Anexa I - Calcule Hidraulice

Contract nr.120/7.12.
2010 Regularizare pârâu Boz şi afluenţi în zona localităţii Branişca, judeţul Hunedoara FAZA PT+CS
BORDEROU
PIESE SCRISE
A. MEMORIU TEHNIC
1. DATE GENERALE
1.1. Denumirea investiţiei
1.2. Proiectant general
1.3. Ordonatorul principal de credite
1.4. Autoritatea contractantă
1.5. Faza de proiectare
1.6. Amplasamentul lucrărilor
1.7. Descrierea situaţiei actuale
1.8. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei
2. DATE TEHNICE ALE OBIECTIVULUI DE INVESTIŢIE

2.1. Suprafaţa şi situaţia juridică a terenului care urmează să fie ocupat
2.2. Caracterizarea amplasamentului
2.3. Studii care au stat la baza elaborării documentaţiei
2.4. Descrierea lucrărilor proiectate
2.5. Impactul asupra mediului înconjurător
2.6. Desfiinţarea şantierului după terminarea execuţiei lucrărilor
3. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTI|IEI

3.1. Valoarea totală
3.2. Durata de realizare
3.3. Capacităţi
4. PRINCIPALELE CANTITĂŢI DE LUCRĂRI

5. FINANŢAREA INVESTIŢIEI
B. CAIETE DE SARCINI
A. Generalități
B. Caiet de sarcini pentru executarea lucrărilor terasamentelor
C. Caiet de sarcini pentru executarea lucrărilor de apărări de mal cu gabioane
D. Caiet de sarcini pentru executarea lucrărilor din beton
E. Recepția lucrărilor
F. Sănătate și securitate în muncă
G. Protecția mediului
Lista stasurilor normativelor în vigoare valabile pentru lucrările din prezenta
documentație
C. ANEXE
ANEXA NR.1 Calcule hidraulice
ANEXA NR. 2 Program de urmărire a execuţiei
1
SC CONSTRANS SRL decembrie 2010
Contract nr.120/7.12.2010 Regularizare pârâu Boz şi afluenţi în zona localităţii Branişca, judeţul Hunedoara FAZA PT+CS
PIESE DESENATE
0. Plan de încadrare în zonă Scara 1:25.000
Obiect 1. Pârâu Târnăvița

1.1.1. - 1.1.4 Plan de situație Scara 1:1000
1.2.a. Profil longitudinal Scara 1:5000/200
1.2.b. Profil longitudinal prin ax drum Scara 1:5000/200
1.3.1.- 1.3.5 Profile transversale Scara 1:100
1.4. Secțiuni transversale tip Scara 1:100
1.5. Podeț tip D4T Scara 1:100
Obiect 2. Pârâu Bicau

2.1.1 - 2.1.3 Plan de situație Scara 1:1000
2.2. Profil longitudinal Scara 1:5000/200
2.3.1. – 2.3.4Profile transversale Scara 1:100
2.4. Secțiuni transversale tip Scara 1:100
2.5.1. Podeț tip P2T Scara 1:100
2.5.2. Podeț tip C2T Scara 1:100
Obiect 3. Pârâu Bărăști

3.1. Plan de situație Scara 1:1000
3.3.1.- 3.3.2 Profile transversale Scara 1:100
3.4. Secțiune transversală tip Scara 1:100
Obiect 4. Pârâu Boz

4.1.1 – 4.1.4. Plan de situație Scara 1:1000
4.3.1. - 4.3.9 Profile transversale Scara 1:100
4.4.1, 4.4.2 Secțiuni transversale tip Scara 1:100
Şef proiect,
ing. Andra SULIŢĂ
2
A. MEMORIU TEHNIC
I.1. Denumirea investiţiei : REGULARIZARE PARAU BOZ SI AFLUENTI IN

ZONA LOCALITATII BRĂNIȘCA, JUD. HUNEDOARA
I.2.Proiectant general: S.C. CONSITRANS S.R.L. BUCUREŞTI
I.3. Ordonator principal de credite: Ministerul Mediului şi Padurilor
I.4. Persoana juridică achizitoare: A.N.A.R. Administratia Bazinala de Apa Mureș
I.5. Faza de proiectare: PT +CS
1.6. Amplasamentul lucrărilor:

Lucrările propuse vor fi amplasate în albia minoră a pârâului Boz si a afluenţilor săi în
zona localităţilor Târnaviţa, Rovina, Boz si Brănişca, judeţul Hunedoara.
Tronsonul studiat pentru regularizarea pârâului Boz si a afluenţilor săi începe de la
confluenţa cu râul Mureş, (conf. PUG nr. 12/1997) şi are o lungime de 11647ml. Lucrările
propuse in prezenta documentație sunt cuprinse in PUGnr. 12/1997.
1.7. Descrierea situaţiei actuale

Din studiul elementelor din teren de-a lungul râului s-a constatat că:
-Albia minoră a pârâurilor este colmatată de depunerile făcute în timp, şi nu are
secţiunea corespunzătoare tranzităriii debitelor de calcul.
-Depunerile au fost favorizate şi de rădăcinile arborilor şi arbuştilor crescuţi în albie.
-La viituri curente, apa deversează malurile, formând albii secundare şi producând
inundaţii care afectează gospodării şi terenuri agricole.
Pe pârâul Boz a fost analizat un sector de 6829ml impărţit pe tronsoane astfel:

Tronson I – L= 2724ml, aval de confluență cu afluentul de dreapta Bărăşti până la
intrarea în satul Boz.
- Q5% = 50mc/s
-panta generală de scurgere: 0.0076
-secţiunea de scurgere este colmatată de aluviuni transportate având secţiuni foarte
mici, de 3-10mp;
-cursul pârâului are 5 meandre mari;
-lăţimea albiei în unele locuri depăşeşte 50ml;
-pe tot tronsonul nu sunt diguri de apărare și nici apărări pentru protejarea malurilor;
Tronsonul II – L= 1234ml situat în intravilanul localităţii Boz.
- Q5% =55mc/s
-panta generală de scurgere: 0.0047
-albia pârâului este colmatată și are secţiuni cuprinse între 7.00-26.00mp
-malurile sunt în general bine conturate, cu înălţimi de 1.80-2.20m, fiind mărginite de
vegetaţie. De altfel, vegetaţia existentă, arbuşti şi sălcii asigură protejarea malurilor împotriva
eroziunii în timpul apelor mari. Cu siguranţă, în lipsa vegetaţiei, malurile ar fi mult mai erodate.
-pe tronsonul studiat nu sunt diguri de apărare și nici apărări de mal.
3
Tronsonul III – L= 1883 ml situat în extravilanul localităţii Boz. Pe acest tronson pârâul
Boz primeşte afluentul de stânga, parâul Târnăviţa :
-Q5% =60mc/s înainte de confluența cu pârâul Tarnăvița
-Q5% =69.5mc/s după confluența cu pârâul Târnăvița
-panta generala a pârâului este de 0.0048
-albia existenta este colmatata având secţiuni cuprinse între 12.00-34.00mp care
nu pot transporta debitul de calcul.
-pe unele porţiuni ale tronsonului datorită eroziunii malurilor, albia are secţiuni de
42.00-84.00mp cu lăţimi de circa 50m, albia minoră schimbându-se la fiecare viitură.
-malurile sunt erodate având pe unele porţiuni înălţimi mai mici de 1.5m .
- pe tronsonul studiat nu sunt diguri de apărare si nici apărări de mal care să evite
erodarea malurilor.
Tronsonul IV – L= 979m în extravilan și este cuprins între DJ706A și confluența cu râul

Mureş.
-Q5% =69.5mc/s
-panta generală de scurgere este de 0.0035
-albia este foarte colmatată de aluviunile transportate şi are secţiuni
de scurgere cuprinse intre 13.00-44.00mp care nu pot transporta debitul de calcul
-cursul pârâului nu are meandre
-malurile sunt abrupte și puternic erodate, având pe unele porţiuni inalțimi de 1,5-2,5m
-pe tot tronsonul studiat nu sunt diguri de apărare și nici apărări de mal care să evite
erodarea malurilor;
-pe acest tronson exisita:
-un pod de beton pe DJ706A
-un pod din beton și metal pe CF Deva-Ilia-Arad
-un vad care deserveşte o balastieră pe râul Mureş.
Pârâul Târnăvița - afluent de stânga al pârâului Boz

-lungimea studiata 2590ml din care -796m situaţii in intravilanul localităţii Târnăvița
-1794m în extravilanul localităţii Târnăvița de la ieşirea din satul Târnăvița până la
confluența cu pârâul Boz.
-Qs%=24.8mc/s
-panta generala de scurgere 0.0137
-în intravilanul localităţii Târnăviţa, albia pârâului este bine întreţinută, fară vegetaţie
crescută în albie și pe taluze. În urma viiturilor din anii 2005-2006 pe plan local s-au realizat
decolmatări în albie, aceasta fiind lărgită, dar la o secţiune insuficientă faţă de cea care reiese
în urma calculului hidraulic.
-cele 4 podeţe din beton existente (prefabricate tip) au o secţiune de 2.66mp
(1.9mx1.4m) prin care nu poate fi tranzitat debitul de calcul 24.8mc/s.
-în extravilan, albia pârâului este mărginită de vegetaţie şi are secţiunea de scurgere de
2.00-8.00mp, secţiune ce nu poate transporta debitul de calcul
4
Pârâul Bărăşti - afluent de dreapta al pârâului Boz

- lungimea studiata 2000ml începând de la confluenta cu paraul Boz.
-Q5% =- 31.8mc/s
-panta generala de scurgere este de 0.0123
-albia de scurgere este colmatata si având secţiuni mici cuprinse intre 1.8 –10,00mp
care nu pot transporta debitul de calcul
-in albia paraului este foarte multa vegetaţie (pomi si arbuşti)
Pârâul Bicău - afluent de mal drept al râului Mureş

-lungimea studiată este cuprinsă între satul Rovina si DJ706A
-Q5%=17.5mc/s
-panta generală este de 0.0156
-albia este colmatată cu vegetaţie (arbori si arbuşti) având secţiuni de scurgere între
0.91mp -1.8mp.
-adâncimea albiei este foarte mică, cu valori cuprinse intre 0.45-1.0m
1.8. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei

Precipitaţiile intense înregistrate la data de 14.04.2005 care au totalizat la postul
hidrometric Brănişca 79 l/mp in 24 de ore, cu un maxim de 43,6 l/mp in intervalul orar 14-16
asociate si cu cădere de grindina au condus la crearea de torenti pe pantele dealurilor si la
creşterea importanta a nivelelor apelor in văile Târnoviţa si Boz, fiind afectate satele Branişca,
Boz, Târnăviţa, Rovina.
Au fost avariate case, anexe gospodăreşti, 500ha teren agricol inundat, 68 fântâni
inundate. Au fost afectate drumurile DC148:DC147 (Târnăviţa-Târnava) pe 1030m;
DC147:DJ709 (Boz-Furcşoara) pe 1010m; DC147C-DJ706A pe 300m, l000ml de străzi si 9
podeţe.
În urma precipitaţiilor abundente căzute în dimineaţa zile de 19.05.2005 (la staţia
hidrometrică Brănişca s-a înregistrat o cantitate de precipitaţii de 85.51/mp în intervalul orar
8.30-12.00) s-au produs creşteri bruşte de debite ale văilor având ca efect inundarea mai
multor zone.
Valoarea pagubelor înregistrate se ridică la circa 10 miliarde lei.
Având in vedere fenomenele produse, se impun ca necesare și oportune lucrări de
amenajare a paraului Boz si a afluenţilor acestuia în scopul evitării producerii de noi inundaţii
și pagube.
Lucrările se vor încadra în schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic Mureş,
vor fi dimensionate să asigure tranzitarea debitului cu asigurarea de 5% corespunzător clasei
a IV-a de importanţă.
2. DATE TEHNICE ALE OBIECTIVULUI DE INVESTIŢIE
2.1. Suprafaţa şi situaţia juridică a terenului care urmează să fie ocupat

Lucrările de decolmatare și apărare de mal se vor executa în albia minoră a pârâului,
teren proprietate ANAR. Digurile de apărare vor ocupa terenuri proprietate privată, în
5
confomitate cu tabelul nr. 1. Suprafața aferentă amprizei digurilor de apărare proiectate se va

ocupa definitiv. Accesul cu utilajele de construcţii se va face pe drumurile existente.
Tabel nr.1
Pârâu Extravilan Intravilan Total
S(ha) Folosinta S(ha) S(ha)
Târnăvița 1,3 Arabil 1,7 3,0
Bicău 1,39 Arabil 0,23 1,62
Bărăști 2,5 Silvic - 2,5
Boz 2,06 Arabil 1,34 3,4
Total S(ha) 7,25 3,27 10,52
2.2. Caracterizarea amplasamentului
2.2.1.Date geomorfologice
Valea Mureșului, cu o lungime de aproximativ 715 km pe teritoriul României, prezintă pe

parcursul ei un număr diferit de terase. Numărul și altitudinile variabile ale acestora sunt
generate de evoluția paleogeografică în ansamblu a văii și de unele cauze locale, cum ar fi:
structura geologică, tectonica, alternanța sectoarelor de defileu (Defileul Toplița-Deda,
Defileul Șoimuș-Lipova) cu bazine depresionare (Depr. Giurgeului, Depr. Transilvaniei, Depr.
Hațeg-Orăștie, Depr. Panonică) etc.
În arealul orașului Deva și în aval au fost identificat un număr de 7 terase ale Mureșului
(cu altitudini relative de 5-6 m, 8-10 m, 18-20 m, 32-37 m, 45-50 m, 75-80 m și 90-115 m).
Cea mai largă extindere a teraselor se observă în partea de sud-est a orașului Deva, pe rocile
sedimentare Miocene, unde se conturează o adevărată „câmpie de terase“. Frunțile teraselor
sunt slab schițate din cauza depunerilor de materiale coluvionale și a lucrărilor antropice,
astfel că racordurile sunt aproape imperceptibile, terasele trecând practic din una în alta.
La nord de valea Bejanului, terasele apar ca nivele extinse pe interfluvii care coboară din
dealurile Bejan, Roșilor și Moțar, după care se efilează până la dispariție spre intrarea râului
în defileul de la Șoimuș.
La vest de localitatea Deva, până la Zam, între Munții Poiana Ruscăi la sud, și Munții
Apuseni (Munții Metaliferi) la nord, Mureșul își sculptează o vale îngustă cu aspect de defileu
(în fapt o succesiune de îngustări ale văii cu lățimi cuprinse între de 1-3 km până la 5-6 km,
adevărate mici depresiuni închise de îngustări. În acest sector culoarul resimte atât varietatea
petrografică, cât particularitățile tectonice, unde este prezent un sistem de 7 terase. Acestea
sunt foarte fragmentate, chiar lipsind pe unele porțiuni de îngustare a defileului — pe
versantul nordic, între Șoimuș și Brănișca, pe cel sudic, amonte și aval de Leșnic, pe ambii
versanți, aval de Burjuc — sau sunt foarte bine dezvoltate (în special cele inferioare) între
Mintia și Vețel, la Brănișca și Bretea Mureșană, între Gurasada și Tătărăști, între Dobra și
Teiu (în această ultimă porțiune chiar în serie completă).
În ansamblu, se constată că nivelele se încadrează foarte bine în scara teraselor puse

în evidență în tot Culoarul Orăștiei și chiar în tot cuprinsul mijlociu al Mureșului, precum și la
6
scara generală a teraselor râurilor principale din latura de vest a țării, iar altitudinea constantă
a terasei superioare dovedește stabilitatea relativă a structurilor și influența redusă a
mișcărilor neotectonice și rolul dominant al variațiilor climatice succedate din Pliocenul
superior până în prezent. Înălțimile relative nu depășesc limitele obișnuite și sunt determinate
de variațiile locale ale constituției petrografice și ale condițiilor în care se desfășoară
eroziunea și acumularea, inclusiv aportul lateral. Contribuția acestui aport lateral la formarea
teraselor inferioare este atât de mare încât a căpătat aspect de glacis și este greu de separat
terasa propriu-zisă de aceste acumulări (sectoarele Brănișca-Bretea Mureșană, Mintia-Vețel).
Datorită depunerilor laterale albia majoră a Mureșului a fost înălțată pe unele porțiuni (cu
deosebire în lărgirea de la Ilia) aproape de nivelul terasei inferioare.
Comuna Branișca este situată pe valea Mureșului, la extremitatea vestică a depresiunii

Băița, în zona de extindere a teraselor din aval de defileul de la Șoimuș .
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei Brăniștea aparţine următoarelor
trepte morfologice de relief :
- partea de nord se dezvoltă pe zona deluroasă de la periferia munților Metaliferi, cu
altitudini absolute de până la 425 m; dealurile respective sunt structurate pe direcția N-S,
brăzdate de numeroase văi cu aport hidrologic important colectat de pârâul Boz, afluent
dreapta al râului Mureș;
Treapta deluroasă constituie o subunitate morfologică de tranziţie de la zona de terase
la unitatea muntoasă carpatică şi poate fi identificată sub forma unei benzi (având 4...6 km
lăţime) care se extinde pe direcţia E – V, paralel cu cursul râului Mureș din acest sector, spre
exteriorul arcului subcarpatic.
În subunitatea morfologică deluroasă direcţia generală a pantei este de la nord spre
sud, valoarea medie ale pantei fiind de cca.8‰, terenul coborând, relativ uniform, de la cote
de aprox. +500 m nMN la apox. +200 m nMN la contactul cu zona de terase.
Intravilanele satelor Tîrnava, Cabesti, Furcsoara, Gealacuta și Barastii-Iliei s-au
dezvoltat pe văile care o brăzdează subunitatea morfologică deluroasă de la nord la sud .
- sectorul central se dezvoltă pe zona de terase cu acumulări prin aport lateral datorat,
în special, eroziunii zonei deluroase;
Poziţionată la altitudini care coboară, treptat și lent, de la vest către est și de la nord la
sud, cu o pantă medie de cca. 1 ‰, de la cota de aprox. +200m nMN (la extremitățile dinspre
nord și est) la cota de aprox. + 180m nMN (în vecinătatea luncii Mureșului și spre vest), zona
de terase este obturată parțial de prezența unor martori de eroziune sub formă de măguri,
care ating altitudini de +246,4 m nMN (magura Măgureanca), respectiv +29346,2 m nMN
(magura Brănișca).
- zona de luncă a râului Mureș se dezvoltă pe o bandă îngustă din lungul râului,
coborând treptat de la est la vest cu aceiași pantă generală cu a teraselor.
Datorită aportului lateral important la formarea teraselor, este practic imposibil de
identificat zona de separație dintre terase și luncă
Intravilanele satelor Branisca -resedinta de comuna, Boz, Rovina și Tîrnavita sunt
poziţionate în subunitatea morfologică de terasă joasă şi luncă a Mureșului.
Văile cu caracter permanent sau torenţial care drenează apele de precipitaţii de pe
versantul sudic al Munților Metaliferii (pâraiele Cabesti, Valea Gealacutei, Furcsoarei,
Barasca, Valea Târnăvitei ş.a.) îşi au obârşia în treapta morfologică de deal şi străbat pe
7
direcţia generală N – S teritoriile incluse în sectorul colinar ale comunei şi debuşează în

paraul Boz, care se varsă în Mureș aval de reședința comunei,respectiv în amonte de măgura
Brănișca. Ele coboară, în sectorul colinar, la aproximativ 4-8 m sub cota generală a terenului,
iar în sectorul de terase sunt dezvoltate, de regulă, pe o profunzime mai mică de 2-4 m.
Pârâul Bicău își are obârșia în dealul Cerbu (+370,8m nMN), străbate teritoriul satului
Rovina curgând pe direcția generală E-V până întâlnește măgura Măgureanca, după care
coboară pe direcția N-S și se varsă în Mureș.
Procese geomorfologice actuale

Cele mai active procese geomorfologice actuale care se manifestă în zonă sunt:
 la nivelul treptei de deal:
o eroziunea în suprafaţă – pe pantele despădurite;
o procesele biochimice – pe culmile împădurite;
o şiroirea şi torenţialitatea - favorizate de constituţia litologică friabilă sau necoezivă a
terenurilor acoperitoare;
o prăbuşiri de maluri – acolo unde pâraiele atacă prin eroziune baza acestora;
 la nivelul şesului aluvial (terase şi lunca):

o eroziunea laterală;
o eroziunea liniară;
o aluvionările şi acumulările coluviale – frecvente, care determină ridicarea cotei văilor și
apariţia unor obstacolesub formade praguri locale.
2.2.2.Date hidroclimatice
Din punct de vedere hidrografic şi hidrologic se pot menţiona următoarele aspecte:
Bazinul hidrografic al râului Mureş, situat în partea centrală şi de vest a României, este
cuprins între Carpaţii Orientali, Meridionali şi Apuseni, iar sectorul său inferior este amplasat
în centrul câmpiei Tisei.
Izvoarele Mureşului se situează pe versantul de sud-vest al munţilor Hășmaş, la o
altitudine de aproximativ 850 m.
Râul Mureş, afluent al Tisei, îşi colectează principalele ape din lanţul vulcanic al
Carpaţilor Orientali, din Podişul Transilvaniei, din estul şi sudul Carpaţilor Apuseni şi din
versantul nordic al ramurii Carpaţilor Meridionali de la vest de Olt.
Cumpăna apelor bazinului traversează mai multe unităţi şi subunităţi de relief cu
caractere fizico-geografice specifice, despărţindu-l de numeroase bazine hidrografice
importante.
Bazinul hidrografic al Mureşului are o suprafaţă de aproximativ 29.500 km2, iar râul
Mureş are o lungime totală de 749 km, din care pe teritoriul României 27.920 km2 şi
respectiv 718 km lungime, fiind în acest fel al treilea ca mărime între râurile şi bazinele
hidrografice din România.
8
Străbate regiuni de munte (25%), de podiş (55%) si de câmpie (25%). Are o direcţie de
curgere S-E, N-V, apoi spre V, S-S-V, E-V pe tot parcursul sau. Formează un spectaculos
defileu între Topliţa şi Deda lung de 50 km şi lat de 100 - 80 m. Panta reliefului variază de la
2,7 ‰ în depresiunea Giurgeu, 20-25 ‰ în munţii vulcanici, 0,5 ‰ în podişul Transilvaniei, la
0,3 ‰ în câmpie.
Reteaua hidrografica are o densitate medie de 0,39 km/ km 2. Zona cursului superior
este delimitata de Depresiunea Giurgeului si Defileul Toplita - Deda, cursul mijlociu este
reprezentat de zona centrala a Podisului Transilvaniei, iar zona cursului inferior este
delimitata de Muntii Apuseni, Carpatii Meridionali, Muntii Banatului si Campia de Vest (intre
Lipova si granita cu Ungaria). Reteaua hidrografica din cadrul bazinului hidrografic Mures are
densitate strins legata de zonalitatea verticala a conditiilor fizico-geografice. Reteaua de rauri
cu densitate mica, sub 0,3 km/km2, corespunde regiunilor de campie si dealuri, iar cea cu
densitate mare corespunde regiunilor muntoase, unde creste pana la 1-1,20 km/km2.
Repartitia densitatii retelei de rauri sufera datorita influentei conditiilor locale.
Bilanţul hidrologic este variat. Scurgerea minimă se realizează iarna, în cursul superior,
şi vara-toamna, în cursul inferior.
Mureşul primeşte numeroşi afluenţi, dintre care, cei mai importanţi au suprafeţe de
bazin de 100 – 1.900 km2. Aceşti afluenţi sunt: Topliţa, Răstoliţa, Gurghiu, Arieş, Pârâul de
Câmpie, Târnava, Sebeş, Cugir, Râul Mare, Strei, Cerna.
Pârâul Boz are o importanță secundară, avându-și obârşia în treapta morfologică de
deal din nordul teritoriului comunei Brănișca. El drenează apele de precipitaţii de pe versantul
sudic al Munților Metaliferii, colectând văile cu caracter permanent sau torenţial repreyentate
de pâraiele Cabesti, Valea Gealacutei, Furcsoarei, Barasca, valea Tarnavitei ş.a.)
Paraul Boz se varsă în Mureș aval de reședința comunei, respectiv în amonte de
măgura Brănișca.
Paraul Bicău își are obârșia în dealul Cerbu, străbate teritoriul satului Rovina curgând
pe direcția generală E-V până întâlnește măgura Măgureanca, după care coboară pe direcția
N-S și se varsă în Mureș.
Pentru cursurile de apă de suprafață care străbat teritoriul comunei, debitele de calcul
cu asigurarea de 5% in regim natural de scurgere si in condiţiile actuale de folosire a terenului
pe cursurile pâraielor luate în calcul au fost stabilite prin Studiul hidrologic întocmit de serviciul
de hidrologie ABA Mureş:
Nr crt Pârâul Secţiunea F [kmp] Qmax [mc/s] 5%
În
1 Boz Am.cf.pr Gialacuta 4.42 21.3
zona 2 Gialacuta Am.cf.prBoz 1.68 11.3
3 Boz Am.cf.pr. Furcsoara 30.0 48.1
4 Bărăşti Am.cf.pr. Boz 12.0 31.8
5 Târnaviţa Am.cf.pr. Boz 7.12 24.8
6 Boz Am.cf.pr. Mureş 70.0 69.5
7 Bicau Am.cf.pr. Mureş 4.14 17.5
studiată, pâraiele care străbat teritoriul comunei realizează cursuri marcate de secţiuni
necorespunzătoare tranzităriii debitelor de calcul, de colmatări favorizate de prezența
vegetației arborescente sau ierboase (local fiind „create” obstacole sub formă de „baraje”),
astfel că la viituri curente, apa deversează malurile, formând albii secundare şi producând
inundaţii care afectează gospodării şi terenuri agricole.
9
Pâraiele au o capacitate importantă de transport debit solid datorită fragmentării rocilor

friabile din care este alcătuită zona montană sau a celor necoezive care acoperă zona
deluroasă şi a energiei ridicate de relief. Pâraiele recepţionează de asemenea o cantitate
ridicată de aluviuni în suspensie sau târâte din partea afluenţilor, ceea ce conduce la
acumulări coluviale şi fluviatile.
Teritoriul judetului Hunedoara se încadrează în proporţii relativ egale, în limitele
sectorului cu climă continental-moderată, în cel cu climă de munte şi ţinutului climei de deal.
Regimul climatic general este determinat de marea varietate a reliefului reflectată, în
mod deosebit în etajare, compartimentarea şi fragmentarea lui şi orientarea diferenţiată a
formelor acestuia (versanţi, culoare principale de văi etc.). Prezenţa mai multor trepte
principale de relief generează un mozaic topoclimatic, cu unele diferenţieri pentru faţadele
reliefului orientate spre N, E, S şi V. Iernile sunt moderate în privinţa regimului termic, relativ
umede. Verile sunt însorite, dar uşor răcoroase, cu un regim pluviometric echilibrat.
Sumele medii anuale ale radiaţiei solare totale se cifrează între 110÷115 kcal/cm2/an cu
unele abateri în plus ori în minus pentru perimetrele montane, ariile depresionare şi culoarele
de văi. In ianuarie radiaţia solară globală nu depăşeşte 3,0 kcal/cm2, iar în iulie aceasta
oscilează în jurul valorii de 15 kcal/cm2.
In ansamblul circulaţiei generale a atmosferei, spaţiul geografic ocupat de judet este
supus la două principale influenţe ale centrilor barici. Circulaţia dinspre V, cu slabe influenţe
maritime, generează vreme relativ călduroasă şi umedă iarna şi uşor instabilă vara. Circulaţia
dinspre NV şi N condiţionează vreme rece iarna, răcoroasă şi instabilă vara. Aceste două
principale tipuri de circulaţie atmosferică suferă unele transformări de factură locală,
determinate de prezenţa reliefului montan înalt şi al spaţiilor depresionare.
Circulaţia atmosferică generală din jumătatea de V a ţării şi acţiunea climatogenetică a
formelor de relief condiţionează aspectele diversificate din regimul temperaturii. Mediile
anuale sunt cuprinse între 2°C şi 10°C reflectînd un contrast termic teritorial de 12°C. In ariile
depresionare Petroşani, Haţeg etc, valorile termice se menţin între 6ºC şi 8°C. Mediile lunii
iulie cuprind valorile între 6°C şi 20°C.
Cantităţile medii anuale de precipitaţii sunt cuprinse, între 600 mm pe culoarele de vale
(Mureş, Cerna, Strei etc.) şi 1400 mm pe culmile montane. Mai mult de 80% din suprafata
judetului primeşte peste 1000 mm precipitaţii. Valoarea medie a precipitaţiilor se menţine între
120 şi 180 mm, în timp ce în Depresiunea Haţeg, scade la 80÷100 mm. Cantităţile medii de
precipitaţii ce cad în luna ianuarie se încadrează între 30 şi 100,0 mm.
Stratul de zăpada durează în medie 55-60 zile în Depresiunea Haţeg. Grosimea
stratului de zăpadă ajunge în ariile depresionare la 50÷60 cm.
Vânturile prezintă o mare diferenţiere teritorială condiţionată de particularităţile create de
treptele reliefului, care modifică multe dintre însuşirile specifice curenţilor de aer din direcţia V.
Frecvenţa vânturilor vestice este de 14÷15%, iar a celor din NV şi N de 12-14%.
Asezarea si configuratia comunei Brănişca face sa se simta o clima mai dulce si blânda.
În general, climatul se caracterizeaza cu veri cu temperaturi calde, iar iernile sunt reci,
dar perioadele de ger nu dureaza prea multe zile. Ploile cele mai abundente se înregistreaza
primavara, în lunile aprilie-mai, dupa topirea zapezii. Fiind înconjurata de dealuri, comuna
este destul de bine aparata de vânturi, ele fiind mai intense primavara si toamna.
10
2.2.3.Date geologice
Munţii Metaliferi sunt constituiţi din depozite sedimentare mezozoice reprezentate prin
etajele neocomian, vraconian-cenomanian şi turonian-coniacian, dar şi prin roci eruptive
bazice mezozoice aparţinând magmatismului iniţial alpin.
Bazinul sedimentar al Mureşului s-a format în timpul Neogenului, prin scufundarea
formaţiunilor mai vechi de-a lungul unor sisteme de fracture. Începând din Miocen (Tortonian)
au loc erupţii ale vulcanismului neogen subsecvent, care a dat naştere breciilor vulcanice
andezitice, filoanelor şi corpurilor de andezite şi bazalte dintre munţii Poiana Ruscă şi
Apuseni.
În Munţii Apuseni (Metaliferi),succesiunea jurasică începe cu jaspuri brune, se continuă
cu calcare cenuşii-gălbui cu intercalaţii albe, cenuşii, roz, dispuse parţial discordant şi parţial
concordant peste roci bazice aparţinând Jurasicului inferior.
Urmează o succesiune neocomină de şisturi argiloase negre cu muscovit şi, pe alocuri,
cu pirită şi limonit, intercalate cu marnocalcare cenuşii dispuse în strate de 5-15 cm. La partea
superioară succesiunea îmbracă aspect de fliş calcaros reprezentat pringresii, grezo-calcare
sau calcarenite, dispuse în strate de 5-35 cm în alternanţă cu argile şistoase negre.
Discordant şi transgresiv pe terenurile subdiacente se dispune un pachet de vărstă
vraconian-cenomaniană, reprezentat prin calcarenite şi grezo-calcare cu grosimi de max.
100 m.
Uşor discordant, pe terenuri eocretacice se dispune un pachet de gresii calcaroase
albicioase nesortate (pe alocuri în lespezi), dispuse în strate de 0,5-6 m grosime;asociat
gresiilor dar mairedus, apar marne grezoase cenuşii şi marnocalcare cenuşii violacee.
Erupţiile ofiolitice mezozoice, generate de magmatismul iniţial în zona geosinclinală a
Munţilor Metaliferi, sunt reprezentate prin erupţii submarine de bazalte şi anamesite,
associate uneori cu piroclastice în care apar silturi de doleriteşi gabbrouri.
La nord de râul Mureş, în formaţiunile sedimentare neocomiene se intercalează uneori,
andezite şi riolite care aparţin etapei neochimerice a magmatismului ofiolitic.
Depozitele aluvionare aparţinând teraselor Mureşului sunt atribuite Pleistocenului
superior, având grosimi reduse (3-10 m), iar aluviunile recente ale luncii sunt atribuite
Holocenului superior.
Zona comunei Brănişca este situată în marginea de sud a Munţilor Metaliferi, în bazinul
post tectonic al r. Mureş. Peste un fundament cristalin situat la mare adâncime se dispun
depozitele de vârstă turonian-coniaciană, alcătuite petrografic din gresii şi marne cu
inocerami,.
În zona deluroasă, depozitele turonian-coniaciană sunt erodate, apărând la “zi”
depozitele neocomiene reprezentate prin gresii cuarţoase, argillite şi calcarenite.
Cuaternarul este alcătuit din depozite de terasă şi deluviale. Depozitele de terasă se
găsesc pe malurile r. Mureş, fiind alcătuite din elemente de pietrişuri şi bolovănişuri în matrice
nisipoasă-prăfoasă fină, acoperite de depuneri fine reprezentate prin argile prăfoase.
În zona studiată, roca de bază este reprezentată prin depozite turonian-coniaciane,
alcătuite petrografic din gresii şi marne cu inocerami.
Formaţiuni acoperitoare sunt de vârstă Cuaternar şi sunt alcătuite din:
- în albiile minore: depozite recente (Holocen sup.) cu grosimi de peste 0,5...1 m,
alcătuite din aluviuni grosiere (pietrişuri cu bolovăniş), cu matrice nisipoasă cu liant prăfos;
11
- în luncă + terasă: depozite de terasă (Pleistocen superior), alcătuite din aluviuni

grosiere (nisipuri cu pietriş şi bolovăniş cu matrice nisipoasă cu liant prăfos) cu grosimi de 8…
16 m, acoperite de un strat subţire de depozite argiloase – prăfoase cu grosimi de până la 2
m, dar care, local, se efilează.
2.2.4.Date hidrogeologice
Din punct de vedere hidrogeologic, în zonă se poate identifica două structuri acvifere, şi
anume :
- orizontul freatic din depozitele pleistocen superior – holocene, orizont exploatat de
fântânile săteşti, însă fără rezerve importante de apă; alimentarea este numai de tip pluvio-
nival, debitele fiind funcţie de regimul precipitaţiilor; zona este marcată de prezenţa r. Mureş
la mică distanţă, care curge pe direcţia E – V; albia râului este largă şi puţin adâncă, cursul
fiind meandrat, cu numeroase divagaţii; debitul râului are variaţii foarte mari, fiind îndiguit
pentru prevenirea inundaţiilor la debite catastrofale.
Hidrostructura aluvionară din luncă - terasa are nivel liber şi alimentare din reţeaua
hidrografică. Pentru nivelele superioare din terasă apare şi o alimentare pluvio-nivală.
În zona de luncă din imediata apropiere a râului Mureş, apa subterană are nivelul
hidrostatic dependent de cel al râului Mureş, oscilând practic odată cu acesta, adâncimea
medie fiind de cca. 2,50 m; în condiţiile unor viituri pe Mureş, nivelul poate urca până aproape
de suprafaţa terenului.
În zona de terasă, nivelul apei subterane se situează la adâncimi cuprinse între 2 - 20m,
în raport cu morfologia locală a terenului; acviferul este alimentat din precipitaţii şi din apele
de suprafaţă.
Hidrostructura de descărcare de tip fisural specifică zonei de fliş unde circulaţia apelor
subterane se realizează prin sistemul de fisuri intercomunicante ale pachetelor de gresii cu
intercalaţii, iar descărcarea se realizează sub forma izvoarelor sau a scurgerilor difuze (la
contactul cu depunerile de terasă).
În zona de terase, direcţia generală de curgere a apei subterane este nord-sud,
respectiv paralelă cu cursurile pârâului Boz şi afluenţilor săi, iar în zona de lunca direcţia
generală este est-vest, respectiv paralelă cu cursul râului Mureş.
Pentru pământurile ce alcătuiesc depozitele cuaternare acoperitoare se pot lua în
considerare următoarele valori ale conductivităţii hidraulice (coeficienţilor de permeabilitate):
- depozite aluviale de terasă şi luncă: k = 10-4 - 10-3 cm/s;
- depozite ale albiilor minore : k = ∙10-3 - 10-2 cm/s.
Conform STAS 6054/77 - “Teren de fundare - Adâncimi maxime de îngheţ - Zonarea
teritoriului României”, adâncimea maximă de îngheţ a zonei este de 0,90 m.
Conform „Cod de proiectare seismică – Indicativ P 100-1/2006” acceleraţia seismică
pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 de ani este de ag = 0,08 g,
iar perioada de colţ Tc = 0,7 sec.
2.3. Studii care au stat la baza elaborării documentaţiei
12
Studii topografice
Pentru elaborarea proiectului, a fost întocmit plan de situaţie scara 1:1000 şi profile
transversale scara 1:100/1:100.
Studii geologice şi geotehnice
Ca urmare a comenzii emise de S.C. GEOTOTAL S.R.L a întocmit Studiul Geotehnic
ca urmare a cartării din amplasament şi a studierii arhivei geotehnice proprii.
2.4. Descrierea lucrărilor proiectate

Alegerea soluţiilor tehnice de consolidare a malurilor albiei propuse se încadrează în
prevederile Schemei cadru de amenajare a bazinului raului Mureş, pe sectorul de interes;
-încadrarea lucrărilor hidrotehnice propuse în ansamblu, fără a agresa sau afecta
mediul si organizarea existentă a teritoriului ;
-utilizarea pe cât posibil a materialelor de construcţie existente în zonă ;
-respectarea indicaţiilor cuprinse în ordinul MMDD nr.1163/2007 privind utilizarea
soluţiilor si a tehnologiilor care să respecte legile, standardele şi normativele în vigoare, care
să asigure exigenţele privind calitatea construcţiilor pe toată durata de existenţă normată a
acestora ;
-respectarea principiilor generale de proiectare prevăzute în STAS 9268/89 “Lucrări de
regularizare a albiei râurilor”
-ocuparea definitivă şi temporară pe timpul execuţiei a unor suprafeţe de teren cât mai
reduse, de comun acord cu doleantele autoritatilor locale.
Lucrările propuse au drept scop punerea în siguranţă a riveranilor, a obiectivelor sociale
şi asigurarea tranzitării debitului cu probabilitatea de depăşire 5% conform clasei de
importanţă a lucrărilor proiectate.
Clasa de importanţă a construcţiilor, conform STAS 4273/1983 şi STAS 4068/2/1987
este: clasa IV, având debitul de calcul cu probabilitatea de depăşire 5%. Pentru zonele în
care digurile de apărare sunt amplasate în intravilanul localităţilor, acestea se vor verifica şi
pentru debitul cu probabilitatea de depăşire de 1%.
Categoria de importanţă a construcţiei este în conformitate cu H.G. 261 / 1994 şi cu

Legea nr. 10 / 1995 privind calitatea în construcţii, categoria C – Normală.
Verificarea documentaţiei se face pentru “A7 Rezistenţă şi stabilitate pentru

construcţii şi amenajări hidrotehnice” conform prevederilor H.G. 925/1995 şi Ordin M.L.P.A.T.
39/D/1996.
Soluţiile tehnice adoptate pentru apărările de mal ţin cont de caracteristicile morfologice
ale albiei râului şi de caracteristicile geotehnice ale materialelor din patul albiei şi din maluri,
precum si de materialele de construcţii disponibile in zonă.
Lucrările propuse în cadrul acestei investiţii sunt prezentate centralizat în tabelul de mai
jos:
Tabel nr.2
13
Obiect 1 Obiect 2 Obiect 3 Obiect 4

Lucrări propuse: UM Parau Parau Parau Parau Total
Tarnavita Bicau Bărăşti Boz (ml)
Recalibrare albie ml 2730 2845 1315 4757 11647
Diguri de apărare ml 3530 4355 2378 6314 16577
Apărări de maluri ml 1800 320 - 1315 3435
Ob.1. Lucrări propuse pe pârâul Târnăviţa

Paraul Tarnavita este afluent de stânga al paraului Boz. Zona studiată se întinde pe o
lungime de 2730ml de la confluența cu pr. Boz în amonte, si este împărțită în patru tronsoane.
În intravilan albia pârâului este bine întreținută, fără vegetație crescută în exces în albie
și pe taluze, dar secțiunea albiei este necorespunzătoare transportării debitului de calcul,
Podeţele din beton existente au o secţiune prin care nu poate fi tranzitat debitul necesar.
 Tronsonul I - are lungimea de 1243ml și începe de la confluența cu pr. Boz, în
amonte. Pe această zonă se aplică secțiunea tip I având la baza albiei lățimea de 4,00 m și
înclinarea taluzelor 1:1,5. Podețul din tub de beton întalnit aici (podeț nr.1) are capacitatea de
transport a debitului Q5% și se menține în exploatare.
 Tronsonul II - are lungimea de 587ml și se întinde până la podețul nr. 2. Lucrările de
amenajare pe acest tronson constau în decolmatare-recalibrare a albiei la o secțiune de
surgere (secțiune tip II) cu lățimea la bază de 4,00 și înclinarea taluzelor 1:1.5. Deoarece
malurile albiei nu sunt uniforme, ele variind pe înălțime, s-a optat pentru o secțiune
transversală care, pe zonele unde cotele malului sunt mai mari decat cota coronamentului
digului, se va amenaja o bancheta (în săpătură) de 2,00 lațime, după care se va racorda la
mal cu panta de 1:1.5. Această banchetă, fiind la aceeași cotă cu cota coronamentului digului,
permite o continuitate a acestuia, o racordare mai ușoară la teren și o suprafață de scurgere a
apei, mai mare.
Podețul din tub de beton, existent aici (podeț nr.2), este subdimensionat și va fi înlocuit cu
un podeț tip D4(conform planșei nr.1.5).
De-a lungul acestor doua tronsoane, materialul excavat rezultat din recalibrarea albiei se
va depune pe ambele maluri, sistematizat sub forma unui dig cu lățimea la coronament de
2,00m si panta taluzului exterior 1:1. Taluzele se vor proteja prin înierbare cu un strat vegetal
cu grosimea de 20cm. Cota coronamentului corespunde nivelului debitului de 5% (rezultat în
urma calculelor hidraulice) la care s-a adăugat o gardă variabilă.
 Tronsonul III (L = 600ml) – delimitat aval de podețul nr.2 și în amonte de podețul nr.5,
și tronsonul IV – ce se întinde de la podețul nr. 5 în amonte pe o lungime de 300ml -străbat
intravilanul localității Târnavița. Deoarece pârâul Târnăvița străbate o zonă locuită, iar
construcțiile, drumul și stâlpii de energie electrică sunt în imediata vecinătate a albiei pârâului,
pentru o tranzitare rapidă a debitului de viitură se impune recalibrarea albiei și realizarea unui
zid de apărare din cutii de gabioane așezat pe o saltea de gabioane. Înaltimea consolidarii,
conform planselor din proiect va fi de h=2,30m (sectiune tip III). Umplerea cutiilor de
14
gabioane se va face cu piatra procurata de la cariera din localitate (distanță de transport cca.
5km).
Cutiile de gabioane vor fi asezate pe un filtru din geotextil. cu g=400g/mp. În spatele
gabioanelor se vor executa umpluturi compactate din material local.
Pe tronsonul IV, unde drumul comunal se apropie foarte mult de malul drept al
pârâului, se va realiza o supraînălțare a acestuia până la cota coronamentului zidului de
apărare (secțiune tip IV).
Podețele aferente acestor două tronsoane, respectiv podeț nr. 3, 5 si podeț nr.6 sunt
subdimensionate și vor fi înlocuite cu podețe tip D4. Iar podețul nr. 4 se va desființa.
Ob.2. Lucrări propuse pe pârâul Bicău

Pârâul Bicău își are obârșia în dealul Cerbu, străbate teritoriul satului Rovina și se
varsă în Mureș.
 În zona amonte a lucrării, în intravilanul satului Rovina, pr. Bicău se prezintă sub
forma unei rigole de-a lungul drumului comunal pe care îl și subtraversează, prezentând o
albie slab conturată cu o secțiune de scurgere insuficientă pentru tranzitrea debitului de
calcul. Datorită spațiului insuficient impus de existența construcțiilor, a drumului și a stâlpilor
de energie electrică din zonă, se impune recalibrarea si betonarea albiei pentru tranzitarea
rapidă a debitului de viitură. Secțiunea canalului calibrat (secțiune tip I) se întinde pe
lungimea de 290ml, lățimea la baza albiei fiind de 1,00m și înclinarea taluzelor 1:1. Canalul
va fi pereat cu dale de beton (50x50x8)cm așezate pe filtru geotextil cu g=400g/mp și sprijinte
pe o grindă de beton cu dimensiunile (20x50)cm. Pereul se va rostui cu mortar de ciment.
Subtraversarea drumului comunal se face într-o zonă cu case, iar podețul de beton
existent este subdimensionat, fiind astfel necesară înlocuirea acestuia cu un podeț tip
P2(conform planșă nr. 2.5.1).
 Aval de acest tronson, pârâul Bicău străbate grădinile sătenilor, pe o lungime de cca.
432ml, prezentând o albie puternic colmatată cu vegetație și o adâncime foarte mică.
Lucrările de amenajare pe acest tronson constau în decolmatare-recalibrare a albiei la o
secțiune de surgere (secțiune tip II) cu lățimea la bază de 1,00 și înclinarea taluzelor 1:1.5.
Materialul excavat rezultat se va depune pe malul drept (malul stâng fiind mal înalt),
sistematizat sub forma unui dig cu lățimea la coronament de 2,00m si panta taluzului exterior
de 1:1. Taluzele se vor proteja prin înierbare cu un strat vegetal cu grosimea de 20cm. Cota
coronamentului corespunde nivelului debitului de 5% (rezultat în urma calculelor hidraulice)
la care s-a adăugat o gardă variabilă.
Podețul de beton întâlnit pe acest tronson este subdimensionat și va fi înlocuit cu un podeț
tip C2.
 În extravilanul satului Rovina, pr. Bicău parcurge o zona intens cultivată. Astfel, pe
tronsonul cuprins între podețele nr. 2 și nr. 3, pe lungimea de 681ml, se aplică o secțiune de
scurgere(secțiune tip III) cu lațimea la bază de 1,5m și înclinarea taluzelor 1:1.5.
Aval de podețul nr.3 și până la vărsare în Mureș, pe lungimea de1442ml se aplică secțiunea
tip IV – cu lățimea la baza albiei de 2,00m și înclinarea taluzelor 1:1.5.
Totodată, pe aceste două zone, materialul excavat din recalibrarea albiei se va depune
pe ambele maluri, sistematizat sub formă de dig cu lățimea coronamentului de 2,00m și cu
panta taluzului exterior 1:1. Taluzele se vor proteja prin înierbare cu un strat vegetal cu
grosimea de 20cm. Cota coronamentului de pe malul drept corespunde nivelului debitului de
15
5% corespunzător debitului de 10% plus gardă, Iar cota coronamentului de pe malul stâng
corespunde nivelului debitului de 5% plus garda de 30 cm, în ideea protejării localității
Branișca.
Podețele aferente acestor zone au capacitatea de transport a debitului Q5%.
Ob.3. Lucrări propuse pe pârâul Bărăşti

Pârâul Baraști prezintă o albie colmatată cu vegetaţie, adâncime și secţiuni de scurgere
mici. Astfel pe o lungime de cca. 1315 ml de la confluența cu pâraul Boz se propun lucrări
de decolmatare-recalibrare a albiei la secțiunea , cu lățimea la bază de 4.00m și înclinarea
taluzului 1:1.5. Materialul rezultat în urma excavării se va depune pe maluri și se va
sistematiza sub forma unor diguri cu taluzul exterior cu panta 1:3. Taluzele se vor proteja
prin înierbare cu un strat vegetal cu grosimea de 20cm. Cota coronamentului este dată de
nivelul corespunzător debitului de calcul (rezultat în urma calculelor hidraulice) la care s-a
adăugat o gardă de 20 cm.
În urma acestei amenajări conform calculelor hidraulice efectuate cu programul Hec-
RAS, albia poate tranzita debitul de viitură corespunzător asigurării de 5%. Podețul din zona
confluenței cu pr. Boz are capacitatea de transport a debitului Q5%.
Ob.4. Lucrări propuse pe pârâul Boz

În urma calculelor hidraulice a rezultat oportună împărțirea pârâului Boz în patru
tronsoane, funcție de debitul luat în considerare la dimensionare. Astfel, fiecărui tronson îi
corespunde o secțiune tip de recalibrare.
Tronson 1, amonte de localitatea Boz, începe aval de confluețta cu pârâul Barasti, are
albia naturală în general capabilă de a transporta debitul de calcul. Uneori aceasta poate fi
deversată pe alocuri fara a pune în pericol obiective sociale. S-a considerat o singură zonă cu
probleme de eroziune care poate pune în pericol integritatea drumului comunal existent foarte
aproape de malul drept al râului. Astfel se impun lucrări de apărare de mal cu gabioane pe o
lungime de 115 ml si decolmatare-recalibrare a albiei pe o lungime de 160 ml.(secțiune tip I).
Tronsonul 2 are o lungime de 2205 ml și este în intravilanul localității. Deoarece albia
pârâului nu are capacitate de transport a debitului cu probabilitatea de 5%, se impune
decolmatare-recalibrarea albiei la o secțiune cu lățimea la bază de 9 m si înclinarea taluzelor
1:1,5, secțiune ce poate asigura tranzitarea debitului in conditii sigure. (secțiune tip II).
Tronsonul 3 are o lungime de 1362 ml și ține până la podul CF (nr.6). Pe acest tronson
se aplică secțiunea tip III ce constă intr-o albie cu lațimea la bază de 7 m si înclinarea
taluzelor 1:1,5.
Tronsonul 4 are o lungime de 730 ml și ține de la podul CF (nr.6) până la confluența cu
râul Mureș. În urma calculului hidraulic, a rezultat necesară transportului debitului de calcul, o
secțiune (secțiune tip IV) cu lățimea la bază de 7,5 m si înclinarea taluzelor de 1:1,5.
Lungimea totală recalibrată a pârâului Boz este 4757 ml.
De-a lungul pârâului Boz s-au stabilit mai multe zone ce necesita lucrari de apărare de
mal cu gabioane – secțiune tip I - ce constă intr-un zid de apărare din două rânduri de
gabioane (a câte 1m înalțime), așezat pe o saltea de gabioane cu grosimea de 30cm.
Înaltimea consolidării, conform planselor anexate va fi de h=2,30m. Cutiile de gabioane vor fi
asezate pe un filtru din geotextil cu g=400g/mp. În spatele gabioanelor se vor executa
16
umpluturi compactate din material local. Umplerea cutiilor de gabioane se va face cu piatră
procurată de la cariera din localitate (distanță de transport cca. 5km).
Lungimea totală a apărărilor de mal de pe pârâul Boz este de 1345 ml si se vor trasa
la o distanță de 6.00m fața de axul de trasare al albiei recalibrate. Localizarea zonelor cu
apărare de mal se regăseste în tabelul urmator:
Tabel nr. 3
Localizare Mal Lungime mal Lungime totală

apărat apărare
P8 st 65+5 70.00
P8 dr 65+5 70.00
P25 st 55+5 60.00
P26 st 10+5 15.00
P28-P29 dr 45+10 55.00
P31 st 30+5 35.00
P32-P35 dr 200+5 205.00
P40-P44 dr 415+5 420.00
P40-P43 st 280+10 290.00
P52-P55 dr 115+10 125.00
TOTAL: 1345.00
Totodata, pentru a rezolva problema inundabilitati si in vederea compensarii volumelor

de terasamente in profile, evitand transportul pe distante mari a acestora, s-a considerat utila
depunerea excavatiilor pe ambele maluri, sistematizata sub forma unui dig cu garda variabila
(minim 0,3 m). Lățimea la coronament a digului este de 3 m și panta taluzelor de 1:1,5 ,
protejate prin înierbare cu un strat vegetal de 20 cm grosime. Lungimea totală îndiguită pe
ambele maluri ale pârâului Boz este de 6314 ml.
Principii generale şi ipotezele care au stat la baza stabilirii soluţiilor propuse:

 realizarea integrală a cerinţelor temei de proiectare;
 încadrarea lucrărilor în schema cadru de amenajare şi gospodărire a apelor din
bazinului hidrografic;
 încadrarea lucrărilor hidrotehnice propuse în ansamblul urbanistic al localităţilor şi a
cadrului natural fără a agresa sau afecta organizarea existentă a teritoriului ;
utilizarea pe cât posibil a materialelor de construcţie existente în zonă ;
 ocuparea definitivă şi temporară pe timpul execuţiei a unor suprafeţe de teren cât mai
mici pentru lucrările din albie şi cu preponderenţă în albia minoră ;
 soluţiile, genurile şi tipurile de lucrări propuse vor respecta legile, standardele şi
normativele în vigoare pentru asigurarea exigenţelor privind calitatea construcţiilor pe
toată durata de existenţă normată a acestora ;
 impactul cât mai redus asupra mediului.
 costul şi durata de execuţie
 cota coronamentului digurilor s-a stabilit în urma nivelelor rezultate din calculele
hidraulice efectuate. Aceste nivele corespund debitului de calcul de 5% (corespunde debitului
17
cu asigurarea de 10% plus gardă) la care s-a adăugat o garda variabilă, în principal din
considerentele compensării terasamentelor în profile, evitând distanțele mari de transport.
 lucrările proiectate nu vor inrăutăţi regimul actual al apelor de suprafaţă sau subterane şi
nu vor influenţa negativ obiectivele din zonă.
Prin executia lucrarilor propuse se dau in functiune urmatoarele capacitati :

• Albia recalibrată a pârâului Boz si a afluenţilor săi pe o lungime de 11647 ml
• Digurile de apărare de pe ambele maluri ale pârâului Boz si a afluenţilor săi pe o
lungime de16577ml.
• Apărări de maluri pe pârâul Boz si afluenţii săi pe o lungime de 3465 ml
2.5. Impactul asupra mediului înconjurător

2.5.1. Impactul prognozat produs asupra apelor
În timpul execuţiei
În perioada de execuţie a obiectivului sursele posibile de poluare a apelor pot fi: traficul
de şantier, organizările de şantier: lucrările de excavare, de manipulare şi punere în operă a
pământului şi a materialelor de construcţie, de nivelare şi taluzare, precum şi altor lucrări
specifice de construcţii.
Posibilele surse de poluare a apelor sunt uleiurile şi carburanţii care se pot scurge de la
autovehiculele sau utilajele implicate în execuţia lucrărilor de construcţii.
În timpul exploatării
După terminarea lucrărilor de execuţie, problema poluării apelor este minoră deoarece
nu există procese prin care acest lucru să se producă.
2.5.2. Impactul prognozat produs asupra aerului
Lucrările desfăşurate în perioada de execuţie a obiectivului pot avea un impact notabil
asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora.
Execuţia lucrărilor de regularizare constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar
pe de altă parte, sursă de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor fosili (produse
petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cat şi ale
mijloacelor de transport folosite.
Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei construcţiei, sunt asociate lucrărilor de
excavare, de manipulare şi punere în operă a pământului şi a materialelor de construcţie, de
nivelare şi taluzare, precum şi altor lucrări specifice de construcţii.
Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând
de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice.
Natura temporară a lucrărilor de construcţie, specificul diferitelor faze de execuţie,
diferenţiază net emisiile specifice acestor lucrări de alte surse nedirijate de praf, atât în ceea
ce priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor.
Lucrările implică o serie de operaţii diferite, fiecare având propriile durate şi potenţial de
generare a prafului. Cu alte cuvinte, în cazul realizării unei construcţii, emisiile au o perioadă
bine definită de existenţă (perioadă de execuţie), dar pot varia substanţial ca intensitate,
natură şi localizare de Ia o fază Ia alta a procesului de construcţie.
Obiectivul propus pentru executare nu prezintă nici un impact asupra aerului.
18
2.5.3. Impactul prognozat produs asupra solului

Există un potenţial minor pentru poluarea solului prin executarea lucrărilor de
regularizare.
Impactul asupra solului este produs de lucrările de excavare, de manipulare şi punere în
operă a pământului şi a materialelor de construcţie, de nivelare şi taluzare, precum şi altor
lucrări specifice de construcţii.
O altă modalitate de poluare a solurilor ar fi scurgerile de combustibili sau uleiuri de la
utilajele folosite în timpul execuţiei lucrărilor.
În proiect fiind vorba de lucrări de regularizare, nu există risc din punct de vedere al
poluării solului.
Poluarea accidentală pe perioada de execuţie, poate apărea cu ocazia accidentelor,
scurgerilor de produse petroliere (carburanţi, uleiuri) care pot produce degradări ale solului,
ale cursurilor de apă, ale apei subterane şi ale vegetaţiei.
Riscul poluărilor accidentale în perioada de execuţie este mai mare decât în perioada
de exploatare a obiectivului din cauza specificului traficului de şantier (maşini mari, încărcate
cu materiale de construcţie, cu carburanţi). Pentru micşorarea acestui risc şantierul va fi
semnalizat corespunzător şi vor fi stabilite drumurile pe care utilajele şi maşinile de transport
vor circula.
2.5.4. Impactul şi evaluarea impactului asupra condiţiilor de viaţă şi mediului
economic
Proiectul de regularizare asigură un mediu de viaţă mai sigur pentru populaţie. Lucrările
executate au un impact pozitiv asupra condiţiilor de viaţă ale locuitorilor din zonă deoarece
are rol de protecţie contra inundaţiilor şi efectelor negative pe care acestea le produc.
Influenţele pozitive se manifestă în plan social şi se manifestă prin creşterea încrederii
populaţiei şi a agenţilor economici din zonă în legătură cu mărirea gradului de protecţie a
vieţilor şi bunurilor lor. Lucrările propuse vor duce la crearea unui cadru civilizat şi salubru
pentru dezvoltarea socială şi economică a zonei prin combaterea inundaţiilor şi oprirea
degradării terenurilor din zonă prin eroziuni de mal.
În zona apropiată nu există monumente istorice şi de arhitectură.
În concluzie, lucrările proiectate nu au efecte negative asupra solului, aerului
microclimatului apelor de suprafaţă, vegetaţiei, faunei, şi peisajului.
În principiu lucrările de regularizare a râurilor şi de apărare a zonelor inundabile au un
impact pozitiv major asupra mediului înconjurător.
În ceea ce priveşte impactul negativ asupra mediului înconjurător, cea mai mare
influenţă se manifestă în timpul execuţiei lucrărilor.
În perioada de exploatare a lucrărilor impactul negativ asupra mediului scade şi tinde
către o situaţie normală în care creşte ponderea influenţelor pozitive faţă de cele negative.
Pentru execuţia lucrărilor propuse se vor asigura prin Caietele de Sarcini elaborate toate
măsurile necesare pentru sănătatea oamenilor şi protecţia mediului conform obligaţiilor
impuse de Legea 107/1991 – Legea Apelor şi Legea 137/1996 – Legea mediului.
Caietele de sarcini vor interzice derogări de la tehnologiile stabilite şi orice abatere de la
instrucţiunile privind manipularea carburanţilor sau a materialelor periculoase pentru mediul
acvatic.
19
Lucrările propuse nu generează deşeuri şi nu necesită materiale care să conducă la

poluarea mediului.
Proiectul analizează soluţii constructive care se încadreză în mod armonios în cadrul
natural, fiind folosite preponderent materiale naturale.
Lucrările se vor integra cu uşurinţă în peisagistica zonei.
2.6. Desfiinţarea şantierului după terminarea execuţiei lucrărilor
La terminarea lucrărilor, antreprenorul va dezafecta construcţiile şi amenajările aferente
organizării de şantier proprii.
Cu această ocazie se vor face amenajările necesare în vederea redării în folosinţa
anterioară a terenului pe care s-au aflat obiectele organizării de şantier.
Se vor inlătura în totalitate efectele si eventualele surse de poluare ale terenului (baze
de producţie, ateliere de reparaţii şi întreţinere utilaje, depozite de combustibili).
Cu prilejul desfiinţării şantierului, antreprenorul va asigura de asemenea curăţirea locului
din ampriza organizării de şantier.
Realizarea lucrarilor propuse in prezenta documentatie va conduce la realizarea
urmatoarelor capacitati:
3. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI

3.1. Valoarea totală
Evaluarea lucrărilor de construcţii s-a făcut în preţuri 31.01.2008,
1EURO = 3.7011 RON
TOTAL INVESTIŢIE: 10.276.866 lei (2.776.706 EURO)
din care C + M: 8.695.141 lei (2.349.340 EURO)
3.2. Durata de realizare:
Termen de finalizare : 24luni
3.3. Capacităţi
Recalibrare albie L = 11647m
Lucrari de consolidari de mal cu gabioane L= 3465m
Diguri de apărare L= 16577m
4. PRINCIPALELE CANTITĂŢI DE LUCRĂRI

Cantitate
Excavaţii în albie 853 sute mc
Umpluturi în diguri 580 sute mc
Piatră în gabioane 18 000 tone
Filtru geotextil 200 sute mp
5. FINANŢAREA INVESTI|IEI
Prezenta investiţie se va finanţa din fonduri de la bugetul de stat.
Întocmit, Verificat,
Ing. Andra SULIŢĂ Ing. Ruxandra Gruia
20

Anexa I - Calcule Hidraulice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa I - Calcule Hidraulice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contract nr.120/7.12.

2. DATE TEHNICE ALE OBIECTIVULUI DE INVESTIŢIE

3. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTI|IEI

4. PRINCIPALELE CANTITĂŢI DE LUCRĂRI

0. Plan de încadrare în zonă Scara 1:25.000

Obiect 1. Pârâu Târnăvița

Obiect 2. Pârâu Bicau

Obiect 3. Pârâu Bărăști

Obiect 4. Pârâu Boz

I.1. Denumirea investiţiei : REGULARIZARE PARAU BOZ SI AFLUENTI IN

1.6. Amplasamentul lucrărilor:

1.7. Descrierea situaţiei actuale

Pe pârâul Boz a fost analizat un sector de 6829ml impărţit pe tronsoane astfel:

Tronsonul IV – L= 979m în extravilan și este cuprins între DJ706A și confluența cu râul

Pârâul Târnăvița - afluent de stânga al pârâului Boz

Pârâul Bărăşti - afluent de dreapta al pârâului Boz

Pârâul Bicău - afluent de mal drept al râului Mureş

1.8. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei

2. DATE TEHNICE ALE OBIECTIVULUI DE INVESTIŢIE

2.1. Suprafaţa şi situaţia juridică a terenului care urmează să fie ocupat

confomitate cu tabelul nr. 1. Suprafața aferentă amprizei digurilor de apărare proiectate se va

2.2. Caracterizarea amplasamentului

Valea Mureșului, cu o lungime de aproximativ 715 km pe teritoriul României, prezintă pe

În ansamblu, se constată că nivelele se încadrează foarte bine în scara teraselor puse

Comuna Branișca este situată pe valea Mureșului, la extremitatea vestică a depresiunii

direcţia generală N – S teritoriile incluse în sectorul colinar ale comunei şi debuşează în

Procese geomorfologice actuale

 la nivelul şesului aluvial (terase şi lunca):

Pâraiele au o capacitate importantă de transport debit solid datorită fragmentării rocilor

- în luncă + terasă: depozite de terasă (Pleistocen superior), alcătuite din aluviuni

2.4. Descrierea lucrărilor proiectate

Categoria de importanţă a construcţiei este în conformitate cu H.G. 261 / 1994 şi cu

Verificarea documentaţiei se face pentru “A7 Rezistenţă şi stabilitate pentru

Obiect 1 Obiect 2 Obiect 3 Obiect 4

Recalibrare albie ml 2730 2845 1315 4757 11647

Diguri de apărare ml 3530 4355 2378 6314 16577

Apărări de maluri ml 1800 320 - 1315 3435

Ob.1. Lucrări propuse pe pârâul Târnăviţa

Ob.2. Lucrări propuse pe pârâul Bicău

Ob.3. Lucrări propuse pe pârâul Bărăşti

Ob.4. Lucrări propuse pe pârâul Boz

Localizare Mal Lungime mal Lungime totală

Totodata, pentru a rezolva problema inundabilitati si in vederea compensarii volumelor

Principii generale şi ipotezele care au stat la baza stabilirii soluţiilor propuse:

Prin executia lucrarilor propuse se dau in functiune urmatoarele capacitati :

2.5. Impactul asupra mediului înconjurător

2.5.3. Impactul prognozat produs asupra solului

Lucrările propuse nu generează deşeuri şi nu necesită materiale care să conducă la

3. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI

4. PRINCIPALELE CANTITĂŢI DE LUCRĂRI

S-ar putea să vă placă și