UNIVERSITATEA ,, OVIDIUS” CONSTANȚA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE AGRICOLE

Specializarea GEOGRAFIE

Potențialul turistic al județului Bistrița-Năsăud

CUPRINS
1.a. Poziția geografică a județului
1. Aspecte 1.b. Populația
1.c. Relieful 4. Tabelul
generale 1.d. Clima
1.e. Hidrografia
bonitării
1.f. Biogeografia

2.a. Naturale
5. Trasee
2. Resurse 2.b. Antropice turistice
2.c. Turistice
turistice propuse

3 a. Infrastructura turistică
3.b. Fluxul de turiști
6. Concluzii
3. Circulația 3.c. Impactul turismului d.p.d.v.
economic
turistică 3.d. Impactul turismului asupra 7. Bibliografie
mediului
3. e. Infrastructura de transport
 1. Aspecte generale

1.a. POZIȚIA GEOGRAFICĂ A JUDEȚULUI

- în partea de N a României Fig. 1 – Județul Bistrița Năsăud

- între paralelele de 46°47’ şi 47°37’ latitudine nordică
- între meridianele 23°37’ şi 25°36’ longitudine estică
- Județe vecine: - N : jud. Maramureș
- E : jud. Suceava
- S: jud. Mureș
- V: jud. Cluj

- suprafaţa : 5355,2km²
- înglobează zona de contact a Carpaţilor Orientali cu
Podişul Transilvaniei, respectiv bazinul superior al Someşului
Mare cu afluenţii săi, precum şi o mică porţiune din bazinul
mijlociu al Mureşului.

Fig. 2 – Harta Județului Bistrița Năsăud https://pe-harta.ro/bistrita-nasaud/

 1.b. POPULAȚIA
Ponderea românilor în comunele județului Ponderea maghiarilor în comunele județului
Structura etnică

Sursa: Wikipedia Sursa: Wikipedia Sursa: Wikipedia

Datele statistice arată că 82,9% din populaţia judeţului este de religie ortodoxă, iar restul aparţine altor religii: reformată
4,6%, penticostală 6,4%, greco-catolică 2,3%, romano-catolică 1,2%, adventistă 0,5%, baptistă 0,8%, alte religii 1,1%,
nedeclaraţi 0,1%, fără religie 0,1%.

Populaţia ocupată civilă activează în: agricultură - 58%, industrie -18,8%, construcţii 3,08%, comerţ şi servicii - 7%,
administraţie - 2,5%, învăţământ - 5%, sănătate - 3,9%, alte domenii – 8,6%. 
   Populaţia totală a judeţului în anul 1992 era de 331 125 locuitori, în 2020 fiind de 327 886 locuitori.
Se observă un trend descendent, jud. Bistrița Năsăud fiind unul din județele cu cel mai mic număr de locuitori din
țară, durata medie de viață (73,43 ani) fiind sub media națională (73,77 ani).
Majoritatea populaţiei judeţului este concentrată în mediul rural (63,7%), în timp ce în mediul urban trăieşte 36,3%
din totalul populaţiei.

Piramida vârstelor_Bistrița Năsăud_2020

85 ani si peste
80-84 ani
75-79 ani
Evoluția populația_jud.Bistrița Năsăud_1992-2020
70-74 ani 332000
65-69 ani
60-64 ani 331000
55-59 ani
50-54 ani 330000
45-49 ani
40-44 ani 329000
35-39 ani
30-34 ani 328000
25-29 ani
20-24 ani 327000
15-19 ani
10-14 ani 326000
5- 9 ani
0- 4 ani
-0.10 -0.08 -0.06 -0.04 -0.02 0.00 0.02 0.04 0.06 0.08 0.10
Fig. 4 –Evoluția populației
%Masculin %Feminin
Sursa: Tempo
Fig. 3 – Piramida vârstelor
Sursa: Tempo
1.c.RELIEFUL Relieful județului Bistrița Năsăud
localități

- dispus sub forma unui amplu amfiteatru natural cu

deschidere în trepte către Podişul Transilvaniei,
conturându-se patru zone de relief:
• Zona montană străjuieşte judeţul în partea de nord
şi est, ce cuprinde: Munţii Ţibleşului, Munții
Rodnei (Vf. Ineu- 2280m), Munții Bârgăului (Vf.
Heniul Mare –1410m) și Munții Călimani (Vf.
Bistriciorul – 1990m).
• Zona dealurilor: Dealurile Năsăudului, Dealurile
Bistriţei, Piemontul Călimanilor, Culmea Şieului.
• Zona de câmpie : Câmpia Transilvaniei, o unitate
de coline înalte, cu limita la nord a râului Someşul
Mare, în sud Valea Mureşului, iar la est interfluviul
Şieu-Teaca şi Valea Şieului.
• Zona de luncă – însoţeşte cursurile principalelor
rîuri, în special al Someşului Mare, şi reprezintă
aproximativ 3% din suprafaţa judeţului.

Fig. 5 – Relieful jud.Bistrița Năsăud

Sursa: http://www.portalbn.ro/harta/Jud_Bistrita-Nasaud/BN.htm
 Relieful județului Bistrița Năsăud

Fig. 6 – Relieful jud. Bistrița Năsăud http://www.maphill.com/romania/bistrita-nasaud/panoramic-maps/physical-map/

1.d. CLIMA

Clima judeţului Bistriţa-Năsăud este temperat continentală moderată cu valori medii anuale ale temperaturii aerului
care variază de la 0 º C în zona montană la aproximativ 9 º C în zonele deluroase.

- Este răcoroasă şi chiar friguroasă pe timp de

iarnă din cauza altitudinii ridicate, însă în Podişul Temperatura și precipitațiile medii în jud.Bistrița Năsăud
Transilvaniei pe timp de vară este cald, cu
temperaturi frecvente de peste 25-30º C;
- Temperatura medie anuală este de 8-9º C, iar
precipitaţiile sunt bogate mai ales în zona montană.

Maxima medie zilnică (linia roșie continuă)

arată temperatura maximă medie a unei zile pentru
fiecare lună pentru Bistrița. De asemenea, minima
medie zilnică (linia albastră continuă) arată media
temperaturii minime. Zilele calde și nopțile reci
(liniile punctate albastre și roșii) arată media celei
mai calde zile și a celei mai reci nopți ale fiecărei
luni din ultimii 30 de ani. Pentru planificarea
https://www.meteoblue.com/ro/
vacanțelor ne putem aștepta la temperaturi medii.
1. e. HIDROGRAFIA

• Teritoriul județului este brăzdat de o rețea hidrografică

bine reprezentată, a cărei lungime totală însumează
aproximativ 3.030 km și se axează pe câteva râuri principale
(Someșul Mare, Șieu, Bistrița), cu obârșia în zone cu
umiditate bogată, al căror debit este în slabă măsură influențat
de afluenți.

• Pe întreg cuprinsul județului, lacurile naturale sunt

prezente doar în zona Munților Călimani și Rodnei și sunt de
origine glaciară.
• Acumularea Colibița este singura resursă de apă cu
potențial, fiind posibilă alimentarea cu apă a localităților din
câmpie printr-o amenajare corespunzatoare.

• Lacuri: L. Lala Mare, L.Lala Mică, L.Brăteni, L. Budurleni,

L. Dani, L.lui Gondoș

• Condițiile hidrogeologice existente (debite mici ale stratului

acvifer) fac ca resursele de apă să aibă un potențial redus. Fig. 7 Harta hidrografică a jud. Bistrița
Năsăud
http://www.rezervari-camere.ro/cazare-la-hoteluri-in-judetul-bistrita-nasaud.html
 Fig. 8 Lacul Colibița Fig.9 Lacul Lala Mare
http://www.dozadebine.ro/bistrita-nasaud-scurta-prezentare-a-judetului/ https://www.google.com/search?q=Lacul+Lala+Mare/

Fig. 10 Someșul Mare Fig. 11 Șieu

https://en.wikipedia.org/wiki/Some%C8%99ul_Mare/ https://www.stiridebistrita.ro/taguri/raul-sieu/
1.f. BIOGEOGRAFIA

Fig. 15 Barza neargă

Fig. 14 Gențiana
https:// https://
www.google.com/search?q=gen%C8 www.google.com/search?q=Barza+neag
Fig. 12 Ursul carpatin %9Biana r%C4%83
/ /
https:// • Munții adăpostesc o faună bogată, Fig. 16 Stejarul secular
www.stiripesurse.ro/bistrita-nasaud-ursoaica de la Posmuș
/ ocrotită de lege, cum ar fi: ursul https://
carpatin, cerbul carpatin, cocoșul de adevarul.ro/locale/bistrita/cel-mai-batran-st
ejar-bistrita-nasaud
munte, barza albă și barza neagră, /

vulturul negru, care sunt declarate

monumente ale naturii.
• Alte specii protejate de lege sunt:
tisa, gențiana, narcisa , Pinus Cembra,
Picea excelsa ( molidul candelabru),
laleaua pestriță, ce se găsesc în zona
alpină.
Fig. 13 Vulturul negru
https:// Fig. 17 Molidul candelabru
www.animalzoo.ro/vulturul-negru/
https://
www.google.com/search?q=Picea+exc
elsa
 2. Resurse turistice
2.a. NATURALE

Majoritatea resurselor turistice naturale sunt localizate în

zona montană și se datorează în mare parte existenței celor două
parcuri naționale: 

• Parcul Național Munții Rodnei :

- cea mai întinsă arie protejată din N Carp.Orientali
( 47 202 ha, din care 3 300 ha au fost declarate rezervație a
biosferei în 1970);
- importanța e datorată geologiei și geomorfologiei Fig. 18 https://www.romaniaturistica.ro/parcul-national-muntii-rodnei/
munților și prezenței numeroaselor specii de faună și floră,
endemite și relicte glaciare;
- rezervații științifice: Pietrosu Mare, Piatra Rea;
- lacuri naturale spectaculoase ( Lala Mare și Lala
Mică);
- formațiuni carstice : Peștera Izvorul Tăușoarelor –
cea mai adâncă din România ( 478,5 m); Peştera “ Zânelor” (la
1.435m altitudine);
Fig. 19 – Creasta Rodnei

https://romaniasalbatica.ro/ro/parc-national/muntii-rodnei
• Parcul Național Călimani cu o suprafață totală de 24.566 ha, are
în componență rezervațiile naturale: 
Parcul Național Călimani
- Doisprezece Apostoli - cu poteca tematică 12 Apostoli, 
- Jnepenișul cu Pinus cembra
- Mții Călimani 
- Lacul Iezer
- Pasul Tihuţa (1100 m altitudine) unde se află Hotelul Castel
Dracula.

Pornind în drumeție, traseele montane trec prin ecosisteme

diferite: păduri de amestec de molid și fag - în defileul Mureșului,
păduri de molid în bazinul Neagra, păduri de molid în amestec cu
zambru (Rezervația științifică), jnepenișuri și ienupărețe, iar la peste
1900 m, pajiștile alpine.

În urma studiilor realizate de biologi români și străini, din 1900

și până în ultimii ani, au fost menționate peste 1004 specii de plante Fig. 19- Parcul Național Călimani

vasculare din care arborii și arbuștii sunt în inferioritate ca număr de http://www.calimani.ro/harta.php/

specii, în favoarea plantelor ierboase.

Obiective turistice de interes
situate în apropiere
 Tinovul Poiana Stampei.
 Staţiunea turistică Piatra
Fântânele (1201 m). Aici se află
un hotel care se vrea o copie a
celui imaginat de Bram Stoker
 în romanul Dracula, pârtii de
schi, pârtii de săniuţe .
 Mănăstirea Piatra Fântânele,
unde se află ridicată o cruce
metalică de 31 m 
 Lacul Colibiţa
 Pasul Tihuța asigură legătura
între Depresiunea Dornelor și
Depr.Transilvaniei și se află pe
drumul național DN17.

Fig. 20 – Pasul Tihuța https://ro.wikipedia.org/wiki/Pasul_Tihuta/

 Alte rezervații naturale sau zone pitorești din judetul Bistrița –
Năsăud sunt: În Municipiului Bistriţa resursele turistice
• Cheile Bistricioarei naturale sunt reprezentate de zonele verzi – parcuri
 Defileul Strâmba sau păduri – parcuri tradiționale pentru localnici:
 Defileul Rebra • Parcul central: cuprinde printre exemplarele
 Defileul Cormaia de arbori și 2 monumente ale naturii declarate,
 Muntele de sare de la Sărățel este vorba de: ginkgo biloba și arborele lalea -
 Râpa cu păpuși, de la Domnești Liriodendron tulipifera.
 Piatra Fântânele din Munții Bârgău • Padurea Schullerwald –măsoară o suprafață
 Rezervația naturală „La Sărătură” de la Blăjenii de Jos de 30 ha, în interiorul ei fiind amenajate piste
 Poiana cu narcise de la Mogoșeni pentru biciclete, terenuri de sport, locuri de
 Pădurea din șes de la Orheiu Bistriței joacă pentru copii, locuri special amenajate
 Vulcanii noroioși de la Monor, Bistrița-Năsăud pentru picnic, foișoare, etc.
 Parcul Dendrologic Arcalia
 Lacul Cetățele sau Tăul Căianului de la Căianu Mic.

Fig.22 - Parcul Schulleward

Fig. 21- Parcul https://www.google.com/search?q=Parcul+Schulleward/
Municipal https://www.google.com/search?q=Parcul+Municipal/
 2.b. ANTROPICE

 La nivelul judetului Bistrița–Năsăud se regăsesc o

multitudine de obiective turistice antropice:
– Castrul roman de la Orheiul Bistriței
– ruinele Cetății Ciceului și Cetății Rodnei, Bisericile
Evanghelice de la Herina și Dumitra Fig.24 – Centrul http://www.bistritatur
Fig.23 - Turnul Dogarilor http:// Cultural istica.ro/files/pages_i
- locuri de pelerinaj pentru credincioși : Mănăstirea Piatra www.bistritaturistica.ro/fi Muncipal George mages/big_00005478
les/pages_images/big_res _large.jpg
Fântânele, Parva sau Nuseni. urse_turistice_antropice Coșbuc
/
 Construcții care definesc burgul medieval : Turnul
Dogarilor.
 Cele care adună cei mai multi turiști sunt de departe
stațiunile turistice:
• stațiunea balneară Sângeorz – Băi 
•  Lacul artificial de la Colibița, în jurul căruia s-a
dezvoltat stațiunea turistică propriu-zisă.
•  Băile Figa
• Piatra Fântânele Fig.26 - Casa cu Lei
Fig.25 - Ansamblul http:// http://www.bistrit
• Valea Blaznei   Sugălete www.bistritaturistica.ro/files/ aturistica.ro/files/
pages_images/big_resurse_tu pages_images/big
• Valea Vinului. ristice_antropice _resurse_turistice
/ _antropice_1.jpg
 Stațiunea se află  în nord-estul
județului Bistrița-Năsăud, în bine-
cunoscutul ținut al lui Dracula,
Transilvania. Înconjurată de Munții
Carpați, stațiunea beneficiază de un
climat montan care poate fi un adăpost
potrivit în zilele fierbinți de vară.
Temperatura medie anuală este de 7°C.

Apele minerale de care stațiunea

dispune sunt folosite pentru tratamentele
balneoclimaterice care se fac la bazele
moderne proprii de tratament ale
hotelului Hebe și hotelului Someșul.

Fig. 27 – Stațiunea Sângeorz Băi http://www.turismnasaud.ro/sb/

 2.c. TURISTICE a) În Bistrița

Fig. 28 - Biserica Evanghelică http://

Fig. 30 -Mănăstirea Minoriților http://
www.bistritaturistica.ro/r
o/resurse-turistice/obiecti www.bistritaturistica.ro/r
ve-turistice o/resurse-turistice/obiecti
ve-turistice
/ Fig. 29 -Cetatea Medievală Bistrița
/
http://
www.bistritaturistica.ro/ro/resurse-turistice/obiective-t
uristice
/
 Turism montan
 Parcul Național Munții Rodnei
 Parcul Național Munții Călimani
 Rezervatia Iezerul Călimanului
 Negoiul Unguresc – Pietrosul
 Rezervatia geologică “12 Apostoli”
 Munții Bârgăului
 Munții Țibleșului
Turism cultural – istoric
și religios
Turism balneo-climateric
 Stațiunea balneară Sângeorz- Băi
b) Obiective turistice din împrejurimi  Valea Vinului
 Valea Blaznei
 Băile Figa
 Stațiunea turistică Colibița
 Cetatea Ciceu
 Mănăstirea Piatra Fântânele Turism rural și
 Mănăstirea Sf.Pavel și Petru din Parva
etno - cultural
 Mănăstirea Nuseni  Craii de la Mocod
 Hâzii
 Complexul Muzeal Bistrița – Năsăud  Înstruțatul boului
 Casa memorială ,,Liviu Rebreanu,,  Cununa grâului
 Festivalul Județean de
 Casa Memorială ,,George Coșbuc,, folclor ,, Alaiul nunților de pe Valea
Bârgăului”
 Casa Memorială ,,Ioan- Pop Reteganul,,
 http:// http:// http://
Fig. 31 -Valea Blaznei www.bistritaturistica.ro/ro/ Fig. 32- Băile Figa www.bistritaturistica.ro/ro/
Fig. 33 -Cetatea Ciceu www.bistritaturistica.ro/ro/
resurse-turistice resurse-turistice resurse-turistice
/ / /

Fig. 34- Mănăstirea Sf.Pavel și Petru din Parva Fig. 35 - Casa memorială ,,Liviu Rebreanu,, Fig. 36- Înstruţatul boului
http://www.bistritaturistica.ro/ro/resurse-turistice/ http://www.bistritaturistica.ro/ro/resurse-turistice/ http://www.bistritaturistica.ro/ro/resurse-turistice/
 3. Circulația turistică
3 a. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ
Infrastructura turistică_ jud.Bistrița
Cele mai multe structuri de cazare se află în Colibița ( 29 ), Năsăud_2020
cele mai puține la: Bistrița Bârgăului (2), Parva (1), Piatra
Fântânele ( 1), Valea Vinului ( 2). Hoteluri
Moteluri
Vile turistice
11%
1% Cabane turistice
3%
Casute turistice
6%
1% Tabere de elevi si
1% prescolari
http://www.turismnasaud.ro/cazare-turistica/ 11% Pensiuni turistice
66% Pensiuni agroturistice

Sursa: Tempo online

Fig. 37- Pensiuni agroturistice Colibița http://www.turismnasaud.ro/cazare-turistica/

 3.b. FLUXUL DE TURIȘTI

Grad ocupare turistică_jud.Bistrița Năsăud

2010-2019
0.08

0.07

0.06

0.05 Gradul de ocupare sezonieră_jud.Bisrița Năsăud

0.04
2010-2019
0.12
0.03
0.10
0.02
0.08
0.01
0.06
0.00
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
0.04
Sursă date: Tempo online 0.02

0.00

Sursă date: Tempo online

 În anul 2017 numărul total al turiştilor sosiţi în judeţ a fost de
Sosiri turiști_ jud.BN_2010-2019 113.378. Dintre aceştia, 15,5% erau turişti străini.
140000

120000
Durata medie a sejurului_ jud.Bistrița Năsăud
100000 2010-2019
80000 3.00
60000
2.50
40000

20000 2.00

0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 1.50

Sursa: Tempo online 1.00

0.50
Înnoptări turiști _jud.BN_2010-2029
0.00
250000 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Sursa: Tempo online

200000
Sejurul mediu în anul 2017 la nivelul judeţului a fost de 2,0 zile,
150000 situându-se la nivelul anului anterior. Sejurul mediu pe tipuri de unităţi de
cazare se prezintă astfel:
100000
- hoteluri 2,0 zile
50000 - moteluri 3,8 zile
- cabane turistice 1,3 zile
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
- pensiuni turistice 1,4 zile
- pensiuni agroturistice 1,7 zile
Sursa: Tempo online
- tabere de elevi şi preşcolari 3,8 zile
3.c. IMPACTUL TURISMULUI D.P.D.V. ECONOMIC

Realizările în domeniul turismului reflectă o realitate cunoscută, respectiv faptul

că această activitate este foarte slab reprezentată în economia judeţului.

În acest domeniu activează un număr de 455 societăţi comerciale care şi-au adus un
aport nesemnificativ în economia judeţului, realizând o cifră de afaceri de 178.073 mii lei
(respectiv 2%), un profit de 5.212 mii lei (respectiv 1%), o pierdere de 4205 mii lei
(respectiv 3% din total) în 2019.

Numărul salariaţilor înregistraţi în sectorul turismului a fost de 2 592 persoane, din

totalul de 65.439 salariați ai județului în anul 2019, ceea ce înseamnă un procent de 3,96
%.
3.d. IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI

Staţiunea climaterică de la Colibița a funcţionat, în

diferite forme de organizare, până în anul 1976, când,
odată cu începerea lucrărilor hidroenergetice, este
dezactivată.
În perioada următoare, mediul turistic al Colibiţei a
suferit prefaceri importante, marcate de strămutarea
satului în bazinetul Miţa, apariţia carierei Pietriceaua
(care a furnizat anrocamentele andezitice pentru
construirea barajului), defrişarea unor suprafeţe de
teren, amenajarea drumului de acces pe versantul
nordic al depresiunii, edificarea barajului şi apariţia Fig. 38- Vedere asupra Depresiunii Colibiţa de pe vf. Piatra lui Orban (1462 m)
https://www.researchgate.net/
lacului de acumulare.
La sfârşitul anului 1982, odată cu schiţarea lacului de acumulare, Colibiţa intră în faza
turismului de masă, care va avea repercusiuni deosebite asupra mediului. Lacul devine
elementul polarizator, care va concentra majoritatea fluxurilor turistice şi va determina
apariţia unor forme de turism specifice, cum ar fi: turismul de iarbă verde, înotul, băile de
aer şi de soare, sporturile nautice, pescuitul.
3.e. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

Se remarcă o lipsă de capacitate rutieră și de

infrastructură (modernizări și lărgiri de drumuri,
drumuri noi, tuneluri, căi de acces în regim de drum
expres etc.) care să susțină dezvoltarea turismului în
zonă.
Cu toate că activitatea economică crește constant, nu
există șosea de centură practicabilă pentru nici unul
dintre orașele sau municipiul din județ, ceea ce obligă
tot traficul de tranzit să treacă prin oraș.
Km drum _jud.BN_2019

11%
20%
Nationale
Judetene si comunale
Judetene
Comunale Km cale ferată 320 http://www.portalbn.ro/cj/Lists/ProiecteLegislative/
24% Suprafața (ha) 535520
44%
Suprafața ( km²) 5355.2 cale ferată simplă neelectrificată
cale ferată simplă electrificată
km cale f./km² 0.06
Sursa: Tempo online
Km drumuri 1604 Sursa: Tempo online
Km drumuri modernizate 404
% drumuri modernizate 25.19
 4. Tabelul bonitării

Clase de bonitare Subcategorii de bonitare Punctaj

I. Resurse naturale 1. Resurse morfoturistice 5 Reprezentarea grafică a potențialului turistic al județului Bistrița Năsăud
1
  2. Resurse hidroturistice 2
12 2
5
  3. Resurse climato-turistice 3

  4. Resurse biogeografice 5 11 3

II. Resurse antropice 5. Obiective istorice 4

  6. Obiective religioase 5
10 0 4
  7. Obiective culturale 4

  8. Obiective entografice 5
III: Infrastructura
turistică 9. Infrastructura de transport 2 9 5

  10.Infrastructura de cazare 3

  11. Infrastructura de alimentație 4 8 6

7
  12. Infrastructura de agrement 5
5. Trasee turistice propuse Ora
08.00
08.30
09.00 – 11.00
Ziua 1
11.00 – 12.00
Traseu: Bistrița – Piatra Fântânele
– Pasul Tihuța – Cobilița și retur. 12.00 – 13.30
Distanța rutieră (total, inclusiv
Cobilița 55 km).
Timp transport dus –întors: 2h.30
min. 13.30 – 15.00
De văzut frumusețea traseului
montan prin mulțimea Bârgaielor
15.00 – 16.00
(Josenii B. ,Susenii B. , Rusu B.,
Prundu B., Bistrița B. , Tiha B.,
Mureșenii B.), către Vatra Dornei, 16.00 – 17.00
castelul Dracula, Stațiunea Pasului
Tihuța și Cobilița, lacul montan
Cobilița, Mânăstirea Tihuța.
Activitatea
Micul dejun la hotel
Plecarea din fața hotelului, cu autocarul
Parcurgerea traseului Bistrița – Cobilița
Se va face cel puțin o oprire de 30 min. în zonă împădurită
pentru plimbare.
Plimbări prin stațiune. Fotografii de grup la lacul Cobilița.
Deplasare la Piatra Fântânele și vizită castel Dracula și Crucea
montană (cea mai înaltă din țară edificată în 2010 cu o cheltuială de
300.000 euro.)
Timp de făcut fotografii
Deplasare la complexul Tihuța. Se servește prânzul. Plimbări în
aer liber pe vârful Tihuța, la limita de hotar cu Bucovina.
Vizită la mânăstirea Tihuța. În raport de timp și oboseală, se
poate renunța.
 
Întoarcere la Hotel. Cina.
Program de seară:
Plimbări prin împrejurimea hotelului;
 Ora Activitatea
08.00 – Mic dejun. Urcare în autocar
09.00
Ziua 2 09.00 – Deplasare Bistrița – Casa Memorială Liviu Rebreanu
Traseu: Bistrița – Năsăud – 10.30 și vizita obiectivului
10.30 – Deplasare la Năsăud și vizita muzeului Grănicerului
Sângeorz. 11,30
Distanță: 50 km, plus 14 11.30 – Deplasare și vizită casa memorială George Coșbuc
km. Năsăud – George Coșbuc 13.00
13, 00 – Deplasare la Sângeorz Băi ( stațiune)
Obiective: Muzeul din 13,30
Năsăud, Casa Memorială 13.30 – Vizitare păstrăvărie Sângeorz și servit masa cu produse
George Coșbuc și Liviu 15,00 culinare din păstrăv
15.00 – Vizită muzeu de artă comparată (sculptură în lemn).
Rebreanu, Stațiunea turistică 17,00
Sângeorz Băi. 16.00 – Plimbări prin stațiune, fotografii de grup și individuale
17.00 și urcare în autocar
17.00 – Retur Sângeorz– Bistrița (hotel).
18.00
18.00 – Cina. Program individual
20.00
 0ra Activitatea
08.00 – 9.00 Micul dejun la hotel
09.00 – 11.00 Adunare în fața hotelului și deplasare pe jos la Muzeul Județean de
Istorie. Vizita muzeului.
Ziua 3
Vizită obiective turistice
11.00 – 16.00 Vizitarea următoarelor obiective: Ruinele cetății Bistriței, ale porților
din municipiul Bistrița. sale (Poarta croitorilor, Poarta Broaștelor, Poarta Rodnei, și turnurile (al
Shopping. Dogarilor, al Croitorilor, al Fierarilor, al Măcelarilor), Biserica
Deplasare pe jos și cu Evanghelică, Mănăstirea Minorită (astăzi biserica parohială ortodoxă),
ansamblul arhitectural medieval Șugalete.
mijloace de transport local. În acest timp se face shopping și se servește masa de prânz la în oraș.
 

16.00 – 18.00 Timp la dispoziție pentru fotografii sau odihnă. Întoarcerea la hotel.

18.00 Masă de adio cu produse culinare sepcifice zonei

 6. CONCLUZII
 Din 2000 încoace, numărul de turiști care vizitează județul este într-o
continuă scădere, iar peste 75% din locurile de cazare din județ sunt neocupate.
 Odată cu dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii judeţului şi a zonelor
învecinate, turismul va deveni una din cele mai importante oportunităţi de
afaceri din Bistriţa Năsăud.
Băile Figa
 7. Bibliografie
https://adevarul.ro/locale/bistrita/cel-mai-batran-stejar-bistrita-nasaud
https://en.wikipedia.org/wiki/Some%C8%99ul_Mare
https://pe-harta.ro/bistrita-nasaud
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/
*** www.bistritaturistica.ro/ro/resurse-turistice/
*** www.calimani.ro/harta.php
*** www.dozadebine.ro/bistrita-nasaud-scurta-prezentare-a-judetului
*** www.google.com/search?q=Barza+neagr%C4%83/
*** www.maphill.com/romania/bistrita-nasaud/panoramic-maps/physical-map
*** www.meteoblue.com/ro
*** www.portalbn.ro/harta/Jud_Bistrita-Nasaud/BN.htm
*** www.researchgate.net
*** www.rezervari-camere.ro/cazare-la-hoteluri-in-judetul-bistrita-nasaud.html
*** www.romaniaturistica.ro/parcul-national-muntii-rodnei
*** www.singeorzbai.com/atractii-turistice
*** www.stiripesurse.ro/bistrita-nasaud-ursoaica/
*** www.turismnasaud.ro/cazare-turistica