Memoriu de Prezentare 114

Pod pe DN 1 (E 60) km 114 + 886 peste Valea Orăţii la Posada
MEMORIU DE PREZENTARE
S.C. IPTANA S.A. POD PE DN 1 (E 60) KM 114 + 886

PESTE VALEA ORĂŢII LA POSADA
Contract nr. 34/4/84/2009
MEMORIU DE PREZENTARE ÎN VEDEREA OBŢINERII ACORDULUI DE

MEDIU
BORDEROU
A. PIESE SCRISE
1. Foaie de semnături
2. Borderou
3. Memoriu de prezentare
B PIESE DESENATE
1. Plan de ansamblu
2. Plan de situaţie
4. Dispoziţie generală
5 Releveu
6. Secţiune transversală
Întocmit,
1
Ing. Cătălina Bădina
Mai 2010
C U P R I N S
I. DENUMIREA PROIECTULUI……………………………….
………………………..3
II. TITULAR..………………………………………………………………………..…….
3
III. DESCRIEREA PROIECTULUI..………………………………………………….

…. 3
IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU

……….…..5
IV.1. Protecţia calităţii apelor ………………………………………………………

5
IV.2. Protecţia calităţii aerului………………………
……………………………..7
IV.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
…………………………….....9
IV.4. Protecţia împotriva radiaţiilor
……………………………………………. ..11
IV.5. Protecţia solului şi
subsolului………………………………………………..11
IV.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice
………………………….......13
IV.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public
……….14
IV.8. Gospodărirea deşeurilor
……………………………………………………..15
2
IV.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice şi

periculoase……...16
V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI …………………….

……17
VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI ÎN PREVEDERILE

ALTOR ACTE NORMATIVE NAŢIONALE
………………………………….………..…...............................17
VII. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER ………………………..….17

VIII. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA
INVESTIŢIEI…......
………………………………………………………………….....18
- MEMORIU DE PREZENTARE -
I. DENUMIREA PROIECTULUI
POD PE DN 1 (E 60) KM 113 + 755
PESTE VALEA CONCIULUI LA POSADA
II. TITULAR
2.1 Numele companiei

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România- DRDP
Bucureşti
2.2 Adresa poştală

Bulevardul Iuliu Maniu, nr. 401A, sector 6, Bucuresti, O.P. 76, C.P. 87
3
2.3 Numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail, adresa paginii de

internet
Telefon: 0723688170, 0213182000 interior 180
Fax: 0213121416
Website: http://www.drdpb.ro/
2.4 Numele persoanelor de contact: ing. Maiorean Dan, ing. Cătălina
Bădina
III. DESCRIEREA PROIECTULUI
III.1 Rezumat al proiectului
Drumul naţional 1 ( Bucureşti – Ploieşti – Braşov ), drum european E 60,

traversează la km 114+886 Valea Oratii pe un pod din beton armat cu o deschidere
de 68.30 m ,iar lungimea totala a acestei lucrarii este de 94.25 m.
Traseul drumului în zona podului este în aliniament în afara ultimilor 20 m spre
Sinaia zona în care traseul este intr-o curba cu raza de 200 m.
Partea carosabila pe pod are latimea de 9,60 m iar cele doua trotuare
pietonale denivelate au latimi de 1,40 m pentru trotuarul din aval si 1,70-1.40 m
pentru trotuarul din amonte.
În prezent podul prezintă o serie de degradări importante . Pentru aducerea
podului la parametrii normali de exploatare sunt necesare lucrări de reparaţii si de
reabilitare .
III.2 Necesitatea şi oportunitatea proiectului
In prezent podul prezintă o serie de degradări importante şi anume:

- Bolţile prezintă degradări la intrados cu zone de beton exfoliate şi
armături dezgolite.
- Grinzile din beton armat ale tablierului prezinta local beton degradat si
armaturi ruginite in special la tablierul podului vechi.
- Bolta veche prezinta urme de infiltratii si eflorescente, iar in zona

nasterilor se observa de asemenea zone cu beton segregat.
4
- Lisa trotuarului prezinta deteriorari puternice pe portiuni intinse ale

podului.
- Calea pe pod prezinta fisuri si faiantari în asfalt, denivelari si valuriri.

Asfaltul pe trotuare este degradat.
- Gurile de scurgere existente pentru colectarea si scurgerea apelor

pluviale de pe pod sunt degradate (ruginite, colmatate).
- Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie sunt deteriorate.
- Parapetul metalic este deteriorat pe anumite portiuni.
- Bordurile inalte sunt puternic degradate si prezinta zone cu elemente

lipsa.
- Stâlpii care susţin tablierul pe bolta, in special la bolta veche sunt

degradaţi şi
prezintă local armături puternic corodate.
- Culeele de tip pilă din beton prezintă zone cu beton segregat şi

degradat mai ales in în zona naşterii bolţilor. Culeele podului prezintă
degradări importante: beton segregat, urme de infiltratii ale apelor
pluviale.
- Calea pe rampele de acces este denivelata cu fisuri, valuriri si tasari pe

unele portiuni. In amonte la culeea Brasov exista o scara si un casiu in
stare buna, dar de lungime insuficienta.
Orice amânare a acestor intervenţii va conduce la majorări ale costurilor

aferente asigurării siguranţei circulaţiei în zonă.
III.3 Utilizarea curentă a terenului
Conform Certificatului de urbanism şi a planurilor anexate, terenul este situat

în extravilanul oraşului Comarnic.
Terenul pe care se vor executa lucrările are categoria de folosinţă: drum .
Regimul fiscal este reglementat de Legea nr. 571/2003 – Cod Fiscal
Terenul în suprafaţă de 1206 mp. Accesul la teren se face din strada Posada.
5
III. 4 Caracteristicile proiectului
Pentru aducerea podului la parametrii normali de exploatare sunt necesare

lucrări de reparaţii şi de reabilitare:
1. Refacerea căii pe pod şi a elementelor aferente:
- refacerea hidroizolatiei pe tot podul.
- refacerea imbracamintii pe partea carosabila si a asfaltului pe trotuare.
- montarea parapetului pietonal nou si a parapetului directional tip foarte

greu pe trotuare.
- montarea de noi dispozitive etanse pentru acoperirea rosturilor de

dilatatie
2. Executarea lucrărilor de reparaţii ale bolţilor cu betoane speciale si

protectia lor cu vopsea speciala.
3. Camasuirea stalpilor de sustinere a tablierului la podul din amonte
4. Consolidarea fundatiilor la culei prin foraje si injectii si executarea

reparatiilor locale la culei cu betoane speciale si protectia lor cu vopsea
speciala
5. Degajarea albiei de vegetatie.
6. Refacerea si completarea taluzurilor din zona podului.
7. Refacerea imbrăcăminţii de pe rampele de acces.

Pe timpul execuţiei lucrarilor circulatia rutiera se va face pe un fir de
circulatie respectand semnalizarile pe timpul executiei lucrarilor la pod si la rampe.
IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU
IV.1. Protecţia calităţii apelor
Emisii de poluanţi în ape şi protecţia calităţii apelor în perioada de

realizare a lucrărilor
6
Sursele de poluare din perioada de construcţie cu incidenţă asupra calităţii

resurselor de apă pot fi clasificate în:
• Surse punctiforme (staţionare);
• Surse difuze de poluare
Din categoria surselor punctiforme fac parte:
- Evacuările fecaloid menajere aferente punctelor de lucru
Deoarece nu există posibilitatea evacuării apelor uzate fecaloid menajere intr-
un sistem de canalizare, se impune utilizarea de WC-uri ecologice vidanjabile.
Descărcarea acestora se va face numai într-un sistem de canalizare. Aceste ape
trebuie să îndeplinească condiţiile evacuării în sistemul de canalizare, respectiv cele
prevăzute în HG 352/2005 – NTPA – 002 privind condiţiile de evacuare a apelor
uzate în reţele de canalizare.
- Lucrările de intervenţie în albia râului pentru realizarea lucrărilor.

Lucrările de intervenţie în albia râului constau în degajarea albiei şi reparaţii
la lucrări hidrotehnice. Aceste lucrări conduc la creşterea turbidităţii apelor, având
un caracter temporar.
Constructorul are obligaţia ca la terminarea lucrărilor, să scoată din albie
eventualele materiale rămase.
- In zona lucrărilor, este posibil să apară o poluare accidentală a apelor de

suprafaţă ca urmare a:
• intreţinerii defectuoase a utilajelor şi maşinelor.
• pierderilor de mortar în cursul de apă, având ca rezultat
creşterea alcalinităţii apei;
• gospodăririi defectuoase a deşeurilor, precum şi a substanţelor

toxice şi periculoase
Pentru a nu se produce o poluare accidentală cu hidrocarburi, constructorul
va asigura o bună stare tehnică a utilajelor. Carburanţii şi produsele chimice vor fi
stocate în celule etanşe.
7
Sursele difuze de poluare

De regulă, sursele difuze de poluare sunt constituite din :
- depozite intermediare (vrac) de materiale de construcţii (în special
pulverulente);
- ape rezultate de la spălarea utilajelor
- poluări accidentale ca urmare a neîntreţinerii utilajelor.
In cazul acestei lucrări, betoanele vor fi aduse de la o staţie de betoane
autorizată din punct de vedere al gospodăririi apelor.
Perioada de realizare a lucrărilor la pod va avea în vedere variaţia anuală a

debitelor naturale astfel încât execuţia lucrărilor de betoane să se realizeze la ape
mici.
La terminarea lucrărilor, constructorul are obligaţia ca să scoată din albie
eventualele materiale rămase.
Prin adoptarea măsurilor propuse, se apreciază că impactul lucrărilor asupra
regimului calitativ şi cantitativ al apelor de suprafaţă şi subterane va fi minim.
Emisii de poluanţi în ape şi protecţia calităţii apelor în perioada de

existenţă a lucrărilor
Prin proiect se prevăd lucrări de aducere a podului la parametrii normali de

exploatare, aceasta implicând refacerea lisei de trotuare, refacerea hidroizolaţiei,
refacerea imbrăcaminţii pe partea carosabilă şi a asfaltului pe trotuare, înlocuirea
bordurilor cu parapet metalic direcţional de tip foarte greu, înlocuirea gurilor de
scurgere existente şi montarea de tuburi prelungitoare, înlocuirea parapeţilor
metalici pietonali, reparaţii cu betoane speciale la bolţi , console trotuar şi la
infrastructurile podului şi lucrări de amenajare a racordării cu terasamentele şi a
colectării şi dirijării apelor de pe pod şi rampe prin execuţia de scări şi casiuri ,
precum şi lucrări de degajare a albiei.
Prin lucrările propuse nu este influenţat regimul cantitativ al apelor de
suprafaţă sau subterane din zona lucrărilor.
8
Lucrarile hidrotehnice propuse, vor avea un efect pozitiv asupra stabilitatii

malurilor şi a albiei.
De asemenea, lucrările propuse în acest proiect nu modifică schema cadru a
bazinului hidrografic.
Pentru evitarea producerii unor accidente ca urmare a instabilităţii
construcţiilor, se propune organizarea activităţii de urmărire a comportării in
timp.
Urmărirea in timp a comportarii constructiei este necesara pentru
cunoasterea continua a aptitudinilor pentru exploatare cat şi pentru cunoasterea
răspunsului constructiei la solicitările din exploatare. Astfel se pot lua masuri pentru
eliminarea sau oprirea eventualelor fenomene care ar putea duce la avarierea sau
distrugerea constructiei.
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face periodic si

obligatoriu, dupa viituri de catre beneficiar.
Parametri reprezentativi pentru caracterizarea stării şi comportarea in timp a

construcţiei sunt:
- Degradarile de orice fel ale lucrărilor hidrotehnice;
- Deplasările pe orizontală ale constructiilor ;
- Degradările de orice fel a betoanelor, îmbrăcăminţilor asfaltice;
Prima serie de măsurători se va executa la terminarea lucrărilor (recepţie).

Următoarele se vor efectua trimestrial in primul an, semestrial in al doilea an de
exploatare.
La orice degradare importantă se vor face propuneri pentru controlul de
detaliu de către personalul de specialitate.
IV.2. Protecţia calităţii aerului
Protecţia calităţii aerului pe perioada de implementare a proiectului
Sursele principale de poluare a aerului specifice lucrărilor de reabilitare sunt:

- activitatea utilajelor de construcţie;
- transportul materialelor de construcţie (pamânt, beton, piatră
spartă, material local, etc.).
9
Utilajele, indiferent de tipul lor, funcţionează cu motoare Diesel, gazele de

eşapament evacuate în atmosferă conţinând întreaga gamă de poluanţi specifici
arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili (VOC),
metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele
(Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).
Gama poluanţilor organici şi anorganici emişi în atmosferă prin gazele de
eşapament conţine substanţe cu diferite grade de toxicitate. Se remarcă astfel
prezenţa, pe lângă poluanţii comuni (NOx, SO2, CO, particule), a unor substanţe cu
potenţial cancerigen evidenţiat prin studii epidemiologice efectuate de Organizaţia
Mondială a Sănătăţii: cadmiu, nichel, crom şi hidrocarburi aromatice policiclice).
Se remarcă, de asemenea, prezenţa protoxidului de azot (N2O) – substanţă
incriminată în epuizarea stratului de ozon stratosferic – şi a metanului, care,
împreună cu CO2 au efecte la scară globală asupra mediului, fiind gaze cu efect de
seră.
Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă de utilajele de construcţie depind,
în principal, de următorii factori:
- nivelul tehnologic al motorului;
- puterea motorului;
- consumul de carburant pe unitatea de putere;
- capacitatea utilajului;
- vârsta utilajului/motorului;
- dotarea cu dispozitive de reducere a poluării (catalizatoare).
Este evident că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt
mai avansate, tendinţa în lume fiind fabricarea motoarelor cu consumuri cât mai
mici pe unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor.
Aceste două elemente sunt reflectate de dinamica legislaţiei în domeniul
mediului a UE şi a SUA.
Pentru mijloacele de transport încadrate în categoria vehiculelor grele (heavy
duty vehicles), estimările efectuate de literatura de specialitate americană
corelează emisiile de poluanţi cu nivelul tehnologic al motorului, consumul de
carburant pe unitatea de putere sau la 100 km, vârsta vehicului etc.
10
Astfel, metodologiile americane estimează pentru vehiculele grele (diesel

heavy duty vehicles) un consum mediu de 29,9 l/100 km, în timp ce basculantele de
16 t fabricate în România au un consum de carburant de 40 – 45 l/100 km.
Consumul specific, raportat la 1 tonă de material transportat, este de
aproximativ 2 ori mai mic comparativ cu consumul basculantelor româneşti de 16 t.
Aria principală de emisie a poluanţilor rezultaţi din activitatea utilajelor şi a
mijloacelor de transport se consideră ampriza lucrării extinsă lateral, pe ambele
părţi, cu câte o fâşie de 10-15 m lăţime.
Concentraţiile maxime de poluanţi se realizează în cadrul acestei arii.
Studii de dispersie completate cu măsurători arată că, în exteriorul acestei
arii, concentraţiile de substanţe poluante în aer se reduc substanţial.
Astfel, la 20 m în exteriorul acestei fâşii, concentraţiile se reduc cu 50 %, iar
la peste 50 m, reducerea este de 75 %.
În tabelul nr. 1 prezentăm o estimare a emisiilor la autovehicule şi vehicule
grele în conformitate cu literatura de specialitate.
Tabelul nr. 1 - estimarea emisiilor la autovehicule (gr/km)
TIP VEHICUL CO HIDROCARBURI NO PARTICULE
ÎN
SUSPENSIE
Cu catalizator 0,02 0,10 0,61 0,18
Fără catalizator 0,60 0,10 0,79 0,29
Autoturisme < 2000 0,5 0,105 0,4 0,131
cmc
Autoturisme > 2000 0,5 0,105 0,7 0,131
cmc
Autovehicule < 3,5 t 1,5 0,7 1,3 0,6
Autoveh. 3,5 – 5,5 t 2,0 1,0 6,0 1,0
Autoveh. 5,5 – 12,0 t 4,0 2,5 10,0 2,0
Autoveh. 12,0 – 15,0 t 4,5 3,0 13,0 2,5
Autoveh. > 15,0 t 5,0 3,5 20,0 3,0
Având în vedere lungimea mică pe care se desfăşoară lucrările de reabilitare

pod, precum şi faptul că unele firme de construcţii au în dotare vehicule de ultimă
generaţie fabricate în străinătate, putem aprecia că activităţile de şantier nu vor
avea un impact deosebit asupra calităţii aerului în zonele de lucru şi cele adiacente
acestora.
2) Perioada de operare a lucrării
11
În perioada de operare, sursele de poluare a aerului specifice podului o

reprezintă emisiile de la maşinile aflate în trafic, precum şi emisiile rezultate din
accidente auto.
IV.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor pe perioada de realizare

a lucrărilor
În zona lucrărilor, zgomotul produs de traficul rutier şi de funcţionarea

utilajelor reprezintă sursa principală a poluării sonore. De asemenea, activităţile
desfăşurate în zonă pot constitui o sursă de zgomot.
Ca regulă, vehiculele mai mari şi mai grele emit mai mult zgomot decât cele
uşoare sau mici. Zgomotul vehiculelor rutiere este în principal generat de motor
şi de contactul cu frecare a vehiculelor cu aerul şi calea de rulare (zgomotul de
rulare).
În general, la viteze ce depăşesc 60 km/h, zgomotul de rulare depăşeşte
zgomotul produs de motor.
Pentru o prezentare corectă a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de
diferite utilaje, trebuie avute în vedere trei niveluri de observare:
- zgomotul de sursă
- zgomotul de câmp apropiat
- zgomotul de câmp îndepărtat
În cazul zgomotului la sursă, studiul fiecărui echipament se face separat şi se

presupune plasat în câmp liber. Această fază a studiului permite cunoaşterea
caracteristicilor intrinseci ale sursei, independent de ambianţa ei de lucru.
În cazul zgomotului în câmp deschis apropiat, se ţine seama de faptul că
fiecare utilaj este amplasat într-o ambianţă ce-i poate schimba caracteristicile
acustice. În acest caz, interesează nivelul acustic obţinut la distanţe cuprinse între
câţiva metri şi câteva zeci de metri faţă de sursă.
Dacă în cazul primelor două niveluri de observare caracteristicile acustice
sunt strâns legate de natura utilajelor şi de dispunerea lor, zgomotul în câmp
12
îndepărtat, adică la câteva sute de metri de sursă, depinde în mare măsură de

factori externi suplimentari cum ar fi:
- fenomenele meteorologice şi în particular, viteza şi direcţia
vântului, gradientul de temperatură şi vânt etc.
- absorbţia mai mult sau mai puţin importantă a undelor acustice de
către sol, fenomen denumit „efect de sol”
- absorbţia în aer, dependentă de presiune, temperatură, umiditate
relativă, componenţa spectrală a zgomotului
- topografia terenului
- vegetaţia
La acest nivel de observare, constatările privind zgomotul se referă, în
general, la întregul obiectiv analizat.
Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje
folosite şi numărul acestora într-un front de lucru, se pot face unele aprecieri privind
nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se înregistrează.
Prezentăm mai jos puterile acustice asociate ale câtorva utilaje de construcţii:
- buldozere – Lw = 115 dB(A)
- încărcătoare Wolla - Lw = 112 dB(A)
- excavatoare - Lw = 117 dB(A)
- screpere - Lw = 110 dB(A)
- autogredere - Lw = 112 dB(A)
- compactoare - Lw = 105 dB(A)
- finisoare - Lw = 115 dB(A)
- basculante - Lw = 107 dB(A)
Pentru o sursă fixă, amplasată pe un teren plan şi la distanţa „d” între sursă şi
receptor, nivelul sonor se calculează cu formula:
LAeq = LwA – Cd + Ctf – Ce + Cr unde:
LwA – nivelul acustic specific utilajului
Cd – corecţie de distanţă
Ctf – corecţia timpului de funcţionare a utilajului
Ce – corecţie de ecran
Cr – corecţie datorată prezenţei reflectorului
13
Nivelele sonore obţinute sunt:

- excavator hidraulic pe pneuri – LAeq = 53 dB(A)
- camion - LAeq = 43 dB(A)
- încărcător - LAeq = 55 dB(A)
- buldozer - LAeq = 66 dB(A)
Nivelele sonore obţinute mai sus se încadrează în valorile STAS 10009/88 –

Acustică urbană – Limite admisibile ale nivelului de zgomot, precum şi în valorile
limită conform Hotărârii Guvernului nr. 539/2004 privind limitarea nivelului emisiilor
de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul
clădirilor .
Zgomotul înregistrat pe perioada lucrărilor este temporar şi intermitent,
funcţie de durata de funcţionare a utilajelor.
Pe perioada de operare a pasajului, principala sursă de zgomot şi vibraţii
este dată de circulaţia autovehiculelor.
Referitor la vibraţiile produse de traficul greu, se recomandă ca viteza să nu
depăşească 20 km/oră.
IV.4. Protecţia împotriva radiaţiilor
Activităţile de execuţie a lucrărilor se desfăşoară cu utilaje şi echipamente

care nu utilizează surse de radiaţii. De asemenea, lucrările propuse nu constituie
surse de radiaţii ionizante.
IV.5. Protecţia solului şi subsolului
Date privind solul
Conform România – Unităţile de relief (Harta cu regionarea geomorfologică),

sectorul analizat este situat în marea unitate morfologică – Subcarpaţii de curbură,
Munţii Bucegi pe partea dreaptă şi Munţii Baiului pe partea stângă, unitaţile Muntele
Florei si Muntele Răzoarei pe partea dreaptă şi Muntele Pleaşa pe partea stângă. În
zona montană se întâlnesc soluri brune şi brune podzolice (pe roci argiloase cu
14
carbonaţi), soluri brune acide, soluri brune podzolice, podzoluri şi soluri

humicosilicatice; de regulă, aceste soluri au caracter scheletic şi grosime redusă.
Date privind geologia zonei
Zona cercetată se caracterizează prin clima temperat – continentală.

Adâncimea maximă de înghet este cuprinsă între 90 şi 100 cm conform STAS
6054/77 (Zonarea după adâncimea maximă de înghet).
Podul este amplasat intr-o zona cu gradul 7.1 de intensitate seismica in
conformitate cu prevederile SR 11100/1-93 "Zonarea seismica a teritoriului
României".
Din punct de vedere geologic, zona studiată face parte din Cretacic mediu şi
inferior: formaţiune de moloasă (conglomerate de Bucegi).
Sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice
a) Perioada de construcţie
Perioadei de execuţie îi sunt asociate numeroase puncte de impact asupra

solului, directe sau prin intermediul mediilor de dispersie a poluanţilor.
Pulberile rezultate din procesele de excavare, încărcare, transport şi
respectiv descărcare a agregatelor pot fi considerate poluante numai în măsura în
care sunt asociate cu alţi poluanţi (de ex. SO2 cu particule de praf).
În perioada de execuţie se poate produce poluarea solului cu reziduuri de
produse petroliere (motorină, uleiuri etc.) în zona organizării de şantier. Acest tip de
poluare poate fi evitat prin întreţinerea corespunzătoare a utilajelor şi o bună
organizare de şantier.
De asemenea, au loc o serie de modificări în calitatea şi structura solului şi
subsolului ca urmare a ocupării unor suprafeţe cu organizarea de şantier.
Formele de impact identificate în această perioadă pot fi:

a) Betonarea unor suprafeţe din ampriza lucrării;
b) Poluări accidentale cu hidrocarburi sau alte substanţe;
c) Depozitarea necontrolată a deşeurilor, a materialelor de construcţii, a
deşeurilor tehnologice;
15
d) Modificări calitative şi cantitative ale circuitelor geochimice locale.

Pentru diminuarea impactului asupra solului în perioada de realizare a
lucrărilor, se propun următoarele măsuri de protecţia solului:
 Se vor evita materialele cu risc ecologic imediat sau în timp
 Zonele în care s-au depozitat materiale provenite din excavaţii vor fi
reamenajate la terminarea lucrărilor.
 Materialul de umplutură va fi extras din gropi de împrumut existente.
La terminarea lucrarilor, suprafetele ocupate temporar de organizarea de
santier vor fi redate folosintei initiale.
b) Perioada de operare
Poluanţii ce caracterizează calitatea solului în perioada de exploatare sunt cei

rezultaţi ca urmare a traficului auto. Dintre aceştia, NOx, SO2, şi metale grele (în
special Pb) sunt cei mai periculoşi pentru contaminarea solului.
Un rol important la încărcarea solului cu diverşi poluanţi îl au şi precipitaţiile.
Este cunoscut faptul că precipitaţiile, odată cu „spălarea” atmosferei de poluanţi şi
depunerea acestora pe sol, spală şi solul, ajutând la transportul poluanţilor spre
emisari. Totodată, precipitaţiile favorizează şi poluarea solului în adâncime precum
şi a apei freatice.
IV.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice
Floră şi vegetaţie
Vegetaţia este predominantă etajului pădurilor de foioase, care se desfăşoară

din Subcarpaţi până în zona montană. La alcătuirea lui participă pădurile de gorun,
de fag şi cele de amestec (fag, molid şi brad) în alternanţă cu livezi şi pajiti colinare
şi montane secundare cu Agrostis tenuis şi Festuca rubra. Vegetaţia azonală din
luncile râurilor este constituită din zăvoaie de salcie, plop şi anin negru.
Faună
Fauna predominantă arealului geographic in care se află drumul este

caracterizată prin specii de pădure: urs, râs, cerb, căprior, jder, mistreţ. Dintre
16
păsări, frecvente sunt: anuarul, iernuca şi cocoşul de munte ca şi elemental

mediteranean Serinus serinus.
În zona in care se află drumul fiind o zonă antropizată, regăsim puţine
elemente de faună salbatică mare, cele mai frecvente apariţii fiind animale mici de
pădure, păsari, insecte. Zona nu se află în Arie naturală protejată, astfel că speciile
întâlnite nu fac parte din categoria celor protejate.
Surse de poluanţi şi protecţia faunei şi florei in perioada de

execuţie a lucrărilor
- Efectele poluării asupra vegetaţiei terestre

Pe întreaga perioadă de execuţie a lucrărilor, principalii poluanţi prezenţi în
mediu în zona lucrărilor sunt particulele de praf şi în cantitate mai redusă poluanţi
chimici precum: NOx, SO2, CO.
- Efectele poluării asupra faunei terestre

Din literatura de specialitate reiese că expunerea pe termen scurt (ore) la
niveluri coborâte de NOx conduce rar la efecte cuantificabile. Totuşi, expunerea pe
durate de ordinul săptămânilor la concentraţii mici poate determina o serie de
efecte ca: alterarea metabolismului, alterarea structurii şi funcţiei plămânilor, efecte
extrapulmonare.
Măsurile de reducere a impactului asupra mediului propuse în celelalte
capitole vor contribui şi la reducerea impactului asupra florei şi faunei.
În perioada de exploatare a lucrărilor, impactul asupra florei şi faunei
poate fi considerat mai redus decât cel înregistrat în prezent deoarece prin
refacerea podului, va fi un trafic mai sigur şi mai fluid.
Măsuri pentru diminuarea impactului:
În vederea diminuării impactului ecologic asupra ecosistemelor terestre, în
perioada realizării lucrărilor de reabilitare se recomandă evitarea aporturilor chimice
biogene, organice şi toxice. Pentru aceasta se vor folosi grupuri sanitare mobile,
vidanjarea acestora făcându-se de societăţi având atribuţii în acest sens.
IV.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public
17
În perioada de execuţie a lucrărilor, populaţia afectată va fi cea ce

tranzitează podul ce va fi reabilitat, deoarece podul se află în extravilanul oraşului
Comarnic.
Se apreciază că, dată fiind perioada scurtă de expunere a populaţiei posibil a
fi afectate la impurificarea cu substanţe cu potenţial cancerigen (Cr, Ni, HAP), riscul
prezentat de aceşti poluanţi este minor.
În perioada de execuţie se va realiza şi un impact pozitiv, deoarece vor fi
create aproximativ 50 locuri de muncă.
Lucrările vor cauza perturbări ale traficului prin vehicule (betoniere,
transportoare de utilaje şi materiale, vehicule personale ale muncitorilor etc.) care
vor utiliza reţeaua de drumuri locale.
Pentru evitarea accidentelor, vor fi aplicate reguli de siguranţă a circulaţiei
(conform legislaţiei rutiere), precum şi reglementarea care obligă antreprizele să
menţină curată partea carosabilă şi acostamentele.
Referitor la obiectivele de interes public, conform Anexei la Ordinul nr
2.314/2004 al ministrului culturii şi cultelor privind aprobarea Listei monumentelor
istorice, actualizată, şi a Listei monumentelor istorice dispărute, vol II, pe raza
localităţii Posada, se află monumentele istorice Biserica Sf. Treime a fostului Schit
Lespezi ce datează din 1661-1675 şi Cruce de pomenire din piatră aflată la
marginea şoselei spre Sinaia si datează din 1741. În apropierea amplasamentului
lucrărilor de reabilitare a podului nu sunt monumente istorice.
IV.8. Gospodărirea deşeurilor
În conformitate cu reglementările în vigoare, deşeurile vor fi colectate,

transportate şi depuse la rampa de depozitare în vederea neutralizării lor. Aceste
deşeuri sunt de următoarele tipuri:
- menajere sau asimilabile;
- deşeuri provenite din demolarea podului existent;
- deşeuri metalice rezultate din activităţile de întreţinere a utilajelor;
- deşeuri provenite din materiale de construcţii, dacă nu se respectă graficele de
lucru şi se rebutează încărcături de betoane;
18
- şlamuri petroliere, rezultate în urma spălării rezervoarelor de carburant;

- deşeuri lemnoase rezultate din activitatea curentă de pe şantier, inclusiv
ambalaje;
- acumulatoare, anvelope şi uleiuri (lubrefiante) uzate;
Colectarea/evacuarea acestor tipuri de deşeuri se va face astfel:
♦ Deşeurile menajere, şi cele asimilabile acestora, precum şi cele
provenite din demolare vor fi colectate în interiorul şantierului în puncte
speciale prevăzute cu containere tip pubele. Deşeurile vor fi transportate
periodic la o rampă de gunoi în condiţii de siguranţă. Se va ţine o evidenţă
strictă privind datele calendaristice, cantităţile eliminate şi identificatorii
mijloacelor de transport utilizate.
♦ În baza Hotărârii Guvernului nr.662/2001 privind gestionarea uleiurilor
uzate şi a modificărilor şi completărilor ulterioare, acestea vor fi colectate şi
predate la punctele de colectare.
♦ Deşeurile metalice vor fi colectate şi depozitare temporar în incinta
amplasamentelor şi vor fi valorificate în mod obligatoriu la unităţile
specializate.
♦ Deşeurile provenite din materiale de construcţii (resturi de beton,
mortar), din punct de vedere al potenţialului de contaminare nu ridică
probleme deosebite. De aceea propunem următoarele variante de
valorificare/eliminare:
- valorificare locală în pavimentul drumurilor de exploatare;
- acoperirea intermediară în cadrul depozitelor de deşeuri
menajere din zonă;
- depozitarea în gropile de împrumut ajunse la cota finală de
exploatare.
♦ Deşeurile lemnoase vor fi selectate, fiind eliminate în funcţie de
dimensiuni ca accesorii şi elemente de sprijin în lucrările de construcţii. În
funcţie de calitatea lor, vor putea fi valorificate ca lemn de foc pentru
populaţia din zonă;
19
♦ Acumulatoarele uzate şi materialele cu potenţial toxic deosebit de

ridicat, vor fi stocate şi depozitate corespunzător, urmând să fie valorificate
prin unităţi specializate;
♦ Anvelopele uzate vor fi depozitate în locuri special amenajate iar
antreprenorul va găsi o soluţie pentru eliminarea acestora, arderea lor fiind
interzisă;
♦ Deşeurile de hârtie vor fi colectate şi depozitate separat, în vederea
valorificării.
Funcţionarea lucrărilor ce urmează a se realiza nu este în mod normal producătoare
de deşeuri.
IV.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice şi

periculoase
În timpul execuţiei lucrărilor, vor fi utilizate unele substanţe toxice şi

periculoase, în special produse petroliere şi diluanţi al căror regim de depozitare,
manipulare şi utilizare va trebui să se conformeze prevederilor reglementărilor în
vigoare.
Cele mai folosite produse sunt:

• combustibili folosit pentru utilaje şi vehicule de transport (benzină,
motorină);
• lubrifianţi (uleiuri, parafină);
V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
Măsurile necesare pentru monitorizarea mediului se referă la:
• Perioada de execuţie a lucrărilor cand se va monitoriza

Managementul lucrărilor
• Redarea în circuit a terenurilor ocupate temporar.
În perioada execuţiei lucrărilor propuse se vor monitoriza zilnic:
- starea de funcţionare a utilajelor şi maşinilor de transport pentru
a reduce riscul de poluare;
- stabilitatea podului
20
- funcţionarea staţiilor de betoane.

În perioada de existenţă a lucrărilor, va fi necesar să se monitorizeze
comportarea acestora pentru a se putea interveni operativ
VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI ÎN PREVEDERILE ALTOR

ACTE NORMATIVE NAŢIONALE
Proiectul analizat se încadrează in Anexa 2 din HG 445/2009 pct. 10 e –

construcţia drumurilor, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 1.
Proiectul nu se incadrează , in prevederile altor acte normative nationale care
transpun legislatia comunitara (IPPC, SEVESO, COV, LCP).
VII. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER
Aceste lucrări sunt prevăzute în sarcina antreprenorului desemnat în urma

licitaţiei de execuţie. Datorită tipului de lucrări proiectate, nu este necesară o
organizare de şantier. Constructorul va folosi cea mai apropiată organizare de
şantier pe care o are in zonă. Utilajele vor staţiona de regulă pe platforma drumului,
iar materialele folosite pentru construcţie se vor depozita pe cat posibil pe
platforma drumului sau în imediata vecinătate a acestuia. Sub nici o formă nu se
vor amplasa punctele de lucru în zone care să necesite defrişări.
Lucrările vor fi semnalizate atat in timpul zilei cat si in timpul noptii si in
masura in care este posibil se va asigura paza punctului de lucru.
Balastul utilizat va fi preluat de la una din balastierele acreditate din zonă.
Alimentarea cu apă tehnologică la frontul de lucru se va face cu cisterna.
Apa folosită nu trebuie să conţină particule în suspensie conform STAS 790-
89.
Pentru personalul muncitor apa potabilă va fi transportată la punctele de
lucru aflate pe traseul lucrărilor în bidoane de plastic.
21
VIII. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA

INVESTIŢIEI
După finalizarea lucrărilor de execuţie, se vor lua măsuri pentru redarea în

folosinţă a terenului ocupat în urma lucrărilor. În cazul în care se constată o
degradare a acestora vor fi aplicate măsuri de reconstrucţie ecologică.
ÎNTOCMIT, VERIFICAT,
ing. Cătălina Bădina ing.
Valeria Gatu
22

Memoriu de Prezentare 114

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu de Prezentare 114

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pod pe DN 1 (E 60) km 114 + 886 peste Valea Orăţii la Posada

S.C. IPTANA S.A. POD PE DN 1 (E 60) KM 114 + 886

MEMORIU DE PREZENTARE ÎN VEDEREA OBŢINERII ACORDULUI DE

Ing. Cătălina Bădina

III. DESCRIEREA PROIECTULUI..………………………………………………….

IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU

IV.1. Protecţia calităţii apelor ………………………………………………………

IV.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice şi

V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI …………………….

VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI ÎN PREVEDERILE

VII. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER ………………………..….17

2.1 Numele companiei

2.2 Adresa poştală

2.3 Numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail, adresa paginii de

III. DESCRIEREA PROIECTULUI

III.1 Rezumat al proiectului

Drumul naţional 1 ( Bucureşti – Ploieşti – Braşov ), drum european E 60,

III.2 Necesitatea şi oportunitatea proiectului

In prezent podul prezintă o serie de degradări importante şi anume:

- Bolta veche prezinta urme de infiltratii si eflorescente, iar in zona

- Lisa trotuarului prezinta deteriorari puternice pe portiuni intinse ale

- Calea pe pod prezinta fisuri si faiantari în asfalt, denivelari si valuriri.

- Gurile de scurgere existente pentru colectarea si scurgerea apelor

- Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie sunt deteriorate.

- Parapetul metalic este deteriorat pe anumite portiuni.

- Bordurile inalte sunt puternic degradate si prezinta zone cu elemente

- Stâlpii care susţin tablierul pe bolta, in special la bolta veche sunt

prezintă local armături puternic corodate.

- Culeele de tip pilă din beton prezintă zone cu beton segregat şi

- Calea pe rampele de acces este denivelata cu fisuri, valuriri si tasari pe

Orice amânare a acestor intervenţii va conduce la majorări ale costurilor

III.3 Utilizarea curentă a terenului

Conform Certificatului de urbanism şi a planurilor anexate, terenul este situat

III. 4 Caracteristicile proiectului

Pentru aducerea podului la parametrii normali de exploatare sunt necesare

1. Refacerea căii pe pod şi a elementelor aferente:

- refacerea hidroizolatiei pe tot podul.

- refacerea imbracamintii pe partea carosabila si a asfaltului pe trotuare.

- montarea parapetului pietonal nou si a parapetului directional tip foarte

- montarea de noi dispozitive etanse pentru acoperirea rosturilor de

2. Executarea lucrărilor de reparaţii ale bolţilor cu betoane speciale si

3. Camasuirea stalpilor de sustinere a tablierului la podul din amonte

4. Consolidarea fundatiilor la culei prin foraje si injectii si executarea

5. Degajarea albiei de vegetatie.

6. Refacerea si completarea taluzurilor din zona podului.

7. Refacerea imbrăcăminţii de pe rampele de acces.

IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU

IV.1. Protecţia calităţii apelor

Emisii de poluanţi în ape şi protecţia calităţii apelor în perioada de

Sursele de poluare din perioada de construcţie cu incidenţă asupra calităţii

- Lucrările de intervenţie în albia râului pentru realizarea lucrărilor.

- In zona lucrărilor, este posibil să apară o poluare accidentală a apelor de

• gospodăririi defectuoase a deşeurilor, precum şi a substanţelor

Sursele difuze de poluare

Perioada de realizare a lucrărilor la pod va avea în vedere variaţia anuală a

Emisii de poluanţi în ape şi protecţia calităţii apelor în perioada de

Prin proiect se prevăd lucrări de aducere a podului la parametrii normali de

Lucrarile hidrotehnice propuse, vor avea un efect pozitiv asupra stabilitatii

Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face periodic si

Parametri reprezentativi pentru caracterizarea stării şi comportarea in timp a

Prima serie de măsurători se va executa la terminarea lucrărilor (recepţie).

Protecţia calităţii aerului pe perioada de implementare a proiectului

Sursele principale de poluare a aerului specifice lucrărilor de reabilitare sunt: