comunei printr-o lunc
terasat, bine dezvoltat. Relieful de acumulare este reprezentat de lunca terasat a
Siretului, cu o lime de 2-4 km, format din prundiuri i nisipuri, acoperit n mare parte cu
depozite luto-nisipoase. Toate aceste nsuiri ale reliefului ofer condiii dintre cele mai
prielnice pentru habitat, ci de comunicaii i agricultur.
Pe un fond de clim temperat-continental moderat, pe teritoriul comunei Siminicea se
resimt influene baltice. Astfel, clima se caracterizeaz prin ierni aspre de lung durat, cu
zpezi abundente i veri cu temperaturi moderate. Iarna grosimea stratului de zpad poate
ajunge la 60-85 cm, iar prezena crivului (a crui vitez poate depi 130 km/h) genereaz
viscole puternice.

Situat ntr-o regiune deluroas, comuna Siminicea are o vegetaie predominant de
silvostep. Aceasta se caracterizeaz prin puni i fnee naturale, cu specii de piu
(Festuca Valesiaca), brboas (Botriochloa ischaernum), firu (Poa bulbosa), trifoi (Trifolium
pratense) si altele. Pdurile ocup o suprafa de 17,2% din totalul suprafeei comunei, fiind
situate n zonele cele mai nalte. Caracteristic este etajul pdurilor de foioase (stejar
pedunculat, gorun, carpen, arar, frasin, plop, salcie), totodat fiind prezente i unele specii
de conifere: brad, molid, larice (prezena lor fiind rezultatul unor plantaii). Dintre arbuti, mai
frecveni sunt: pducelul, lemnul cinesc, cornul, alunul, mceul, clinul.
Situaia economico-social
Potentialul economic al comunei este bazat exclusiv pe exploatarea resurselor agricole.
Acestea pot fi:
resurse forestiere (dominate de foioase);
resurse de pajiti naturale de calitate superioar , ceea ce permite dezvoltarea
zootehniei;
resurse de soluri productive propice diverselor culturi ( cartofi, porumb, etc).
Resursele locale se ntind pe o suprafa de 2807 ha, iar cea mpdurit este de 677 ha.
Prioritile de dezvoltare ale zonei n ceea ce privete sectorul agricol vizeaz valorificarea
potenialului local - terenuri agricole i puni.

Obiective strategice
Analiza resurselor si a problemelor cu care se confrunta , a necesitatilor si prioritatilor de
dezvoltare, a masurilor de interventie in baza prerogativelor legale, conferite Consiliului Local
Siminicea, face necesara identificarea unor obiective strategice menite sa constituie cadrul
necesar unei evolutii economico sociale adecvate pentru perioada 2014 2020.
In acest scop Consiliul Local Siminicea isi propune urmatoarele obiective:
- Dezvoltarea comunitara;
- Protectia mediului inconjurator si a naturii; dezvoltarea si reabilitarea
infrastructurii de mediu;
- Imbunatatirea echipari edilitare a comunei;

9
- Promovarea unei agriculturi performante, modernizarea infrastructurii fizice si
de utilitati publice pentru revigorarea spatiului rural in vederea creerii conditiilor
de viata compatibile cu mediul urban;
- Promovarea parteneriatului public privat si crearea de oportunitati si facilitati
pentru potentialii investitori autohtoni sau straini;
- Sporirea competitivitatii tuturor sectoarelor de activitate;
- Valorificarea potentialului turistic local si zonal;
- Dezvoltarea infrastructurii de afaceri;
- Dezvoltarea infrastructurii de sanatate;
- Dezvoltarea infrastructurii educationale si culturale;
- Initierea unor masuri pentru dezvoltarea micii industrii.


Date climatic si topoclimatice:

Teritoriul comunei Siminicea apartine sectorului cu clima continental-moderata, regimul
climatic prezentand nuante baltice, atat in perioada calda a anului cat si pe timp de lama.
Masele de aer predominante sunt cele continentale, baltice si scandinave, si mai putin cele
oceanice atlantice si med iteraneene. Radiatia solara globala se situeaza in intervalul 1000 -
1100 kcal/cm' an Circulatia generaia a atrnosferei este detenninata de advectia aerului arctic
din nord si a celui continental uscat dinspre nord-est fenomenul, fenomene caracteristice
acestui tip de c1imat.
Temperatura aerului este controlata de urmatorul complex de factori: radiatia solara,
circulatia generala a atmosferei si particularitatile pe care le dau conditiile fizico -geografice
regionale si locale. Particularitatile regimului temperaturii aerului sunt caracteristice zonei
temperate, supuse influentelor locale de: relief, vegetatie, hldrografice, factori antropici, etc.,
iar expresia continentalismului este data de amplitudinile termice ale temperaturilor medii si
absolute ale aerului, care sunt neuniforme de la un an la altuI, inregistrandu-se abateri
importante de la media multianuala. Astfel temperatura medie anuala este 8,OC,
temperatura medie a lunii iulie variaza de la peste 22,0 C in sectoarele mai adapostite si
expuse insolatiei intense, pana la sub 17 C pe culmile dealurilor. Numarul zilelor de vara cu
temperaturi de peste 25 C depaseste cifra de 90, numarul zilelor tropica1e ( cu temperaturi
ce depasesc valoarea de 30 C fiind de cca 30). Temperatura medie a lunii ianuarie prezinta
valori cuprinse in intervalul -4,5 C /- 3,0 C, de la un an la altul acestea variind in limite largi
ca urmare a a invaziilor de aer rece urmate de regimuri anticiclonice, temperaturile extreme
absolute determinand un ecart de peste 70 C. Fenomenul de inghet se produce in general
dupa data de 15 octombrie si dispare la inceputul celei dea treia decade a lunii aprilie. Cele
mai timpurii ingheturi de toamna si cele mai tarzii de primavara se pot produce cu un decalaj
de 3-4 saptamani fata de datele medii, numarul mediu anual de zile cu inghet cifrandu-se
peste 110.
Regimul anual (inclusiv multianual) al precipitatiilor reflecta o raspandire destul de inegala a
cantitatilor de apa , cantitatea medie anuala variind intre 450 si 600 mm, zonele de deal
primind de regula cantitati suplimentare fata de aceste valori. Cantitatea medie de precipitatii
in luna iulie se incadreaza intre 50 si 60 mm, ploile torentiale insotite uneori de grindina au o
frecventa scazuta. Cantitatea medie de precipitatii in luna ianuarie este in jur de 30 mm, cu
variatii extrem de mici in spatiile interfluviale. Stratul de zapada , cu unele exceptii, se asteme
de timpuriu pe culmile dealurilor, grosimea acestuia atingand valori de 10 la 15 cm. Numarul

10
mediu de zile cu ninsoare variaza intre 15 si 30 anual, solul ramanand acoperit cu zapada
cca 55-60 zile pe an. In zonele expuse vantului se inregistreaza frecvent viscoliri si troieniri
ale cailor de comunicatie.

GEOGRAFIC, zona amplasamentului este situat n unitatea morfostructural a Podiului
Moldovei, subunitatea Podiului Sucevei, caracterizat printr-un peisaj dominant de dealuri
domoale i n mare parte mpdurite.
Geologic, zona n care sunt amplasate drumurile agricole se ncadreaz n marea unitate
litostratigrafic a Platformei Moldoveneti, format dintr-un fundament rigid i o cuvertur
sedimentar.
Tectonic, fundamentul este intens cutat i fracturat (structur n trepte), n timp ce cuvertura
nu este deformat plicativ, deoarece sedimentarea s-a produs prin transgresiuni marine, iar
regresiunile s-au datorat nlrilor dinspre N-NV ctre S-SE, i din cauza crora formaiunile
geologice de vrst miocen, prezint o nclinare general spre SE (valori cuprinse ntre 5 i
8 m/km).
Seismic, zona este afectat de cutremurele moldave", al cror focar este situat n regiunea
Vrancea, ns n zon, se resimt numai cutremurele care se ncadreaz n seismicitatea de
grad 6.
Conform prevederilor normativului P100/1-2006, amplasamentele se ncadreaz la
urmtoarele categorii:
- acceleraia terenului .............................................................ag = 0,16;
- perioada de col ....................................................................Tc = 0,7 sec;
Regiunea cercetat se ncadreaz n categoria de relief tip podi" caracterizat prin existena
unor platouri structurale primare (mai nalte) i platouri secundare (mai joase) separate prin
vi largi, cu profil transversal asimetric (afectai de intense procese geomorfologice actuale
aflate n diferite stadii de evoluie).
Deasemenea, geodeclivitatea zonei (nclinarea reliefului) se caracterizeaz prin pante
moderate, iar cele mai mici valori sunt ntlnite pe platoul structural (valori sub 3

) n timp ce
valorile mari (30

) se situiaz pe versani.
n zon, distingem urmtoarele tipuri genetice de relief, care intereseaz acest studiu
geotehnic:
relief structural, datorat succesiunii de roci moi (argile i nisipuri) i dure (calcare grezoase)
se caracterizeaz prin: platouri structurale primordiale, platouri structurale secundare,
interfluvii, vi condiionate structural (subsecvente) i cueste;
- relief fluvio - denudaional, reprezentat prin versani i glacisuri coluviale.
Versani au orientri generale estice i vestice, fiind afectai de eroziune areolar
slab
(revers), moderat i puternic, inclusiv areolar prin deflaie.
Eroziunea areolar a dus la deprtarea stratului de sol vegetal i a luturilor loessoide
(datorit aciunii apei), determinnd apariia spre suprafa a depozitelor argilo-marnoase de
vrst sarmaian.
relief acumulativ sculptural, reprezentat prin: albiile minore ale praielor i
treptele de lunc ale acestora, formate din aluviuni de natur nisipo-argiloas. Limea
albiilor este mic, iar malurile sunt nerbate i parial acoperite cu arbuti, ceea ce determin
ca evacuarea materialelor de pe versani s fie deficitar (denot o neotectonic slab n
regiune: micri de nlare de slab intensitate), dar datorat i debitelor foarte mici.

11
Conul de dejecie, format la confluiena prului Hucu, cu afluientul su se suprapune treptei
de lunc de 3 m altitudine relativ.
- relief antropic, format prin excavri, rambleeri, drenri i drumuri;
- relief biogen, reprezentat prin muuroaie i crri n zonele cu puni;
n concluzie, principalele trsturi morfometrice i morfologice ale zonei, se coreleaz cu
variaia litologic i structura geologic, relieful continund s evoluieze, iar aciunea poate
s-i schimbe ritmul dac activitatea antropic se va dezvolta haotic.

Zona climatic n care este amplasat comuna, se afl n aria de influien a climatului
temperat continental moderat, caracterizat prin schimbri brute de temperatur, nuan care
corespunde tipului existent n Podiul Sucevei.
Pentru caracterizarea climei au fost utilizate valorile nregistrate la staia meteorologic
Suceava (funcioneaz n program complet) i reprezentate prin urmtoarele elemente
climatice:
radiaia solar global = 110,13 Kcal/cm repartizate pe luni: 2,97 (I); 4,50 (II); 8,42
(III); 11,32 (IV); 14,28 (V); 15,00 (VI); 16,63 (VII); 13,92 (VIII); 10,58 (IX); 6,66 (X); 3,51 (XI) i
2,34 (XII);
durata de strlucire a soarelui = 1846,0 ore/an, repartizat pe luni astfel: 86,3 (1); 89,3 (II);
120,3 (III); 153,3 (IV); 217,7 (V); 219,9 (VI); 242,6 (VII); 240,9 (VIII); 183,6 (IX); 146,6 (X);
84,7 (XI) i 60,6 (XII);
dinamica atmosferei, genereaz variaiile neperiodice ale regimului meteorologic, format
sub aciunea sistemelor barice (ciclonice i anticiclonice): anticiclonul azoric i siberian,
ciclonul mediteranian i islandez.
Poziia zonei favorizeaz n sezonul rece, patrunderea maselor de aer reci, continentale,
dinspre N-NE, iar n cel cald a celor atlantice (umede i calde) ns dominante sunt masele
de aer baltice (N, NV), umede (temperaturi moderate vara i sczute iarna), dar,
nesemnificativ apare i circulaia subtropical mediteranian (temperaturi ridicate vara i
iarna).
suprafaa subiacent, genereaz trsturi climatice specifice n zon, prin: altitudine,
grad de fragmentare a reliefului, morfologie, expoziia versanilor i energia acestora


2. Starea actual

Comuna Siminicea dispune de o retea centralizata pentru alimentare cu apa, care
deserveste majoritatea locuitorilor din satul Siminicea.
In stadiul actual comuna nu prezinta sistem centralizat de colectare si epurare a
apelor menajere.

3. Preconizri

Prin analiza efectuata se preconizeaza ca infiintarea unui sistem de canalizare in
lungime de aprox. 6,3 km si a unei statii de epurare de 2000 LE, va raspunde necesaitatilor
actuale si viitoare ale comunei Siminicea.
Chiar daca traseul de canalizare prezentat in prezentul studio este doar jumatate din
lungimea traseului de apa potabila, pe viitor se va putea realiza extinderea acestuia in etape
avand la baza aceasta investitie.

12
Totodata Solutia adoptata pentru o statie modulara, ofera posibilitatea ca pe viitor, in
cazul in care se constata o crestere a nevoilor populatiei, sau a cresterilor in sectorul
commercial-industrial, capacitatea statiei de epurare poate fi marita. La ora actuala
capacitatea de 2000 LE ( 300mc/zi), poate face fata cu success necesarului de epurare a
apelor uzate.

Proiectul va trata n general modalitile de rezolvare a problemelor existente. De
aceea, punctul de pornire n formularea unui proiect este identificarea i analiza problemelor.
Este important s se fac diferena dintre probleme i cauzele i efectele lor. Dup definirea
problemelor, urmtoarea etap este identificarea soluiilor destinate rezolvrii acestor
probleme.
Soluiile alese vor include necesitile de conformare cu cerinele directivelor UE
relevante. Acestea includ n particular, Directiva pentru apa potabil (98/83), noua Directiv
Cadru a Apei i Directiva pentru tratarea apelor uzate.
Printr-un studiu de pia se va cerceta i analiza prerea locuitorilor privind intenia
autoritilor locale de a oferi populaiei o retea de canalizare, n conformitate cu standardele
de calitate romneti i ale UE, prin realizarea unui sistem centralizat de canalizare. Acest
studiu va oferi i autoritilor locale un rspuns, dac nu chiar o certitudine privind importana
investiiei i modul n care aceasta este perceput de locuitori.
Studiul de fezabilitate pentru aceast investiie va:
- nlesni selectarea celei mai bune alternative pentru proiect;
- asigura faptul c proiectul este gndit astfel nct va ndeplini scopurile pentru care
este implementat;
- asigura faptul c proiectul este sustenabil pe termen lung.
Dup evaluarea alternativelor pentru proiect se va selecta soluia optim n general
soluia optim ar fi probabil soluia care are costul general cel mai mic, adic cea mai mic
Valoare Prezent Net (NVP) de capital i de costuri de operare pe durata vieii proiectului.
Nu sunt de neglijat factorii sociali i de mediu care n anumite situaii pot fi deosebit de
importani.
- Analizele financiare i economice care vor include i proieciile indicatorilor financiari
pentru utilitate.
- Analiza instituional - care va fi necesar pentru a asigura c: - proiectul este construit
conform planificrii i n concordan cu regulile ageniei sau ageniilor de finanare implicate.
Aceasta poate presupune stabilirea n cadrul utilitii a unei uniti de conducere a
implementrii i dezvoltrii unui plan pentru asigurarea supravegherii adecvate i a
controlului financiar.
- proiectul este exploatat n mod eficient dup ncheierea sa pentru a oferi beneficiile
ateptate de consumatori.










13

II. DATE TEHNICE ALE INVESTIIEI

a.) Date generale ( zona i amplasamentul, statutul juridic al terenului care
urmeaz s fie ocupat, caracteristicile geofizice ale terenului studiu hidrogeologic,
geotehnic, hidrologic, studii topografice, date climatice )

a.1.) Zona i amplasamentul

Comuna Siminicea se afla amplasata n partea de Est a judetului Suceava, la granita
cu judetul Botosani si n partea de Est a municipiului Suceava ( la o distanta de aproximativ
17 km). Teritoriul comunei se limiteaza la Vest cu comuna Adancata si Orasul Salcea, la
Nord cu comuna Hantesti , la Est cu judetul Botosani iar la Sud cu comuna Dumbraveni.
Comuna are o suprafa de 3835 ha ( din care 733 ha intravilan si 3102 ha extravilan)
si o poluatie aproximativa de 3100 locuitori.

a.2.) Statutul juridic al terenului ce urmeaz a fi ocupat

Conform datelor de cadastru puse la dispoziie de autoritatea local rezult c toate
terenurile pe care se vor amplasa acest obiectiv, si anume reteaua de canalizare si
amplasamentul pentru statia de epurare sunt n proprietatea Comunei Siminicea si fac parte
din domeniul public al comunei.
Suprafaa temporar ocupat de lucrrile de pozare a conductelor pentru reeaua de
canalizare n localitatea Siminicea face parte din domeniul public al comunei.
n acest sens va fi ocupat o suprafa de 5009,23 mp de-a lungul reelelor stradale
pentru conductele principale de canalizare si o suprafata de 500mp pentru statia de epurare.


a.3.) Caracteristicile geofizice ale terenului

Caracteristicile geofizice ale terenului sunt:
- zona seismica de calcul : E, K=0,12(conf. Normativului P100/1992)
- perioada de colt: Tc=0,7 sec(conf. Normativului P100/1992) stabilitatea din punct de vedere
geomecanic ,zona drumurilor oferind conditii de siguranta si exploatare normala, in conf. cu
Stas 3300/1-85,1242/1-81,1243-83 si 3300/2-95.Conform Normativelor CT 035/2002 si NP
074/2002,lucrarile de modernizare a drumurilor se incadreaza in categoria geotehnica
1,avand risc geotehnic redus.
- regimul hidrologic local:favorabil in conf. cu STAS 1709/1 si 1709/2 din 1990
- zona climatica III
- roca de fundare se incadreaza conf. STAS 1243-88 in categoria p4-p5:
- valoarea modulului de deformatie al pamantului Eo=150 daN/cm2iar pentru patul drumului
Eo=250 daN/cm2.
Tectonic, fundamentul este intens cutat i fracturat (structur n trepte), n timp ce cuvertura
nu este deformat plicativ, deoarece sedimentarea s-a produs prin transgresiuni marine, iar
regresiunile s-au datorat nlrilor dinspre N-NV ctre S-SE, i din cauza crora formaiunile

14
geologice de vrst miocen, prezint o nclinare general spre SE (valori cuprinse ntre 5 i
8 m/km).
Seismic, zona este afectat de cutremurele moldave", al cror focar este situat n regiunea
Vrancea, ns n zon, se resimt numai cutremurele care se ncadreaz n seismicitatea de
grad 6.
Conform prevederilor normativului P100/1-2006, amplasamentele se ncadreaz la
urmtoarele categorii:
- acceleraia terenului .............................................................ag = 0,16;
- perioada de col ....................................................................Tc = 0,7 sec;
Zona climatic n care este amplasat comuna, se afl n aria de influien a climatului
temperat continental moderat, caracterizat prin schimbri brute de temperatur, nuan care
corespunde tipului existent n Podiul Sucevei.
Pentru caracterizarea climei au fost utilizate valorile nregistrate la staia meteorologic
Suceava (funcioneaz n program complet) i reprezentate prin urmtoarele elemente
climatice:
radiaia solar global = 110,13 Kcal/cm repartizate pe luni: 2,97 (I); 4,50 (II); 8,42
(III); 11,32 (IV); 14,28 (V); 15,00 (VI); 16,63 (VII); 13,92 (VIII); 10,58 (IX); 6,66 (X); 3,51 (XI) i
2,34 (XII);
durata de strlucire a soarelui = 1846,0 ore/an, repartizat pe luni astfel: 86,3 (1); 89,3 (II);
120,3 (III); 153,3 (IV); 217,7 (V); 219,9 (VI); 242,6 (VII); 240,9 (VIII); 183,6 (IX); 146,6 (X);
84,7 (XI) i 60,6 (XII);
dinamica atmosferei, genereaz variaiile neperiodice ale regimului meteorologic, format
sub aciunea sistemelor barice (ciclonice i anticiclonice): anticiclonul azoric i siberian,
ciclonul mediteranian i islandez.
Poziia zonei favorizeaz n sezonul rece, patrunderea maselor de aer reci, continentale,
dinspre N-NE, iar n cel cald a celor atlantice (umede i calde) ns dominante sunt masele
de aer baltice (N, NV), umede (temperaturi moderate vara i sczute iarna), dar,
nesemnificativ apare i circulaia subtropical mediteranian (temperaturi ridicate vara i
iarna).
suprafaa subiacent, genereaz trsturi climatice specifice n zon, prin: altitudine,
grad de fragmentare a reliefului, morfologie, expoziia versanilor i energia acestora.


b.) Situaia existent a utilitilor i analiza acestora

1.) Alimentare cu energie electrica
Comuna Siminicea este alimentat cu energie electric din sistemul de energie naional axa
110 / 20Kv Botosani-Veresti-Suceava.
Pentru Statia de epurare racordul la reteaua electrica se va realiza din reteaua care deserveste si
statia de pompare aflata la aprox. 500m distanta.
Pentru caminele de canalizare dotate cu pompe si tocatoare, alimentarea cu energie elctrica se
va realiza de la reteaua publica a operatului de transport al energiei electrice, EON Moldova.
2.) Reeaua de telefonie se prezinta la un nivel mediu, in cadrul comunei existand mai multi
operatori de telefonie fixa si mobila.
3.) nclzirea locuinelor i a unitilor de interes public nu se face printr-un sistem centralizat
de incalzire acesta neexistand. Locuintele si institutiile publice folosesc sisteme individuale de
incalzire. Totodata in comuna Siminicea se regaseste si retea de distributie a gazelor naturale.

15
4.) Gospodria de ap - este asigurata de Serviciul de utilitate publica de pe langa
Primaria comunei Siminicea.

c.) Obiectivele studiului de fezabilitate / prioriti

Studiul de fezabilitate trebuie s includ un program de investigaii pentru a stabili
parametrii eseniali de proiectare. Necesarul de investigaii pe teren va depinde de natura
proiectului i de cantitatea de informaii sigure existente. Nu toate investigaiile vor fi
completate n etapa de fezabilitate.
Obiectivele ce se vor analiza n cadrul studiului de fezabilitate sunt :
- gsirea celor mai adecvate solutii pentru infiintarea retelei de canalizare si
construirea statiei de epurare;
- estimri ale cererii pentru apa uzata;
- alternative din punct de vedere tehnic ct i valoric


Estimarea cererii

O estimare realist a cererii de reele de canalizare i staie de epurare este o cerin
fundamental pentru planificarea tuturor proiectelor pentru ap i ap uzat.
Principalele componente ale cererii de reele de canalizare sunt:
- cererea casnic cererea din partea populaiei; de obicei, este cea mai mare
component i punctul de pornire pentru toate estimrile cererii.
- cererea industriala reprezint cererea pentru firmele industriale.
- cererea comercial reprezint apa uzat rezultat din scopuri domestice n locaiile
comerciale: magazine, restaurante, moteluri, pensiuni.
- cererea instituional reprezint apa uzat n locaiile sediilor administrative, coli,
spitale etc.


Aspecte tehnice
Aspectele tehnice au n vedere n principal:
- o schi a lucrrilor necesare care s asigure o baz pentru urmtoarele etape de
proiectare;
- nlesnirea unei estimri realiste a costului alternativei

Lucrrile tehnice vor fi fcute pentru a respecta :
- necesitile unei estimri realiste a cererii
- reglementrile romneti i ale UE.
Lucrrile de investiii vor fi realizate n exclusivitate pe domeniul public i nu implic
exproprieri sau despgubiri.
Alinierea la standardele europene n ceea ce privete dotarea cu echipamente.



Prioriti
Urmtoarele aspecte privind planificarea tehnic i proiectarea necesit atenie:

16
- dimensionarea corect a lucrrilor pentru a respecta estimrile realiste ale cererii;
- standarde corespunztoare pentru calitatea apei potabile;
- calitatea manoperei i a durabilitii lucrrilor pe termen lung;
- aspectele privind sntatea i sigurana lucrrilor de proiectare i construcie;

n planificarea aspectelor tehnice ale investiiei n sistemul de ap/canalizare trebuie
considerate cu atenie urmtoarele aspecte:
- standardele de calitate a apei potabile trebuie s respecte cerinele UE;
- materialele i echipamentele trebuie selectate pentru a da valoare banilor pe durata
vieii proiectului. Aceasta va necesita n general utilizarea unui echipament de o calitate mai
bun, mai durabil. Aceasta va conduce la costuri de capital mai mari, care vor fi
compensate prin economii n operaii, ntreinere i nlocuire ulterioar a lor.


d.) Analiza i selecia alternativelor optime


La ora actual comuna Siminicea dispune de un sistem de centralizat de alimentare
cu apa in lungime de 13,6 km , dar nu dispune de nici un sistem de canalizare si epurare a
apei .
Avand in vedere planul de dezvoltare al comunei Siminicea cat si master-planul de apa si
apa uzata, comuna Siminicea isi propune infiintarea unui sistem centralizat de canalizare si
construirea unei statii de epurare a apei ( retea de canalizare pe o lungime de 6261,53 m si o
statie de epurare modulara cu o capacitate de 300mc/zi in partea de nord-est a satului
Siminicea).

S-au analizat diverse soluii pentru infiintarea reelelor de canalizare i construirea staiei de
epurare a comunei.
Analiza privind alternativele luate n calcul s-a efectuat att din punct de vedere tehnic ct i
valoric , iar rezultatele obinute mai jos:

















17
Alternative Scurta
descriere
Puncte slabe Beneficii Concluzii
Alternativa 1 -Nerealizarea
retelei de
canalizare;
-Nerealizarea
statiei de epurare
- Prin lipsa unei retele
de canalizare in nu se
vor creea premisele
optime pentru o
dezvoltare in aceea
regiune;
- Prin nerealizarea
statiei de epurare
sistemul de canalizare
nu poate functiona.
Nu exista Aceasta alternativa
nu poate fi luata in
calcul deoarece
incalca prevederile
master-planului si
nici nu va ajuta
dezvoltarea acestei
comunitati.
Alternativa 2 - realizarea
sistemului de
canalizare al
comunei Siminicea
fara realizarea
statiei de epurare a
apei

- realizarea doar
partiala a obiectivelor
acestui proiect;
- neindeplinirea
cerintelor privind statia
de epurare a apei
cerute de master-
planul de apa si apa
uzata si administratia
nationala a apei;
- mentinerea in
conservare a unui
sistem de canalizare
care nu poate fi folosit
pana la construirea
statiei de epurare

- un cost mai
sczut al investiei;
- un timp mai redus
de implementare a
proiectului
Aceasta varianta
nu va rezolval
obiectivele acestui
proiect, deoarece
un sistem de
canalizare fara
statie de epurare
nu poate fi folosit,
iar in plus for fi
create costuri
suplimentare
pentru conservarea
sistemului pana la
realizarea statiei.


18
Alternativa 3 - nerealizarea
sistemului de
canalizare;
- realizarea
investitiei pentru
construirea statiei
de epurare a apelor
uzate Siminicea

- realizarea doar
partiala a obiectivelor
acestui proiect;
- lipsa fondurilor
necesare promovrii
imediate i a
sistemului de
canalizare pentru
celelalte zone;
- imposibilitatea
accesrii n acelai
timp a unei investiii
printr-un acelai
program ce s fie n
avantajul tuturor
locuitorilor;
- creearea unui climat
care ingradeste
dezvoltarea zonei
industriale.
- un cost mai
sczut al investiei;
- un timp mai redus
de implementare a
proiectului;

Din punct de
vedere economico-
financiar prezint
avantaje, dar care
sunt umbrite de
faptul ca investitia
pentru realizarea
retelei de
canalizare cade in
sarcina autoritatii
locale, iar orizontul
de timp necesar
realizarii acestei
investitii este
incert.
Alternativa 4






- realizarea
sistemului de
canalizare;
- realizarea
investitiei pentru
construirea statiei
de epurare a apelor
uzate Siminicea.

- costuri ridicate ale
investitiei initiale;
- un timp mai
indelungat pentru
realizarea invetitiei.
- indeplinirea
tuturor obiectivelor
din prezentul
proiect;
- incurajarea
investitiilor in zona
de dezvoltare a
cpmunei Siminicea.
- satisfacerea
nevoilor
consumatorilor
casnici.
Aceasta alternativa
este cea mai
completa, dar si
cea scumpa din
punct de vedere
economic. Prin
realizarea acestei
alternative se va
asigura o
dezvoltare
economico-sociala
a comunei
Siminicea, dar si
alinierea la
standardele de
mediu si europene
a statiei de epurare
a apei, si
reducerea
costurilor de
intretinere si
exploatare.













19


Analiznd alternativele prezentate din punct de vedere al costurilor i beneficiilor,
avantajelor i dezavantajelor comparative, prin metoda cost-eficien rezult ca fiind
oportun alternativa 4.

Analiznd alternativele prezentate din punct de vedere al costurilor i beneficiilor,
avantajelor i dezavantajelor comparative, prin metoda cost-eficien simpl, rezult ca fiind
oportun alternativa 4, ntruct:
- reprezint investiia cea mai pertinent att din punct de vedere
economico-financiar ct i social;
- va indeplini nevoile socio-economice ale comunitatii locale;
- va asigura respectarea master-planului de apa si apa uzata a judetului
Suceava,
Alegerea alternativei de investiii a avut la baz:
- prezentarea beneficiilor comparative a fiecrei alternative luate n calcul;
- analiza alternativelor din punct de vedere al costurilor i beneficiilor, avantajelor i
dezavantajelor comparative, prin metoda cost-eficien simpl;
- analiza SWOT - ( prezenta mai jos)
- analiza impactului asupra mediului;


Puncte tari Puncte slabe Oportuniti Ameninri
- Un numr relativ
mare de consumatori
care vor beneficia de
investiia propus n
localitate
- Incadrarea in master
plan, si incadrarea in
cerintele zonei
metropolitan Suceava.
-Dezvoltarea sectorului
economic in comuna
Siminicea
- Puternica implicare a
autoritilor locale

- Lipsa resurselor
financiare pentru
implementarea
proiectului
- Utilizarea de ctre
locuitori a bazinelor
vidanjabile care sunt o
sursa de poluare;
- Valoarea mare a
investitiei initiale

- Posibilitatea
accederii la fonduri
extrabugetare datorit
sprijinului
guvernamental
- Armonizarea cu
standardele europene n
domeniul apei;
- Posibilitatea realizrii
unor lucrri de
investiii imediate;

-Instabilitate
legislativ
- Din diverse
motive,
imposibilitatea
accesrii unui
Program cu fonduri
nerambursabile
pentru
implementarea
proiectului











20



e.) Ipoteze de lucru i evaluarea alternativelor optime selectate pe baza analizei
multicriteriale ( aspecte relevante privind parametrii tehnici, economici, de mediu,
legalitate, riscuri )

Conform subpunctului d.) s-au analizat patru variante alternative.

ntrebarea care se pune este : care este varianta cea mai bun din toate punctele de vedere
pentru locuitorii orasului si pentru dezvoltarea zonei?
S-au analizat pe rnd toate aceste variante comparativ privind :
1. parametrii tehnici necesari realizrii investiiei:
- nr. populatie, necesar de ap, debit de dimensionare sursa
- presiuni de calcul, necesar de conducta
2. valorile totale ale proiectului
3. posibilitaile de finanare ale execuiei investiiei
4. riscurile ce pot aprea ca rspuns la ntrebarea : ce se ntmpl dac..... ?
5. n acelai timp s-a avut n vedere:
- determinarea corecta a calitatii apei la sursa si pe treptele de tratare
- masurarea corecta a performantelor tehnologice ale obiectelor componente a
sistemului de alimentare
- detrerminarea celei mai simple metode pentru cresterea eficientei sistemului in
vederea asigurarii calitatii si cresterii sigurantei in functionare
- calculul costurilor de investitie si exploatare si compararea cu suportabilitatea
consumatorilor
- obtinerea fondurilor de investitie
- respectarea master-planului privind apa si apa uzata a judetului Suceava, si
programul de dezvoltare a zonei metropolitane Suceava;
- realizarea lucrarilor in conditii de pastrare a functionarii sistemului.

Al doilea tip de analiz care s-a efectuat se refer la alternativele privind materialele ce se
vor utiliza, avnd n vedere componenta economic a proiectului.
Important pentru investiie este realizarea cu materiale avnd o via ca produs mare i s fie
agreate de UE.
Detalierea subpunctelor d.) i e.) sunt prezentate n anexa 1 ( analiza cost-beneficiu).

Criterii economice de optimizare a sistemelor de canalizare

Preocuprile privind stabilirea nivelului optim de fiabilitate al sistemelor de canalizare
presupun parcurgerea urmtoarelor etape :
- culegerea i prelucrarea informaiilor referitoare la comportarea fiabilistic a
echipamentelor din
structura SEAU;
- stabilirea criteriului de optimizare a nivelului de fiabilitate;
- evaluarea termenilor funciei obiectiv;
- stabilirea i aplicarea soluiei optime.

21

Criteriile care se prezint sunt dedicate pentru analiza i stabilirea nivelului de fiabilitate n
faza de
proiectare. Relaiile utilizate pentru funcia obiectiv sunt diferite, dar termenii sunt aceeai i
anume:
investiii, cheltuieli de exploatare, daune.

1. Criteriul "cheltuieli anuale de calcul"
La aplicarea acestui criteriu, se urmrete minimizarea funciei obiectiv "cheltuieli
anuale de calcul"
cu urmtoarea expresie matematic:

CA=pn x I + C+ D
unde
: t

pn - coeficientul normat de eficacitate economic a
investiiei; pn=a+a/(1+a)

I - cheltuieli de investiie
(UM)

C - cheltuieli de exploatare
(UM/an)
UM - uniti monetare
Mrimile (C,D) se determin cu referire la un interval de
analiz Ta=1 an

a= rata actualizare =10%
2.Criteriul "cheltuieli totale actualizate"

La aplicarea criteriului, se urmrete minimizarea funciei obiectiv "cheltuieli
totale actualizate"
cu urmtoarea expresie generala




unde :
a - rata de actualizare (%)
r - rata inflaiei (%)
t - anul curent
t" - durata de execuie (ani)

T" - durata de studiu ( se recom.
T=20 ani

T - durata normal de serviciu
(ani)

It= investiiile ( efective i de echivalare) din
anul t
Dt - daunele probabile n anul t
( ) ( ) ( )
T
rmT
t
T
rt
t
T
t t
t
T
t
a W a V
a
r
D C
a
r
I CTA

+ +
|
.
|

\
|
+
+
+ +
|
.
|

\
|
+
+
=

1 1
1
1
1
1
'
1
'
1
'
1

22

Vn - valoarea rezidual a componentelor dezafectaten anul
t

W rmT - valoarea remanent a obiectivului dezafectat dup
anul T
Relaia cost- eficacitate pe baza criteriului CTA se poate exprima
grafic.

3. Criteriile "efort economic justificat" i "efort economic
raportat minim"



Criteriul "efort economic justificat" se aplic pentru analiza
oportunitii investiiei i este
asociat cu funcia obiectiv :




unde:

Gt - reprezint efortul economic
din anul t

Ht - reprezint efectul economic
din anul"t"

WrT - reprezint valoarea remanent a obiectivului la sfritul
perioadei de analiz


n general, efortul economic este determinat de investiia I, efectuat la
nceputul perioadei de analiz i
de cheltuielile de exploatare Cet, distribuite pe ntreaga
perioad:




Efortul economic se concretizeaz prin diminuarea
daunei:




respectiv





( ) ( ) ( )
T
rT
t
T
t
t
t
T
t
t
a W a H a G

=

=
+ + + s +

1 1 1
'
1
'
1
( ) ( )
t
T
t
et t
t
T
t
t
a C I a G

=

=
+ + = +

1 1
'
1
'
1
( ) ( )
t
T
t
t
t
T
t
t
a D a H

=

=
+ A = +

1 1
'
1
'
1
( ) s + +

=

t
T
t
et t
a C I 1
'
1
( )
t
T
t
t
a D

=
+ A

1
'
1
+ ( )
T
rT
a W

+ 1

23



Pentru stabilirea prioritilor de aplicare a investiiilor oportune, se aplic
criterul
"efort economic raportat minim", asociat cu funcia obiectiv:







Soluia analizat este justificat economic dac gh< 1.
Criteriile se recomand pentru analize de oportunitate i prioritate.Prioritatea de aplicare a
msurii propuse va fi dictat de ordinea cresctoare a lui gh
Concluzii


1. Optimizarea eficacitii, economic,energetic, a fiabilitii este actualmente o problem
cheie n
activitatea de proiectare,execuie i exploatare a sistemelor tehnice. ntre
costul de fabricaie al unui


sistem (PRODUS) i nivelul economic, energetic, de eficien de fiabilitate alocat acestuia
exist o strns
legtur, dependen. Pe de alt parte , activitatea de mentenan ( ntreinere,reparare) din
faza de
exploatare, impune costuri al cror nivel este n raport invers cu nivelul de fiabilitate al
sistemului.
2. Creterea eficacitii unui sistem poate fi realizat prin:

- reducerea complexitii sistemului;
- creterea fiabilitii componentelor;
- utilizarea redondantei adecvate de mentenan.
3. Prioritar oricaror alte calcule vor fi datele puse la dispozitie de
catre Serviciul de utilitate publica din cadrul Primariei Siminicea,
privind incadrarea in planul de dezvoltare al comunei, al zonei
metropolitan si al oricaror altor nevoi locale stabilite de catre acest
serviciu si de catre consiliul local.








( )
( ) ( )
( )
( ) ( )
T
rT
t
T
t
t
t
T
t
et t
T
rT
t
T
t
t
t
T
t
t
h
a W a D
a C I
a W a H
a G
g

=

=

=

=
+ + + + A
+ +
=
+ + +
+
=


1 1
1
1 1
1
'
1
'
1
'
1
'
1

24

DESCRIEREA TEHNOLOGIC A SOLUIEI ADOPTATE

La stabilirea schemei tehnologice de reele de canalizare s-a inut seama de urmtorii factori:
- Amplasarea geografic i altimetric a localitii;
- Mrimea localitii, gradul actual cunoscut de dotare privind fondul de locuine, coli,
dispensare, spitale, societi economice;
- Configuraia general geodezic a intravilanului localitii i a zonelor limitrofe n care se
afl amplasamentul staiei de epurare;



Obiectiv 1 Infiintarea retelei de canalizare in comuna Siminicea, judetul Suceava

Infiintarea retelei de canalizare a comunei Siminicea se va extinde pe o lungime de
6261,53 m. Traseul pe care il va urma aceasta extindere este descris in plansa A1. Canalul
colector va avea Dext=200 mm. Traseul retelei de canalizare se va imparti dupa cum
urmeaza:
- Tronson 1: Str. Tolocii in lungime de 649,39 m; ( 19 camine de vizitare);

25
- Tronson 1: DJ208B in lungime de 1244,50 m; ( 33 camine de vizitare);
- Tronson 1: Subtraversare DJ208B: in lungime de 77,13m; ( 2 camine de vizitare);
- Tronson 1: legatura cu statia de epurare in lungime de 1142,29 m; ( 31 camine
de vizitare);
- Tronson 2: DC63 in lungime de 838,50m; ( 37 camine de vizitare);
- Tronson 2: Str. Cimitir Vale in lungime de 687,09m; ( 24 camine de vizitare);
- Tronson 3: - in lungime de 458,14 m; ( 21 camine de vizitare);
- Tronson 4: - in lungime de 507,17 m; ( 20 de camine de vzitare);
- Tronson 5: Str. Tractoarelor in lungime de 657,32m; ( 16 camine de vizitare).

Retelele de canalizare proiectate se monteaza sub sistemul rutier si la o adancime
cuprinsa 1,5 6,0 m cu respectarea distantelor impuse de STAS 8591, fata de retelele
existente si de fundatiile cladirilor.
Retelele de canalizare se vor realiza din materiale performante, moderne, fiabile: tuburi din
PVC, cu camine de vizitare si lucrari de racordare a tuturor consumatorilor la reteaua de
canalizare.
La executia retelei de canalizare se vor avea in vedere urmatoarele etape:
predarea amplasamentului lucrarii la care se vor chema toti factorii interesati: beneficiar,
proiectantul lucrarii, delegatii reprezentanti ai tuturor societatilor care detin in zona retele
edilitare, etc. ;
verificarea cotelor radierelor retelelelor de canalizare existente prin sondaje (unde este
cazul) in zona legaturii cu conductele proiectate;
trasarea axului canalului si fixarea reperilor de nivelment, necesari in perioada de executie
a lucrarilor;
desfacerea sistemului rutier existent din ampriza retelelor;
executarea sapaturilor si a sprijinirilor, materialul excavat urmand a se depozita pe aceeasi
parte a strazii;
executia patului din nisip pentru pozarea tuburilor;
lansarea si montarea tuburilor canalului si racordurilor;
executia caminelor;
verificarea etanseitatii canalului conform prevedenilor STAS 3051/81;
executia umpluturii transeii cu nisip si material excavat sortat si compactarea acestora;
montarea grilei de semnalizare;
transportul excedentului de pamnt;
refacerea sistemului rutier;
receptia si punerea in functiune.
Executia retelei se face pe tronsoane in flux continuu, din aval spre amonte.
Se impune ca dupa receptionarea retelelor de apa si/sau canalizare sa se treaca la
modernizarea sistemelor rutiere aferente.
Sapaturile vor fi executate cu pereti verticali, pozarea efectuandu-se in conformitate cu
caietul de sarcini. Sapatura se va executa 80% mecanizat si 20% manual.
Pamantul excedentar rezultat in urma sapaturii va fi transportat la un depozit ecologic de
pamant stabilit de constructor si beneficiar.
Tuburile din PVC se vor monta pe un pat de nisip de 10 cm, sub un unghi de 120, pe toata
lungimea, iar umplutura pana la 30 cm deasupra generatoarei superioare se va executa din
nisip bine compactat. In rest umplututa se va executa dintr-un strat de pamant sortat.

26
Deasupra canalizarii, la cca. 0,5 m fata de generatoarea superioara a tubului se prevede grila
de avertizare din polietilena de culoare maro.
Racordarea retelelor de canalizare proiectate la retelele de canalizare existente se va realiza
cu asistenta tehnica a reprezentantului operatorului local de distributie.
Pe retelele de canalizare proiectate, in functie de lungimea totala a canalului, particularitatile
traseului si conditia de maximum 60 m intre camine prevazute pe canalele cu Dn<500 mm si
maximum 100 m intre camine prevazute pe canalele cu Dn>500 mm (conform STAS 3051-
91), au fost prevazute camine de vizitare. Caminele de vizitare se vor realiza in conformitate
cu STAS 2448-82, din elemente prefabricate.
Caminele sunt prevazute cu capace conform STAS 2308-81, tipul III A cu orificii de aerisire,
carosabile (pentru strazi cu trafic categoria 3) inscriptionate cu sigla ANB, care se vor monta
la cota sistemului rutier.
Racordarea tuburilor PVC la caminul de vizitare din beton se face numai prin intermediul unei
piese speciale din PVC care asigura etanseizarea corespunzatoare. Suprafata exerioara a
piesei de trecere la camin face priza cu betonul, iar intre suprafetele interioare ale piesei si
tubului, etanseitatea se asigura cu inel de cauciuc. Aceasta piesa asigura si o deviatie de
3de la ax. La montare, capatul interior al piesei trebuie sa fie in acelasi plan cu peretele
interior al caminului, iar depasirea sa fie permisa doar la capatul exterior.
Retelele de canalizare proiectate vor prelua apele uzate menajere de la riverani prin
racorduri din PVC Dn 200 mm.
Racordarea tubului PVC 200 mm la conducta publica de canalizare proiectata din PVC, se
realizeaza printr-un teu din PVC. Tehnologia de lipire si gaurire a conductelor de PVC va fi
cea recomandata de furnizorul pieselor respective.
Racordul de PVC Dn 200 mm se va prevede cu panta crescatoare spre imobil conform
tabel racorduri imobile , pana la gard (limita de proprietate), unde se monteaza un dop de
PVC 200 mm. Racordul de canalizare se va poza pe un strat de nisip de 0,1 m grosime sub
generatoarea inferioara a tubului, si va fi inglobat in nisip pana la 0,3 m deasupra
generatoarei superioare a tubului din PVC.
Racordurile la canalizare ale imobilelor de locuinte, se vor executa odata cu reteaua de
canalizare, numai pana la limita de proprietate a fiecarui imobil, urmand ca dupa obtinerea
avizului de racordare de la operatorul local de distributie de catre fiecare propietar al
imobilului respectiv, sa se execute si lucrarile de racorduri din incinta (camin de racord), pe
baza de proiect individual pentru fiecare imobil.
Investitorul va executa racordul pana la limita de proprietate numai daca proprietarul
imobilului respectiv certifica printr-un act notarial ca este de acord sa se racordeze la reteaua
de canalizare.
Racordurile la imobilele de locuinte, se prevad numai pe domeniul public, intre reteaua
publica de canalizare si limita proprietatii a carei delimitare se considera gardul.

Pentru preluarea apelor uzate menajere in reteaua de canalizare existent este necesara
amplasarea a trei statii de pompare una pe Tronsonul 5, un ape tronsonul 4 si un ape
tronsonul 1. Statiile de pompare vor avea cate 2 pompe, una activa si una de rezerva si vor fi
executate din beton avand forma rectangulara L= 1.50 m l=1.50 m si H=3.50 m si vor avea
capace carosabile de acces pentru pompe si vizitare.
Pompele submersibile vor fi echipate cu tablou de automatizare pentru protectia pompelor si
accesoriile necesare montarii si functionarii corespunzatoare a acestora (brida de ghidaj, lant
de manevra, cot de refulare, clapeti de sens, vane de izolare, etc.).

27
Conductele de refulare de la cele doua statii de pompare se vor realiza din PEID, PN6,
De110mm si De 180 mm si au o lungime totala de 1290ml.
De asemenea la pozarea conductelor din PEID se vor respecta aceleasi reguli de pozare ca
si la conductele de alimentare cu apa.
Alimentare cu energie electrica a statiilor de pompare se va realiza prin intermediu unor
bransamente la reteaua de joasa tensiune.

Reteaua de canalizare pluviala nu este cazul, pentru ca pe teritoriul satului Siminicea
evacuarea si colectarea apelor pluviale este realizata cu ajutrul santurilor de pe traseele
drumurilor.


Obiectiv 2 Construire statiei de epurare a apei din comuna Siminicea, judetul
Suceava

Statia de epurare a comunei Siminicea va fi dimensionata pentru un debit de 300mc/zi.
Pentru o executie rapida si pentru diminuarea costurilor s-a luat in calcul construirea unei
statii de epurare modulare.

Staiile de epurare compacte trateaz ape uzate menajere pentru: coli, tabere, campinguri,
hoteluri, cabane, case particulare, localiti pn la 6000 locuitori , precum i ape uzate de la
prelucrarea crnii i laptelui si fabrici de bere. In cazul de fata necesarul este de pana la
2000 de locuitori.

Echipamentul de epurare face parte dintr-o staie de epurare compacta care are n
componen urmtoarele :

-Sistem de curire grosier ;
-Staie de pompare ap uzat ;
-Echipament de epurare statia de epurare ;
-Staie de pompare ap epurat;
-Sistem de epurare aer ;

Apa uzat trece printr-un grtar cu curire manual i este preluat de echipamentul de
pompare ap uzat. Acesta are n componen pompe submersibile cu toctor care
vehiculeaza apele uzate cu materiale solide de dimensiunea maxim 3-6 mm, n
echipamentul de epurare .

Echipamentul de epurare compact este compus din:

- Modul tehnologic de echipamente ;
-Sistem modular de epurare mecano-biologic;
-Instrumente de msur ;
-Modul de comand i automatizare;

Intrarea apei uzate n echipamentul de epurare compact se face prin radierul de beton al
staiei n pardoseala modulului.

28

Apa uzat intr n Instalaia de sitare i desnisipare unde materialele solide sunt reinute
de o sit fin cu fante de 1-3 mm i deversate direct n saci sau container.

Apa sitat i deznisipat se adun gravitaional ntr-un bazin de stocare .De aici este preluat
de un echipament de pompare cu pompe submersibile i dirijat spre Modulul mecano-
biologic. n apa sitat se injecteaz precipitant pentru reducerea fosforului i o sedimentare
mai rapid . Apa sitat i tratat cu precipitant este evacuat gravitaional n decantorul
primar unde are loc separarea nisipului ,suspensiilor grosiere i a grsimilor. Nmolul
colectat n partea inferioar a decantorului este evacuat ciclic prin pompare n bazinul de
stocare i ngroare nmol primar i n exces.Grsimile se evacueaz prin deversare n
bazinul de stocare grsimi de unde se pot vidanja periodic.

Apa epurat mecanic curge gravitaional n bazinul de nmol activat .n acest bazin are loc
nitrificarea denitrificarea.Aerarea se realizeaz cu panouri de aerare cu bule fine, sursa de
aer comprimat fiind asigurat de Suflante comandate de senzorul de O2 dizolvat.
Amestecul de apa cu nmol activ curge gravitaional n decantorul secundar unde are loc
separarea solid-lichid prin sedimentare.
Apa epurat este evacuat gravitaional sau prin pompare n emisar.

nainte de evacuarea spre emisar apa epurat se trateaz pentru dezinfecie cu hipoclorit
de sodiu sau cu ultraviolete . Apa epurat este evacuat gravitaional sau prin pompare n
emisar . Nmolul sedimentat este recirculat parial n bazinul cu nmol activ iar nmolul n
exces este evacuat automat n bazinul de stocare ngroare de unde se pompeaz n
instalaia de deshidratare.

Deshidratarea nmolului se realizeaz ntr-o instalaie automat de deshidratat nmol cu
melc i sit special. Nmolul deshidratat se evacueaz direct n container sau saci. Pentru
splarea instalaiei de deshidratat nmol se utilizeaz apa potabila de la retea.

Parametrii apei epurate se pot controla automat cu senzori speciali de proces opional. La
iesirea din staie pe conducta de deversare , se monteaz un debitmetru electromagnetic.

Intreaga staie este comandat de la un modul de comand i deservire care asigur
funcionarea n regim automat .

Prin alegerea acestei statii de epurare compacta se au in vedere urmatoarele avantaje:

o construcie robusta din materiale anticorozive ( oel inox, PVC, PP, etc. )
o echipamente fiabile de la productori bine cunoscui.
o este modular poate fi executat n etape ;
o este unitar, rezolv problemele tehnologice ntr-un mod sigur care este
verificat n diverse aplicaii;
o are un grad nalt de automatizare
o timp de montaj pe antier foarte scurt ;
o necesit personal puin pentru exploatare;
o se asigur piese de schimb i service n mod unitar pe ntregul echipament;

29


Epurarea apelor uzate cu Echipamentul de epurare compact se ncadreaz n normele
NTPA 001/2002 sau NTPA011/2002 cu costuri minime de exploatare.

Fisele tehnice pentru echipamentele unei statii de epurare compacte se regasesc in anexa
nr. 2 a prezentului studiu.

Legturile necesare cu ntreg sistemul conform tabelului de mai jos, se vor realiza in stransa
colaborare cu operatorul local de apa/canal cat si cu furnizorul de echipamente:

Bransamente i conducte

Funcii

cablu armat ngropat CYAby 5x4 branament electric de la staia de distribuie
conducta PVC, DN100 , cuplare cu cot
PVC
ieire ap epurata
conducta zincat - intrare ap potabil
conducta PVC, DN40 , cuplare cu cot PVC intrare nmol pompat de la bazinul de stocare
nmol
conducta PVC, DN100, cuplare cu cot
PVC
ieire ap uzat sitat spre bazinul de stocare
ap sitat
conducta polipropilen PP 1 intrare ap epurat pt. splare de la bazinul de
ap epurat
conduct inox DN50,flan inox DN50
PN10,
cuplare cu flan inox DN50 PN10
intrare ap uzat pompat din bazinul de ap
uzat
conduct PVC DN250 evacuare ap de nisip de la deznisipatoare
MiniCop
conduct PVC DN80 iesire ap de nmol spre bazinul de stocare
omogenizare
conduct PVC DN 100, cuplare cu cot
PVC
iesire nmol primar, nmol n exces i spum



Instalaii aferente construciilor i utilitate

- n incinta staiei pe conduct de alimentare cu ap se vor monta 2 hidrani de incendiu
exteriori cu diam de 90 mm.
- Pentru utilitate se va prevedea un WC ecologic.
- Accesul la staia de epurare se va face pe un drum, latimea cii de acces va fi de 3m si
grosimea stratului de balast de 20 cm.


30



Indicatori tehnici ai investitiei:

Obiectiv 1 Retea de canalizare
Lungime traseu retea de canalizare 6261,53 m
Tipul conductei folosite PVC Dn 200mm
Adancimea de pozare a conductei 1,5 6 m
Suprafata definitiv ocupata 5009,23 mp
Nr. Camine de vizitare 203 buc.
Subtraversare DJ208B 90m
Obiectiv 2 Statie de epurare
Modul statie de epurare 2000LE
300mc/zi
1 buc.
Conducta deversare 285 m
Traseu aductiune apa potabila 93 m




III.DURATA DE REALIZARE I ETAPE PRINCIPALE

Termenul maxim de realizare a investiiei este de 6 luni n zile lucrtoare.
Investiia se va realiza astfel:
Obiectiv 1:
- reeaua de canalizare
- n paralel se va face aprovizionarea cu conductele de distributie a apei potabile pe
categorii de diametre i toate celelalte instalaii necesare sistemului distributie a apei
potabile.
Obiectiv 2:
- statia de epurare
- n paralel se va face aprovizionarea cu echipamentele aferente statiei de epurare
compacte.

Lucrare/Luna Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6
Amenajare
teren

Lucrari de
constructii si
instalatii

Probe
tehnologice



31


IV. COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIIEI


Valoarea fara TVA Valoarea cu TVA
Total General 7.631.656 RON 1.714.324 Euro 9.463.254 RON 2.125.762 Euro
Din care C+M 6.245.422 RON 1.402.930 Euro 7.744.324 RON 1.739.633 Euro

Detalierea acestor valori se regaseste in anexele prezente la acest studio:
- Deviz general;
- Devizul pe obiecte;
- Centralizator;
- Liste cu cantitati de lucrari.


V.IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI I A SNTII
POPULAIEI

Proiectul legat de retelele de canalizare si statia de epurare contribuie semnificativ la
mbuntirea sntii populaiei. Cu toate acestea, n special n timpul perioadei de
construcie pot aprea impacturi directe asupra mediului.
n acest caz pot fi identificate trei tipuri principale de poluani:
- poluani n aer;
- deeuri i reziduri;
- zgomote i vibraii
Impactul asupra mediului poate fi mparit n doua categorii :
- efecte locale, pe termen scurt n perioada de construcie;
- efecte pe termen lung n perioada de operare, n care sens pentru staia de epurare
exist studiu de impact i agrement tehnic.
Se face meniunea c parametri efluentului tratat trebuie s se ncadreze dup cum
urmeaz:
l mg CB / 10 05 s

l mg SS / 10 s

l mg N NH / 3 4 s

l mg N NO / 7 33 s



VI.PROTECIA, SIGURANA I IGIENA MUNCII


n toate operaiile de execuie a lucrrilor de instalaii se respect cerinele eseniale referitoare
la protecia, sigurana i igiena muncii. Conductorii unitilor de execuie, precum i reprezentanii
beneficiarului care urmresc realizarea lucrrilor, au obligaia s aplice toate prevederile legale privind
protecia muncii:

32
Legea 90/1996 - a proteciei muncii i "Normele metodologice de aplicare";
- "Normele generale de protecie a muncii", elaborate de Ministerul Muncii i Proteciei Sociale
n colaborare cu Ministerul Sntii - 1996;
- "Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea i tierea metalelor"(1994/71 din
1995);
- "Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrri de instalaii tehnico-sanitare i de
nclzire (1996/117 din 1996);
- Ordinul Nr. 9/N/1993 al MLPAT - Regulament privind protecia i igiena muncii n
construcii.
Organizarea de antier (demolri, devieri de reele, etc.) : n zona lucrrii exist
condiii pentru realizarea unei organizri de antier provizorii.
Msurarea lucrrilor executate de constructor va fi fcut att de acesta , ct si de
dirigintele de antier.
Protejarea lucrrilor executate i a materialelor de pe antier sunt n sarcina
constructorului care va lua msuri de amenajare a unui spaiu de depozitare a
materialelor, precum i paza acestora prin organizarea de antier.
Laboratoarele contractantului (ofertantului) i testele care sunt n sarcina sa:
constructorul va asigura prelevarea de probe care vor fi analizate ntr-un laborator
autorizat.
Curenia n antier: este obligaia constructorului i const n asigurarea unor spaii de
depozitare a materialelor, cai de acces libere, care sa nu determine accidente de munc.
Serviciile sanitare: sunt asigurate de constructor prin organizarea unui punct de prim ajutor, ct i
mijloace de comunicaie rapida sau de transport in cazul unui accident de munc.

Executanii i beneficiarul vor respecta Legea Proteciei Muncii nr. 90/1996, inclusiv anexele 1
si 2, Regulamentul privind protecia si igiena muncii n construcii, publicat de M.L.P.A.T. cu ordinul
nr. 9 / N / 15.03. 1993.
Legile si normativele menionate nu sunt limitative. Conducerea antierului este datoare s ia
orice msuri de protecie a muncii necesare desfurrii lucrului pe antier n deplin siguran.

VII.PREVENIREA I STINGEREA INCENDIILOR

Se va respecta N.C. 300, Normativ de prevenire i stingere incendii pe durata
executrii lucrrilor; N.P. 118 i N.P. 086/2005 - HG PSI.


VIII.ACORDURI I AVIZE

Pentru aprobarea investiiei se apreciaz ca necesar ntocmirea
documentaiilor pentru obinerea urmtoarelor avize i acorduri:
- avizul de gospodrire a apelor(SGA Bacau-Siret);
- acord de mediu;
- avizul E-ON Moldova;
- avizul DJDP Suceava ;
- avizul E-ON Gaz Distributie ;
-avizul Romtelecom S.A ;

33

IX.EXIGENE DE CALITATE I UCC

Clasa de importan a construciilor stabilete conform Normativului P100 92
este II, iar categoria de importan a construciilor stabilite conform Ordinului MLPAT
nr.81/N/oct.1995 este C normal
Conform STAS 4273 83, lucrrile se ncadreaz n clasa IV de importan
(construcii de importan redus) respectiv categoria 4 Sistem de alimentare cu ap i
canalizare pentru localiti rurale.
Exigenele eseniale conform Legii nr.10/1995 privind calitatea n
construcii corespunztoare Direciei CEE nr.89/106 privind calitatea produselor pentru
construcii ce trebuie realizate i meninute pe ntreaga durat de existen a construciilor
sunt:
A1 rezistena la stabilitate la solicitri statice, dinamice, inclusiv
cele seismice, pt.construcii edilitare i de gospodrire comunal
B1 sigurana n exploatare pentru construcii edilitare i de
gospodrire comunal
C sigurana la foc pentru toate domeniile
D igiena, sntatea oamenilor, refacerea i protecia mediului
pentru toate domeniile
E igiena termic, hidrofug i economic de energie n construcii,
pentru toate domeniile
F protecia mpotriva zgomotelor n construcii pentru toate domeniile.
Conform NP 130/1995 privind UCC, legea nr. 124/1995, Ord. 638/420/2005
al MAI i MMGA, HGR nr261/1994 i Legea 10/1995, obiectivele se vor verifica UCC
trimestrial i ori de cte ori va fi necesar cu inerea la zi a jurnalului evenimentelor.



Intocmit,
Ing. Petrareanu C.