DL+CS Parc National Calimani

PROIECT NR.
05 / 2004
OBIECTIV: REPARAŢII ŞI MODERNIZARE SEDIU PARC NAŢIONAL
CĂLIMANI
BENEFICIAR: DIRECŢIA SILVICĂ SUCEAVA
AMPLASAMENT: LOCALITATEA ŞARU DORNEI, JUDEŢUL SUCEAVA
PROIECTANT GENERAL: S.C. „CALAS” S.R.L. SUCEAVA
FAZA DE PROIECTARE: DOCUMENTAŢIE DE LICITAŢIE
ETAPA A II-A: LISTE CU CANTITĂŢI DE LUCRĂRI + CAIETE DE SARCINI
S.C. „CALAS” S.R.L.

SUCEAVA
Director,
ing. Laurenţia Achiţei
Proiectanţi arhitectură: c.arh. Doina Cocerhan
arh. Radu Oltean
Proiectant rezistenţă: ing. Elena Melinte
Proiectant instalaţii termice: ing.
Proiectant instalaţii electrice: ing.

Proiectant instalaţii sanitare: ing.
DOCUMENTAŢIE DE LICITAŢIE
1
LISTE DE CANTITĂŢI DE LUCRĂRI + CAIETE DE SARCINI
PROIECT: REPARAŢII ŞI MODERNIZARE SEDIU „PARC NAŢIONAL
CĂLIMANI”
BORDEROU DE PIESE SCRISE ŞI DESENATE
BORDEROU DE PIESE SCRISE

Coperta 0
Pagina de titlu 1
Borderou de piese scrise şi desenate 2-3
Memoriu general 4-7
Memorii de specialitate 8-20
Caiete de sarcini 21-51
Liste cu cantităţi de lucrări 52-106
BORDEROU DE PIESE DESENATE

Plan de încadrare în zonă sc. 1/25.000 A01
Plan de situaţie sc. 1/200 A02
Plan parter-releveu sc.1/50 A03
Plan parter – propunere sc.1/50 A06
Plan etaj parţial + mansardă - propunere sc. 1/50 A07
Plan învelitoare sc. 1/100 A09
Faţadă principală sc. 1/100 A10
Faţadă laterală dreapta sc. 1/100 A11
Faţadă posterioară sc. 1/100 A12
Faţadă laterală stânga sc. 1/100 A13
Secţiune A-A sc. 1/100 A14
Plan şi detalii fundaţii sc.1/50 R01
2
CĂLIMANI”
MEMORIU GENERAL
DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR
1. ELEMENTE GENERALE
1.1 Denumirea obiectivului de investiţii:
Reparaţii şi modernizare sediu „Parc Naţional Călimani”
1.2 Proiectant general:
S.C. „Calas” S.R.L. Suceava
1.3 Ordonatorul principal de credite:
Direcţia Silvică Suceava
1.4 Entitatea achizitoare:
Direcţia Silvică Suceava
2. DESCRIEREA LUCRĂRILOR
2.01 Amplasamentul
Obiectivul ce urmează a fi modernizat şi extins, respectiv sediul „Parc Naţional

Călimani”, este amplasat în localitatea Şaru Dornei, comuna Şaru Dornei, judeţul
Suceava.
2.02 Topografia
Terenul se află la + 1,50 m faţă de cota drumului comunal de acces şi este uşor
înclinat, dar fără denivelări semnificative, cursuri de ape sau accidente de teren.
2.03 Clima şi fenomenele naturale specifice zonei
3
Climatul zonei este continental temperat cu nuanţă moderată, cu ierni relativ
lungi, bogate în precipitaţii şi veri răcoroase şi umede. Temperaturile medii diurne sub
valoarea de 0˚ C pot fi înregistrate mai mult de 100 de zile pe an. În ceea ce priveşte
precipitaţiile, au fost înregistrate în medie peste 130 de zile de ploaie pe an, totalizând o
cantitate de aproximativ 700 mm/m2/an. Zăpada cade în general încă din luna
octombrie şi durează până la sfârşitul lunii martie - începutul lunii aprilie.
2.04 Geologia, seismicitatea
Caracteristicilie geotehnice ale stratului de fundare şi structura obiectivului

permit calculul terenului pe baza presiunilor convenţionale:
- Pconv = 250 Kpa;
- adâncimea de fundare = 1,20 m de la cota terenului natural;
- nivel hidrostatic la adîncimi mici, situat între 0,40 şi 1,80 m;
- gz = 2,0 KN (încărcări zăpadă);
- presiunea dinamică de bază = 0,55 KN/mp;
- coeficientul de seismicitate Ks = 0,08; Tc = 0,7 sec., zona seismică F.
2.05 Prezentarea proiectului pe volume
Documentaţia în fază P.T.E. (proiect tehnic de execuţie) a fost elaborată conform

cadrului conţinut prezentat în legislaţia în vigoare. Proiectul se prezintă astfel:
- 4 volume identice cuprinzând piese scrise (descrierea generală a lucrărilor,
memorii pe specialităţi, caiete de sarcini, liste cu cantităţi de lucrări), şi piese desenate 4
volume, construcţii şi instalaţii.
2.06 Organizarea de şantier
Pentru realizarea obiectivului nu sunt necesare lucrări de demolare, sau devieri

de reţele. Constructorul va realiza organizarea de şantier în spatele obiectivului
modernizat, la 20,00 m distanţă de acesta, într-o construcţie existentă cu funcţiunea de
magazie şi depozitare sub cerul liber pentru materialele de construcţii ce nu au nevoie
de protecţie la intemperii.
2.07 Căile de acces provizorii
Realizarea accesului auto se va face prin rampa existentă de la baza taluzului

drumului comunal, drum ce face legătura cu centrul localităţii Şaru Dornei.
2.08 Sursele de apă, energie electrică, etc. pentru organizarea de şantier
Pentru necesarul de apă aferent lucrărilor de execuţie se va utiliza un puţ forat

existent cu Ø 1.000 mm în incintă (fântână), având 4,00 m adâncime, iar până la luciul
apei 1,50 m. Energia electrică se va obţine de la branşamentul existent la sediul
Parcului Naţional Călimani.
2.09 Căile de acces
4
Căile de acces definitive sunt cele existente, acestea fiind realizate printr-o rampă
de racordare la drumul comunal existent.
2.10 Programul de execuţie a lucrărilor, graficele de lucru
Durata de execuţie a lucrării este între 8 şi 14 luni, eşalonată astfel încît pe

perioada iernii să se execute lucrări exterioare şi de desfacere.
2.11 Trasarea lucrărilor
Lucrările se vor trasa prin grija beneficiarului cu teodolitul, în prezenţa

proiectantului general.
2.12 Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier
Se va avea în vedere protejarea de intemperii a materialelor de construcţii şi

executarea cu grijă a lucrărilor de execuţie fără a deteriora elementele de cadru natural
din zonă.
2.13 Măsurarea lucrărilor
Se vor evidenţia în procesele verbale lucrările ascunse, calitatea materialelor puse

în operă şi dimensionarea elementelor de structură.
2.14 Laboratoarele contractantului (ofertantului) şi testele care cad în

sarcina sa
Vor fi prezentate determinări de laborator pentru betoane şi mortare acolo unde

este cazul (lucrări speciale), cât şi pentru toate lucrările ascunse, în conformitate cu
prevederile Legii nr. 10/1995, privind calitatea în construcţii.
2.15 Curăţenia în şantier
Pe tot parcursul lucrărilor şi la terminarea acestora va fi asigurată curăţenia de

către constructor. Nu se vor împrăştia materiale de construcţie, acestea fiind depozitate
ordonat, în locuri special amenajate.
2.16 Serviciile sanitare
Condiţiile corespunzătoare de igienă sanitară şi protecţia a mediului vor fi

asigurate cu dotări special amenajate în incinta şantierului.
2.17 Relaţiile dintre contractant, consultant şi persoana juridică
5
achizitoare
Relaţiile dintre contractant, consultant şi persoana juridică achizitoare vor fi

relaţii contractuale, stabilite pe baza unor contracte ferme între investitor şi proiectant,
investitor şi contractant. Aceste contracte vor stipula angajamentele fiecărei părţi care
să concure la realizarea obiectivului de investiţie conform prevederilor proiectului şi
principalilor indicatori tehnico-economici.
Întocmit, Şef proiect,
6
CĂLIMANI”
MEMORIU TEHNIC ARHITECTURĂ
Terenul este proprietatea Parcului Naţional Călimani şi este situat în

intravilanul localităţii Şaru Dornei, judeţul Suceava. Amplasamentul beneficiază de
reţele electrice şi telefonie. Accesul auto şi pietonal este asigurat de drumul comunal
care îl leagă de centrul localităţii Şaru Dornei.
Funcţionalul obiectivului a fost realizat pe baza temei de proiectare şi a

consultărilor avute cu beneficiarul pe parcursul proiectării şi constă din::
A. CONSTRUCŢIA EXISTENTĂ A SEDIULUI PARCULUI NAŢIONAL

CĂLIMANI CE NECESITĂ REPARAŢII CAPITALE ŞI MODERNIZARE:
- parter:
- hol acces principal;
- hol pentru circulaţia interioară;
- casa scărilor;
- birou şef parc;
- secretariat;
- birou contabil şef;
- 3 birouri;
- grupuri sanitare separate pe sexe;
- etaj parţial şi mansardă:

- hol de acces;
- sală conferinţe;
- casa scărilor;
- salon protocol;
- grupuri sanitare separate pe sexe;
- terasă;
- trei camere pentru cazare oaspeţi, cu grupuri sanitare proprii şi balcoane.
B. CONSTRUCŢIA UNEI ANEXE PENTRU CENTRALA TERMICĂ ŞI

DEPOZITUL DE COMBUSTIBIL:
- centrala termică pe lemne;

- depozit combustibil lemnos.
A. Lucrările de reparaţii şi modernizare sunt majore şi constau din :
7
 Desfacerea întregii construcţii, inclusiv a fundaţiilor realizate din piatră de
râu cu recuperarea materialelor şi reconstrucţia acesteia în conformitate cu noul
funcţional aprobat;
 Executarea fundaţiilor din beton ciclopian şi a elevaţiilor din zidărie de
piatră de râu, 30% piatră de râu existentă;
 Turnarea unei plăci peste elevaţie şi stratul de rupere a capilarităţii până la
cota - 0.05;
 Realizarea pereţilor parterului şi a scării de acces la etaj şi mansardă;
 Realizarea planşeului din lemn peste parter, în sistem de grinzi principale
şi secundare;
 Realizarea pereţilor etajului şi mansardei şi a planşeului peste etaj, în
acelaşi sistem de grinzi principale şi secundare;
 Realizarea şarpantei din lemn de răşinoase ecarisat şi a învelitorii tip
Onduline aşezată pe şipci de 4 x 6 cm;
 Închiderea golurilor exterioare prin montarea tâmplăriei exterioare din
P.V.C. alb armat, cu geam termopan;
 Realizarea tuturor instalaţiilor electrice, sanitare şi termice interioare;
 Realizarea tuturor finisajelor interioare la tavane, pereţi şi montarea
pardoselilor din duşumele de răşinoase, cu excepţia grupurilor sanitare unde se
va monta gresie ceramică şi montarea corpurilor de încălzit şi a obiectelor
sanitare;
 Realizarea termoizolaţiei la nivelul intradosului învelitorii din saltele de
vată minerală de 10 cm grosime;
 Realizarea termoizolaţiei pereţilor exteriori din polistiren de 5 cm grosime
şi a tencuielilor exterioare şi finisajelor pe plasă de rabiţ din fibră de sticlă;
 Montarea sistemului tip Gamrat de jgheaburi şi burlane cât şi a instalaţiei
de paratrăsnet.
B. Realizarea construcţiei anexă

 Desfacerea în totalitate a anexei existente, cu excepţia fundaţiilor, care se
vor desface doar parţial;
 Realizarea celei de-a patra laturi a fundaţiei necesară noii anexe;
 Realizarea pereţilor din zidărie de cărămidă tip G.V.P. şi a planşeului din
beton armat peste spaţiul aferent centralei termice;
 Realizarea şarpantei din lemn de răşinoase şi a învelitorii din tablă (cu
refolosirea tablei de la învelitoarea vechiului sediu);
 Realizarea termoizolaţiei la nivelul planşeului de peste centrala termică şi a
pereţilor săi exteriori, cât şi a tencuielilor exterioare şi finisajelor pe plasă de rabiţ
din fibră de sticlă.
C. Realizarea fosei septice vidanjabile şi a reţelei de utilităţi din incintă
Întocmit, Verificat,
c.arh. Doina Cocerhan arh. Radu Oltean
8
CĂLIMANI”
MEMORIU TEHNIC - REZISTENŢĂ
Amenajarea clădirii existente cu funcţiunea Sediu Parc Naţional Călimani

cuprinde lucrări de reparaţii capitale şi modernizare. Construcţia se află într-o stare
avansată de degradare din punct de vedere structural, lucrările principale sunt lucrări
de reparaţii şi constau în defacerea şi înlocuirea materialelor degradate,
recompartimentarea spaţiului existent şi realizarea unui etaj parţial şi mansardă pe
zona de pod existentă.
La interior se vor realiza lucrări de dezafectare a pereţilor şi de modificare a unor

goluri de uşi şi ferestre, dată fiind noua rezolvare funcţională. Crearea noilor goluri se
va realiza prin desfacerea pereţilor de zidărie existenţi şi obturarea parţială, sau
integrală a golurilor existente, la dimensiunile golurilor proiectate, în conformitate cu
planşele de execuţie.
Deoarece, din considerente funcţionale, este necesar a se dezafecta o parte din

pereţi, pentru a asigura rigiditatea construcţiei şi a sprijinii planşeul se va realiza un
sistem de grinzi principale şi secundare. Întrucât la etaj sunt prevăzute grupuri
sanitare, conform indicaţiilor din expertiza tehnică, se vor realiza pe aceste zone planşee
din beton armat.
Pe zona de mansardă nou creată se va reface şarpanta şi se vor realiza

compartimentări uşoare. Accesul la mansardă se va realiza prin scara nou propusă. Prin
înlocuirea învelitorii din tablă deteriorate 50% şi înlăturarea termoizolaţiei din lut şi
cărămidă se realizează descărcarea construcţiei, compensând astfel încărcările
suplimentare ca urmare a mansardării.
Ca urmare a cererii beneficiarului, Direcţia Silvică Suceava, se propune

realizarea reconstrucţiei unei anexe funcţionale în incinta sediului Parcului Naţional
Călimani. Construcţia nou creată prezintă urmatoarea structură:
- fundaţii ciclopiene continue sub ziduri cu lăţime de 45 cm din beton simplu Bc5
(C4/5), elevaţii de 30cm, 25cm - beton Bc10 (C8/10);
- pereţi din zidărie de cărămidă tip G.V.P. de 30 cm la exterior şi 25 cm la
interior. La intersecţia celor patru ziduri ale centralei este necesară realizarea unor
sâmburi de 25 cm x 25 cm din beton armat;
- şarpantă din lemn de răşinoase tratat antiseptic şi ignifug, cu învelitoare din
tablă zincată, refolosită de la corpul principal.
La partea superioară a elevaţiei se prevede o centură armată de unde pornesc şi
9
mustăţile pentru sâmburii din beton armat. La partea superioară a zidăriei se prevede o
centură care, pe zona cu goluri, are şi rol de buiandrug. Planşeul este din beton armat
monolit. Betonul folosit este Bc15, iar armătura OB37 şi PC52.
Adâncimea de fundare rezultă din condiţia adâncimii maxime de îngheţ în sol şi

condiţia terenului bun de fundare, cu încastrare de minim 20 cm în acesta.
Recomandări pentru execuţie:
Realizarea execuţiei va fi urmărită, în mod obligatoriu, de către un diriginte de

şantier angajat de către beneficiar, care va răspunde de aplicarea întocmai a proiectului,
de recepţionarea terenului bun de fundare, precum şi de recepţia tuturor lucrărilor
ascunse (recepţie săpătură fundaţii, recepţie cofraj elevaţii, montarea armăturilor înainte
de turnarea betoanelor, recepţie cofraj planşeu, recepţie cofraj stâlpi şi grinzi, etc.).
Înainte de turnarea betoanelor se vor prevedea golurile de instalaţii prevăzute pe

planşele de instalaţii. Nu se vor admite trecerea conductelor pe sub tălpile de fundare ale
construcţiei. Prezentul memoriu tehnic de rezistenţă face parte integrantă din Caietul
de sarcini al construcţiei.
ing. Elena Melinte arh. Radu Oltean
10
CĂLIMANI”
MEMORIU TEHNIC - ELECTRICE

Proiectul de instalaţii electrice la obiectivul “Reparaţii Capitale şi
Modernizare Sediu Parc Naţional Călimani” cuprinde următoarele categorii de
instalaţii electrice:
Alimentarea cu energie electrică;
Instalaţii electrice pentru iluminat general;
Instalaţii electrice pentru iluminat de evacuare;
Instalaţii electrice pentru circuite de prize;
Instalaţii electrice de forţă;
Instalaţii telefonice interioare;
Instalaţii de protecţia muncii şi P.S.I.;
Instalaţie de paratrăsnet.
1) Alimentarea cu energie electrică a obiectivului se face de la reţeaua electrică
de 380/220V–50 Hz a localităţii până la firida de branşament. Din firida de branşament
printr-o coloană trifazică se alimentează tabloul electric amplasat la parter. Tabloul
electric este de tip pe schelet de material plastic montat în nişă. Coloana electrică este
dimensionată în conformitate cu puterea instalată a obiectivului şi este indicată în
schema electrică.
CONSTRUCŢIE ANEXĂ:
Pi = 10,9 Kw Pabs = 7 Kw Ic = 32 A
SEDIU PARC NAŢIONAL CĂLIMANI:

Pi = 25,45 Kw Pabs = 15 Kw Ic = 45 A
TOTAL:
Pti = 36,35 Kw Ptabs = 22,0 Kw Itc = 72 A
2) Iluminatul electric general este asigurat de corpuri de iluminat

incandescente şi fluorescente, conform planşelor de instalaţii electrice. Circuitele de
lumină sunt cu conductori din cupru Fy protejaţi în tuburi IPY şi IPEY, în funcţie de
locul lor de montaj. Tipul corpurilor de iluminat va fi pentru lămpile fluorescente
FIPAD, iar pentru lămpile incandescente aplice şi spoturi luminoase şi plafoniere.
Comanda iluminatului se face prin intermediul întrerupătoarelor şi comutatoarelor
obişnuite sau etanşe, conform planşelor de instalaţii electrice.
3) Instalaţii pentru iluminat de evacuare: traseul din casa scărilor este
11
prevăzut cu un circuit pentru iluminatul de veghe, comandat prin intermediul unui
întrerupător montat la parter. Iluminatul pentru evacuare se face prin corpuri de
iluminat tip luminobloc echipate cu baterii de acumulatoare uscate. Circuitul pentru
iluminat de siguranţă este luat înaintea întrerupătorului general.
4) Instalaţii pentru circuite de prize: obiectivul este prevăzut cu circuite

monofazice de prize. Prizele sunt de tip cu contact de nul de protecţie şi prize duble
montate îngropat. Pentru birouri se vor folosi prize cu contact de protecţie duble cu
protecţie diferenţială pentru racordarea calculatoarelor. Conductorii folosiţi sunt din
cupru tip Fy protejaţi în tuburi IPY sau IPEY montaţi îngropat. Prizele cu contact de
protecţie se vor monta în spaţiile de la parter, etaj şi pe holuri, conform planşelor de
instalaţii electrice.
5) Instalaţii electrice de forţă

Instalaţia electrică de forţă cuprinde alimentarea cu energie electrică a utilajelor
din centrala termică. Pentru centrala termică şi garaje s-au folosit cabluri din cupru tip
CYABY conform schemei electrice.
6) Instalaţii telefonice
Obiectivul este prevăzut cu instalaţii telefonice interioare racordate la o centrală
telefonică proprie, montată la secretariat. Circuitele telefonice vor fi cu conductori tip
TCy protejaţi în tuburi IPy. Distanţa între circuitele electrice şi telefonice va fi de 20 cm.
Orice modificare la instalaţia electrică se face numai cu avizul proiectantului de

instalaţii electrice. Asistenţa tehnică se poate asigura de către proiectant şi va fi plătită
de către cei ce solicită această asistenţă. Toate părţile metalice ale instalaţiei electrice se
vor lega la priza de pământ a obiectivului. În proiectare s-au respectat normele de
protecţia muncii şi P.S.I. în vigoare. Aceste norme se vor respecta atât în execuţie cât şi
în exploatare. În execuţie se vor respecta art. 3.5.9. şi 3.5.10 privind montarea
instalaţiilor electrice pe materiale combustibile.
7) Măsuri de protecţia muncii şi P.S.I.

Executarea, întreţinerea şi exploatarea instalaţiilor electrice se face numai de
către personalul calificat şi autorizat în instalaţii electrice. Este interzis să se pună sub
tensiune instalaţii neverificate sau instalaţii provizorii. Verificarea se face numai cu
instalaţia scoasă de sub tensiune. Este interzis identificarea circuitelor conectate la
tablou prin punerea lor sub tensiune. Aceasta se face prin etichetarea circuitelor sau
prin folosirea conductelor cu izolaţii în culori diferite.
Aparatele şi utilajele electrice trebuie să fie verificate în special în ceea ce priveşte

starea izolaţiei, astfel încât la punerea lor în funcţiune să nu apară pericolul de
electrocutare. Instalaţia de protecţie trebuie executată şi verificată înainte de montarea
receptoarelor. Toate obiectele metalice care ar putea fi atinse în timpul lucrului şi care
ar putea să intre sub tensiune în mod accidental, trebuie să fie legate la instalaţii de
protecţie.
Uneltele electrice portative trebuie să fie alimentate la tensiuni reduse în
12
conformitate cu prescripţiile din Normativ I–7–98. Este oprită legarea la tablou a
lămpilor portative, motoare etc.
La executarea instalaţiilor electrice se vor respecta măsurile de protecţia muncii şi

P.S.I. cuprinse în:
– Normativ I–7–98;
– Norme de protecţia muncii pentru instalaţii electrice – 1999 şi P.S.I. conform
P 118–99
Proiectul respectă normele P.S.I. şi N.T.S. în vigoare.
Verificarea calităţii lucrărilor se va face conform normativelor în vigoare.
13
CĂLIMANI”
MEMORIU TEHNIC – TERMICE
CORP PRINCIPAL
Prezentul proiect reprezintă centrala termică şi instalaţia termică pentru sediul
Parcului Naţional Călimani din localitatea Şaru Dornei, comuna Şaru Dornei, judeţul
Suceava, beneficiar fiind Regia Autonomă a Pădurilor, Direcţia Silvică Suceava.
Regimul de înălţime al construcţiei este: P + E(M). În calculul pierderilor de

căldură şi a încărcărilor termice pe fiecare încăpere încălzită am ţinut cont de
prevederile STAS 1907/1 din 1997 şi STAS 1907/2 din 1997. Astfel:
Temperatura exterioară de calcul: te = -22 °C;
Zona climatică: III;
Zona eoliană: IV;
Temperaturile interioare de calcul sunt stabilite de actele normative amintite mai

sus şi depind de destinaţiile încăperilor, astfel:
- depozite, holuri şi grupuri sanitare: ti = +15 °C;
- oficiu, birouri, sală protocol, ti = +18 °C;
- camere cazare: ti = +20 °C;
- băi: ti = +22 °C.
Pe baza celor menţionate mai sus am calculat încărcările termice necesare fiecărei
încăperi încălzite. Radiatoarele folosite vor fi din oţel, eficiente şi fiabile.
Pentru eliminarea funcţionării defectuoase a instalaţiei termice şi pentru

dezaerisire, fiecare corp de încălzire va fi prevăzut cu câte un robinet de reglaj cu cap
termostatic şi câte un dezaerator manual, de Ø 1/2”, în funcţie de încărcarea termică pe
fiecare corp de încălzire.
Radiatoarele se vor monta cu axele longitudinale la distanţă constantă faţă de

perete, asigurându-se 5 cm distanţă între perete şi radiatoare. Legăturile la radiatoare
au lungimi minime care să preia eforturile provenite din dilatare. Racordarea
radiatoarelor se va efectua prin spatele acestora. S-au prevăzut puncte fixe pe traseul
fiecărei coloane. Întrucât instalaţia se va monta aparent, se va acorda o deosebită atenţie
execuţiei, respectându-se distanţele între axele elementelor de instalaţie faţă de
suprafeţele construite. Distanţele dintre coloane, legături şi suprafeţele finite ale
zidurilor nu vor depăşi 3 cm.
Distribuţia conductelor de tur şi de retur se va realiza la nivelul pardoselilor, în
14
şliţuri practicate în pardoseli. Din acest motiv, se va acorda şi acestor categorii de
lucrări o deosebită atenţie execuţiei.
Având în vedere condiţiile de montaj ale tronsoanelor instalaţiei de încălzire,

îmbinările se vor executa numai prin fitinguri, iar pe porţiunile de conducte care
traversează pereţi sau planşee, nu se vor executa îmbinări.
Distribuţia instalaţiei de încălzire se va realiza din conducte multistrat, conform

dimensionării acestei instalaţii.
Cazanul va fi alimentat cu combustibil solid (lemn) şi randamentul acestora (71-

78 %) va fi funcţie de umiditatea lemnului. De aceea, acesta se va depozita în spaţii
special amenajate. Am prevăzut un cazan pentru asigurarea agentului termic (90/70
°C) necesar instalaţiei de încălzire şi pentru prepararea apei calde de consum (60/10 °C)
de către un boiler.
Asigurarea instalaţiei se face printr-un vas de expansiune închis şi prin supape

de siguranţă montate pe conductele de asigurare, în conformitate cu prevederile STAS -
ului 7132/86. Nu se va monta nici un organ de închidere pe conductele de asigurare a
instalaţiei!
Având în vedere amplasarea spaţiului pentru centrala termică, legătura dintre

cele două corpuri de clădire se va realiza printr-un racord termic din conductă tip DUO
preizolată.
Montarea şi punerea în funcţiune a centralei termice şi probele pentru instalaţia

de încălzire se vor efectua de către personal calificat şi autorizat în acest domeniu.
În execuţie şi exploatare se vor respecta:

Norme Republicane de Protecţie a Muncii, în vigoare;
Prevederile Normativului I13/1994;
Norme P.S.I., în vigoare.
15
CĂLIMANI”
MEMORIU TEHNIC – SANITARE
Situaţia existentă:
În zona de amplasament există o fântână care în prezent este utilizată pentru

consumul propriu al personalului din cadrul sediului. Conform opţiunii beneficiarului,
aceasta constituie o sursă independentă de alimentare cu apă, în urma unor lucrări
minime de igienizare şi echipare corespunzătoare. Pentru acoperirea necesarului de apă
al consumatorilor, fântâna va fi echipată cu electropompă submersibilă, hidrofor şi
centralină care vor fi montate în centrala termică.
Lucrări propuse:
Clădirea se desfăşoară pe parter şi mansardă, grupurile sanitare fiind alimentate

cu apă caldă şi apă rece menajeră fiind dotate după cum urmează:
- la parter: 3 lavoare, 2 vase WC, 2 pisoare;
- la mansardă: 6 lavoare, 5 vase WC, 2 pisoare, 3 căzi pentru duş şi 1
spălător pentru oficiu precum şi accesoriile sanitare.
Apa rece şi apa caldă de la CT vor alimenta obiectele de la grupurile sanitare
diferenţiate pe sexe, prin conducte OLZn 1”. Pentru menţinerea igienei şi o bună
întreţinere s-au prevăzut sifoane de pardoseală. Conductele de apă rece şi caldă vorfi
montate sub pardoseală. Diametrul conductelor este de ½”-1”.
Izolarea conductelor se va face astfel:

– legăturile la obiectele sanitare se vor izola cu bete de postav;
– protecţia termoizolaţiei se face cu glet de ipsos.
Canalizarea menajeră se va realiza în tuburi de fontă cu diametre de la 50-100

mm, care transportă debitul de apă uzată menajeră spre căminele de vizitare exterioare.
La coloanele de canalizare se vor racorda obiectele sanitare, iar aceste coloane vor
asigura prin prelungirea lor deasupra acoperişului şi ventilarea spaţiilor. La montarea
reţelelor de distribuţie se va păstra o pantă de 1,5 – 2% până la căminul de canalizare
din exterior.
Măsuri P.S.I.
Conform STAS 1478/94 pentru această categorie de lucrări nu se prevăd hidranţi
de incendiu. Stingerea incendiilor se va face de la hidranţi din exterior.
Măsuri N.T.S.M.
16
Pe parcursul execuţiei se vor respecta normele de protecţie specifice fiecărei
categorii de lucrări, pe faze de execuţie.
Apele menajere rezultate în urma utilizării obiectelor sanitare, vor fi colectate

prin conducte de canalizare şi racordate la căminul de canalizare menajeră conform S1
şi H1. Prin intermediul reţelei exterioare de canalizare apele uzate menajere vor fi
deversate într-un bazin vidanjabil ce va fi curăţat periodic, reziduurile fiind
transportate la staţia de epurare a localităţii.
Tuburile de canalizare se montează cu o pantă de 1” spre cele 2 cămine de vizitare

(CV1 şi CV2), având asigurată scurgerea gravitaţională. La racordurile din cămine se
va păstra radierul la aceeaşi cotă pentru a asigura o funcţionare normală la debite mici
şi a preîntâmpina colmatarea canalizării. Pe fundul căminelor se prevede o rigolă pentru
scurgerea apelor, astfel încât acestea să nu depăşească ½ din diametrul tubului racordat.
Tuburile de canalizare se vor monta pe un strat de pământ compactat să aibă

radierul sprijinit pe toată suprafaţa pentru a preîntâmpina fisurarea. La fiecare
îmbinare a tuburilor se va face şi etanşarea cu mortar de ciment pe tot conturul tubului.
Pentru accesul în cămin se prevăd trepte metalice din oţel rotund cu diametrul de 20
mm montate pe unul din pereţii căminului la distanţa de 30 cm una de alta. Căminele
vor fi acoperite cu capace carosabile naturale din fontă.
Execuţia lucrărilor se va face cu respectarea tehnologiilor de execuţie în

conformitate cu prevederile normativului I9/94 şi I22/2000. La execuţia lucrărilor se
vor respecta normele de tehnica securităţii şi protecţie a muncii, cuprinse în normativele
în vigoare specifice pentru fiecare categorie de lucrare în parte.
17
CĂLIMANI”
PROGRAM DE VERIFICĂRI ÎN
VEDEREA ASIGURĂRII CALITĂŢII
INSTALAŢIILOR ELECTRICE
Controlul calităţii lucrărilor de instalaţii electrice se va efectua conform

prevederilor Legii nr. 10/1995, H.G. 272/1994, I7/1998 P.118/1999, GP – 052/2000 –
Ghid pentru instalaţii electrice.
La controlul calităţii pe şantier se vor efectua în mod special următoarele

verificări:
1. Verificarea executării prizei de legare la pământ.
2. Verificarea instalaţiei de paratrăsnet.
3. Verificări şi probe la punerea în funcţiune.
4. Verificări materiale puse în operă.
NOTĂ:
BENEFICIARUL ŞI CONSTRUCTORUL VOR TRANSMITE ÎN SCRIS, ÎN
TERMEN DE 30 DE ZILE DE LA PRIMIREA DOCUMENTAŢIEI, PUNCTUL DE
VEDERE DUPĂ CARE SE CONSIDERĂ PROGRAMUL ACCEPTAT.
BENEFICIARUL ŞI CONSTRUCTORUL AU OBLIGAŢIA SĂ ANUNŢE ÎN

SCRIS, CU O SĂPTĂMÂNĂ ÎNAINTE DE TERMINAREA FIECĂRUI STADIU
FIZIC, DATA CÂND SE POATE PREZENTA PROIECTANTUL PENTRU
ÎNCHEIEREA PROCESULUI VERBAL DE VERIFICARE. PLATA PENTRU
DEPLASAREA PROIECTANTULUI SE VA FACE DE CĂTRE CONSTRUCTOR
SAU BENEFICIAR.
Neconvocarea la timp util a proiectantului de către beneficiar şi constructor

pentru controlul pe şantier va reprezenta preluarea de către aceştia a atribuţiilor şi
răspunderilor de proiectare.
18
CĂLIMANI”
CAIET DE SARCINI- ARHITECTURĂ
PEREŢI DESPĂRŢITORI DIN GIPS - CARTON
Înainte de comandarea şi livrarea oricăror materiale pe şantier, se vor pune la

dispoziţia consultantului beneficiarului şi a proiectantului, spre aprobare următoarele
mostre:
- panou gips-carton obişnuit şi pentru spaţii umede;
- o mostră din structura de rezistenţă a peretelui;
- o mostră din fibră minerală pentru izolare;
Se verifică concordanţa între specificaţia tehnică şi autenticitatea mostrei.
MATERIALE ŞI PRODUSE
Toate materialele şi produsele puse în operă trebuie să fie agrementate de

I.N.C.E.R.C.
Pereţi cu montant metalic simplu, montaj dublu:
- panouri gips- carton-12,5 mm;
- profile metalice UW-75 mm;
- profile metalice CW-75 mm - montanţi;
- fibră minerală –60 mm;
- bandă oţel- profil metalic;
- bandă etanşare legături;
- chit de umplere rosturi;
Pereţi la spaţii umede (grupuri sanitare, măşti ghene):

- gips - carton tratat special pentru spaţii umede-culoare verde;
- garnituri de cauciuc pentru a izola fonic;
FINISAREA PEREŢILOR DESPĂRŢITORI DIN GHIPS - CARTON

- obţinerea unei planeităţi perfecte;
- nu se admit denivelări;
- închiderea perfectă a rosturilor dintre plăci;
- şpăcluirea şi şlefuirea perfectă a rosturilor;
- finisajul final - var lavabil;
EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE PARDOSELI
19
PARDOSELI DIN GRESIE
- se vor prezenta beneficiarului mostre de parchet, de frizuri şi de pervaz, care vor

fi aprobate de proiectant şi de beneficiar;
- materialele livrate vor fi însoţite de certificatul de calitate;
- executantul trebuie să organizeze în aşa fel transportul, depozitarea şi
manipularea materialelor încât să elimine posibilitatea degradării acestora;
- toate materialele şi produsele puse în operă trebuie să fie agrementate de
I.N.C.E.R.C.
LIVRARE, DEPOZITARE ŞI MANIPULARE
- gresia porţelanată se livrează în euro - paleţi;

- furnizorului îi revine sarcina de a preda antreprenorului în condiţii care să
asigure integritatea plăcilor;
- adezivul se livrează în saci - conform instrucţiunilor de ambalare a
producătorului;
- antreprenorul general are obligaţia de a depozita produsele conform cu
instrucţiunile date de furnizor şi producător;
EXECUŢIA LUCRĂRILOR
- execuţia instalaţiilor de toate genurile, care sunt prevăzute sub pardoseală;

- aplicarea produsului nu se poate efectua la temperatură mai mică de +5 C;
- după ce adezivul a fost aplicat, plăcile din gresie trebuie lipite în aproximativ
10-15 min., pentru a se evita formarea unei pelicule care diminuează perioada de timp
în care adezivul este activ;
- rosturile nu vor trebui să fie la distanţe mai mari de 4-5 metri liniari la interior
şi 3 metri liniari la exterior;
- se recomandă folosirea distanţierilor din plastic la montarea plăcilor;
- acolo unde apar neconcordanţe, executantul cu beneficiarul şi proiectantul vor
decide completări, înlocuiri sau alte situaţii ce se impun;
EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE PLACARE CU FAIANŢĂ
- se vor prezenta beneficiarului mostre de parchet, de frizuri şi de pervaz, care vor

fi aprobate de proiectant şi de beneficiar;
- materialele livrate vor fi însoţite de certificatul de calitate;
- executantul trebuie să organizeze în aşa fel transportul, depozitarea şi
manipularea materialelor încât să elimine posibilitatea degradării acestora;
20
EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE PLACAJE
Înainte de începerea executării placajelor de faianţă trebuie să fie terminate

următoarele categorii de lucrări:
- montarea tocurilor la ferestre, a tocurilor sau căptuşelilor la uşi;

- tencuirea tavanului şi a suprafeţelor pereţilor care se plachează;
montarea conductelor sanitare, electrice, termice ,inclusiv terminarea probelor;
- executarea mascărilor şi şliţurilor din plasă de rabiţ;
- montarea diblurilor, consolelor;
- îmbrăcăminţile pardoselilor reci;
Aplicarea plăcilor de faianţă

- se trasează suprafeţele pentru placare;
- plăcile de faianţă se curăţă de praf, se ţin o oră în apă şi se scurg cu 2-3 minute înainte
de aplicare;
- montarea plăcilor se face pe orizontală începând de jos în sus;
- rosturile orizontale şi verticale trebuie să fie în prelungire, având lăţimea nu mai mare
de 0,50 mm;
Recepţia lucrărilor şi verificarea calităţii

- se va controla aspectul general al placajului(uniformitatea culorii, planeitatea,
verticalitatea şi orizontalitatea suprafeţelor);
- se va controla gradul de aderenţă al plăcilor la stratul suport;
- în jurul străpungerilor prin suprafaţa de placaj, găurile se maschează cu rozete
metalice, capace, găurile netrebuind să fie vizibile;
- placajul de faianţă fiind un finisaj pretenţios, recepţia se va face cu exigenţă sporită.
c.arh. Doina Cocerhan arh. Radu Oltean
21
CĂLIMANI”
CAIET DE SARCINI
REZISTENŢA
CONDIŢII TEHNICE GENERALE IMPUSE LA EXECUTAREA

LUCRĂRILOR
1. LISTA PRESCRIPŢIILOR TEHNICE
1.1 Terasamente şi fundaţii
- Stas 6054-77 Terenuri de fundare. Adâncimea de îngheţ.

- Stas 2745-69 Terenul de fundaţie. Urmărirea tasării construcţiei prin
metoda topografică.
- C169-74 Normativ privind execuţia şi recepţia lucrărilor de terasamente
pentru fundarea construcţiilor civile şi industriale
- P10-86 Normativ privind proiectarea şi executarea fundaţiilor directe
- C140-86 Normativ privind executarea lucrărilor de beton şi beton armat
- C11-74 Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea panourilor de
placaj pentru cofraje
- C23-75 Îndrumător privind executarea trasării de detalii în construcţii
- C56-75 Normativ privind verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente.
1.2 Beton simplu, beton armat sau precomprimat
- NE-012/99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor de beton armat şi

precomprimat privind: CAP.1 - CAP.17
- Stas 1799/81 Construcţii din beton şi beton precomprimat. Prescripţii
pentru verificarea calităţii materialelor.
- Stas 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi
minerali.
- Stas 1759-80 Încercări pe betonul proaspăt.
- Stas 1275-81 Încercări pe betonul întărit, determinarea rezistenţelor
mecanice.
22
- Stas 7563-73 Încercări ale betonului. Metode rapide de determinarea
rezistentelor la compresiune.
- P8-85 Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din
zidărie.
- C17-82 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor
de zidărie şi tencuială, elaborate de INCERC
- C77-88 Instrucţiuni pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor la
construcţii elaborate de INCERC
- P118-83 Norme tehnice pentru proiectarea şi realizarea construcţiilor
privind protecţia la foc.
Toate modificările ulterioare în cuprinsul prescripţiilor tehnice şi orice noi

prescripţii vor fi respectate în mod obligatoriu.
2. ORDINEA EXECUŢIEI LUCRĂRILOR
Mansardare
- desfacerea şarpantei şi învelitorii;
- realizarea elementelor structurale ale şarpantei respectând condiţiile de lucru ale
acestora (conform plan şarpantă);
- realizarea elementelor de învelitoare, respectiv astereala, hidroizolaţie şi
învelitoare propriu - zisă tip Onduline;
- desfacerea umpluturii aferente planşeului;
- consolidarea grinzilor de lemn aferente planşeului şi îndesirea lor (eventual) prin
pozarea unor grinzi intermediare de aceeaşi secţiune şi dispunere pentru preluare
sarcini utile;
- refacerea termoizolaţiei cu saltele vată minerală şi pozarea podinei de protecţie;
- realizarea pereţilor uşori de compartimentare din Rigips conform planşe proiect;
Săpăturile pentru fundaţii

- Având în vedere faptul ca săpăturile se realizează în preajma fundaţiei existente
se va asigura un echilibru natural al terenului în jurul gropilor şi şanţurilor pentru
fundaţii pentru a nu afecta stabilitatea construcţiei existente precum şi pentru
evitarea prăbuşirii taluzurilor.
- Pe zona de execuţie a subzidirilor săpăturile se vor executa pe lungimi de 1,0 m
intr-o succesiune decalata conform planşei aferenta lucrărilor de subzidire.
- Săpătura nu va depăşi cota de fundare prevăzută in proiect iar in cazul in care
betoanele nu se vor turna in aceeaşi zi săpăturile se vor opri cu aprox. 20 cm mai sus
urmând a fi executate în momentul în care se pot turna betoanele.
- Pentru situaţii neprevăzute ce pot apărea se va solicita prezenta proiectantului
pentru soluţionare.
23
Efectuarea umpluturilor
- pentru lucrările de umplutură nu se va folosi stratul vegetal decapat ci numai
pământ fără corpuri străine. Umplutura se va realiza în straturi de 20 – 30 cm
grosime şi se va compacta manual după o umezire optimă prealabilă.
Verificarea lucrărilor de terasamente

- se va face o verificare vizuală a cotei terenului de fundare, şi se va întocmi proces
verbal de recepţie a săpăturii dacă acesta corespunde prevederilor din proiect. In
cazul în care terenul nu este corespunzător, continuarea săpăturilor până la
atingerea terenului bun de fundare se va face numai în baza dispoziţiei de şantier
emisă de proiectant şi consemnate în procesul verbal încheiat pentru lucrările
ascunse.
- la cota de fundare se vor preleva probe pentru încercări de laborator.
- abaterea maximă admisă la lucrările de compactare va fi de max. 2%.
Prevederi cu privire la lucrări de beton simplu şi armat.

Executarea lucrărilor de betoane se va face numai în baza documentaţiei elaborate de
către proiectantul de specialitate şi avizate de verificatori de proiecte în condiţiile
legislaţiei în vigoare.
Turnarea betonului în fundaţii

- turnarea betoanelor la fundaţii şi pe zona pereţilor noi poate să înceapă numai
după recepţionarea lucrărilor de săpătură, verificarea cofrajelor şi încheierea
proceselor verbale de lucrări ascunse, recepţie săpătură.
- betoanele ce se vor turna vor respecta marca, materialele şi dozajul conform
prescripţiilor din proiect.
- pe perioada rece betonul se va proteja împotriva îngheţului.
Turnarea betoanelor
- turnarea betonului se va face în prezenţa şefului de punct de lucru (maistru,
inginer) care va supraveghea în permanenta menţinerea la poziţie a cofrajelor şi
armăturii, şi va stabili locul întreruperilor în turnare (după caz) şi reluarea turnării
cu toate fazele pregătitoare.
Compactarea betoanelor
- se va face mecanic cu vibratoare sau manual cu vergele metalice şi ciocane de
lemn pentru baterea cofrajelor.
- durata optima de vibrare este de cca 5 sec. pana la 30 sec. funcţie de tipul şi
grosimea elementului de turnat.
24
Verificarea calităţii lucrărilor
Verificarea se va exercita pe tot parcursul execuţiei pe faze de lucrări cu

consemnarea observaţiilor şi a calităţii lucrărilor executate în procesele verbale de
lucrări ascunse. Verificări se fac si la terminarea unei faze de lucrări precum şi la faza
de recepţie preliminară a obiectelor ce fac parte dintr-o investiţie. Dispoziţiile de şantier
date pe parcursul execuţiei lucrărilor de către proiectant sau beneficiar in limita
normelor legale ,au aceeaşi putere ca şi proiectul de execuţie, în acţiunea de verificare a
calităţii lucrărilor .
Executarea lucrărilor din lemn
Execuţia lucrărilor de lemn se va face respectând condiţiile tehnice impuse de

STAS 857-83 si STAS 1949-86. Abaterile admisibile la dimensiunile de baza sunt:
grosimi +2mm ; lăţimi + 3 mm ; lungimi +5 mm. Elementele de lemn se verifica vizual
şi prin măsurare bucată cu bucată dacă corespund cu proiectul şi condiţiile prevăzute în
STAS 857-83. Condiţiile de admisibilitate ale defectelor si anomaliilor se iau conform
STAS 857-83 :
- fibra înclinată – abaterea inelelor anuale pe 1m lungime ....... 70 mm
- fibra răsucită – abaterea fibrei pe 1 m lungime ........ 100 mm
- curbura – pe lungime de 2 m în zona curburii celei mai mari ....... 5 mm
- crăpături la capete – nu se admit în zonele de îmbinare
- crăpături radiale – nu se admit
- găuri si galerii de insecte nu se admit
- mucegai – se admite numai sub forma de pete izolate .
Umiditatea maxima a elementelor de lemn nu va depăşi 15% .
Materialul lemnos se va depozita in spatii uscate ferite de umezeala si razele directe ale
soarelui. Materialul lemnos se va trata cu soluţii ignifuge, antiseptice si hidrofuge.
NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII
Vor fi prelucrate si se vor respecta toate normele de tehnica securităţii muncii cu

toţi factorii interesaţi atât teoretic cat si prin panouri de avertizare pentru evitarea
producerii accidentelor in munca. Deasemenea se vor prelucra şi se vor respecta toate
normele de prevenire şi stingere a incendiilor. Se vor prelucra de asemenea normele de
protecţie ce vizează funcţionarea şi exploatarea instalaţiilor, echipamentelor şi utilajelor
din procesul de construire.
ing. Elena Melinte arh. Radu Oltean
25
CĂLIMANI”
CAIET DE SARCINI
INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE
1. BAZA DE PROIECTARE
Proiectul a fost întocmit în conformitate cu prevederile următoarelor

reglementări tehnice în vigoare:
– Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.
– Regulamentul privind controlul de stat al calităţii în construcţii, aprobat
prin H.G. nr. 273/1994.
– I.7./1998 – Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor
electrice.
– C.E. 1/1995 – Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de
vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare.
– P.E. 107/1995 – Normativ privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de
cabluri electrice.
– C.E. 56/1985 – Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor
de construcţii şi instalaţii aferente.
– P.E. 132/1995 – Normativ pentru proiectarea reţelelor electrice de
distribuţie publică.
– Norme generale de protecţia muncii – Ministerul Muncii şi Protecţiei
Sociale 1996.
– Legea Protecţiei Muncii nr. 90/1996.
– P.118/1999 – Normativ de siguranţa la foc a construcţiilor.
– STAS 12.604/87 – Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii generale.
– STAS 12.604/5/90 – Protecţia împotriva electrocutărilor prin atingere
indirectă, instalaţii electrice fixe. Prescripţii.
– GP – 052/2000 – Ghid pentru instalaţii electrice.
2. MATERIALE
Materialele propuse prin proiect sunt cele uzuale în România. Antreprenorul

poate prezenta în vederea obţinerii aprobării de instalare şi materiale echivalente cu
caracteristici tehnice egale sau superioare, provenite de la alţi fabricanţi, cu aprobarea
26
proiectantului de instalaţii electrice
2.1. Conductoare şi cabluri electrice
Conductoarele cu miez de cupru izolate în PVC pentru tensiunea de 500 V –

conform STAS 6865/1980, sunt de tipul FY şi se execută obligatoriu pentru nulul de
protecţie. Cablurile vor fi de tip CYABY în conformitate cu schemele electrice.
Culorile conductoarelor vor fi:
– VERDE pentru nulul de protecţie;
– ALB pentru nulul de lucru;
– NEGRU, MARON pentru cele trei faze (se va păstra aceeaşi culoare
pentru fiecare fază în toată instalaţia).
Conductoarele neizolate din bandă de oţel zincată se folosesc numai la instalaţiile
de paratrăsnet şi legare la pământ (inclusiv priza de pământ).
2.2. Tuburi de protecţie
Tuburile de protecţie se montează îngropat sau aparent, în funcţie de destinaţia

încăperilor. Tuburile de protecţie folosite sunt în conformitate cu Normativul I.7/1998.
Tuburile de protecţie folosite sunt special executate pentru instalaţii electrice din PVC
sau OL, rigide sau flexibile:
– tub PVC-IPE sau IPEY montat îngropat cu D = 16-40 mm;
– tub PEL metalic, filetat, lăcuit, fabricat din bandă sudată longitudinal,
conform STAS. Utilizarea curentă a tuburilor PEL este în montaj aparent;
– tuburi flexibile neetanşate spiralate cu două renuri tip SPD pentru
protejarea racordurilor la motoarele care prin funcţionare produc vibraţii.
2.3. Materiale mărunte
Această categorie cuprinde în principal:

– doze centralizatoare metalice sau din ipsos;
– coturi, mufe, manşoane;
– dibluri, scoabe, cârlige;
– conectori, cleme, borne;
– ţeavă PVC U sau M cu D = 63 mm;
– pod de cabluri din OL sau AI.
3. APARATE ELECTRICE. ACCESORII
Toate aparatele utilizate în montaj îngropat sau aparent vor fi din aceeaşi serie de
calitate şi finisaj, procurate de la un singur furnizor.
Tipurile uzuale sunt:
– întrerupător, comutator;
– priză cu contact de protecţie montată îngropat sau aparent;
– contactor automat tip USOL;
27
– contactoare automate tip CRA.
Materialele din componenţa aparatelor sunt următoarele:
– bachelita pentru soclu;
– masa plastică colorată pentru capac;
– alama pentru contacte;
– argint pentru niturile contactelor.
4. CORPURI DE ILUMINAT
Tipurile uzuale de corpuri de iluminat se pot împărţi în funcţie de lampa

utilizată, în următoarele categorii:
– incandescente;
– fluorescente;
– spoturi luminoase.
Toate corpurile de iluminat vor corespunde categoriei de mediu a încăperilor în care se
montează şi se vor echipa cu lămpile înscrise în proiect, respectându-se puterea şi tipul.
5. TABLOURI ELECTRICE
Tablourile electrice vor fi de tip etanş pentru centrala termică şi obişnuit pentru
Ocolul silvic. Uşa tabloului electric se execută din material plastic sau metal, având
asigurate următoarele:
– deschiderea liberă cel puţin 1850;
– dispozitiv de închidere;
– vopsire în culoarea tabloului;
– etichete şi buzunar interior pentru planuri.
Tablourile vor fi prevăzute cu bornă de protecţie pentru legarea la pământ. Uşile

tablourilor se vor lega la borna de protecţie cu ajutorul unui conector flexibil din cupru
cu secţiunea minimă de 16mm2. Siguranţele pentru tablouri vor fi conform schemelor
electrice.
6. DEPOZITARE. MANIPULARE. TESTARE
Înainte de comandarea şi livrarea oricăror materiale şi aparataje pe şantier, se vor

pune la dispoziţia proiectantului mostre ale acestora spre aprobare. Aprobarea tipurilor
de către proiectant se poate face şi pe baza cataloagelor tehnice emise de firmele
producătoare. Evidenţa aprobării echipamentelor se înscrie în registrul de şantier vizat
de reprezentantul beneficiarului.
Depozitarea şi manipularea echipamentelor electrice se va face fără deteriorarea

mecanică a acestora, cu respectarea condiţiilor de temperatură şi umiditate impuse de
furnizor. Constructorul va asigura spaţiile de depozitare, paza acestora şi încadrarea în
normele P.S.I.
28
Verificarea instalaţiei electrice înainte de punerea sub tensiune este obligatorie şi
cuprinde:
– continuitatea electrică a circuitelor;
– izolaţia între faze şi între faze şi pământ;
– verificarea centurii de protecţie şi a prizei de pământ naturale sau
artificiale:
– rezistenţa de dispersie a prizei de pământ;
– continuitatea electrică a instalaţiei de paratrăsnet;
– orice alt test cerut prin proiect sau de către reprezentantul autorizat al
beneficiarului.
Rezultatul testelor şi probelor se va înscrie în buletinul de încercări emis:

– originalul rămâne la cartea construcţiei:
– un exemplar la executant.
Probele de mai sus vor fi completate cu orice test cerut de organele de control sau
de către beneficiar.
7. EXECUŢIE
Condiţiile minimale ale unei execuţii corecte impun respectarea următoarelor

principii:
–se va evita amplasarea instalaţiilor electrice (conducte, cabluri) pe trasee comune
cu alte instalaţii, iar când acest lucru nu este posibil, instalaţiile electrice se vor
monta deasupra conductelor de apă şi canalizare;
–distanţele minime faţă de conductele pentru fluide vor respecta Normativul
I7/1998;
–legăturile la corpurile de iluminat se vor executa cu conductorul de fază la
interiorul duliei şi cu conductorul de nul la partea exterioară cu filet;
–întrerupătoarele şi comutatoarele se montează numai pe conductorii de fază.
–operaţiile pregătitoare ce se impun în mod special:
–la aducerea materialelor pe şantier, acestea vor fi controlate atent pentru a depista
eventualele deteriorări apărute la transport;
–urmărirea permanentă a stadiului execuţiei construcţiei pentru a monta
elementele înglobate la momentul oportun;
–preluarea şi predarea frontului de lucru de la constructor se va face pe bază de
proces verbal;
–la montajul înglobat în beton nu se va turna betonul înaintea montării, fixării şi
protejării tuburilor electrice,
–toate legăturile dintre conductorii electrici se vor realiza prin intermediul
conectorilor;
–fixarea conductorilor în conectori se realizează cu ajutorul şuruburilor de presare
din componenţa acestora;
29
–legăturile şi conectorii se montează numai în doze;
–se interzice îmbinarea tuburilor la traversările prin pereţi sau rosturi de dilataţie;
–se recomandă montarea dozelor pe elemente verticale de construcţie la maximum
10 m distanţă una de alta.
30
CĂLIMANI”
NL.1. SPECIFICAŢIE DE APARATAJ

TABLOU ELECTRIC TD
– Cutie de distribuţie pentru echipament – buc 1
– Întrerupător automat de sarcină USOL 45Α – buc 1
– Siguranţe automate de 10 A – buc 14

– Siguranţe automate de 20 A cu protecţie – buc 8
diferenţială
– Cleme conexiuni de: 2,5 mm2 – buc 20
6 mm 2
– buc 10
10 mm 2
– buc 5
– Conductori din cupru Fy : 2,5 mm2 – ml 30

4 mm2 – ml 15
– Etichete indicatoare – buc 22
31
CĂLIMANI”
CAIET DE SARCINI
INSTALAŢII SANITARE INTERIOARE
Clădirea care face obiectul prezentei documentaţii se desfăşoară pe parter având

prevăzute spaţii pentru garare maşini, magazie şi centrală termică. Dotarea cu obiecte
sanitare a grupurilor se va face astfel:
- la parter:-3 lavoare, 2 vase WC, 2 pisoare şi 1 spălător;
- la mansardă: 5 lavoare,4 vase WC, 2 pisoare, 2 căzi pt. duş şi 1 spălător la
oficiu.
Din centrala termică se va asigura apa rece şi apa caldă menajeră necesară la
obiectele sanitare, prin conducte OLZn 1”.
Alimentarea cu apă rece se va face de la hidrofor printr-o conductă Ф 1"

şi legături la obiecte cu Ф 1 ½ ". Canalizarea apelor uzat menajere se va face prin
tuburi cu Ф 100 mm, iar coloana de ventilaţie se va ridica prin acoperiş cu cel puţin
0,75m.
Materiale folosite:
- ţevi din oţel cu Ф ½ "- 1";
- conducte de scurgere din fontăФ 50mm şi Ф100mm iar coloanele de
ventilaţie vor fi cu Ф 70mm .
Izolarea conductelor se va face astfel:

Conductele de apă rece şi a.c.s se vor izola cu bete de postav cugrosmi de 20mm,iar
termoizolaţia va fi gletuită cu ipsos.
Măsuri P.S.I.
Conform STAS 1478/94 se prevăd hidranţi de incendiu, două jeturi simultane în
funcţiune de 2,5 l/s jet.
Măsuri N.T.S.M.
La întocmirea proiectului s-au respectat normele de protecţia muncii în vigoare.
32
Executarea lucrărilor de instalaţii
Înainte de punerea în operă, materialele şi obiectele sanitare vor fi supuse unui

control viguros pentru depistarea eventualelor defecte şi remedierea acestora sau dacă
este cazul, înlocuirea lor.
Conductele de apă rece şi caldă vor fi supuse la următoarele probe:

 încercarea de etanşeitate la presiune la rece se va face înaintea montării
aparatelor şi armăturilor de serviciu, presiunea de încercare fiind egală cu:
Pîncercare = 1,5 x Pregim Pregim = 4 bari
Pîncercare = 6 bari
Conductele se vor menţine sub presiune minim 20 min. pentru verificarea defecţiunilor.
 încercarea la funcţionare la apă rece şi caldă se va efectua după
montarea armăturilor la obiectele sanitare;
 încercarea de etanşeitate şi rezistenţă la conductele de apă caldă se va
face prin punerea în funcţiune a instalaţiei de apă caldă la presiunea de
regim.
Măsuri P.S.I.
La întocmirea proiectului s-a respectat legislaţia în vigoare (STAS 1978/1990 şi

Normativ Iq/1994) şi pe acest motiv nu s-au prevăzut hidranţi de incendiu. La
întocmirea proiectului şi execuţia lui se vor respecta normele de protecţia muncii în
vigoare, specifice fiecărei specialităţi.
Tehnologii de execuţie
1. Lucrări pregătitoare începerii execuţiei
Prima operaţie în vederea începerii lucrărilor de instalaţii sanitare este analizarea

pieselor scrise şi desenate din proiect. Se va face confruntarea planurilor de instalaţii
sanitare cu planurile celorlalte tipuri de instalaţii în vederea coordonării traseelor
comune şi a rezolvării cât mai raţionale a intersecţiilor. De asemeni se va face
confruntarea cu planurile structurii de rezistenţă şi cu planurile de arhitectură pentru a
verifica poziţiile şi dimensiunile golurilor pentru trecerea conductelor. Se va verifica
situaţia existentă şi se va compara cu lucrările proiectate.
După analizarea şi însuşirea proiectului se poate trece la întocmirea graficului de

execuţie a lucrărilor în concordanţă cu lucrările de construcţie. Acest grafic trebuie să
ţină seama de etapele în care se execută lucrările de structură, de refacerea finisajelor,
astfel ca să permită executarea instalaţiilor fără să stânjenească lucrările de construcţie
şi totodată să asigure continuitatea lucrărilor de instalaţii sanitare cu front de lucru
continuu pentru instalatori.
33
În conformitate cu graficul de eşalonare a lucrărilor trebuie trecut la pregătirea
locului de muncă respectiv, amenajarea spaţiilor pentru depozitarea materialelor, a
sculelor şi chiar a unui atelier, atunci când volumul lucrărilor de instalaţii sanitare
justifică această amenajare.
2. Depozitarea materialelor
Depozitarea materialelor se face în spaţii de depozitare organizate în acest scop,

în condiţii care să asigure buna lor conservare şi securitate deplină. Manipularea
materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securităţii şi protecţie a
muncii şi în aşa fel încât să se evite deteriorarea lor.
3. Trasarea instalaţiilor sanitare
După organizarea punctului de lucru se va trece la începerea lucrărilor, în

conformitate cu graficul întocmit şi care va cuprinde următoarele operaţiuni:
– se vor trasa poziţiile noi a coloanelor pentru practicarea golurilor prin elementele
de construcţii, goluri ce se vor practica cu utilaje speciale de găurit pentru a nu
afecta structura de rezistenţă, în situaţia în care nu s-au lăsat golurile prevăzute în
proiect;
– traseul trebuie să fie paralel cu pereţii sau cu linia stâlpilor şi să urmeze drumul
cel mai scurt spre obiectele sanitare;
– în zona traseelor comune, montarea lor se recomandă a se executa în următoarea
ordine de sus în jos:
– conducta de gaze;
– tuburile electrice;
– conducta de apă caldă;
– conducta de apă rece;
– conducta de canalizare menajeră.
– pentru executarea instalaţiilor sanitare interioare se va materializa pe elementele
de construcţie poziţia elementelor principale ce o compun ca:
– obiecte sanitare;
– conducte alimentare cu apă rece şi caldă;
– tuburi de canalizare.
Deoarece trasarea are loc înainte de finisarea clădirii, poziţia diverselor elemente
se stabileşte luând ca reper linia de nivel marcată de constructor la fiecare etaj. Poziţia
tuturor obiectelor sanitare şi a conductelor se stabileşte însemnând pe perete cota de
montare corectă, măsurată deasupra sau dedesubtul liniei de nivel, după cum este cazul.
La trasarea conductelor se vor avea în vedere pantele de pontaj şi se va însemna poziţia
ramificaţiilor, a armăturilor şi a dispozitivelor de fixare sau susţinere. Pe traseul
conductelor se indică dimensiunea acestora, precum şi a ţevilor ramificate.
34
4. Montarea conductelor pentru apă caldă şi rece
Conductele de apă rece şi apă caldă se vor executa în conformitate cu prevederile

din proiect din ţevi de oţel zincate. Fixarea şi susţinerea conductelor de elementele de
construcţii se va face cu brăţări, dispozitive de prindere sau console. Distanţele dintre
punctele de susţinere se vor determina în funcţie de materialul conductei şi diametrul
ei. Conductele se vor monta sub planşeu în spaţii dintre tavanul decorativ şi placa de
beton.
5. Îmbinarea conductelor
Conductele de alimentare cu apă rece se vor executa din ţeavă de oţel zincat îmbinate
prin mufe cu filet, iar pentru conducte multistrat se va adopta tehnologia aferentă.
Tăierea filetului la ţevi se execută cu scule manuale sau mecanice (maşini de filetat).
Îmbinările filetate se vor executa, îmbinări fixe cu mufă stângă – dreapta sau racord
olandez. Pentru înşurubarea pieselor se folosesc cleşti şi scule de diferite tipuri.
Îmbinarea filetată se etanşează cu sfoară de cânepă îmbibată în ulei de in şi minium de
plumb sau cu bandă de teflon. La îmbinările cu racord olandez se va monta garnitura de
etanşare.
6. Montarea conductelor de scurgere
Conductele de scurgere se vor executa din ţeavă de fontă cu îmbinare cu mufe de

îmbinare şi piese speciale: ramificaţii, coturi, curbe. Coloanele verticale se vor monta
aparent adiacent de elementele de construcţie. Îmbinarea tuburilor din fontă şi a
fitingurilor se va face cu respectarea tehnologiilor de montaj date de furnizorul de
materiale. Prinderea conductelor de canalizare de elementele de structură se va realiza
cu bride şi console. Racordarea obiectelor sanitare şi în special a vaselor de WC se va
realiza cu coturi speciale cu garnitură de cauciuc. Pe coloanele verticale se vor monta la
fiecare nivel piesa de curăţire, iar în porţiunile orizontale piesele de curăţire se vor
monta înaintea sau după ramificaţie sau schimburi de direcţie în locuri vulnerabile a se
înfunda. Distanţa între două piese de curăţire se va alege astfel încât toată porţiunea de
conducte între două piese de curăţire să poată fi curăţată.
7. Montarea obiectelor sanitare
Obiectele sanitare se montează după ce au fost terminate finisajele interioare

(pereţi şi pardoseli). Înainte de montaj se efectuează unele operaţii pregătitoare în
atelier, pregătirea constă în executarea unor operaţii care se realizează în condiţii mai
bune la bancul de lucru sau care nu se pot executa la poziţie.
– montarea lavoarelor se va realiza pe console fixate cu dibluri în elementele de
construcţie, cu montarea bateriilor de amestec a ventilului de scurgere şi a sifonului;
– executarea racordurilor flexibile apă rece şi apă caldă şi canalizare;
– montarea vaselor de closet se va realiza cu dibluri montate în pardoseală, fixate cu
şuruburi de lemn şi cu racordare la coloana de scurgere cu coturi speciale din PVC
cu mufă şi garnitură de cauciuc cu racord vertical prin planşeu;
35
– spălătoarele de vase se vor monta pe console fixate cu dibluri în elementele de
construcţie, cu montarea bateriei, a ventilului de scurgere şi a sifonului şi realizarea
racordurilor la conductele de alimentare cu apă rece, apă caldă şi canalizare
menajeră.
8. Efectuarea probelor
Probele la care vor fi supuse instalaţiile sanitare interioare sunt următoarele:

– pentru alimentarea cu apă rece:
 proba de etanşeitate la presiune;
 proba de funcţionare.
– pentru instalaţii de alimentare cu apă caldă:
 proba de etanşeitate la presiune la rece;
 proba de etanşeitate la presiune după dilatare.
 proba de funcţionare.
– pentru instalaţia de canalizare:
 proba de etanşeitate;
 proba de funcţionare
Proba de etanşeitate la presiune se va realiza la o presiune de 1,5 ori presiunea de
regim, dar nu mai mult de 6 ori. Durata încercării va fi de 20 de minute, timp în care
nu se admite nici o scădere a presiunii. Încercarea de funcţionare a instalaţiilor de
canalizare se va face prin punerea în funcţiune a obiectelor sanitare în măsură să
realizeze debitul de calcul a instalaţiei, obiecte ce vor fi desemnate de proiectant.
9. Recepţia lucrărilor
La recepţia lucrărilor de instalaţii tehnico-sanitare se verifică:

– dacă s-au respectat prescripţiile din proiect privind traseul, dimensiunile,
amplasamentul şi caracteristicile:
– paralelismul conductelor cu elementele de construcţie respective distanţelor
minime dintre elementele de construcţie şi conducte;
– rigiditatea fixării conductelor;
– asigurarea dilatării libere a conductelor de apă caldă şi a conductelor din PVC;
– aşezarea corectă şi accesibilă a armăturilor şi aparatelor de control;
– funcţionarea normală a armăturilor de serviciu şi siguranţă;
– posibilitatea de golire a instalaţiei.
10. Dispoziţii finale
Având în vedere complexitatea lucrărilor proiectate, lucrările de instalaţii se vor

executa eşalonat pe cât posibil cu respectarea graficului şi se vor urmări pe faze de
execuţie. Prin grija beneficiarului se va asigura asistenţa tehnică pe şantier a
proiectantului.
36
În situaţii în care la execuţie vor apărea diferenţe între situaţia existentă şi cea
proiectată, prin dispoziţie de şantier în cadrul asistenţei tehnice, se vor determina
detaliile de execuţie exacte în concordanţă cu situaţia existentă. La urmărirea lucrărilor
pe şantier şi la asistenţa tehnică, se vor întocmi procese verbale în care se vor consemna
lucrările efectuate, materialele puse în operă şi calitatea lor. Urmărirea efectivă a
lucrărilor se va face cu respectarea detaliilor din proiect şi prevederilor din normativul
I9/1994 şi cu respectarea normelor de tehnica securităţii şi protecţie a muncii specifice
pentru fiecare categorie de lucrări în parte.
Norme de protecţia muncii specifice lucrărilor de

instalaţii sanitare interioare
Se vor lua măsuri speciale de iluminare şi ventilaţie a locului de muncă. În

timpul lucrului se vor folosi scule şi maşini unelte în stare de funcţionare, cele defecte
putând provoca accidente. Lampa de benzină se va păstra în bună stare de funcţionare şi
se va verifica de fiecare muncitor la începerea programului de muncă. Executarea
lucrărilor la înălţime se va face numai de pe schele şi podeţe special construite, având
balustrade la înălţimea minimă de 1,00 m. Operaţiunile de prelucrare a ţevilor se va
face numai pe bancul de lucru. În timpul montării conductelor la înălţime se va
interzice circulaţia muncitorilor în zona de lucru.
În cazul în care se practică spărturi şi goluri în pereţi şi planşee, muncitorii vor fi

obligaţi de a purta ochelari de protecţie şi se vor ventila zonele respective. În cazul când
se montează conducte în apropierea instalaţiilor electrice, se va întrerupe alimentarea cu
energie electrică.
Şanţurile săpate în vederea montării conductelor de apă şi canal vor fi asigurate

contra surpării prin sprijiniri (care ca valoare economică au fost incluse în
documentaţie). Conductele ce se montează în şanţuri se vor poza prin coborâre şi nu
prin aruncare. Coborârea se va face cu ajutorul funiilor care trebuie să aibă capetele
libere, fiind interzisă înfăşurarea acesteia după mână sau corp. Încercarea conductelor
instalaţiilor de apă se va executa la presiunea hidraulică, nefiind recomandată
încercarea cu aer comprimat. În timpul încercării la presiune, locul de aşezare al
flanşelor oarbe se vor marca prin semne distinctive. Se va face un instructaj
muncitorilor înainte de începerea operaţiunilor de încercare la presiune.
37
CĂLIMANI”
CAIET DE SARCINI
REŢELE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE
Alimentarea cu apă rece a obiectivului se va face din fântâna existentă în incintă,

la limita de proprietate. Fântâna va fi echipată cu o pompa submersibilă tip Turbinel,
care prin intermediul unui vas hidrofor va menţine sub presiune instalaţia de
alimentare cu apă. Vasul hidrofor are o capacitate de 100 l si va fi prevăzut cu un
presostat care va fi reglat la presiunea de pornire de 1,5 atmosfere şi cea de oprire la 3
atmosfere.
Hidroforul va fi amplasat în centrala termică. Conducta de aspiraţie şi cea de

refulare va fi cu Dn 1” şi va fi din ţeavă zincată. Atât conducta de aspiraţie cât şi cea de
refulare se vor izola cu banda PVC şi se vor monta la cota de 1,5 m faţă de terenul
sistematizat.
Fundul şanţului va compactat şi prevăzut cu un strat de nisip de 10 cm.

Alimentarea cu energie electrică a pompei se va face conform instalaţiei electrice. Pentru
protecţia pompei, atunci când scade nivelul apei în fântână se va monta în centrala
termică o centralină cu sesizor de nivel care va bloca funcţionarea pompei. Aceste pompe
submersibile daca rămân fără apă se arde motorul.
Execuţia lucrărilor se va face cu respectarea tehnologiilor în conformitate cu

Normativul 19/94 şi 122/2000.
Apele uzate sunt colectate de o reţea de canalizare exterioară din tuburi de beton
cu Dn 200 şi conduse într-un bazin vidanjabil. La fiecare ieşire a conductelor de
canalizare din corpul clădirilor cât şi la toate intersecţiile se vor executa cămine de
racord şi vizitare.
Tuburile de canalizare se montează cu o pantă de 1% spre bazinul vidanjabil,

asigurând scurgerea gravitaţională de diametrul tuburilor şi de conţinutul de
impurităţi. La toate racordurile din cămine se va păstra aceeaşi cotă pentru a asigura o
funcţionare normală la debite mici şi a preîntâmpina colmatarea canalelor. Pe fundul
căminelor se prevede o rigolă pentru scurgerea apelor, astfel încât acestea să nu
depăşească ½ din diametrul tubului racordat.
38
Tuburile de canalizare se vor monta pe un strat de pământ compact să aibă
radierul sprijinit pe toată suprafaţa pentru a preîntâmpina fisurarea. La fiecare
îmbinare a tuburilor se va face şi etanşarea cu mortar de ciment pe tot conturul tubului.
Pentru accesul în cămin se prevăd trepte metalice din oţel rotund cu diametrul de 20
mm montate pe unul din pereţii căminului la distanţa de 30 cm una de alta. Căminele
vor fi acoperite cu capace carosabile naturale din fontă.
Execuţia lucrărilor se va face cu respectarea tehnologiilor de execuţie în

conformitate cu prevederile normativului 19/94 şi 122/2000. La execuţia lucrărilor se
vor respecta normele de tehnica securităţii şi protecţie a muncii, cuprinse în normativele
în vigoare specifice pentru fiecare categorie de lucrare în parte.
Tehnologia de execuţie a lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare
Prezentele norme se aplică la lucrările de alimentare cu apă şi canalizare ce se

execută în incintă sau în afara oraşelor. Pe arterele cu circulaţie intensă se vor lua
măsuri ca în timpul executării lucrărilor să fie asigurate indicatoare avertizoare pentru
pietoni şi vehicule, iar pe timpul nopţii să fie asigurate semnale luminoase la toate
punctele periculoase.
Pasajele de trecere pentru pietoni ce se vor fixa pe arterele principale, acolo unde
se execută lucrări de alimentări cu apă şi canalizări vor fi în număr suficient pentru a
nu crea aglomeraţii şi vor fi prevăzute în mod obligatoriu cu balustrade înalte de 1 m
pentru a se evita căderile în gol.
În cazul în care pe şantier se execută concomitent cu celelalte lucrări şi lucrări de

alimentare cu apă şi canalizare, deschiderea şanţurilor nu va fi permisă decât în urma
elaborării graficului de execuţie de către subantreprenor cu avizul antreprenorului
general.
În cazul apariţiei neaşteptate în timpul lucrului a unui gaz vătămător, lucrările

trebuie oprite imediat, iar lucrătorii evacuaţi până la înlăturarea cauzelor ce au provocat
apariţia gazului.
Înainte de începerea săpăturilor trebuie să se stabilească existenţa lucrărilor de

gospodărie subterană, natura lor (apă, canalizare, cabluri electrice sub tensiune, cabluri
de telefoane, conducte de gaze).
Începerea săpăturilor se va permite numai în baza unei înţelegeri scrise cu

unităţile care exploatează instalaţiile.
Dacă în sectorul de lucru se descoperă existenţa unor instalaţii subterane de care

nu s-a ştiut înainte, lucrările se vor întrerupe imediat pentru evacuarea muncitorilor
până la identificarea instalaţiilor descoperite şi stabilirea normelor de protecţia muncii
ce se impun.
39
În cazul în care se execută săpături în apropierea cablurilor electrice subterane
aflate sub tensiune, lucrările se vor executa numai după ce curentul a fost oprit şi se
vor executa numai sub supravegherea organului tehnic de şantier.
Săpăturile pentru traversarea străzilor se vor executa în două etape, adică de

fiecare dată câte o jumătate de stradă. În centrele locuite se interzice lăsarea şanţurilor
fără îngrădiri.
Apa subterană care apare în săpături trebuie evacuată de îndată pentru a nu se

înmuia pământul şi a produce prăbuşirea malurilor. Se interzice continuarea
săpăturilor sub apă fără a sprijini în prealabil malurile.
Pământul provenit din săpături trebuie aşezat la o distanţă de cel puţin 0,5 m de
la marginea pereţilor săpăturii. Este interzisă aşezarea stivelor de materiale de-a lungul
marginii de sus a gropii sau a şanţului la o distanţă mai mică de 0,75 m de la margine.
Se vor lua măsuri contra surpării pereţilor săpăturii în cazul când în apropiere
se găsesc utilaje şi mecanisme care produc vibraţii în timpul lucrului.
Pentru coborârea lucrătorilor în săpătură se vor utiliza scări rezemate, fiind

interzisă utilizarea şpraiţurilor sau a consolidărilor pereţilor.
Săpături cu pereţi sprijiniţi
Sprijinirea săpăturilor pentru fundaţii şi a şanţurilor cu adâncime maximă de 5

m trebuie să se execute de regulă cu elementele de inventar conform proiectului tip.
În cazul sprijinirii pereţilor săpăturii la gropi de fundaţii sau şanţuri se vor

respecta următoarele:
a) Să se folosească dulapi pentru sprijiniri cu grosimea de cel puţin 5 cm şi

cu lăţimea de 20 – 25 cm lipiţi de peretele săpăturii şi presaţi la fiecare 1,50 –
2,00 cm cu proptele aşezate în aceeaşi secţiune atât perpendiculară cât şi
orizontal.
b) Scândurile verticale ale sprijinirilor trebuie să iasă din groapa de fundaţie
sau din şanţ cu cel puţin 15 cm pentru a forma un parapet care să prevină
căderea materialelor şi a muncitorilor în groapă.
Demontarea şi îndepărtarea sprijinirilor din gropile de fundaţie sau şanţuri la

terminarea lucrărilor trebuie să se facă de jos în sus, pe măsura astupării acestora cu
pământ sau a executării fundaţiei şi numai sub supravegherea maistrului de execuţie.
Umplerea săpăturilor trebuie să se facă în straturi de 20 cm, iar fiecare strat va fi bătut
cu maiul şi udat pentru ca tasarea ulterioară să fie cât mai mică, în special acolo unde
se fac grosimi mari de umpluturi.
40
Se permite executarea lucrărilor de săpături în timpul iernii fără sprijinirea
pereţilor, însă numai până la adâncimea de îngheţ a pământului. La adâncime mai mare
se vor lua măsuri pentru sprijinirea pereţilor săpăturii.
Măsuri de protecţie a muncii la punerea în operă a conductelor de apă şi

canalizare
Aparatele electrice fixe sau portabile vor fi legate la instalaţia de punere la

pământ, ale cărei rezistenţe nu trebuie să depăşească 4 ohmi.
Încărcarea şi descărcarea conductelor şi tuburilor în mijloacele de transport se

va face cu mijloace mecanice sau pe planuri înclinate cu măsuri de frânare.
Este interzisă descărcarea conductelor prin cădere liberă sau prin aruncare de la
înălţime. La executarea lucrărilor se vor lua toate măsurile pentru evitarea
electrocutărilor. În cazul în care se vor face traversări pe sub drumuri sau şosele cu
îmbrăcămintea executată, aceasta va fi desfăcută pe o lăţime de cel puţin 0,5 m în
ambele părţi ale şanţului conductei.
Coborârea în şanţuri ca şi ridicarea conductelor cât şi a armăturilor mai grele de

50 kg se va face cu ajutorul şanţului sau cu ajutorul unor scripeţi fixaţi pe trepiede.
Aşezarea conductelor pe şanţ se va face pe traverse de lucru rezistente, late de cel puţin
10 cm, a căror lungime depăşeşte latura şanţului cu minim 0,75 m de fiecare parte şi cu
distanţa între ele de până la 2 m.
În cazul când traseele conductelor de alimentare cu apă se intersectează cu

traseele altor conducte, conductele de apă potabilă se vor poza deasupra celorlalte pentru
a se evita infectarea apei în cazul unor eventuale avarii.
Reţelele exterioare de alimentări cu apă vor fi supuse încercărilor hidraulice la

rezistenţă şi etanşeitate înainte de astuparea şanţurilor. Durata menţinerii presiunii
este de ½ până la 1 oră pentru conducte metalice şi 1 - 2 ore pentru conducte din alte
materiale.
Canalizare
Se interzice lansarea în şanţ a tuburilor prin cădere liberă. Se interzice

transmiterea tuburilor prin purtare directă atunci când depăşeşte 50 kg. Pentru
greutăţi mai mari se vor folosi frânghii, scripeţi, automacarale, în funcţie de greutatea
tuburilor, respectându-se normele de protecţia muncii la aceste dispozitive. Este
interzisă depozitarea tuburilor pe taluzul pământului rezultat din săpătură. Coborârea
tuburilor se va face de pe partea unde nu s-a pus pământ. Dirijarea tuburilor pe locul de
montare prevăzut prin proiect se va face de muncitorii din şanţ ce se vor apropia de
tubul respectiv numai după ce acesta a ajuns la maxim 0,3 m deasupra cotei fundare.
41
În dreptul manşoanelor, săpătura se va supralărgi astfel ca între tub şi săpătură
să existe minimum 0,6 m. Lansarea în şanţuri a mortarului de ciment necesar
confecţionării manşoanelor se va face în găleţi de pe platformele solide executate peste
şanţuri prevăzute cu parapeţi şi scânduri pe margine de cel puţin 15 cm lăţime.
Măsuri de protecţia muncii în exploatarea lucrărilor de alimentare cu apă
În timpul folosirii lămpii de lipit trebuie respectate următoarele prescripţii:

- umplerea cu benzină a lămpii de lipit trebuie să se facă până lacel mult ¾
din capacitatea rezervorului;
- buşonul rezervorului trebuie să fie înşurubat complet;
- este interzisă turnarea ţi scurgerea combustibilului precum ţi montarea
lămpii, deşurubarea capacului, etc., în apropierea focului;
- se interzice ca aprinderea lămpii să se facă introducând petrol sau benzină
prin arzător;
- este interzisă scoaterea arzătorului dacă presiunea din interiorul lămpii de
lipit care poate provoca explozia rezervorului;
- scăderea presiunii gazelor din rezervorul lămpii se face prin deşurubarea
buşonului, dar numai după ce lampa a fost stinsă şi după ce arzătorul s-a răcit
complet;
- îndată ce se constată că lampa este defectă, flacăra acesteia se reduce şi se
îndreaptă spre partea necirculată, unde nu sunt materiale inflamabile, lampa
urmând a fi înlocuită imediat.
Fiecare trusă de instalator va trebui să cuprindă un pachet de pansamente şi

dezinfectante pentru zgârieturi şi răni uşoare.
Măsuri de protecţia muncii în exploatarea lucrărilor
Coborârea în cămine se face obligatoriu cu masa de gaze. Săculeţul port-mască va

fi fixat pe piept, iar cartuşul filtrant va fi introdus în centura de susţinere şi va fi purtat
pe şoldul stâng.
Deschiderea capacelor de la cămine se va face numai cu ajutorul târnăcoapelor.

Cercetarea căminelor va fi făcută numai după aerisirea canalelor, ridicându-se cel puţin
un capac al altui cămin în amonte pentru a provoca curenţi de aer. Atunci când
muncitorul din canal simte un curent de aer rece sau un miros de gaz este obligat să
iasă imediat la suprafaţă. În toate cazurile se vor lua măsuri pentru protecţia
muncitorilor aflaţi în canal, prin pază la capacele căminelor iar noaptea, căminele
deschise vor fi marcate cu felinare roşii.
42
Muncitorii care coboară în canal trebuie să se asigure dacă scările sunt în bună
stare şi bine fixate în peretele căminului.
Normative şi STAS-uri respectate la

întocmirea proiectului
La întocmirea proiectului s-au respectat normativele şi STAS-urile în vigoare

specifice lucrărilor de instalaţii sanitare interioare:
- Normativ I.9/1982 pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare ;
- STAS 1478/90 pentru dimensionarea conductelor interioare de apă;
- STAS 1795 pentru dimensionarea conductelor de canalizare interiopară a
apelor uzate;
- Volum D.C.(detalii comune-grupa D.C.)
43

DL+CS Parc National Calimani

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DL+CS Parc National Calimani

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT NR.

S.C. „CALAS” S.R.L.

Proiectanţi arhitectură: c.arh. Doina Cocerhan

arh. Radu Oltean

Proiectant rezistenţă: ing. Elena Melinte

Proiectant instalaţii termice: ing.

Proiectant instalaţii electrice: ing.

BORDEROU DE PIESE SCRISE ŞI DESENATE

BORDEROU DE PIESE SCRISE

BORDEROU DE PIESE DESENATE

DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR

1.1 Denumirea obiectivului de investiţii:

Reparaţii şi modernizare sediu „Parc Naţional Călimani”

1.2 Proiectant general:

S.C. „Calas” S.R.L. Suceava

1.3 Ordonatorul principal de credite:

Direcţia Silvică Suceava

1.4 Entitatea achizitoare:

Direcţia Silvică Suceava

Obiectivul ce urmează a fi modernizat şi extins, respectiv sediul „Parc Naţional

2.03 Clima şi fenomenele naturale specifice zonei

2.04 Geologia, seismicitatea

Caracteristicilie geotehnice ale stratului de fundare şi structura obiectivului

2.05 Prezentarea proiectului pe volume

Documentaţia în fază P.T.E. (proiect tehnic de execuţie) a fost elaborată conform

2.06 Organizarea de şantier

Pentru realizarea obiectivului nu sunt necesare lucrări de demolare, sau devieri

2.07 Căile de acces provizorii

Realizarea accesului auto se va face prin rampa existentă de la baza taluzului

2.08 Sursele de apă, energie electrică, etc. pentru organizarea de şantier

Pentru necesarul de apă aferent lucrărilor de execuţie se va utiliza un puţ forat

2.10 Programul de execuţie a lucrărilor, graficele de lucru

Durata de execuţie a lucrării este între 8 şi 14 luni, eşalonată astfel încît pe

2.11 Trasarea lucrărilor

Lucrările se vor trasa prin grija beneficiarului cu teodolitul, în prezenţa

2.12 Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier

Se va avea în vedere protejarea de intemperii a materialelor de construcţii şi

2.13 Măsurarea lucrărilor

Se vor evidenţia în procesele verbale lucrările ascunse, calitatea materialelor puse

2.14 Laboratoarele contractantului (ofertantului) şi testele care cad în

Vor fi prezentate determinări de laborator pentru betoane şi mortare acolo unde

2.15 Curăţenia în şantier

Pe tot parcursul lucrărilor şi la terminarea acestora va fi asigurată curăţenia de

2.16 Serviciile sanitare

Condiţiile corespunzătoare de igienă sanitară şi protecţia a mediului vor fi

2.17 Relaţiile dintre contractant, consultant şi persoana juridică

Relaţiile dintre contractant, consultant şi persoana juridică achizitoare vor fi

Întocmit, Şef proiect,

MEMORIU TEHNIC ARHITECTURĂ

Terenul este proprietatea Parcului Naţional Călimani şi este situat în

Funcţionalul obiectivului a fost realizat pe baza temei de proiectare şi a

A. CONSTRUCŢIA EXISTENTĂ A SEDIULUI PARCULUI NAŢIONAL

- etaj parţial şi mansardă:

B. CONSTRUCŢIA UNEI ANEXE PENTRU CENTRALA TERMICĂ ŞI

- centrala termică pe lemne;

B. Realizarea construcţiei anexă

C. Realizarea fosei septice vidanjabile şi a reţelei de utilităţi din incintă

MEMORIU TEHNIC - REZISTENŢĂ

Amenajarea clădirii existente cu funcţiunea Sediu Parc Naţional Călimani

La interior se vor realiza lucrări de dezafectare a pereţilor şi de modificare a unor

Deoarece, din considerente funcţionale, este necesar a se dezafecta o parte din

Pe zona de mansardă nou creată se va reface şarpanta şi se vor realiza

Ca urmare a cererii beneficiarului, Direcţia Silvică Suceava, se propune