INFIINTAREA PENSIUNII TURISTICE BUCOVINA AURIE

Comuna Dorna Candrenilor, judetul Suceava

STRUCTURA DOCUMENTULUI 1.Date generale 1.1. Denumirea investitiei 1.2. Elaborare
a 1.3. Amplasamentul (judetul, localitatea, starda, numarul) 1.4. Tema,cu fundam
entarea necesitatii si oportunitatii avute in vedere la aprobarea studiului de p
refezabilitate 1.5. Descrierea functionala si tehnologica, inclusiv memorii tehn
ice pe specialitati 2. Date tehnice ale lucrarii 2.1. Suprafata si valoarea juri
dica ale terenului care urmeaza sa fie ocupat de lucrare 2.2. Caracteristicile g
eotehnice ale terenului din amplasament 2.3. Caracteristicile principale ale con
structiilor 2.4. Structura constructiva 2.5. Principalele utilaje de dotare a co
nstructiilor (cazane de abur sau apa fierbinte, hidrofoare, ascensoare) 2.6. Uti
litati 3. Date privind forta de munca ocupata dupa realizarea investitiei 3.1. T
otal personal 3.2. Locuri de munca nou create 4. Devizul general estimativ al in
vestitiei 5. Principali indicatori tehnico economici ai investitiei 5.1. Valoare
a total 5.2 Durata de realizare 5.3. Ealonarea investiiei 5.4 Capaciti de producie rez
ultate ca urmare a investiiei 6. Finantarea investitiei 7. Avize si acorduri
1

1. Date generale 1.1. Denumirea investiiei: Pensiune turistica Bucovina Aurie, loca
litatea Dorna Candrenilor , judeul Suceava 1.3.Amplasamentul(judetul,localitatea,
strada,numarul,descrierea amplasamentului) Proprietatea se afla amplasata in int
ravilanul localitatii Dorna Candrenilor, judetul Suceava, regiunea turistica Buc
ovina. Terenul are suprafata totala de 1000 mp, conform contract de vanzare-cump
arare nr.3321/15.05.2002. Vecinatatile proprietatii sunt: - la vest raul Bistrit
a; - la sud teren scoala generala; - la nord drumul DN 17 B; - la est teren prop
rietate primarie Dorna Candrenilor. 1.4. Tema cu fundamentarea necesitatii si op
ortunitatii avute in vedere la aprobarea studiului de prefezabilitate Amplasamen
tul se afla in imediata vecinatate a municipiului Vatra Dornei, de unde se desch
id cele mai importante trasee turistice spre masivele muntoase Giumalau, Bistrit
a, Calimani, Rodna, Suhard si Obcina Mestecanis. Datorita asezarii si pozitionar
ii geografice, Vatra Dornei ofera turistilor posibilitatea de a vizita obiective
le turistice din zona, renumitele manastiri din Moldova si Bucovina strabatand V
alea Bistritei si Pasul Mestecanis. Tinuturile Bucovinei inglobeaz pagini de isto
rie, traditii si obiceiuri stravechi, monumente unice si mestesuguri specifice,
ctitorii medievale care atesta o permanenta spirituala si istorica a locuitorilo
r acestor meleaguri, acest lucru atragand turisti in toate anotimpurile. Bucovin
a, leagan de veche civilizatie, unde istoria se impleteste cu legenda, este cuno
scuta sub aspect turistic in primul rand pentru renumitele biserici cu fresce ex
terioare - patrimoniu UNESCO: Moldoviaa, Sucevita, Voronet, Humor, Arbore. Nu ma
i putin importante sub aspect arhitectonic si istoric sunt manastirile Putna, Dr
agomirna, Patrauti. Toate aceste bijuterii arhitectonice se incadreaz perfect int
r-un cadru natural de exceptie. Masivul Rarau, raul Suceava, raul Moldova cu afl
uentul sau Moldovita, defileul Bistritei Aurii, codrii seculari de la Slatioara,
sunt doar cateva puncte forte. De asemenea nu putem sa nu luam in calcul rezerv
atiile naturale care se gasesc in imprejurimile municipiului Vatra Dornei si anu
me : Codrii seculari de la Slatioara, Pietrele Doamnei de pe masivul Ceahlau, Lu
cina, rezervatiile de Tinov de la Poiana Stampei si Saru Dornei, turbaria din mu
ntii Calimani, Cheile Zugreni de langa Vatra Dornei. Toate acestea sunt in favoa
rea crearii unui spatiu dotat la standarde ridicate, in care sa poata fi gazduit
i turistii care viziteaza aceasta zona. Pensiunea turistica Bucovina Aurie este o
structur de primire turistic, avnd o capacitate de cazare de 9 camere rezultnd cazar
ea a 18 persoane, este situat n mediu rural, si va asigura spaii special amenajate
pentru cazarea turitilor i condiii de pregtire i servire a mesei. Amplasarea pensiuni
i turistice Bucovina Aurie este realizata intr-un loc ferit de surse de poluare si
de orice alte elemente care ar putea pune in pericol sanatatea sau viata turist
ilor. Existenta apei, raul Bistrita, a aerului puternic ozonat si a unui peisaj
deosebit , padurile de conifere 2

din apropiere, dar si posibilitatea unui acces auto rapid, face din aceasta zona
o sursa importanta de atragere a turistilor din tara sau strainatate. Dotarile
din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor sunt puse in exclusi
vitate la dispozitia acestora. In interiorul camerelor nu sunt admise lucrurile
personale ale locatorului (articole de imbracaminte si incaltaminte, bibelouri s
au alte obiecte care ar putea stanjeni turistii). 1.5. Descrierea functional si t
ehnologica : Prezenta documentatie a fost intocmita pe baza temei program si cup
rinde lucrarile de executie la obiectivul: Pensiune turistica Bucovina Aurie S+P
+E+M, comuna Dorna Candrenilor, judeul Suceava. Se dispune in prezent, de o cladi
re situata in intravilanul satului Dorna Candrenilor, jud.Suceava. Imobilul are
acces direct la drumul national DN 17 B. Prezentarea situatiei existente Imobilu
l a fost realizat dupa anul 1992, avand destinatia initiala de casa de locuit, c
u regimul de inaltime subsol partial, parter si un etaj, cu un acoperis tip sarp
anta. Cladirea exitenta, prezinta urmatorul sistem constructiv:
fundatii continu
e din piatra; planseu din beton armat, partial din elemente prefabricate (fasii
cu goluri), partial din beton turnat monolit;
pereti portanti din zidarie de pia
tra, cu grosimi de 30 si 50 cm. Constructia propusa
subsol (beci) unde se vor de
pozita produsele alimentare; parter, unde vor fi amplasate spatiile pentru depoz
itare si preparare hrana (bucatarie, boxe preparare carne si legume, spalator va
se, oficiu, spatiu depozitare produse alimentare) . De asemenea, pentru servirea
mesei se va amenaja un restaurant cu 28 locuri la mese de patru locuri. Prin di
mensiuni si dotare, spatiile de servit masa ofera o ambianta intima, placuta si
linistita. Dispunerea mobilierului in aceste zone si pozitionarea usilor de acce
s asigura deplasarea usoara pe orizontala a turitilor si personalului pensiunii.
Accesul in restaurant se face din holul de primire, iar de la nivelele superioar
e prin scara care conduce in salon. Incalzirea si apa calda curenta vor fi asigu
rate de centrala termica de la acest nivel.Tot aici vor mai fi vestiarul si toal
eta pentru personalul pensiunii si doua grupuri sanitare diferentiate pe sexe pe
ntru cei care servesc masa la restaurant . Primirea receptia se compune dintr-un
hol primire, un spatiu pentru receptie si un salon din care se face accesul la
nivelele superioare si un spatiu pentru bagaje si valori.
etaj 1, unde sunt puse
la dispozitia turistilor cinci camere, fiecare a doua locuri cu grup sanitar pr
opriu. Suprafetele camerelor cu doua paturi sunt de 13,20 ...16,80 mp fiecare, s
unt cele necesare pentru incadrarea pensiunii in categoria 3 margarete. La acest
etaj se va gasi un balcon si trei terase care vor oferi turistilor o priveliste
incantatoare a locurilor inconjuratoare. 3

mansarda, unde sunt puse la dispozitia turistilor patru camere, fiecare a doua l
ocuri, avand grup sanitar propriu , doua balcoane si doua terase de unde vor put
ea fi vizualizate frumusetile locurilor inconjuratoare. Amenajari exterioare pro
puse :
spatii verzi ;
alei pietonale ; alei carosabile
iluminat exterior ;
ri ; gard imprejmuire incinta. 2. Date tehnice ale lucrarii 2.1. Suprafata si va
loarea juridica ale terenului care urmeaza sa fie ocupat de lucrare Terenul, in
suprafata de 1000 mp, este proprietate particulara in comuna Dorna Candrenilor,
judetul Suceava, conform contractului de vanzare- cumparare nr.3321/15.05.2002 a
utentificat de Biroul Notarial Public, identic cu numarul cadastral al parcelei
95 curti, constructii de 1000 mp inscrisa in CF 50 nedefinitiva a comunei cadast
rale Dorna Candrenilor. 2.2. Caracteristicile geotehnice ale terenului din ampla
sament Conform studiilor elaborate pentru cladirea existenta, terenul pe care se
afla aceasta este constituit dintr-un amestec de argile nisipoase si grohotisur
i in diverse proportii. Terenul bun de fundare se gaseste la adancimi cuprinse i
ntre 1,00 si 2,60 m de la cota terenului natural. 2.3. Caracteristicile principa
le ale constructiilor: - Aria construita = 288 mp - Aria desfasurata =800 mp - R
egimul de inaltime este: subsol+parter+etaj+mansarda - Volumul cladirii este de
circa 2600 mc. Lucrarile propuse a se realiza sunt: -Compartimentari interioare
din pereti usori de gips carton cu izolatie de vata minerala; -Tencuieli finisat
e cu var alb si/sau colorat; - Izolatii ale peretilor exteriori cu tencuiala ter
mosistem; -Izolatie la mansarda si pod; -Tencuiala rezistenta la intemperii pent
ru protejarea soclului cladirii; -Trotuare perimetrale la cladire pentru indepar
tarea apelor meteorice de la soclu si pentru a ridica cota terenului amenajat in
vederea atingerii adancimii minime de fundare; -Accesorii aferente invelitorii;
jgheaburi,burlane,sorturi; -Tamplarie exterioara din lemn stratificat cu geam te
rmopan; -In camerele de locuit se propun pardoseli de parchet,iar in bai,bucatar
ie,sala de mese si holuri pardoseli din gresie ceramica; -Placari cu faianta in
bai si bucatarie; 4

parca

-Tamplarie interioara din lemn; -Ignifugarea elementelor structurale din lemn; Realizarea de amenajari exterioare. Alimentare cu energie electrica: Se propune
alimentarea cu energie electrica din reteaua de joasa tensiune existenta. Distri
butia energiei electrice se face de la receptorii pensiunii. Solutia definitiva
se va stabili prin avizul de racordare emis de catre S.C ELECTRICA S.A la comand
a beneficiarului. Alimentare cu apa potabila in scopuri menajere: Se va racorda
de la o retea de apa locala, care traverseaza terenul din vecinatate al scolii s
i este alimentata prin captarea unor izvoare existente, prin intermediul unui ca
min de apometre. Retea canalizare si epurare ape uzate: Canalizarea apelor uzate
provenite de la utilizatori (grupuri sanitare,bai,bucatarie) au caracter menaje
r si vor fi deversate intr-un bazin vidanjabil. 2.4. Structura constructiva O da
ta cu realizarea lucrarilor de amenajare in pensiunea turistica, cu regimul de i
naltime S+ P +E+M, se vor realiza si lucrari de consolidare a cladirii existente
constand in: - lucrari de subzidiri la fundatii; - camasuiri la fundatii existe
nte cu beton armat de 7,5 cm grosime; - realizare de stalpi, la parter, pentru s
ustinere grinzi existente. Dupa realizarea consolidarilor continuarea lucrarilor
se va realiza cu: - pereti din schelet din lemn ( talpi, montanti, rigle, contr
avantuiri) la etaj si mansarda; - realizarea unei structuri usoare din lemn pent
ru etaj si mansarda; - realizarea unei scari de acces la etaj si mansarda noi, a
sigurandu-se o panta normala de 30 grade ( scara actuala nu corespunde normelor
tehnice); - realizarea lucrarilor de insatalatii si finisaje; - acoperis in sist
em sarpanta cu invelitoare din tabla stratificata imitatie tigla. Centrala termi
ca, amplasata alipit cladirii existente, se va realiza din zidarie portanta cu c
aramida tip GVP, de 30 cm grosime; pe o fundatie continua din beton si planseu d
in beton armat. Dupa realizarea modificarilor, constructia va fi structurata dup
a cum urmeaza : 1. Subsol -beci (depozitare produse alimentare) . 2. Parter - ho
l primire - receptie - salon - bagaje + valori - oficiu - restaurant 28 locuri bucatarie - depozit alimente 5

- boxa preparare carne-legume - spalator vesela - vestiar - toaleta femei - toal

eta barbati - toaleta personal - centrala termica 3. Etaj 1 - scara acces etaj coridoare - balcon - terase - 1 camera - 1 camera - 1 camera - 9 grupuri sanita
re - holuri aferente camerelor - WC personal - birou - depozit lenjerie. 4. Mans
arda - 1 camera - 1 camera - 2 camere - balcon - terasa 2.5. Principalele utilaj
e de dotare a constructiilor ( cazane de abur sau apa fierbinte, hidrofoare, asc
ensoare) Cladirea se va echipa cu o centrala termica care va functiona pe combus
tibil gazos, centrala termica necesara pentru asigurarea agentului termic pentru
incalzirea spatiilor si pentru prepararea apei calde. Agentul termic pentru inc
alzire si preparare apa calda de consum se va asigura de la cazanul VIESSMANN VI
TOGAS 100 care are capacitatea termica de 72 KW. Pentru preparare apa calda de c
onsum se va monta un boiler cu acumulare, cu preparare indirecta, de capacitate
150l. 2.6. Utilitati Alimentare cu apa de la o retea de apa locala, care travers
eaza terenul din vecinatate al scolii si este alimentata prin captarea unor izvo
are existente. Alimentare cu energie electrica prin bransamentul existent la ret
eaua de joasa tensiune din zona. Canalizarea se va realiza in sistem individual,
apele uzate fiind colectate intr-un bazin vidanjabil. 6

Alimentare cu energie termica de la centrala termica proprie,cu functionare pe c

ombustibil gazos. 3. Date privind forta de munca ocupata dupa realizarea investi
tiei
Responsabil legal
Responsabil tehnic 3.1. Total personal - 4 -din care pers
onal de executie- 4 Nr. angajai 1 1 1 1 4
Denumire post Ospatar Bucatar Receptioner Menajera TOTAL Locuri de munc nou creat
e = 4 4. Devizul general estimativ al investitiei 1. Pentru construcii noi i moder
nizri 2. Deviz financiar 3. Deviz specific. 5. Principali indicatori tehnico econ
omici ai investitiei
5.1. Valoarea totala : - reprezinta valoarea totala a proiectului fara TVA si an
ume 836.004 RON, iar cu TVA 991.121 RON 5.2 Durata de realizare (luni): 12 luni.
5.3. Esalonarea investitiei
7

Grafic de esalonare a investitiei

300000 250000 200000
RON
150000
100000
50000
0 1 - 10 11 12-13 14 15 16 17-18 19 20 21 22 Lunile Luna Lunile Luna Luna Luna L
unile Luna Luna Cheltuieli pentru obtinere avize, acorduri i autorizaii Cheltuieli
pentru consultanta Cheltuieli pentru asisten tehnic Cheltuieli pentru proiectare s
i engineering Constructii si instalatii Organizare de santier Organizarea proced
urilor de licitatie Procurare utilaje si echipament tehnologic Dotari Utilitati
Alte cheltuieli Amenajari exterioare Imprejmuire Amenajare teren Luna Luna
8

- MII RON Indicatori

Lunile 1 - 10 Luna 11 Luna 12-13 Luna 14 Luna 15 Luna 16 Lunile 17-18 Luna 19 Lu
na 20 Luna 21 Luna 22
Total
0 0 0 0 0 0 0 0 13,008 38,130 7,303 46,739 647,743 1,190 5 19,040 76,636 26,638
51,503 23,949 6,872 27,370 991,121
A B C D E F G
Cheltuieli pentru obtinere avize, acorduri i autorizaii Cheltuieli pentru consulta
nta Cheltuieli pentru asisten tehnic Cheltuieli pentru proiectare si engineering Co
nstructii si instalatii Organizare de santier
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
13,008 19,065 0 46,739 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 78,812
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 7,303 0 238 0,595 5 9,520 0 0 0 0 0 0 260,418
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 291,550 0,595 0 0 0 0 0 0 0 0 292,145
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 118,193 0 0 9,520 0 0 0 0 0 0 127,713
0 19,065 0 0 0 0 0 0 76,636 26,638 0 0 0 0 122,339
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 23,949 6,872 27,370 58,191
Organizarea procedurilor de licitatie H Procurare utilaje si echipament tehnolog
ic I Dotari J Utilitati K Alte cheltuieli L Amenajari exterioare M Imprejmuire N
Amenajare teren TOTAL
0 0 51,503 0 0 0 51,503
9

5.4. Capacitati de productie rezultate ca urmare a investitiei ( in unitati fizi

ce): 9 camere cu doua locuri fiecare. Veniturile din exploatare sunt veniturile
realizate din activitatea curenta. Principalele venituri se obtin din inchiriere
a camerelor. Avand in vedere ca in interior confortul oferit este cel corespunza
tor categoriei trei margarete preturile propuse sunt urmatoarele: -camera dubla:
90 RON Oferta de servicii pusa la dispozitia turistilor poate imbraca una din f
ormele: -cazare; -cazare cu mic dejun; -demipensiune; -pensiune completa; -organ
izarea de mese festive, reuniuni, etc. In ceea ce priveste capacitatile de cazar
e acestea sunt redate in continuare: 9 camere cu 2 locuri la pretul de 90 RON/zi
Veniturile estimate din cazare(in RON) sunt aratate in tabelul de mai jos: Nr.c
rt. Grad ocupare 1. Ocupare camere 80% 2. Ocupare camere 50% 3. Ocupare camere 2
0% 24 zile/luna 15120 10800 4320 15 zile/luna 9450 6750 2700 8zile/luna 5040 360
0 1440
Intre varianta optimista (ocupare 80% timp de 24 zile pe luna) si aceea pesimist
a (ocupare 20% timp de 8 zile pe luna) se estimeaza un grad mediu de ocupare de
70% (6 camere ocupate) timp de 24 zile pe luna ceea ce ar duce la incasarea sume
i de 12960 RON lunar. Cheltuielile din exploatare sunt cele generate de derulare
a activitatii curente si sunt estimate in tabelul care urmeaza. Nr. Cheltuieli p
entru exploatare (RON) Estimare lunara crt. medie 1. Cheltuieli privind marfuril
e 533 2. Cheltuieli cu materiile prime 7418 3. Cheltuielile cu materialele consu
mabile 2169 4. Cheltuieli cu energia si apa 1400 5. Alte cheltuieli materiale 84
7 6. Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate 275 7. Cheltuieli cu p
ersonalul angajat, asigurari si protectie 2545 sociala 8. Alte cheltuieli de exp
loatare 180 9. Cheltuieli cu amortizari si provizioane 1289 TOTAL 16.656 Cheltui
elile privind marfurile se refera la unele consumuri financiare prilejuite de de
sfasurarea activitatilor de cazare si servirea mesei, altele decat cele prevazut
e in continuare. Tot aici au fost incluse si cheltuielile legate de transporturi
. Cheltuielile referitoare la materiile prime sunt platile efectuate pentru achi
zitionarea produselor alimentare semipreparate sau nepreparate din care va fi pr
eparata hrana. Cheltuielile cu materialele consumabile sunt necesare pentru achi
zitionarea de detergenti, sapunuri, substante dezodorizante, hirtie igienica, et
c. Cheltuielile cu energia si apa sunt estimate la valoarea de 1400 RON lunar in
sa se tine cont de diferentele mari de consum inregistrate intre anotimpul cald
si cel rece. 10

Cheltuielile cu serviciile executate de terti sunt cele legate de publicitate, m

arketing, telefon, taxe radio TV sau cablu. Cheltuielile cu personalul angajat,
asigurari si protectia sociala se ridica la valoarea de 2545 RON lunar. Alte che
ltuieli de exploatare sunt cele legate de micile reparatii ale diferitelor insta
latii ale pensiunii, de inlocuirea veselei sparte, etc. In continuare sunt estim
ate veniturile din servirea mesei si organizarea de cine festive. Valoarea medie
a unei cine este de 45 RON persoana (in care sunt incluse si bauturi alcoolice)
si la care se estimeaza un profit de minim 50% (22,5 RON). Se presupune ca toti
cei cazati servesc macar o masa pe zi la pensiune. Calculul veniturilor din ser
virea mesei este estimat la aproximativ 16.200 RON lunar. Micul dejun va fi serv
it contracost (valoare 10 RON) si nu se va adauga profit. Preparatele care vor f
i servite din bucataria proprie vor fi atat traditionale cat si din bucataria in
ternationala . Exemple de preparate care pot fi oferite sunt redate in continuar
e: Nr.crt Denumirea preparatului Mic dejun 1. Ochiuri 2. Oua romanesti 3. Ochiur
i la capac 4. Omleta simpla 5. Omleta cu cascaval 6. Omleta cu ciuperci 7. Sunca
nature Salate 1. Salata de varza 2. Salata de rosii 3. Salata de rosii si castr
aveti 4. Salata asortata 5. Salata de castraveti murati 6. Salata de gogosari in
otet 7. Salatade ardei copti 8. Salata bulgareasca 9. Salata greceasca 10. Sala
ta de cruditati cu piept de pui 11. Salata de cruditati cu ton Sosuri 1. Ketchup
2. Mustar 3. Maioneza 4. Mujdei 5. Smantana 6. Ardel iute Desert 1. Clatite cu
gem sau finetti 2. Clatite cu inghetata si ciocolata 3. Papanasi cu branza de va
ca 4. Inghetata asortata 5. Salata de fructe Bauturi alcoolice 11 Cantitate 2 bu
c 2 buc 2 buc 2 buc 2 buc 2 buc 100g 200g 200g 200g 200g 200g 200g 200g 200g 200
g 200g 200g 100g 100g 100g 100g 100g 1 buc 300g 300g 300g. o cupa o cupa Pret(RO
N) 2 2,5 2,5 2 3 3,5 3,5 1,2 1,5 2,5 2,5 1,5 2,0 3,0 3,5 2,5 3,5 3 1,5 6 1,5 1 1
,5 3 3,5 4 2,8 2,5 4,5

1. Vin dry Muscat Jidvei 2. Vin dry Riesling Jidvei 3. Vin Sauvignon Blanc Jidve
i 4. Whiskey Johny Walker red label 5. Whiskey Jack Daniels 6. Vodca Finlandia 7
. Vodca Petersburg 8. VodcaSmirnoff 9. Bere Ciuc, Kaiser, Tuborg, Stella Artois,
etc. Bauturi nealcoolice 1. Coca Cola, Pepsi, Fanta, Cappy, etc. 2. Nectar Sant
al, Cappy, etc 3. Apa minerala Dorna, Poiana Negrii, Borsec 4. Apa plata Dorna
750ml 750ml 750ml 100ml 100ml 100ml 100ml 100ml 500ml 250ml 250ml 500ml 500ml
1,5 1,5 1,5 14 24,3 10,4 3 8 3 2 2,5 2 2
Sunt prezentate in continuare modalitatile de calcul in cazul unor meniuri tip m
ic dejun, pranz si cina. Supa de gaina cu taitei de casa (3,5RON) Materii prime
Carne pui Ceapa Morcov Bors putina Verdeata Taitei de casa Smantana Sare Pentru
taitei Oua Faina Sare UM Kg Kg Kg L Leg Kg Kg Kg Buc Kg Kg Cantitate pentru 10 p
ortii 1,000 0,200 0,200 0,300 1 0,340 0,300 0,030 3 0,200 0,020 Gramaj pentru o
portie de produs finit 10 portii 60/340g
Hribi cu smantana (10 RON portia) Materii prime Hribi Ceapa Marar Faina Smantana
Patrunjel Delikat Piper Ulei UM Kg Kg Leg Kg Kg Leg Kg Kg L Cantitate pentru 10
portii 0,200 0,300 1 0,100 0,500 1 0,050 0,002 0,200 Gramaj pentru o portie de
produs finit
10 portii 200g
12

Clatite cu carne si sos de smantana (5 RON portia) Materii prime Lapte Oua Faina
Ulei Apa minerala Piper Sare Pentru umplutura Carne tocata de porc Carne tocata
de vita Costita afumata Ceapa Ulei Pasta de tomate Boia dulce Piper Oua Delikat
Verdeata Cimbru Usturoi Ardei sau gogosari UM L Buc Kg L L Kg Kg Kg Kg Kg Kg L
Kg Kg Kg Buc Kg Leg Kg Kg Cantitate pentru 50 portii 1,500 4 1,500 0,500 1,000 0
,004 0,030 2,000 1,000 1,000 1,500 0,300 0,200 0,010 0,004 10 2 0,010 0,200 0,20
0 0,500 Gramaj pentru o portie de produs finit
50 portii 100g
Crochete cu cascaval (1,5 RON portia) Materii prime UM Cantitate pentru 6 portii
Gramaj pentru o portie de produs finit
Cascaval Kg 0,200 Faina Kg 0,050 6 portii Ulei L 0,100 50 grame Sare G 0,001 Bic
arbonat Kg 0,003 Oua Buc 1 Piper kg 0,002 In pretul final este inclus pretul man
operei in valoare de 20 RON ora de munca, pretul mediu al energiei electrice in
valoare de 0,3 RON/kw . In tabelul de mai jos sunt aratate modalitatile de procu
rare ale unor materii prime: Nr.crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Denumire materie prima Ca
rtofi Lapte Legume si fructe proaspete Carne de vita Carne de porc Peste Sursa d
e procurare Producator individual Producator individual Producator individual Pr
oducator individual Producator individual Pescarii din zona 13 Pret 0,6 1,2 8

7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18.

Pastrav Pasari Ulei, faina, zahar, sare, piper Bauturi Ghebe Cas Urda Smantana C
ascaval Oua Mere Afine
Botosani Pastravaria Badeuti Producator individual Metro Suceava Metro Suceava P
roducator individual Producator individual Producator individual Producator indi
vidual Producator individual Producator individual, Producator individual Produc
ator individual
10 8 7 6,5 6 9 0,7 1,5 8
6. Finantarea investitiei Cost eligibil total 200.000 euro din care
contributie
comunitara - 75.000 euro cofinantare nationala - 25.000 euro
aport intreprinzato
r - 100.000 euro COST TOTAL -200.000 euro cu tva Cheltuieli eligibile Euro Ajuto
r public 100.000 nerambursabil Cofinantare 100.000 privata, din care: - autofina
ntare - imprumuturi 100.000 TOTAL 200.000 PROIECT 7. Avize si acorduri Avizele s
i acordurile emise de organele in drept, potrivit legislatiei in vigoare, sunt:
fisa tehnica ( anexa la certificatul de urbanism) privind conditiile de protecti
a mediului necesare pentru obtinerea acordului unic; avizul sanitar veterinar;
a
viz de specialitate eliberat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Tu
rismului pentru constructie pensiune turistica;
certificatul de inregistrare eli
berat de Oficiul Registrului Comertului, conform Legii nr.359/2004 i act dovedito
r privind infiintarea punctului de lucru (daca este cazul);
aviz sanatate public
a; aviz privind energia electrica;
aviz privind protecia civila;
certificatul de
urbanism, cu incadrarea amplasamentului in planul urbanistic, avizat si aprobat
potrivit legii; 14 Cheltuieli neeligibile Euro 78.381 78.381 78.381 Total Euro 1
00.000 178.381 78.381 100.000 278.381

aviz privind prevenirea si stingerea incendiilor. PLAN DE AFACERI STRUCTURA DOCU

MENTULUI: 1. Descrierea activitatilor si a tehnologiilor aplicate in cadrul proi
ectului 2. Lista de achizitii si sursele de aprovizionare pentru activele ce fac
obiectul proiectului 3. Lista de achizitii materii prime, materiale, servicii s
emnificative pentru un ciclu de productie 4. Piata de desfacere 5. Impactul proi
ectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri 6. Proiectii financiar
e si indicatori financiari
1. Descrierea activitatilor si a tehnologiilor aplicate in cadrul proiectului Pl
an de prestari servicii : Denumire activitate CAZARE MASA TOTAL UM Servicii AN 1
camera 2.660 bucati 4.860 7.520 Servicii AN 2 3.040 .5.576 8.616 Servicii AN 3
3.550 5.716 9.266 Servicii AN 4 4.050 5.830 9.880 Servicii AN 5 4.550 5.947 10.4
97
* masuri de protectie a mediulu: canalizare, colectarea si reciclarea deseurilor
, etc. Canalizarea apelor uzate provenite de la utilizatori (grupuri sanitare, b
ai, bucatarie) au caracter menajer si vor fi colectate si deversate intr-un bazi
n vindajabil care va fi curatat cu vidanja ori de cate ori este nevoie . Recicla
rea deseurilor se va face cu firme specializate. Bazele de productie
Terenuri
Te
renuri pentru constructii- 1000mp Forta de munca Forta de munca Nr. crt. 1 2 3 4
5 6 7 Specialitate/ Meserie Administrator Org. activ. turism Sofer Magazioner S
ortator ciuperci Ospatar Menajera Nr. 1 1 1 1 1 1 1 15

8 9 - permanenti - sezonieri TOTAL Cladiri

Bucatar Receptioner
1 1 9 0 9
Cladiri(mii Ron) Denumire Valoare cladiri (noi, initial modernizari) Pensiune 656
turistica Bucovina Aurie TOTAL 656 Utilaje Utilaje(mii RON ) Denumire Valoare uti
laje initiala Centrala termica TOTAL 19 19
Amortizare cumulat
Valoare ramas 656
Amortizare anuala 13
Cota de intretinere anual 7
656
13
7
Amortizare cumulat
Valoare ramas 19 19
Amortizare anuala 2 2
Cota de intretinere anuala 1 1
2. Lista de achizitii si sursele de aprovizionare pentru activele ce fac obiectu
l proiectului
16

NR. CRT
FURNIZOR
ADRESA
PRODUS
U.M.
CANT.
VALOARE ESTIMATA 14948
PROCENT DIN TOTAL VALOARE ELIGIBILA A INVESTITIEI
1. BUCAT RIE BUC TARIE 11 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 3. SALA DE LUAT MASA 3.1 3.2 3.3 3
.4 3.5 3.6 5. CAMERA 2 PATURI (9 CAMERE) 5.1 5.2 5.3 5.4 5.5 5.6 5.7 5.8 TOTAL P
AT NOPTIERA DULAP HAINE MASUTA + SCAUNE MOCHETA LENJERIE APARATURA AUDIOVIDEO AC
CESORII SI DECORATIUNI BUC BUC BUC SET MP SET SET 2 2 1 1 14,5 4 1 ARAGAZ CU PLI
TA SI CUPTOR CONGELATOR FRIGIDER HOT MOBILIER BUCATARIE VASE SI USTENSILE DE BUCA
TARIE MESE SCAUNE CANAPEA SEMINEU OBIECTE DECORATIVE VASE, VESELA, ACCESORII BUC
. BUC. BUC. BUC. SET SET 1 1 1 1 1 10
4026 1575 1400 1400 2800 3745 20872
BUC BUC BUC BUC SET
5 20 1 1 5
1155 2100 1500 6301 3080 6734 4535/camera 40815/ total camere 640 140 250 545 93
1 954 585 490 76635
3. Lista de achizitii materii prime, materiale, servicii semnificative pentru un
ciclu de productie
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Furnizor Producator individual Producator individual
Producator individual Producator individual Producator individual Pescarii din z
ona Botosani Pastravaria Badeuti Producator individual Metro Suceava Produse / S
ervicii Cartofi Lapte Legume si fructe proaspete Carne de vita Carne de porc Pes
te Pastrav Pasari Ulei, faina, zahar, sare, piper Valoare aprox. 3.000 12.000 20
.000 90.000 110.000 80.000 100.000 60.000 65.000
17

10
Metro Suceava 11 Producator individual 12 Producator individual 13 Producator in
dividual 14 Producator individual 15 Producator individual 16 Producator individ
ual 17 Producator individual 18 Producator individual TOTAL
Bauturi Ghebe Cas Urda Smantana Cascaval Oua Mere Afine
80.000 70.000 65.000 60.000 90.000 7.000 15.000 80.000 1.007.000
4. Piata de desfacere Pentru promovarea produsului turistic va fi folosita publi
citatea care va avea ca obiective de baza informarea si convingerea publicului d
espre caracteristicile produsului oferit. Mesajele care vor fi publicate in ziar
e cu circulatie regionala sau judeteana vor avea avantajul ca beneficiaza de o b
una selectivitate geografica si de legaturi privilegiate cu cititorii. Pliantul
publicitar si mapa de informare sunt alte doua variante pentru suportul mesajulu
i publicitar. Acestea vor fi distribuite agentiilor de turism cu ocazia targuril
or de turism spre a putea face mai departe cunoscuta oferta dar si diferitelor p
uncte de informare turistica. Reclamele vor evidentia particularitatile si activ
itatile prin care pensiunea turistica Bucovina Aurie se deosebeste de celelalte di
n zona. Intrarea pe piata este unul din obiectivele propuse. Acesta se poate rea
liza prin asigurarea inca din start a unei calitati corespunzatoare a produselor
si a serviciilor turistice. O campanie publicitara in perioada premergatoare da
rii in functiune va face mai cunoscuta oferta. Va fi necesara alocarea unor fond
uri pentru cheltuieli cu publicitatea. O strategie pentru crearea unei nise pe p
iata consta in dezvoltarea de produse si programe turistice care nu sunt oferite
in zona sau sunt oferite la o calitate inca necorespunzatoare. In afara de plia
nte, panouri, placute indicatoare si bannere de care s-a amintit deja se va mai
folosi publicitatea prin pagina de internet. Pe linga posibilitatea prezentarii
interactive si in conditii grafice deosebite, site-ul pensiunii va avea posibili
tatea rezervarii locurilor on-line. In camere vor exista mape informative care v
or prezenta oferta de servicii a pensiunii dar si programele speciale care pot f
i urmate. Oaspetilor le vor fi oferite cadouri constand in obiecte personalizate
cu sigla pensiunii. Se va urmari inscrierea pensiunii in pliantele locale cum a
r fi Mic indrumar in activitatea turistica si in publicatiile locale(de exemplu Bul
etinul informativ de turism editat de Centrul de informare, consultanta, invatama
nt si editura in turism Bucovina). Pensiunea va intra in asociatia nationala de
profil Asociatia Nationala a Turismului Rural si Ecologic iar oferta ei va fi prez
enta la targuri, expozitii pentru consumatori dar si pe mesele unor agentii de t
urism. 5. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
Amplasamentul se afla in imediata vecinatate a Municipiului Vatra Dornei de und
e se deschid cele mai importante trasee turistice ale Bucovinei, una dintre cele
mai pitoresti zone ale Romaniei. Tinuturile Bucovinei inglobeaza pagini de isto
rie, traditii si obiceiuri stravechi, 18

monumente unice si mestesuguri specifice, ctitorii medievale care atesta o perma

nenta spirituala si istorica a locuitorilor acestor meleaguri, acest lucru atrag
and turisti in toate anotimpurile. Bucovina, leagan de veche civilizatie, unde i
storia se impleteste cu legenda, este cunoscuta sub aspect turistic in primul ra
nd pentru renumitele biserici cu fresce exterioare - patrimoniu UNESCO: Moldovit
a, Sucevita, Voronet, Humor, Arbore. Nu mai putin importante sub aspect arhitect
onic si istoric sunt manastirile Putna, Dragomirna, Patrauti. Toate aceste bijut
erii arhitectonice se incadreaza perfect ntr-un cadru natural de excepie. Masivul
Raru, rul Suceava, rul Moldova cu afluentul sau Moldovita, defileul Bistritei Aurii
, codrii seculari de la Slatioara, sunt doar cateva puncte forte. Creerea a 4 lo
curi de munca in aceasta zona ar fi un lucru benefic pentru locuitorii din zona.
Economia locala este reprezentata de agenti economici profilati pe activitati d
e comert, prelucrarea lemnului si agricultura. In imprejurimile comunei pot fi e
fectuate drumetii si excursii pe muntii Calimani, Masivele Giumalau si Rarau sau
la manastirile din judet. In aceasta comuna exista posibilitati pentru amplasar
ea unei tabere de creatie artistica. Monumentele istorice cu fresce interioare s
i exterioare de o mare si inegalabila valoare artistica au fost trecute de UNESC
O pe harta monumentelor de valoare universala. Judetul Suceava dispune de un rel
ief predominant muntos si deluros cu peisaje de o frumusete uluitoare. Locurile
de cazare sunt asigurate in hoteluri, hanuri, popasuri turistice, pensiuni sau c
abane. Pensiunea turistica Bucovina Aurie va completa oferta de servicii turistic
e a comunei Dorna Arini fiind situata, prin standardul pe care si-l propune, in
topul ofertei de servicii. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei poate f
i comensurat atat in mod direct prin creerea de locuri de munca cat si indirect
daca tinem cont, ca afluxul de turisti genereaza beneficii si altor unitati din
zona, nu neaparat celor in care s-au cazat. De asemenea mai poate fi luata in ca
lcul contributia pe orizontala adusa dezvoltarii zonei daca amintim ca aproviziona
rea cu produse alimentare se va face de la localnici precum si apelarea la acest
ia cu ocazia rezolvarii problemelor ocazionale care pot aparea. 6. Proiectii fin
anciare si indicatori financiari STRATEGIA DE MARKETING 1. Crearea ofertei Ampla
samentul se afla in imediata vecinatate a Municipiului Vatra Dornei de unde se d
eschid cele mai importante trasee turistice ale Bucovinei, una dintre cele mai p
itoresti zone ale Romaniei. Tinuturile Bucovinei inglobeaz pagini de istorie, tra
ditii si obiceiuri stravechi, monumente unice si mestesuguri specifice, ctitorii
medievale care atesta o permanen spirituala si istorica a locuitorilor acestor me
leaguri, acest lucru atragand turisti in toate anotimpurile. Lansarea pe piata a
unui produs care sa castige admiratia consumatorilor prin calitatea sa, dar si
prin pretul mai mic decat cel al concurentei, reflecta ideea fundamentala a poli
ticii firmei noastre. Oferta pensiunii Bucovina Aurie este in primul rand aceea d
e locuri de cazare si respectiv serviciile care trebuie sa insoteasca acest prod
us. Capacitatea de cazare a pensiunii Bucovina Aurie este de 9 camere a cate doua
locuri fiecare. Dotarile din cadrul acestei pensiuni sunt: salon, loc pentru dep
ozitare bagaje si valori, centrala termica, balcon, terase.
19

Pensiunea are in dotare si o bucatarie complet utilata si o sala de mese de 28 d

e locuri oferind turistilor masa in regim de :cazare cu mic dejun inclus, demipe
nsiune, pensiune complete cat si organizarea unor mese festive, reuniuni etc. Of
erta de petrecere a timpului liber pentru turistii cazati la pensiunea Bucovina
Aurie este diversificata:
Vara: plimbari in aer liber, seri cu specific moldovene
sc in aer liber, vizite la Manastirile din zona, excursii si drumetii in muntii
Calimani, Masivele Giumalau si Rarau, posibilitatea unei tabere de creatie artis
tic. Iarna: sanius, plimbari in aer liber, festinuri cu mancare traditionala mol
doveneasca, in Vatra Dornei se poate practica ski, patina, plimbari cu telescaun
ul. In exteriorul pensiunii: Prezentare judet Vatra Dornei Oras in nordul Romani
ei (Judetul Suceava), aflat la confluenta raurilor Dorna si Bistrita, in Tara Do
rnelor, una dintre cele mai pitoresti depresiuni ale Carpatilor Orientali, la o
altitudine de 802-808 m, si la 110 km sud-vest de Municipiul Suceava. Ambianta e
ste cu atat mai propice cu cat Vatra Dornei este inconjurata de munti impaduriti
: Muntii Giumalau, Muntii Bistrita, Muntii Calimani, Muntii Rodna, Muntii Suhard
si Muntii Obcina Mestecanis. Statiune cu sezon permanent, cu clima intramontandepresionara: vanturi moderate, veri racoroase (temperatura medie in iulie este
de 15,2C) si ierni friguroase (temperatura medie in ianuarie este de -6C). Tempera
tura medie anuala este de 5,2C, iar media anuala a precipitatiilor este de 800 mm
( precipitatii mai abundente se semnaleaza in intervalul maiaugust). Vatra Dorn
ei este un loc ideal de odihna si petrecere a vacantei, care ofera posibilitati
de practicare a alpinismului si a sporturilor de iarna. Un lift scaun acopera di
stanta de 3.200 m dintre oras si Dealul Negru (altitudine 1.300 m). Atractii tur
istice: parcul natural din centrul statiunii, renumit pentru veveritele care hal
aduiesc acolo, si pentru concertele sustinute in sezonul estival de orchestra de
alamuri; cabana de pe Dealul Runc; Muzeul vanatorii si stiintelor naturale; Muz
eul etnografic al Bucovinei etc. Agentia de voiaj din localitate organizeaza exc
ursii cu autocarul pe diferite trasee. Unul dintre cele mai interesante trasee e
ste cel care include vizitarea manastirilor din Nordul Moldovei (Voronet, 1488;
Humor, 1530; Moldovita, 1532; Sucevita, 1581-1601). Toate aceste manastiri repre
zinta monumente unicat ale artei feudale romanesti, cu picturi murale atat inter
ioare cat si exterioare. Se viziteaza de asemenea alte locuri renumite din punct
de vedere etnografic si folcloric. Judetul Suceava Suceava este un judet in nor
dul regiunii Moldova din Romania, cea mai mare parte a sa fiind constituita din
Bucovina de sud. Judetul este compus din 5 municipii, 11 orase si 97 de comune (
2005). Fiind locuit inca din Paleolitic (100000-10000 i. Hr.), judetul Suceava a
marcat istoria romanilor cu momente semnicative. Acest loc a fost leaganul prim
ului stat centralizat Moldova (1359) cu fondatori ai culturii europene si luptat
ori neinfricati care si-au aparat pamantul stramosesc, cum ar fi: Bogdan I (1359
-1365), Petru Musat (1375-1391), Alexandru cel Bun (1400-1432) si Stefan cel Mar
e (1457-1504). Atractiva datorita bogatiilor si drumurilor comerciale accesibile
spre est, aceasta parte a tarii a fost de multe ori calcata de invadatori, teri
toriul sau schilodit de vecini, in cele din urma intrand sub dominatia imperiulu
i Austriac timp de 150 de ani (1868-1918). Tratatele de pace de dupa razboi nu a
u restaturat dreptul istoric al Bucovinei. Judetul Suceava are aproximativ 700.0
00 de locuitori dintre care 250.000 in zona urbana si 450.000 locuitori in zona
rurala. Clima este temperata si umeda, cu o temperatura medie anuala de 8C. Dealu
rile si muntii sunt formele de relief predominate, iar 54 % din suprafata 20

judetului este acoperita de paduri (3/4 din acestea fiind paduri de conifere). t
erenul arabil are o suprafata de 1813 kmp si bazinul hidrografic cuprinde 136 km
p de rauri si iazuri. Pamant al legendelor, acesta este pentru vizitatorii acest
ei parti a Romaniei, cunoscuta sub numele de Bucovina, un loc unde istoria e pre
zenta pretutindeni. Loc de nastere a unei vechi civilizatii, judetul Suceava est
e situat in partea nord-estica a Romaniei si ocupa unul dintre primele locuri si
a potentialul economic, uman si turistic. Relieful este cu munti si dealuri si
cu o densa retea hidrografica cu ape repezi. Numarul de 100000 de turisti care v
iziteaza anual acest judet este explicat prin pozitia sa geografica, la intersec
tia drumurilor dintre nord si sud, est si vest, a vecinatatii cu Ucraina , Polon
ia, Republica Moldova, cat si nenumaratele monumente culturale si istorice. Tras
atura caracteristica a acestui judet este ca pe o suprafata restransa se gasesc
un numar mare de actractii turistice. Aici se gasesc facilitati pentru sporturil
e de vara si de iarna, pentru pescuit si vanatoare, cat si pentru odihna. Muntii
din judetul Suceava sunt variati si cu locuri atractive. Un drum pitoresc este
cel care trece prin masivul vulcanic Caliman (Vf. Pietrosu), Masivele Giumaslau
si Rarau, acesta din urma fiind cunoscut pentru relieful sau carstic. Privelisti
minunate sunt oferite de cheile raurilor Bistrita Aurie, moldova si Suceava. Ju
detul are rezervatii naturale de flora si fauna (bouri, cerbi, ursi, porci mistr
eti, cosoi de munte, lincsi). Aici se intalnesc peisaje care por fi comparate cu
cele din Elvetia, Franta, Austria, Italia, Germania, Spania, s.a. Valoarea ecol
ogica si ospitalitatea proverbiala a oamenilor creeaza conditii bune sa integrez
e zona Dornele in valorile montane ale lumii. printre cele 35 de monumente si re
zervatii naturale, padurea seculara de la Slatioara (600 ha cu brazi de peste 40
0 de ani) ofera o remarcabila priveliste a naturii. Obiectivele turistice ale ju
detului: Manastirile pictate(Voronet- bine sftuit la vreme de rastriste de catre
sihastrul Daniil din Voronet, Stefan cel Mare hotaraste, drept multumire, inalta
rea unei manastiri care sa fie sfant loc de rugaciune; Sucevita- Traditia aseaza
pe valea raului Sucevita, intre dealuri, o biserica din lemn si o schivnicie de
pe la inceputul veacului al XVI-lea; mai apoi, pentru rascumpararea cine stie c
aror pacate, o femeie ar fi adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de
ani, piatra necesara actualei constructii; Putna- Prima ctitorie a Voievodului
Stefan cel Mare si Sfant, Manastirea Putna, cu hramul Adormirea Maicii Domnului,
a fost sorocit loc de odihna vesnica pentru domnitor si familia sa; Humor- Afla
ta la 5 km de Gura Humorului, Manastirea Humor este una dintre cele mai vestite
ctitorii ale evului mediu moldovenesc. In padurile nesfarsite de la poalele Obci
nei Mari, Oana vornicul de la Suceava, intemeia loc de rugaciune pe valea raului
Humor dupa 1400, la vremea domniei lui Alexandru cel Bun; Dragomirna- La mosia
sa Dragomirna, la 12 km de Cetatea de Scaun a Moldovei Suceava, Anastasie Crimca
impreuna cu boierii Lupu si Simion Stroici au inaltat in 1602 biserica schitului
inchinata Sfintilor Enoh, Ilie si Ioan Teologul, in prezent aflata in cimitirul
obstii si altele. Cetatea de Scaun: Cetatea de Scaun fost mentionata documentar
pentru prima data la 10 februarie 1388, fiind construita in timpul domniei lui P
etru I Musat(1375 - 1391). Initial constructia este de plan rectangular, avand l
atura de sud de 36 m si cea de est de cca 40 m. Cetatea de Scaun(Cetatea Suceava
) a fost supusa un puternice asedii in timpul domniei lui Stefan cel Mare(1476,1
485,1497) fara a putea fi cucerita! In anul 1538, tradarea boierilor face posibi
la cucerirea ei de catre otomani. Muzeul de istorie Suceava: Muzeul de Istorie S
uceava adaposteste o colectie valoroasa de exponate, prezentand istoria Sucevei
in general si pe cea a Bucovinei in special. Tot aici este deschisa si o galerie
de arta cu lucrari semnate de artisti de renume din tara si din Bucovina. Un pu
nct de mare atractie este Sala tronului. Toate aceste bijuterii arhitectonice se nc
adreaz perfect ntr-un cadru natural de excepie. Masivul Raru, rul Suceava, rul Moldova
cu afluentul su Moldovia, defileul Bistriei Aurii, codrii seculari de la Sltioara,
sunt doar cteva puncte forte. Manifestari de interes turistic: 21

Anul Bucovina: iunie 2007- evenimente turistice de exceptie. Din 2007, diversele
atractii turistice bucovinene vor fi promovate unitar, in cadrul unui program c
ultural-artistic care poarta denumirea de ANUL BUCOVINA. Initiatorii si organiza
torii amplului eveniment sunt ROMEXPO SA Bucuresti si Camera de Comert, Industri
e si Agricultura Suceava, in parteneriat cu Consiliul Judetean Suceava, Prefectu
ra Judetului Suceava, Primaria Municipiului Suceava si altii. Concret, toate man
ifestarile care au loc in judetul Suceava, pana in vara anului 2008 au fost cent
ralizate sub umbrela unui singur eveniment de amploare, ANUL BUCOVINA. De mentio
nat ca cheia de bolta a acestei salbe de manifestari o va reprezenta Targul de T
urism al Bucovinei, organizat la noul complex expozitional din Suceava, in perio
ada 14-16 septembrie 2007. Programa : Zilele Sucevei, Targul de Sanziene, Urmasii
Movilestilor- Zilele culturii Sucevitei, Zilele Municipiului Gura Humorului Umorla
Gura Humorului . - Serbarile Zapezii- in fiecare an in perioada februarie-martie
in Vatra Dornei si in Campulung Moldovenesc. - Festivalul Internaional de Folclo
r ntlniri Bucovinene- Vatra Dornei - Zilele Municipiului Vatra Dornei - Festivalul N
ational al pastravului- Ciocanesti - Zilele Campulungului - Targul laptarilor-Ca
mpulung Moldovenesc - Colinde,colinde- Vatra Dornei - Porniti plugul Feti FrumosiVatra Dornei - Expozitie de oua incondeiate- Vatra Dornei Pe langa acestea si hr
amurile Manastirilor sunt o adevarata atractie turistica. Oferta generala de ser
vicii:
Parcarea amenajata
Inchirieri de paturi suplimentare
Posibilitatea servir
ii masei afara in gradina special amenajata Atragerea atentiei oaspetilor asupra
ofertei: Pliante publicitare
Mape de informare care vor prezenta oferta de serv
icii a pensiunii dar si programele special care pot fi urmate
Organizarea de ser
i informatoare in care pe langa o incursiune in turismul local se vor spune si l
egende locale pentru o mai buna percepere a specificului moldovenesc Concursuri
cu premii Particularitati prin care ne deosebim de ceilalti ofertanti: Fiecare o
aspete va primi la plecare cadouri cu specific local si personalizate cu sigla p
ensiunii Calitatea ireprosabila a serviciilor si profesionalismul angajatiilor S
ecrete culinare deosebite pentru o adevarata incantare a simturilor Preparate cu
linare proaspete din productia proprie si cu specific Grupurile tinta pe care do
rim sa le abordam: Turisti dornici de petrecere a timpului liber in natura inter
esati de specificul moldovenesc Turisti care vor sa cunoasca istoria zbuciumata
a Bucovinei Turisti dornici de relaxare intr-un mediu incantator simturilor Intr
eprinderi ce creeaza o atmosfera rurala: Seri cu specific moldovenesc ( cu manca
re traditionala moldoveneasca, povesti si voia buna tipica) Oferim produse din p
roductia proprie preparate dupa retete pastrate cu sfintenie din stramosi. 22

Stabilirea pretului/Gradul de ocupare: -9 camere cu 2 locuri la pretul de 90 RON

/zi Nr.crt. 1. 2. 3. Dorim sa realizam Trebuie sa realizam Realizam Grad ocupare
Ocupare camere 80% Ocupare camere 50% Ocupare camere 20% 24 zile/luna 15120 108
00 4320 15 zile/luna 9450 6750 2700 8zile/luna 5040 3600 1440
Intre varianta optimista (ocupare 80% timp de 24 zile pe luna) si aceea pesimist
a (ocupare 20% timp de 8 zile pe luna) se estimeaza un grad mediu de ocupare de
70% (6 camere ocupate) timp de 24 zile pe luna ceea ce ar duce la incasarea sume
i de 12960 RON lunar. Activitatiile prin care am putea creste gradul de ocupare
sunt :
ziua portilor deschise( o zi in fiecare luna a anului in care doritorii p
ot veni sa viziteze pensiunea si imprejurimile)
reducerea pretului de cazare in
extrasezon, in special in timpul in care nu exista nici un fel de sarbatoare sau
eveniment important in zona oferirea unui pat suplimentar , in extrasezon, incl
us in pretul camerei pe zi organizarea unor tururi pentru vizitarea obiectivelio
r din zona discounturi oferite grupurilor organizate de turisti
discounturi ofer
ite oapsetilor care petrec mai mult de 5 zile la pensiune. In concordanta cu ser
viciile oferite si avantajele pentru atragerea clientiilor la pensiunea noastra,
raportul calitate-pret este unul deosebit de bun. Pretul este unul rezonabil pe
ntru pachetul de servicii oferite si mai ale pentru calitatea serviciilor care i
mpreuna alcatuiesc combinatia unei vacante de vis pentru iubitorii turismului ru
ral cu specific moldovenesc. Avem si servicii suplimentare care ar putea duce la
cresterea incasarilor. Acestea sunt : inchirierea de paturi suplimentare
oferir
ea unor tururi la cerere pentru grupuri mici de persoane organizarea de evenimen
te speciale, mese organizate , chiar si nunti cu specific moldovenesc, unde trad
itiile vor fi respectate cu sfinteni Publicitatea si relatiile cu publicul Ca mo
dalitati de promovare ale pensiunii folosim urmatoarele :
pliante, mape de preze
ntare distribuite centre de informare turistica( Centru de informare turistica B
ucovina, Centrul judetean de informare turistica Infoturism Suceava, Centrul de
informare turistica Campulung Moldovenesc, Centru de informare turistica Vatra D
ornei, Centrul de informare si marketing turistic "PROMOTUR BUCOVINA") carti de
vizita ( pe care sa le oferim clientilor si potentialilor clienti) bannere (la i
ntrare si la iesire di Vatra Dornei) panouri indicatoare(care sa indrume turisti
i catre pensiunea noastra) brosuri oferite de agentiile de turism colaboratoare
(Clever Tour, Travis Tourism)
ziua portilor deschise( o zi in care doritorii pot
veni sa viziteze pensiunea pentru a vedea ce ofera aceasta) promovare mass-medi
a (radio-spoturi publicitare la Europa Fm deoarece acopera o foarte mare parte d
in tara, ziare-Adevarul, reviste- Traveller Magazin si tour-ist, revista online
de turism) 23

Pe langa modalitatile de promovare amintite mai sus mai dispunem si de un site p

e internet, site-ul pensiunii care contine multe poze si informatii despre unita
tea noastra de cazare. Pe site exista si un forum foarte folosit de oaspetii nos
trii pentru a impartasii idei si experiente traite la pensiune. Pentru promovare
a site-ului se va realiza un schimb de link-uri intre noi si site-uri din acelas
i domeniu. Dar nu vom omite nici promovarea pe motoarele de cautare cu ajutorul
cuvintelor cheie. Dorim sa lansam si un concurs pentru oaspetii care ne-au vizit
at. Acestia trebuie sa posteze pe site poze facute pe timpul sederii la noi, ins
otite de o foarte scurta descriere . Pozele cele mai reprezentative vor fi alese
de utilizatorii site-ului , votate de catre acestia . Pentru cele mai bune 3 po
ze participantii vor castiga un weekend la pensiune . Dorim ca acest concurs sa
se realizaze o data pe an, la sfarsitul anului. Un alt concurs in scopul promova
rii pensiunii si a locului este adresat participantiilor la ziua portilor deschi
se care vor putea castiga in urma unui concurs o vacanta de un weekend la pensiun
e. Concursul are la baza puterea de convingere a participantilor in privinta dor
intei lor de a devenii oaspeti ai pensiunii. Concursul va fi organizat lunar. In
scopul promovarii avem colaboratori in toata zona si in anumite puncte de infor
mare din tara :
agentiile de turism din zona si din tara(Clever Tour si Travis T
ourism) postarea de anunturi pe internet pe diferitele site-uri turistice (www.i
nfotravelromania.ro, www.turismbucovina.ro)
participarea la targuri de turism si
expozitii atat din zona cat si din tara. Dorim de altfel sa realizam o cooperar
e cu Primaria sau alte institutii oranizatoare de festivitati in zona . Putem pu
ne la dispozitie cazarea si masa participantiilor la festivitati , ei oferind al
te servicii cum ar fi transportul. Putem astfel alcatui niste pachete atractive
in anumite perioade din an, cu ocazia diferitelor evenimente.
24