Suport Curs Administrator Pensiune Turistica

SUPORT DE CURS
ADMINISTRATOR
PENSIUNE TURISTICA
CALITATE SI COMPETITIVITATE
O SANSA PENTRU TURISMUL ROMANESC
SC INTERLOG COM SRL BRAD

CURS: ADMINISTRATOR PENSIUNE TURISTIC
CUPRINS:
CAPITOLUL I: NOIUNI INTRODUCTIVE

CAPITOLUL II: PROMOVAREA IMAGINII PENSIUNII
CAPITOLUL III: ORGANIZAREA ACTIVITII N CADRUL PENSIUNII
CAPITOLUL IV: URMRIREA APLICRII NORMELOR PSI I NPM
CAPITOLUL V: VERIFICAREA GESTIONRII FINANCIARE
CAPITOLUL VI: PROMOVAREA DIRECT A PRODUSULUI TURISTIC
CAPITOLUL VII: NCHEIEREA CONTRACTELOR CU CLIENII
CAPITOLUL VIII: EFECTUAREA OPERAIILOR SPECIFICE DE CAZARE I ALIMENTAIE
CAPITOLUL IX: ASIGURAREA UNUI CLIMAT FAVORABIL TURITILOR
CAPITOLUL X: OFERIREA SERVICIILOR PENSIUNII CTRE CLIENT
CAPITOLUL XI: ORGANIZAREA PROGRAMELOR TURISTICE OPIONALE
CAPITOLUL XII: OFERIREA INFORMAIILOR DE INTERES TURISTIC
CAPITOLUL XIII: REZOLVAREA RECLAMAIILOR CLIENILOR
CAPITOLUL I
NOIUNI INTRODUCTIVE

Definirea conceptelor de turist i turism

Schimrile majore din economia mondial, concretizate n creteri semnificative ale produciei n fiecare ar,
dar i n reducerea barierelor politice i comerciale dintre ri, au condus la o evoluie exploziv a numrului cltoriilor
i a rilor participante la circulaia turistic.
Turismul se refer la activitile desfurate de persoane, pe durata cltriilor i a sejururilor, n locuri care se afl
n afara reedinei obinuite, pentru o perioad consecutiv care nu depete un an (12 luni) cu scop de loisir, pentru
afaceri sau pentru alte motive.Corespunztor acestei definiii, pot fi identificate formele principale de turism:
a) turism intern, adic rezidenii unei ri date care cltoresc numai n interiorul acesteia;
b) turism receptor, adic non-rezidenii cltoresc n ara dat;
c) turism emitor, unde rezidenii trii date care cltoresc n alte ri.
Aceste trei forme de baz, pot fi asociate n diverse modaliti, dnd natere altor categorii ale turismului, i anume:
- turism interior, form care regrupeaz turismul intern i turismul receptor,
- turism naional, constituit din turismul intern i turismul emitor,
- turism internaional, alctuit din turismul receptor i turismul emitor.
n ceea ce privete turistul acesta este reprezentat de orice persoan care se deplaseaz spre locul situat n afara
reedinei sale obinuite, pentru o perioad mai mare de 12 luni i ale crei motive principale de cltorie sunt altele
dect desfurarea unei activiti remunerate n locul vizat.
Vizitatorii sunt grupai, dup reziden, n vizitatori internaionali i vizitatori interni, iar fiecare categorie este, la
rndul ei subdivizat n turiti (cei care petrec cel puin o noapte n locul vizitat) i excursionoti (vizitatori de o zi).
Legat de durata voiajului, se sugereaz posibilitatea nregisrtrii evidenierii cltoriilor pe diverse lungimi de
intervale, n funcie de necesitile analizei. Corespunztor acestei fragmentri a duratei cltoriei, unii autori propun i
noiunea de vacanier pentru cei care realizeaz o cltorie de cel puin 4 zile. Se face astfel o difereiere ntre turismul
de week-end (1-3 zile) i turismul de vacan.
n privina motivelor cltoriei se recunoate necesitatea identificrii acestora n scopul evalurii comportamentului
de consum i a cheltuielilor vizitatorilor. Sunt precizate i structurate pe grupe principalele mobiluri ale cltoriilor
turistice:
- loisir, recreere i vacan, adic odihn: vizitarea oraelor, participarea la diverse manifestri culturale i
sportive, efectuarea cumprturilor, plaje, practicarea diferitelor sporturi, croaziere, jocuri de noroc, odihn,
voiaje de nunt, etc,
- vizite la rude i prieteni: vizitarea prinilor, concedii n cmin (familie), participarea la funeralii, participarea la
programe de nggrijire a invalizilor,
- afaceri i motive profesionale: instalarea de echipamente, inspecii vnzri i cumprri n contul
ntreprinderilor strine, participarea la reuniuni, conferine, congrese, trguri i expoziii, participarea la
activiti sportive profesionale, misiuni guveramentale, studii, cursuri de pregtire profesional, etc,
- tratament medical: staiuni balneare, fitness, talazoterapie, kinetoterapie, staiuni termale i alte tipuri de cure i
tratamente,
- religie/pelerinaje: participarea la diverse evenimente relogioase, pelerinaje,
- alte motive: echipajele aeronavelor i vaselor destinate transportului public (personalul nsoitor de bord),
tranzit, alte activiti.
n cltoriile lor, turitii consum o serie de bunuri i servicii legate mai mult sau mai puin de turism.
n zilele noastre se folosete i termenul de industrie a turismului care este alctuit din mai multe activiti
sau mai multe ramuri a cror funcie comun este satisfacerea nevoilor turitilor.
MUNCA IN ECHIPA I COMUNICAREA
In orice activitate succesul este, de cele mai multe ori, rodul efortului comun, al muncii in echipa. Reusitele sau
infrangerile nu se datoreaza in exclusivitate nici sefului, nici subalternilor, ci sunt rezultatul ambelor parti. Realitatea ne
demonstreaza ca nu e suficient ca un grup profesional sa fie format din personalitati puternice, competente si cu
experienta. Daca intre acestea nu exista compatibilitati , intelegere reciproca, viziuni si motivatii comune centrate pe
acceptarea scopului propus, solidaritate si camaraderie, nu se pot obtine rezultate meritorii. Valorificarea potentialului de
munca al fiecaruia, evolutia in cariera profesionala nu se indeplinesc fara a lucra si a respecta cerintele formarii si
mentinerii spiritului de echipa. La aceasta stare care potenteaza calitatea si randamentul muncii fiecaruia se ajunge numai
atunci cand oamenii inteleg ca intregul nu este egal cu suma partilor, ci cu ceva mai mult, care se naste din interactiunea
cu grupul, din armonia relatiilor interpersonale, din identificarea oamenilor cu valorile si scopurile grupului. A lucra intrun grup dezbinat in care certurile si neintelegerile sunt frecvente, orgoliile si antipatiile, atitudinile de izolare, de
desconsiderare sau indiferenta predominante, in care fiecare incearca pe cont propriu sa-si rezolve problemele, in care
denigrarea celuilalt este practicata in mod curent, este fara indoiala un obstacol serios pentru a munci cu placere. Pentru a
nu se ajunge la aceasta situatie, fiecare trebuie sa contribuie la transformarea unui numar de oameni ce muncesc la un loc,
intr-un grup omogen si functional.
Intr-o adevarata echipa este nevoie de promovarea unor reguli de genul:

- Respectati-va colegii, tratati-i asa cum ati vrea sa fiti voi tratati, ca pe oameni capabili, cu calitati frumoase, cu
trebuinte, aspiratii si scopuri la fel de legitime ca ale voastre.
- Lucrati bine si intens, urmariti sa aveti performante nu pentru a-i surclasa pe colegi, a le dovedi ca sunteti mai
inteligent si mai priceput decat ei, sau pentru a demonstra sefului ca sunteti mai valoros decat oricine, ci din intelegerea
necesitatilor muncii, a nevoii de a indeplini bine indatoririledeserviciu.
- Comunicati curent, informati-va reciproc, consultati-va cu ceilalti, ajutati-va in procesul pregatirii si derularii unei
actiuni; in caz de succes, bucurati-va impreuna, in caz de esec, pastrati-va calmul si luciditatea, nu va invinuiti unul pe
altul; cautati impreuna cauzele esecului si reluati de la capat si cu incredere, actiunea initiala.
- Nu transformati divergentele de opinii si solutii in motive de cearta sau acuze. Priviti-le ca pe ceva firesc, cautati
sa sesizati elementele comune, aveti taria de a recunoaste si a aprecia deschis ideea celuilalt atunci cand este mai buna.
- Evitati denigrarea si calomnia, nu comentati negativ diversi colegi si nu formati grupulete care sa dezbine echipa.
- Ajutati-va si cooperati activ.Acceptati ideea ca astfel va completati reciproc nu din compasiune, ci pentru a
acoperi sau substiui nepriceperea celuilalt, ci pentru reusita actiunii, pentru indeplinirea activitatilor organizatiei.
- Indiferent de valoare si experienta, de aport personal la realizarile grupului nu va dati aere de superioritate, evitati
aroganta si trufia, ci promovati lauda sincera si indemnul prietenesc.
- Apreciati cu franchete si onestitate rezultatul muncii colegilor, nu le subapreciati initiativele si stradaniile de a
obtine performante. Discutati pe marginea lor, invatati din experienta celorlalti, cereti-le ajutorul atunci cand aveti
nevoie.
- Nu-i invinuiti pe altii pentru greselile personale. Asumati-le, recunoasteti deschis in ce consta vina voastra, acest
lucru va consolida imaginea voastra in ochii colegilor.
- Dezvoltati si consolidati sentimentul de prietenie, impartasiti din trairile, framantarile si satisfactia voastra,
abordati cu tact si discretie si problemele care depasesc cadrul profesional.
CAPITOLUL II
PROMOVAREA IMAGINII PENSIUNII
n sistemul relaiilor cu mediul economico-social ,cu piaa cu eforturile de marketing nu se pot limita la
producerea i distribuia de bunuri i servicii;ele mplic totodat,o permanen i complex comunicare cu mediul
extern ,cu piaa,care presupune o informare atent a consumatorilor poteniali i a ntermediarilor ,aciuni specifice de
nfluenare a comportamentului de cumprare i de consum , de sprijinire a procusului de vnzare,toate aceste activiti ,
cu obiective i mijloace de aciune extrem de variate alctuiesc politica promoional.
n condiiile economiei contemporane ,ale sporirii i diversificrii bunurilor
si a serviciilor destinate satisfacerii nevolilor materiale i spirituale ale societii,ale creterii schimburilor ecomomice
nternaionale i n contextul globarizrii economiei i pieelor, problemele cominicrii cu consumatorii interni sau cucei
externi devin din ce n ce mai dificile,necesit efortiri de cunoatere i infirmare reciproc mult mai nsemnate i mai
variate.
Sistemul de comunicare mplic utilizarea , pe de o parte , a unor forme variate de informare i stimulare a
consumatorilor, menite s preuinte firma , produsele i serviciile sale , dar s i provoce o serie de modificri
favorabile n mentalitatea i obiceielor de consum ale acestora ,pe de alt parte ,presupune stabilireaunei comunicrii
efective cu proprii ei salariai , cu acionari si furnizorii si, cu mediile financiare i cele ale puterii publice.
Prin politica de comunicare i mijloacele care o concretizeaz, firma urmrete o difuzare cat mai ampl a unor
informaii desprea activiatea , produsele i serviciile sale , dar i recepionarea modului cum acestea sunt primite i
acceptate de destinatari
Sistemul de comunicare-prin care firma n circulaie o idee sau o informaie , o atitudiune-este format din urmtoarele
elemente:o surs de informaie;un mesaj;un canal de difuzare a mesajului;un destinatar.De cele mai multe ori se adopt
sistemul de comunicare cu dublu sens care creaz ntreprinderii posibilitatea de a stabili dac mesajele difuzare sau
recepionate i cum au fost nelese de catre destinatari ,pentru a se opera modificri dup cat ,n privina coninutului i a
formei , a canalului de trasmitere.Un asemenea sistem cuprindere urmtoarele componente:
- emitor-cel care trasmite mesajul.
-codificarea-corespunde mecamismului care"traduce" ideile mesajului n simboluri,semne sau magini .
-mesajul-ansamblul semnelor trasmise de emitor.
-media-cuprinde suporturile prin care mesajul ajunge la destinaie.
-decodificarea-const n semnificaia atribuit mesajului de catre receptor;
-recetorul-cel care prime-te mesajul.
-rspunsul-reaciile audienei dup recepia mesajului;
-feedback-ul-partea din rspunsul pe care receptorul o trasmite emitorului;
-elementul perturbator(zgomotu)-orice poate provoca o distorsiune intre mesajul emis i mesajul receptat.
Experienele practice demonstreaz ca eficiena procesului de comunicare desfurt printr-un astfel de sistem
depinde de modul n care emitorul i cunoate aidiena i rspunsul acestuia;de felul n care modific mesajul n

funcie de probabilitate decodificrii acestuia de catre receptor;de trasmiterea mesajului prin ntermediul unor
suporturi adaptate atat mesajului cat i destinatarului; ca i de asiguarea suporturilor de feedback care s-i garanteze
recepia mesajului.
Unitatea nterioar,una dintre primele forme de publicitate ,era de obicei un semn , pictat foarte atrgtor pe peretele
unei cldiri .cele mai vechi semne au fost descoperite n ruinele Babilonului ,Romei antice i ale oraului Pompei ,500
ani mai tarziu , comerciani egipteni plasau de-a lungul drumului public buci de stanc n care erau sculptate diverse
mesaje n scopul nformrii cltorolor n legtur cu produsele sau serviciile oferite .
Unitile nu trebuie s se limiteze la oferirea bunurilor sau serviciile de calitate.Ele trebuie s-i nformeze pe
consumatori n legtur cu avantajele acestora.Pentru aceasta este necesar ca firmele s utilizeze n mod corespunztor
nstrumentele de promovare n mas ale publicitaii ,promovrii vanzrilor i relaiilor publice.
Publicitatea o putem defini ca fiind orice form pltit de prezentare i promovarea i promovare a ideilor,bunurilor
sau servicuulor prin mijloace de informare n mas(ziare,reviste,programe de radio,de televiziune i nternet) de catre un
sponsor bine precizat.Multe organizaii folosesc publiciatea pentru a transmite unui anumit public mesaje referitoare
la ele nsele ,la produsele sau serviciile lor sau la modul lor de comportament ,cu scopul de a determina un rspuns din
partea acestuia .Rspunsul poate fi de natur perceptual,comportanental.
rile UNIUNI EUROPENE cheltuiesc anula cu publiciatea aproximativ 45,5 miliarde ECU. Pe msur ce
recesiunea se aproprie se sfrit i econimiile naionale ale rilor membre se nvioreaz,se prognozeaz o cretere a
cheltuielor cu publiciatea n majoritatea rilor U E.Sponsorii ,cei care susin financiar aciunile de publicitate ,raman
precaui n privina utilizrii optime a bugetului de publiciate ,asftel ncat s fie atinse obiectivele de comunicare
propuse.Organizaile se ocup de publicitate n diverse moduri.n cadrul firmelor mici i mijlocii de de aceste se poate
ocupa cineva din departementul de marketing sau comercial.n marile companii pot exista compartimente specializate
,care s aib drept atribuii stabilirea bugetului publicitar ,colaborarea cu ageni de profil i derularea de aciuni de
publicitate prin pot ,expoziii cu vanzare i alte forme de care nu se ocup ageniile respective.
Odata aparitiea paginilor comerciale Web a fost dezbatuta valoarea bannerului publicitar.
Reclamele pe Internet au in genere un mesaj lapidar, de incitare a curiozitatii. Scopul lor este de a atrage atentia
catre un site. Este un mediu special, iar publicitatea imprumuta caracteristici apropiate de marketingul-direct. Avantajele
oferite de acest suport investitorilor publicitari sunt: interactivitaea, posibilitatea ca informatia sa ajunga mult mai usor la
publicul vizat, este ieftin, iar publicul poate fi repede fidelizat, mesajul publicitar poate fi mult mai bine individualizat,
este prezent zi-lumina (citeste 24 din 24 de ore) si nu e limitat geografic. Aspectul pozitiv al pietei romanesti de
publicitate pe Internet este acela ca bugetele alocate publicitatii pe Internet sunt in crestere in comparatie cu anii trecui.
BANNER-UL
Plasarea bannerelor pe site-urile romanesti se realizeaza, in proportie de aproximativ 80%, prin realizarea
schimbului de bannere, cu o rata de schimb de 1 la 1. Astfel, multe site-uri evita sa cheltuiasca bani pe publicitate. Chair
daca acest tip de publicitate prin bannere pare atractiv, este foarte greu sa realizezi o campanie publicitara eficienta
bazandu-te doar pe schimbul de bannere, in principal deoarece site-urile foarte vizitate nu agreeaza acest gen de
publicitate.
PUBLICITATEA PRIN E-MAIL DIRECT
Se poate spune ca piata de posta electronica directa in Romania este destul de putin utilizat.
Un aspect negativ al postei electronice directe din Romania este efectul de spamming care este foarte des intalnit datorita
lipsei legislatiei in acest domeniu. Din acest motiv, imaginea negativa a spam-ului reduce impactul postei electronice directe
legale, fiind un dezavantaj important pentru dezvoltarea acestei piete.
CAPITOLUL III
ORGANIZAREA ACTIVITII N CADRUL PENSIUNII TURISTICE
Turismul reprezint un domeniu prioritar al economiei naionale
Structurile de primire turistic includ:
- structuri de primire turistic cu funciuni de cazare turistic: hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, vile turistice,
cabane, bungalouri, sate de vacan, campinguri, camere de nchiriat n locuine familiale, nave fluviale i maritime,
pensiuni turistice i pensiuni agroturistice i alte uniti cu funciuni de cazare turistic;
- structuri de primire turistic cu funciuni de alimentaie public: uniti de alimentaie din incinta structurilor de primire
cu funciuni de cazare, uniti de alimentaie public situate n staiuni turistice, precum i cele administrate de societi
comerciale de turism, indiferent de amplasament (restaurante, baruri, uniti tip fast-food, cofetrii, patiserii etc.);
- structuri de primire turistic cu funciuni de agrement: cluburi, cazinouri, sli polivalente, instalaii i dotri specifice
agrementului turistic;
- structuri de primire turistic cu funciuni de transport:
1. transport rutier: autocare etc.;
2. transport feroviar: trenulee, trenuri cu cremalier etc.;
3. transport fluvial i maritim: vapoare etc.;
4. transport pe cablu: telecabine, teleschi etc.;

- structuri de primire turistic cu funciuni de tratament balnear: uniti de prestri de servicii pentru tratament balnear,
componente integrate sau arondate complexurilor de turism balnear.
Complexuri de turism balnear: cldiri care includ n acelai edificiu sau n edificii legate fizic sau funcional
structuri turistice de primire turistic (de cazare, de alimentaie i de tratament balnear, eventual de agrement).
Agenii economici cu activitate de turism au urmtoarele drepturi:
a) s presteze i s comercializeze servicii turistice, n condiiile legii;
b) s primeasc asisten de specialitate i informaii generale privind strategia i programele de dezvoltare a turismului
din partea Ministerului Turismului i a instituiilor din subordinea sa;
c) s fie inclui, la cerere, n programele de pregtire profesional iniiate de Ministerul Turismului;
d) s participe la aciunile de promovare, naionale i internaionale, i s fie inclui n cataloage, ghiduri i alte mijloace
de lansare a ofertei naionale de servicii turistice;
e) s beneficieze de faciliti acordate de stat i de alte organisme i organizaii, conform prevederilor legale, n scopul
stimulrii activitii de turism;
f) s obin certificatul de clasificare pentru fiecare unitate proprie n care presteaz servicii turistice,
corespunztor criteriilor ndeplinite de unitatea respectiv;
g) s obin reclasificarea unitilor proprii, ca urmare a mbuntirilor aduse nivelului de dotare i calitii serviciilor.
Agenii economici din turism au urmtoarele obligaii:
a) s realizeze servicii turistice la nivelul i n limitele prevederilor licenei de turism, prin care au fost stabilii ca
prestatori sau comercializatori de servicii turistice, i s constituie integral garania financiar prevzut de dispoziiile
legale n vigoare;
b) s presteze serviciile turistice la nivelul categoriei unitii respective, potrivit certificatului de clasificare;
c) s funcioneze numai cu structuri de primire turistic clasificate;
d) s funcioneze cu personal brevetat, n conformitate cu reglementrile i normele de specialitate ale
Ministerului
Turismului;
e) s afieze, ntr-o form vizibil i clar, lista serviciilor i tarifelor practicate;
f) s informeze turitii corect i adecvat cu privire la serviciile turistice pe care le presteaz;
g) s asigure protecia turitilor care utilizeaz structurile sale de primire turistice;
h) s protejeze turistul care beneficiaz de servicii tip excursii, pe perioada programului turistic, conform normelor pentru
ghizii de turism;
i) s protejeze bunurile turitilor mpotriva deteriorrii sau furtului i s asigure despgubirea acestora n cazul apariiei
unor prejudicii, conform legii;
j) s realizeze, potrivit prezentei ordonane, exploatarea patrimoniului turistic, asigurnd totodat protecia i conservarea
acestuia i a mediului nconjurtor;
k) s transmit datele statistice, conform Sistemului informaional pentru turism i reglementrilor Comisiei Naionale
pentru Statistic; s realizeze publicitatea proprie cu obiectivitate i respect fa de resursele turistice, n scopul protejrii
calitii produsului turistic romnesc.
Structurile de primire turistic sunt clasificate pe baza normelor elaborate de Ministerul Turismului i aprobate
prin hotrre a Guvernului.
Structurile de primire clasificate pentru activitatea de turism nu pot fi folosite pentru alte destinaii.
Modificarea destinaiei, parial sau integral, se poate face numai dup confirmarea operrii acesteia de ctre
organul care a eliberat certificatul de clasificare.
- realizarea infrastructurii generale necesare dezvoltrii turismului;
- acordarea de asisten tehnic de specialitate de ctre Ministerul Turismului pentru dezvoltarea funciei turistice i
promovarea produsului turistic propriu;
- ameliorarea i protecia mediului nconjurtor prin msuri i programe speciale, care vizeaz asigurarea i ncurajarea
dezvoltrii funciei turistice, elaborate de Ministerul Turismului n colaborare cu autoritile administraiei publice locale
i cu alte organisme interesate.
Statul sprijin i ncurajeaz libera iniiativ n domeniul promovrii i dezvoltrii activitii de turism i,
ndeosebi, n stimularea i atragerea turitilor strini n Romnia, precum i n dezvoltarea activitii staiunilor turistice,
prin:
- adoptarea unor reglementri specifice privind aplicarea asigurrii sociale de sntate n domeniul trimiterilor medicale
n staiunile turistice balneare;
- organizarea de aciuni de promovare turistic att pe plan intern, ct i prin birourile de promovare turistic din
strintate;
- concesionarea pe o perioad de 49 de ani, n condiiile legii, a unor terenuri care fac parte din domeniul public sau
privat al statului ori al unitilor administrativ-teritoriale, pentru construirea de structuri de primire turistic n zonele
stabilite ca prioriti prin Programul anual de dezvoltare a turismului.

CAPITOLUL IV
APLICAREA NORMELOR DE PROTECIA MUNCII DE PROTECIE I STINGERE A
INCENDIILOR
Normele de protecie a muncii
Din punctul de vedere juridic, normele de protectie a muncii sunt acele norme de convietuire sociala care, garantate
sau nu prin forta de constrangere a statului, reglementeaza conduita oamenilor in cadrul unor comunitati productive,
determinand conditiile in care urmeaza sa efectueze diferite operatii concrete de utilizare a echipamentelor si obiectelor
muncii si excluzand orice riscuri, urmarind cu prioritate apararea sanatatii, a integritatii corporale a executantului.
Normele de protectie a muncii pot fi definite ca o masura legislativa de realizare a securitatii muncii; continutul lor este
format din colectii de prevederi cu caracter obligatoriu, prin a caror respectare se urmareste eliminarea comportamentului
accidentogen al executantului in procesul muncii. Fiecare prevedere reprezinta in sine o masura de prevenire - tehnica
sau organizatorica a riscului producerii accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale.
In consecinta, rolul normelor de protectie a muncii este de a stabili acele masuri de prevenire necesare pentru anihilarea
factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala dependenti de executant.
Functiile normelor de protectia muncii :
Normele constituie principalul instrument in realizarea instruirii in domeniul securitatii si sanatatii in munca. In
conformitate cu prevederile legislative in vigoare, continutul de baza al oricaruia dintre tipurile obligatorii de
instructaj de protectie a muncii este format din normele de protectie a muncii corespunzatoare activitatii pentru
care este instruit subiectul. De asemenea, verificarea nivelului de instruire se realizeaza tot in raport cu
prevederile normelor.
Normele constituie unul dintre instrumentele in baza carora, in cazul cercetarii accidentelor de munca, se
stabilesc cauzele producerii acestora si vinovatia. Utilizarea lor in acest context permite si identificarea
masurilor de prevenire care nu au fost aplicate, respectiv a factorilor de risc de accidentare si imbolnavire
profesionala care continua sa existe in procesul de munca.
Normele reprezinta unul dintre instrumentele cu ajutorul carora se realizeaza controlul si autocontrolul de
protectia muncii. Conform Legii nr. 90/1996 a protectiei muncii si a actelor juridice referitoare la organizarea si
functionarea Inspectiei muncii, prin controlul de protectie a muncii efectuat de organismele specializate se
urmareste modul in care se desfasoara activitatea de prevenire a accidentelor si a imbolnavirilor profesionale, si
in primul rand gradul in care sunt aplicate si respectate masurile cuprinse in normele de protectie a muncii.
Autocontrolul, ca forma de control intern al activitatii de protectie a muncii, are aceleasi obiective ca si controlul
efectuat de organismele publice, deci va utiliza aceleasi instrumente.
Normele reprezinta unul dintre principalele acte juridice in functie de care se stabilesc si se sanctioneaza
abaterile in domeniul protectiei muncii. Aceasta functie deriva in mod necesar din functia lor de instrument de
control.
Normele constituie unul dintre principalele criterii in fundamentarea politicii generale si a programului de
activitate
pentru
realizarea
securitatii
muncii
la
nivelul
agentilor
economici
In conceperea planurilor de activitate de protectie a muncii se urmareste in primul rand, in virtutea legii,
inscrierea ca obiectiv a realizarii acelor masuri preventive care se regasesc in norme si nu au fost inca aplicate
sau sunt indeplinite doar partial.
Sistemul national de norme de protectie a muncii este compus din:

1.
2.
Normele generale de protectie a muncii

Normele specifice de securitate a muncii
lectorul va nmna cursanilor materiale cu normele generale i cele specifice de protecie a muncii
Normele PSI regelmentri legale

Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, denumite in continuare norme generale, stabilesc
principiile, criteriile de performanta,cerintele si conditiile tehnice privind siguranta la foc pentru constructii,instalatii si
alte amenajari, agentii care pot interveni in caz de incendiu si pentru inlaturarea efectelor acestuia, exigentele
utilizatorilor, precum si normele, regulile, recomandarile si masurile generale ce trebuie avute in vedere in scopul apararii
impotriva incendiilor.

In organizarea, desfasurarea si conducerea activitatii de aparare impotriva incendiilor se tine seama de

urmatoarele principii: respectarea reglementarilor in vigoare, prioritatii, dimensionarii optime, colaborarii si conlucrarii
cu factorii interesati. Proiectarea si executarea constructiilor, instalatiilor si ale altor amenajari (campinguri, tribune,
parcaje, platforme etc.) se realizeaza astfel incat, in cazul unui incendiu produs in faza de utilizare a acestora, sa asigure
urmatoarele cerinte:
a) protectia si evacuarea utilizatorilor, tinand seama de varsta si de starea lor fizica;
b) limitarea pierderilor de bunuri;
c) preintampinarea propagarii incendiului;
d) protectia pompierilor si a altor forte care intervin pentru evacuarea si salvarea persoanelor, protejarea
bunurilor periclitate, limitarea si stingerea incendiului si inlaturarea unor efecte negative ale acestuia.
Criteriile de performanta privind cerinta de calitate "siguranta la foc" sunt: riscul de incendiu, rezistenta la foc,
preintampinarea propagarii incendiilor, comportarea la foc, stabilitatea la foc, caile de acces, de evacuare si de
interventie.
Riscul de incendiu
Riscul de incendiu este criteriul de performanta care reprezinta probabilitatea globala de izbucnire a incendiilor,
determinata de interactiunea proprietatilor specifice materialelor si substantelor combustibile cu sursele potentiale de
aprindere, in anumite imprejurari, in acelasi timp si spatiu. Identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu se
fac conform legii si potrivit reglementarilor specifice. Riscul de incendiu se va stabili si se va preciza, obligatoriu, pe
zone, spatii, incaperi, compartimente de incendiu, cladiri sau instalatii tehnologice, asigurandu-se incadrarea in nivelurile
de risc sau in categoriile de pericol de incendiu, corespunzator reglementarilor specifice.
Nivelurile riscului de incendiu sunt: redus (mic), mediu (mijlociu) si ridicat (mare).
In situatiile in care nivelul de risc este asociat cu pericolul de explozie, nivelul riscului de incendiu poate fi
apreciat ca fiind foarte ridicat (foarte mare). Se recomanda reducerea pe cat posibil a nivelului riscului de incendiu.
Depasirea nivelului riscului de incendiu, stabilit prin reglementari specifice sau in documentatiile tehnice si in scenariile
de siguranta la foc este, de regula, interzisa, cu exceptia cazurilor prevazute de lege, cand se impune luarea masurilor
compensatorii de aparare impotriva incendiilor.
Rezistenta la foc este proprietatea unui element de constructie sau a unei structuri de a-si pastra pe o durata
determinata stabilitatea, etanseitatea la foc si/sau izolarea termica cerute si/sau alta functiune specializata, intr-o incercare
la foc standardizata. Rezistenta la foc a elementelor de constructii care separa sau delimiteaza compartimentele de
incendiu de alte spatii ale constructiilor ori ale instalatiilor reprezinta intervalul in care elementele de constructii isi
epuizeaza capacitatea de rezistenta la foc printr-o incercare standardizata.
Nivelurile rezistentei la foc a elementelor de constructii se stabilesc in unitati de timp (ore si minute),
precizandu-se, dupa caz, daca sunt rezistente, stabile sau etanse la foc. Rezistenta la foc a structurii portante se evalueaza
pentru ansamblul constructiei sau pentru un compartiment de incendiu. Compartimentul de incendiu reprezinta
constructia sau o parte a unei constructii continand una sau mai multe incaperi sau alte spatii, delimitate prin elemente de
constructii destinate sa il izoleze de restul constructiei, in scopul limitarii propagarii incendiului, pe o durata determinata.
Ariile compartimentelor de incendiu se stabilesc in functie de riscul de incendiu existent, destinatia, alcatuirea si de
rezistenta la foc a constructiei. Compartimentarea antifoc se realizeaza prin elemente de constructie rezistente la foc,
verticale si, dupa caz, orizontale. Gradul de rezistenta la foc reprezinta capacitatea constructiei sau a compartimentului de
incendiu, indeosebi a structurii portante sau de rezistenta, de a raspunde la incendiu, indiferent de destinatie.
Stabilitatea la foc a constructiilor si instalatiilor sau a compartimentelor de incendiu reprezinta caracteristica
globala, exprimata in unitati de timp (ore, minute), intre momentul izbucnirii incendiului si momentul in care structura de
rezistenta respectiva isi pierde capacitatea portanta si se prabuseste ca urmare a actiunilor si a efectelor incendiului.
Stabilitatea la foc este determinata de rezistenta si comportarea la foc si este influentata de masurile luate pentru limitarea
efectelor negative ale agentilor care pot interveni in caz de incendiu. Aprecierea stabilitatii la foc a constructiilor si a
instalatiilor in care s-au produs incendii se poate face pe baza calificativelor: foarte buna, buna, corespunzatoare,
satisfacatoare si nesatisfacatoare.
Preintampinarea propagarii incendiilor
Constructiile si instalatiile tehnologice independente, grupate sau comasate potrivit reglementarilor tehnice, se
amplaseaza la distante de siguranta fata de vecinatati sau se compartimenteaza astfel incat, in caz de incendiu, sa nu puna
in pericol alte constructii, compartimente de incendiu, instalatii si vecinatati. In cazul executarii unor lucrari la
constructiile si instalatiile existente care nu respecta conditiile privind distantele de siguranta la foc normate, se vor lua
masuri compensatorii de aparare impotriva incendiilor. Degajarile de fum, de gaze fierbinti si de alte produse nocive pe
timpul incendiilor sunt determinate, in principal, de: natura, distributia si cantitatile existente de materiale si substante
combustibile termodegradabile sau nocive, viteza de ardere, durata incendiului si de ceilalti factori si actiuni precizate.
Caile de acces si de circulatie ale constructiilor si instalatiilor de orice categorie trebuie astfel stabilite,
dimensionate, realizate, dispuse, alcatuite si marcate, incat sa asigure evacuarea persoanelor, precum si circulatia si
orientarea rapida a fortelor de interventie. Traseele destinate fortelor de interventie trebuie sa asigure circulatia
personalului de interventie si sa fie prevazute cu iluminat de siguranta corespunzator. Constructiile, compartimentele de
incendiu, bazele de sport ori incintele amenajate trebuie prevazute cu cai de evacuare a persoanelor, in numar suficient,
corespunzator dimensionate si realizate, astfel incat persoanele sa ajunga in timpul cel mai scurt si in deplina siguranta in
exterior, la nivelul terenului ori al cailor de acces carosabile, in refugii sau in alte locuri special amenajate. Cai special
destinate evacuarii persoanelor, animalelor sau bunurilor se prevad atunci cand cele functionale sunt insuficiente sau
cand, in mod justificat, nu pot satisface conditiile normate. Caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se

marcheaza cu indicatoare de securitate si se prevad cu mijloace de iluminat, conform reglementarilor tehnice, astfel incat
sa se asigure vizibilitatea si sa fie usor recunoscute.
CAPITOLUL 7
VERIFICARE GESTIONARII FINANCIARE
CONTUL
Este cel mai reprezentativ element al metodei contabilttii, destinat nregistrrilor fiecrui element patrimonial sub
aspect sferic, micrii I transformrii folosind etalonul banesc, precum I a anumitor reguli (norme) de nregistrare a
oricror operaii generatoare de modificri pe baza principiului dublei nregistrri.
Pentru extinderea sferei de nelegere a noiunii de cont se fac urmatoarele precizari:
cu ajutorul contului se nregistreaza n mod individual orice element patrimonial n scopul obinerii de
informaii cu privire la fiecare bun economic, proces economic, surs de finantare, rezultat financiar;
micarile constnd n majorri si micorri care trebuie delimitate n functie de natura elementelor
patrimoniale n sensul de a distinge majorrile de Activ I majorrile de Pasiv, ele nregistrndu-se n prti opuse ale
contului;
pentru a rspunde tuturor cerinele de utilizare, contul are o anumit form ( T ), form care permite
nregistrarea separat pe deo parte la sumele cu +, pe de o parte la sumele cu - ;
contul are dou pri: D si C.
elementele se grupeaza n dou categorii: A I P, sistemul conturilor este de asemenea din doua mari categorii
de conturi: A I P;
cu ajutorul contului se fac nregistrri sub dou forme :
1) forma cronologic n registrul jurnal
2) forma sistematic n registrul Cartea mare.
Datorita faptului ca orice operaie economico-financiar modific cel puin 2 elemente patrimoniale concomitent
I cu aceeai valoare, se folossesc de fiecare data cte dou conturi pentru reflectarea ambelor modificri utilizarea
oricarui cont are la baz principiul dublei nregistrri.
BALANA DE VERIFICARE
Este denumit si balana conturilor, ea reprezinta un alt procedeu specific al metodei contabilittii. Ea const
ntr-o lucrare de sintez, intocmit periodic, lunar, I cuprinde toate conturile de A I cele de P cu datele preluate din
cartea mare, cu ajutorul careia se reunesc:solduri initiale, majorri, micorri, solduri finale, toate acestea scriindu-se n
balana de verificare.
Balana contabil ndeplinete urmatoarele funcii principale:
verific exactitatea datelor contabile din registrul jurnal si din cartea mare;
centralizeaza informatiile preluate din cartea mare;
realizeaz balana de verificare : preluare din balan a soldurilor finale de la fiecare cont.
BILANUL CONTABIL
Este procedeul specific al metodei contabilittii cu ajutorul cruia se nfieaz periodic, semestrial, ntr-o
form sintetic situaia de ansamblu a patrimoniului cu cele 2 componente ( A I P ), fiind realizat astfel dubla
reprezentare a patrimoniului.
Sub raportul structurii I al functiilor sale , bilanul contabil prezinta urmtoarele particularitti eseniale:
cuprinde ca I patrimoniul 2 prti distincte A (stnga), P (dreapta);
n A sunt nscrise ntr-o grupare adecvat costurile totale ale bunurilor economice, precum si eventualele
pierderi ale unitii economice;
n P sunt reflectate de asemenea ntr-o delimitare specifica grupe, subgrupe de Pasiv, toate drepturile I
obligaiile unitii - denumite I surse de finanare;
att bunurile economice care formeaz elementele din A, ct si sursele de procurare a acestor bunuri, ca
elemente componente ale P sunt reflectate n bilan ntr-o manier sintetica generalizat, far informaii de detaliu, ceea
ce face necesara ntocmirea unor situatii la bilan, care cuprind informaii suplimentare ce completeaz datele reflectate n
bilan. Reflectnd situaia static si de ansamblu a patrimoniului, bilanul contabil ofer fondul de informaii necesar
efecturii analizei financiare a activitilor ntrprinderii.
Procedee ale metodei contabilitii aplicate de metodele altor discipline economice i de gestiune
Procedeele din aceast categorie prezint particularitatea utilizrii preponderent, dar nu n exclusivitate, n
sensul c ele pot fi aplicate uneori i cu metodele altor discipline. Deci aceste procedee se asociaz celorlalte (nespecifice
i specifice) formnd un tot unitar.

n categoria procedeelor comune, att a metodei contabilitii, ct i a altor discipline, fac parte:
documente justificative
evaluarea
calculaia
inventarierea
Documente justificative: constau n acte scrise, de regul cu structura tipizat, care se ntocmesc dup norme
prestabilite pentru fiecare operaie economico-financ. Generatoare de modificri cantitative I valorice sau numai
valorice n masa elementelor patrim.
Necesitatea ntocmirii doc. justificative, rolul I funcia acestora vizeaz realizarea urmtoarelor obiective
principale:
atest realitatea fiecrei operaii ec.-financ efectuat de unitatea patrim ;
constituie o baz pentru nregistrarea fiecrei op. ec-financ n conturi, n ordine cronologic (registrul jurnal) a
operaiilor pe care le consemneaz, dupa care acelai document asigur datele priamre de intrare n sistemul de prelucrare
automata a datelor ;
procura datele necesare exercitrii tuturor formelor de control ( control de gestiune, controlul cenzorilor)pentru
a constata:
legalitatea, eficiena si oportunitatea operaiilor efectuate, integritatea operaiilor elementelor patrim,
respectarea disciplinei.
Doc. justificative pot fi admise ca prob n justiie, n mod independent sau mpreun cu registrul contabil sau
bilantul contabil n scopul soluionrii anumitor litigii care pot aprea ntre unitile patr. i alte persoane fizice sau
juridice.
Evaluarea: procedeu folosit n metoda contabilitii pentru exprimarea valoric cu ajutorul etalonului monetar a
tuturor elementelor de A I P, precum I a oricrei modificri intervenite n sfera elem. patrim.
Evaluarea const ntr-un complex de operaii ec. I financ. efectuate de ctre o echip de evaluatori dup
principii, tehnici I procedee specifice n scopul actualizrii valorii patrim. global I a fiecrui element patrim la nivelul
preului pieei.
Importana evalurii:
realizeaz omegenizarea diversificrii elementelor patrim. aducndu-le la un numitor comun;
contribuie la realizarea unei interconexiuni permanente ntre toate procedeele metodei contabilitii;
stabilete o relaie direct ntre nregistrarea ctb. i sistemul de preuri n toate fazele circuitului prod.
face posibil sintetizarea I centralizarea periodic a informaiilor ctb. cu ajutorul balanei I a I a bilantului
ctb. rednd astfel imaginea fidel a patrim.
creaza condiii pentru compararea n timp I spaiu a anumitor indicatori privind activitatea ec. I financ. desf.
de unit. patrim.
Calculaia: n contabilitate calculaia are o dubl semnificaie: calculatia n accepia generala I calculatia n accepia
restrns.
Calculaia n accepia general include toate operaiile matematice de calculce se efectueaz n contabilitatea
financiar:
calendarul mrimilor valorice efectuate n cadrul doc. justificative;
calcularea valorii aportului n natur ale asociailor la capitalul social;
calcularea preului de intrare I de ieire din gestiune a mat prime I a altor materiale;
calcularea salariilor personalului I a impozitelor eferente;
calculul privind bilanul;
calculul dividendelor cuvenite asociailor.
Calculaia n accepia restrns reprezinta un ansamblu de calcule efectuate periodic dupa o anumit
metodologie in scopul determinrii costului pe feluri de produse fabricate, lucrri executate I servicii prestate. Acest cost
este necesar a fi calculat pentru compararea preului de vnzare a aceluiai produs pentru a determina mrimea venitului.
Calculul costurilor pe feluri de produse, lucrri i servicii executate este efectuat de contabilitatea de gestiune.
Rolul calculaiei:
fundamenteaz realitatea informaiilor ctb. prin aceea c marea majoritate a acestora sunt rezultatul unor
calcule;
contribuie la exercitarea controlului integritii elementelor patrimoniului ;
are implicaii directe n stabilirea rezultatului financiar deoarece mrimea acestuia ( profit sau pierdere)
reprezinta efectul combinat al unor calcule lund ca baz venitul I cheltuielile privind un anumit exerciiu financiar;
realizeaz legturi ntre cele dou circuite ale sistemului informaional a contab n urmtorul sens: cheltuielile
nregistrate dupa natura lor, n contab financ (chelt. cu materii prime, salarii, etc) sunt preluate n contab de gestiune unde
sunt nregistrate dup destionaia chelt. pe feluri de produse, lucrri I servicii prestate, dup care se efectueaz operaia
de cacul a costurilor.
Inventarierea - este procesul folosit de contab pentru verificarea periodic a existenei i strii fiecrui element
patrimonial sau expatrimonial , bunuri apartinnd altor persoane fizice sau juridice;

este procesul care face posibil compararea soldurilor faptice din listele de inventariere cu cele scriptice din
conturile analitice ale aceleiasi elemente patrimoniale constatate cu plus I minus de inventar;
furnizeaza informaii necesare reparrii prejudiciilor aduse unit. patrim. prin lipsurile constatate n gestiune de
natur material i bneasc;
contribuie prin datele de care dispune la determinarea situaiei nete a patrimoniului la sfritul exerciiului,
situatie stabilit pe baza urmt. date:
constituie baza nregistrrilor n contabilitate la ncheierea exerciiului, a operaiilor de reglare (regularizare) a
valorii unor elemente patrim astfel nt aceast valoare s fie ct mai aproape de realitate i s fie astfel reflectat n
bilanul contabil.
Cunoaterea structurii patrimoniului prezint pentru contabilitate importan teoretic I practic sub aspectele
urmtoare:
1. fiecare element structural al patrimoniului se divide prin coninut I prin anumite particulariti, ceea ce
impune utilizarea n conditii specifice a procedeelor metodei contabilitii;
2. delimitarea masei patrim. n cele dou categorii de structuri (AiP) impune bilantului contabil o alctuire
intern, astfel nt cu ajutorul acestuia s se poat realiza modelarea situatiei patrimoniului sub forma dublei reprezentri
ale acesteia.
n cadrul bilanului ctb. multimea elementelor patrim este grupat I sintetizat valoric att n A ct I n P dup
criterii specifice n felul urmtor:
n cadrul A elementele patrim. de A sunt sintetizate ntr-o grupare realizat n functie de 2 criterii:
destinaia bunului economic
gradul de lichiditate al acestuia.
n A bilantului elem.patrim. sunt grupate astfel:
I. Active imobilizate - imobilizri necorporale
- imobilizri corporale
- imobilizri financiare
II. Active circulante - stocuri si produse n curs de execuie
- creane
- plasamente
- disponibiliti bneti
III. Active de regularizare I asimilate
IV. Prime privind rambursarea obligatiunilor.
n P bilantului sunt sistematizate elemente de P dupa 2 criterii:
- natura drepturilor I a obligaiilor
- gradul de exigibilitate al datoriilor (scadena).
n funcie de aceste 2 criterii elem. De P se grupeaz astfel:
I. Capitaluri proprii: - capitalul individual
- rezerve de capital
- profitul exercitiului
- alte capitaluri proprii
II. Provizioane pentru riscuri i cheltuieli
III. Datorii: - credite bancare pe termen lung
- credite bancare pe termen scurt
- furnizori
- creditori diveri
- alte datorii
IV. Pasive de regularizare i asimilate.
Mrimea valoric a fiecrui element patrim nscris n A I P bilanului este egal cu soldul final al contului
corespunztor din balana de verificare. Aceste solduri finale sunt nscrise n bilan de regul grupate pe elemente
coninut economic.Aceast grupare n cadrul bilantului In cadrul bilantului a elementelor patrim.n A si n P poart
denumirea de posturi sau poziii n bilan.
n cadrul A costurile respective sunt nscrise in ordinea invers a lichiditii activelor, ceea ce nseamn c n A
bilantului se nscriu elementele cel mai puin lichide cum sunt: imobilizrile necorporale I cele corporale, iar ultimele
sunt dispionibilitile bneti denumite I lichiditi.
n P bilanului succesiunea poziiilor respective se realizeaz n ordinea invers a exigibilitii lor, ceea ce
nseamn c n P se inscriu n primul rnd capitaluri proprii deoarece au termenul de exigibilitate cel mai ndepartat, dup
care se continu cu datoriile pe termen lung I scurt, obligatiile curente, etc.
n baza celor prezentate se pot contura urmtoarele definiii ale A si P:
Activul exprim natura, destinaia i gradul de lichiditate a bunurilor economice de care dispune o unitate
economic.
10

Pasivul evideniaz natura drepturilor I obligaiilor, modul de formare a acestora I exigibilitatea lor.
Schema sintetic a bilanului contabil prin intermediul cruia sunt redate n dubla nregistrare principalele
structuri patrim. pe categorii grupate I feluri ale acestora se prezint astfel:
Bilant contabil
A
Suma
Elem de A
1. Active imobilizate
1.100
1.1. imibiliz. necorporale
100
1.2. imobiliz. Corporale
600
1.3. imobiliz. Financiare
400
2. Active circulante
970
2.1 Stocuri de mat.prime
350
2.2 Stocuri de mrfuri
250
2.3 Prod. n curs de execuie
120
2.4. Creante (clienti diversi)
100
2.5. Disponibilitti bnesti
150
3.Active de regularizare sI asimilate
cheltuite anticipat
50
4.Prime rambursabile
80
TOTAL
2.200
mii lei
Suma
1.Capitaluri proprii
1.1. capital social
1.2. rezerve
1.3. profit
1.4. fonduri
1.5. provizioane
2.Provizioane pentru riscuri
sI cheltuieli
3. Datorii
3.1. mprumuturi sI dat.asimil
3.2. furnizori
3.3. alte datorii
4.Pasive de regularizare si asim.
TOTAL
Elem de A
1.300
550
150
300
160
140
120
700
450
150
100
80
2.200
Egalitatea dintre totalul A I totalul P este asigurat prin nregistrarea n conturi pe baza dublei nregistrri a
tuturor operatiilor economice I financiare.
Cunoaterea coninutului - prezint interes nu numai n ce privete legtura acestor structuri cu bilanul contabil,
ci i cu sistemul conturilor cu ajutorul crora se nregistreaz cronologic i sistematic existena i modificarea
elementelor patrimoniale.
Spre deosebire de forma bilanului - care este impus de necesitatea delimitrii i sistematizrii elem.patrim pe
cele 2 categorii, forma conturilor rspunde cerinei de nregistrare a modif de dublu sens: majorri-micorri, intrriieiri.
Modelarea prin bilan a situaiei patrimoniului
Din punct de vedere juridic Activul grupeaz elementele n bunuri reale i creane, iar Pasivul n capitaluri
proprii i datorii.
ntr-o optic economic A se mparte n : - active de investiie
- active de exploatare
P se mparte n : - capitaluri
- datorii - financiare
- de exploatare.
Din punct de vedere financiar activele se grupeaz n funcie de lichiditatea lor, iar pasivele n funcie de
exigibilitatea lor ( termenul de plat ).
ACTIVE:
utilizri permanente sub form de bunuri de investiii
utilizri temporare sau creane (stocuri, creane)
pierderi generate de o activitate nerentabil privind consumarea resurselor.
PASIVE:
resurse permanente ( furnizate de ctre proprietar)
resurse temporare sau curente ( asigurate de teri, furnizori, bnci)
resurse rezultat (profituri realizate la sf. exerciiului financiar)
ACTIV
PASIV
1.Active imobilizate
1. Capitaluri proprii
1.1. Imobilizri necorporale
1.1. Capital social (individual)
1.2. Imobilizri corporale
1.2. Rezerve
1.3. Imobilizri financiare
1.3. Rezultat
2. Active circulante
2. Provizioane pt.riscuri si cheltuieli
2.1. Stocuri si producie n curs de executie 3. Datorii
2.2. Creane
3.1. Imprumuturi si datorii financiare
2.3. Disponibiliti
3.2. Alte datorii
11

3. Active de regularizare
4. Pasive de regularizare
Ordinea de dispunere a poziiilor n A bilanului este cea invers lichiditii activelor, de la cel mai puin lichide,
cum sunt imobilizrile necorporale catre disponibilitile bneti, care mbrac deja forma de bani.
n ceea ce privete ordinea de succesiune a elementelor de pasiv, ea este invers exigibilitii surselor de
finanare, ncepnd cu elementele capitalului propriu, continund cu datorii pe termen lung, apoi datorii curente sau cele
pe termen scurt.
Activul bilanier
1.ACTIVE IMOBILIZATE sunt active fixe, imobilizri, bunuri imobile.
cuprind toate acele valori economice de investiie a cror perioad de utilizare I lichiditate este mai mare de
un an;
se caracterizeaz prin durabilitatea lor mai ndelungat, ct i prin repetata lor participare la circuitul
economic.
1.1.Imobilizri necorporale
cheltuieli de cercetare-dezvoltare;
cheltuieli de constituire, brevete, licente, Know-how, mrci de fabric;
fond comercial;
alte imobilizri necorporale (programe informatice)
Exemplu:
S se delimiteze elementele patrimoniale de activ i de pasiv i s se prezinte situatia lor ntr-un bilan contabil:
- cheltuieli de constituire
- concesiuni, prevederi
- venituri din producia stocat
- pierderi din creane
- chelt. cu remuneraiile pers.
- cldiri
- masini, utilaje si masini
- acreditive
- chelt. privind obiectele de inv.
- furnizori de imob.
- avansuri de trezorerie
- clienti creditori
- profit
- provizioane pentru riscuri si ch.
- debitori
- venituri realizate n avans
- chelt. cu materii prime
- impozit pe salariu
- capital subscris vrsat
- capital subscris nevrsat
Bilan
Activ
cheltuieli de constituire
concesiuni, prevederi
pierderi din creane
chelt. cu remuneraiile pers.
cldiri
masini, utilaje sI masini
acreditive
chelt. privind obiectele de inv
avansuri de trezorerie
debitori
helt. cu materii prime
TOTAL
1.400.000
2.800.000
9.800.000
2.000.000
10.000.000
100.000.000
1.800.000
A
A
P
A
A
A
A
400.000
900.000
3.000.000
800.000
5.000.000
10.000.000
1.600.000
600.000
2.800.000
3.500.000
2.000.000
75.000.000
P
15.000.000
P
A
A
P
A
P
P
P
A
P
A
P
mii lei
Pasiv
venituri din productia stocat
9.800
furnizori de imob.
3.000
2.000
clienti creditori
6.000
10.000
profit
10.000
100.000
provizioane pentru riscuri si ch. 1.600
1.800
venituri realizate n avans
2.800
400
impozit pe salariu
2.000
900
capital subscris vrsat
75.000
800
capital subscris nevrsat
15.000
600
3.600
1.400
2.800
124.200
TOTAL
124.200
12

Stocuri aflate la teri : elemente materiale ( materii prime, materiale, ob. de inventar) care exist n patrimoniul
societii, dar care se afl temporar la teri ( n custodie, consignaie) sau valorile respective se afl n curs de
aprovizionare. Pentru fiecare element de stocuri aflat n activul unitilor patrimoniale n contabilitate se nregistreaz
dou categorii principale:
intrri, preuri de intrare
ieiri, preuri de ieire.
Dac la inventarierea efectuat la inchidderea exerciiului se constat c valoarea de inventar a unor elemente de
stocuri este mai mic dect valoarea de intrare a elementelor reprezint pentru minusul de valoare constatat,
ntreprinderea trebuie s constituie provizioane pentru depreciere.
Toate elementele de stocuri, indiferent de natura i destinaia lor trebuie meninute la un nivel optim pentru ca n
acest fel s se asigure continuitatea, dar n acelai timp s fie evitate imobilizrile financiare n stocuri peste necesar.
Creanele: reprezint active circulante care constau n drepturi legale ale unei persoane fizice sau juridice cu
calitate de creditor de a pretinde altei persoane fizice sau juridice n calitate de debitor sa-i achite o suma de banci
determinata la o scadenta prestabilita. Principalele tipuri de creante sunt:
1) clienii: reprezinta persoane fizice sau juridice care au drept creanta generat de vanzarea pe credit a unor
bunuri materiale, produse finite, marfuri, lucrari sau servicii urmand ca echivalentul valoric al livrarilor sa fie incasat
ulterior de catre furnizor de la clienti. Dreptul de creanta al furnizorului fata de client este generat de decalajul avut ntre
data livrrii I cea a ncasrii de la clieni a echivalentului valoric al livrrii cu decontare ulterioar.
2) clieni inceri: o spe a clenilor care se confrunt cu dificultti financiare ceea ce determin neplata de catre
acetia a datoriei la termenul stabilit respectiv a ncasrii creanelor ( clienii ru platnici ). Delimitarea n contabilitate a
clienilor inceri prezint o importan sub cel puin 2 aspecte:
a) pentru a realiza imaginea fidel a patrimoniului;
b) pentru eventuala nregistrare la pierderi din creane a valorii din creanele nencasate (pre de livrare + TVA)
3) clieni - facturi de ntocmit : dreptul de crean se nregistreaz separat pentru a marca faptul c este vorba de
livrri efectuate de ctre furnizor fr a se ntocmi factura urmnd ca aceasta s fie ntocmit ulterior operaiei de livrare.
4) furnizori - debitori reflect dreptul de crean fa de furnizori, crora ntreprinderea le acord sume de bani
cu titlu de avans n contul unor livrri ulterioare urmnd ca din valoarea acestor livrri s fie sczute avansurile acordate.
5) efecte de primit exprim dreptul de crean pe termen scurt asimilate care prezint particularitatea c aceste
drepturi sunt stabilite pe baz de efecte comerciale numite titluri de credit. Aceste titluri de credit cuprind obligaiile unei
persoane fizice sau juridice de a plti unei alte persoane fizice sau juridice, o sum de bani n moned naional sau
devize la o anumita dat i un anumit loc.
Un efect comercial este nregistrat la furnizor ca efect de primit iar la client ca efect de plat. Posesorul titlului
de credit i exercit dreptul de crean. Principalele efecte sunt : cambia, biletul de ordin, varantul I carnetele CEC.
a) cambia: (trat sau poli): titlu comercial prin care creditorul sau emitentul d dispoziia altei persoane numit
cros s plteasc la scaden o sum unei a 3-a persoane numite beneficiar.Emiterea unei cambii are la baz existena
unor raporturi juridice ntre cele trei persoane participante.
Exemplu: Unitatea A vinde unitii B marfuri la preul 800.000 pltibil peste 20 zile de la primirea mrfurilor. La rndul
ei unitatea A datoreaz unitii C dintr-un mprumut suma de 800.000 pltibil la acelasi termen . Pentru simplificarea
operatiei de decont a sumelor datorate, unitatea emite o cambie asupra unitii B dat n favoarea unitii C.
Cambia poate fi folosit:
pentru achitarea unei datorii faa de un alt debitor
Ex: datoria lui C fa de A , situatie n care cambia este transmis de C( girant) creditorului su prin operaiunea numit
gir. ( girator= noul creditor al cambiei Aceasta poate s transmit la rndul su altcuiva cambia.
ncorporeaz o creana transmisibil.
Funciile cambiei:
- instrument de plat: atunci cnd posesorul cambiei prezint cambia la scaden pentru ncasare evitnd astfel
utilizarea monedei;
- instrument de ncasare: remiterea cambiei de catre furnizorul nei uniti bancare care dup ce achit suma
respectiv n cadrul operaiunilor va prezenta cambia la scadena cleintului.
- instrument de credit: apare numai cnd posesorul unei cambii sconteaza acest efect comercial.
b) biletul de ordin : o persoana numit emitent sau subscriitor se oblig s plteasc la o anumit dat o sum de
bani datorat unei a doua persoane, numite beneficiar.
Particularittile titlului de ordin fa de cambie:
- n timp ce cambia implic raporturi juridice ntre trei persoane, biletul la ordin este ntre doua persoane (
emitent=debitor, beneficiar ndreptit s primeasc suma de la debitor)
c) varantul (warantul) Documentul este compus din:
- recipisa care constituie titlul de proprietate asupra mrfurilor depuse spre pstrare ntr-un depozit Varantul
propriu-zis poate circula independent ca un efect comercial fiind transmisibil prin gir, l poate folosi ca garanie pentru
obinerea de mprumuturi bancare. Poate fi caracterizat ca fiind o varietate a biletului la ordin garantat prin gaj.
d) CEC-ul - este un instrument de plat, dar poate fi ncadrat n categoria de credit alturi de cambie i biletul la
ordin.Se definete ca fiind un nscris care cuprinde ordinul necondiionat dat de o persoan unei alte persoane ( tras) la
care are un disponibil bnesc n cont sa plteasca la prezentarea titlului o anumit sum de bani unui ter (beneficiar)
13

CEC-ul implic 3 persoane:-trgtor, tras, beneficiar)

Fat de cambie CEC-ul prezint:
au functia de instrument de plat
nu au funcia de instrument de credit
CEC-ul este pltibil numai la vedere.
6) Debitori diveri : persoane fizice sau juridice fa de care unitatea patromonial are drepturi de creana
generate de op. Diverse.
Principalele operaii sunt:
subscrierile la mprumuturile efectuate de societti comerciale prin emisiunea de obligaiuni n sensul c
subscriitorii la aceste mprumuturi sunt debitorii societtii emitente pn la achitarea efectiv a sumelor;
vnzarea de active imobilizate corporale sau necorporale
vnzarea titlurilor de plasament (aciuni i obligaiuni) cumprate de agentul economic n scopul revnzrii;
trecerea pe seama persoanelor vinovate a valorilor materiale care sunt lips la inventar
dividentele aferente titlurilor de participare;
redevenele, chiriile, locaiile, dobnzile datorate ntreprinderii de ctre teri.
7) Alte creane: constituie o categorie distinct fiind rezultatul unor operaii de decontare cu sal. unitar ( creane
salariale), cu bugetul statului (creane fiscale), cu bugetul asigurrilor sociale ( creane sociale)
Ex:- avansuri acordate pers. prez. dreptul de crean a unittii;
alte creane n legtur cu personalul constnd n sume achitate acestora ( sporuri, remuneraii);
sume datorate unitii de ctre bugetul statului reprezentnd impozite i taxe vrsate n plus fa de sumele
reale;
sume ce urmeaz a se primi de la asig. sociale cuvenite personalului .
ACTIVE CIRCULANTE - se numesc capital circulant i includ o serie de valori ec. delimitate sub aspectul urm.:
1) stucuri i produse n curs de execuie
2) creane
3) titluri de plasament
4) disponibiliti bneti
Elementele patrimoniale cuprinse n activele circulante se deosebesc de activele imobilizate prin:
- se afl ntr-o permanent fluen valoric n cadrul ciclului de exploatare, fluen ce determin schimbarea
formei materiale n fiecare faz a ciclului economic (aprov, prod.)
n aprovizionare banii mbrac forma stocului de materii prime i materiale consumabile. n producie stocul de materii
prime se consum. n desfsurare produsele finite sunt vndute cleinilor cu plata ulterioar (vnzare pe credit). Prin
ncasare la scaden a preului de vnzare datorat de clieni, dreptul de crean asupra clientului se transf. n bani, ceea ce
face posibil reluarea ciclului de exploatare.
- cea mai mare parte dintre componentele activelor circulante sunt bunuri fungibile ( se consum pe msura
ntrebuinrii), de aici necesitatea nnoirii continue cu exemplare noi;
- elementele active circulante au o durat de rotaie m. mic de 1 an, se renoiesc de mai multe ori n cursul unui
exerciiu financiar, au un grad mai mare de lichiditate.
1) Stocuri i produse n curs de execuie: cantit. de bunuri materiale existente la o anumit dat n cadrul
ntreprinderii, n scopul asig continuitii activelor de producie. La unit cu activit de prod. elementele preponderente de
stoc sunt: materii prime, materiale consumabile, piese de schimb.
a) materii prime - reprezint elementele de baz ce particip la fabricarea produselor finite, regsindu-se n
structura acestora integral sau parial;
b) materii consumabile - materiale auxiliare, combustibili, piese de schimb I alte materiale ce particip sau
ajut la desf. activit. de producie fr a se regsi n produsul finit;
c) obiecte de inventar - bunuri ce ndeplinesc alternativ ( nu cumulativ ) :
valoare mai mic dect limita stabilit de lege (1.000.000) indiferent de durata de folosire
duarata de folosire m. mic de 1 an indiferent de valoarea lor.
Ob de inventar: unelte de munc, etc.
Ele se consum treptat, ca i mijl. fixe, transmindu-i treptat valoarea n chelt. sub denumirea de chelt. privind obiectele
de inventar, al cror echivalent n pasiv este uzura obiectelor de inventar.
Anumite bunuri sunt asimilate de ob. de inventar : echipament de lucru, de protecie, etc.
d) baracamente i amenajri provizorii : constau n barci, podee folosite n lucrri de organizare a antierelor.
Prin derularea baracamentelor se pot recupera anumite materiale.
e) produse finite - bunuri materiale rezultate dintr-un proces tehnologic, deci bunurile care au parcurs toate
fazele proc tehn, au fost supuse probelor i op. de recepie i au fost depozitate n scopul vnzrii lor.
d) semifabricatele: produse ce au o situaie intermediar ntre prod finite si producia neterminat, prin aceea c
au parcuirs unele faze ale procesului de fabricaie, dup care ele pot obine 2 destinaii:
pot continua proc. de fabricaie, transf n produse finite;
pot fi livrate ca semifabricate altor clieni.
14

e) produse reziduale: constau n materiale recuperabile din operaia de prelucrare - deeuri, rebuturi, sunt
depozitate i vndute clienilor.
f) produse n curs de execuie - din producia neterminat. Prezint urm. particulariti:
produse ce pn la sfritul unei perioade nu au parcurs toate fazele proc tehnologic.
n produsele neterminate se includ produsele care dei au parcurs stadiile de prelucrare nu au fost supuse
operaiei de recepie tehn. sau nu au fost completate cu pri componente.
g) animalele - cele nscute sau tinere, crescute pentru producie sau reproducie, animale la ngratn scop
valoric. Animalele de munc nu fac parte din activele circulante ci din categoria imobilizri corporale (mijl. fixe)
h) mrfurile : bunuri ec. ce satisfac anumite nevoi de via ale oamenilor. Sunt destinate vnzrii-cumprrii
prin intermediul unittii desfacere, vnzarea avnd loc fr ca mf s fie supuse unui proces de transformare. Mrfurile
sunt cumprate la un pre mai mic ( preul de cump) i vndute la un pre mai mare ( pretul de livrare). Diferena ntre
preul de vnzare i preul de cumprare este adaosul comercial, care are dou destinaii: - folosirea pentru acoperirea
chelt circulante
- asigur un beneficiu unit comerciale.
i) ambalajele : constau n materii specifice folosite pentru a proteja i conserva mrfurilor pe timpul pstrrii,
transportrii, etc.
Dup natura i destinatia lor sunt:- mijloace fixe (cisterne)
- obiecte de inventar (materile plastice)
CAPITOLUL 6
PROMOVAREA DIRECT A PRODUSULUI TURISTIC
POLITICA DE PRODUS
Politica de produs implic numeroase i complexe activiti care configureaz coninutul acesteia.
Pentru melegera noiunii de produs trebuei pornit de la iddeea c acesta corespunde unui ansamblu de bunuri
i servicii mai mult sau mai puin omogen n care exist un ridicat grad de substituire.
n definirea produsului turistic se pornete de la petru categorii de elemente:
a)
factorul natural care includ aezarea geografic, relieful, izvoarea termale, peisajul, vegetaia,
fauna, clima, etc.
b)
Factori generali ai existenei i activitii umane cum ar fi limba, mentalitile, ospitalitatea,
obiceiurile, folclorul, cultura, politica, economia, etc
c)
Infrastructura general reeaua de transporturi i comunicaii, structura i densitatea
aglomerrilor demografice, amenajrile pentru agrement, cile de acces, etc
d)
Echipamentul turistic - care include infrastructura specific unitile de cazare i de alimentaie
public, amenajrile pentru agrement, cile de acces etc.
Factorii cuprini n primele trei grupe reprezint oferta turistic original a unei ri, zone sau staiuni turistice,
iar cei din grupa a patra reprezint oferta turistic derivat.
Produsul turistic poate fi structurat pe urmtoarele grupe de elemente:
a)
elementele corporale reprezentnd preponderent suportul material al activitii turistice; la rndul
lor aceste elemente pot fi grupate n:
- patrimoniul de resurse naturale, culturale, istorice, artistice, tehnologice, specifice rii, zonei sau staiunii
turistice respective; n aceast categorie pot fi incluse, de exemplu, apele termale din staiunile Bile Hercualne,
Felix, Olneti, nmolul lacului Techirghiol, fauna i flora Parcului Naional Retezat, vestigiile arheologice de la
Histria i Sarmisegetusa, mnstirile din nordul Moldovei, etc.
b)
elemente acorporale reprezentnd ansamblul serviciilor puse la dispoziia consumatorului de
ofertantul produsului turistic.
c)
Comunicaiile privitoare la produsul turistic, care cuprind ansamblul informaiilor transmise de
ofertantul pachetului de prestaii turistice sau de diferii reprezentani ai distribuiei. Acestea se
realizeaz prin intermediul aciunilor de publicitate, promovare n locul vnzrii relaii publice cu
scopul de a facilita prezentarea produsului turistic.
d)
Imaginea component intangibil a produsului turistic. O imagine clar, pozitiv, despre o ar,
zon, pensiune turistic poate scoate n eviden un anumit produs turistic n oferta general
dup cum o imagine difuz i neclar poate s compromit succesul acestuia pe pia, chiar dac
el este corespunztor din punct de vedere calitativ.
Att teoria ct i practica din domeniul turismului demonstraz c fora de atracie a produsului turistic
izvorte de cele mai multe ori, din elemente specifice acestuia, respectiv factorii naturali i cei generali ai existenei
i activitii umane.
Gradul de notorietate al produsului turistic
15

Oferta unei pensiuni/ntrprinderi de turism se compune din produse cu grade diferite de noutate. Intensitatea
noutii este maxim atunci cnd procesul de nnoire antreneaz toate componentele calitative ale produsului resursele
naturale, materiile prime utilizate, etc i confer acestuia o multitudine de nsuiri noi.
Pentru punerea n valoare a noutii unui produs, pensiunea turistic trebuie s desfoare o serie de aciuni
specifice. Definirea noutii are n vedere tipul de caracteristici noi care duc la apariia unui nou produs turistic, originea
acestora i gradul de noutate cu care produsul n cauz este oferit pieei.
Ciclul de via al produsului turistic
n succesiunea lor cronologic, fazele ciclului de via sunt urmtoarele:
a)
etapa lansrii care este caracterizat printr-o cretere a vnzrilor cu un anumit grad de risc,
eforturi de marketing importante, etc. Pe msur ce produsul este tot mai bine primit de
consumatori se realizeaz o deblocare a cererii ceea ce corespunde cu trecerea ntr-o nou etap a
ciclului de via a produsului i anume cea a creterii.
b)
Etapa creterii - acum produsul este cunoscut i atrage noi segmente de consumatori iar vnzrile
i profiturile nregistreaz creteri semnificative. Din aceast etap pensiunea ncepe s se
confrunte cu un numr mare de concurreni, ceea ce duce la sporirea concurenei ntre produsele
similare aparinnd i altor pensiuni sau centre din domeniu.
c)
Etapa maturitii i a saturaiei creterea vnzrilor se ncetinete i se stabilizeaz, produsul
fiind acceptat i solocitat de cea mai mare parte a consumatorilor poteniali; n condiiile n care
concurenii oblig la meninerea nivelului vnzrilor, la eforturi de marketing relativ costisitoare
profiturile nregistreaz o tendin de scdere.
d)
Etapa de declin este ultima etap a ciclului vieii produsului turistic, cnd se ajunge la o
restrngere a segmentelor de pia care continu s prefere produsul respectiv i evident la o
reducere a vnzrilor n timp ce profiturile sunt practic inexistente.
Poziionarea produsului turistic
Conceptul de poziionare adun la un loc totalitatea caracteristicilor unui produs care permit publicului (consumatorilor)
s situeze produsul n universul produselor similare i de a-l distinge de altele.
Poziionarea produselor se prezint de regul sub form grafic prin ntocmirea aa-numitei hri de poziionare care
ofer posibilitatea vizualizrii principalelor direcii de aciune pentru mbuntirea produsului n scopul adptrii
eficiente la cerinele pieei.
Mixul produsului
Produsul turistic global rerprezint un ansamblu de produse independente de al crui dizaj depinde puterea sa
de atractivitate i implicit competitivitatea pe o pia dat.
Mixul de produs este constituit din elememte care combinate i ofer un caracter echilibrat, armonios sau
dimpotriv incert, fr o atracie deosebit. n alctuirea mixului de produs se vor avea n vedere mai multe elemente.
n optica de marketing, definirea produsului trebuie s fie punctul de plecare n concepia unui produs care s
permit gestiunea, distriduia i promovarea sa. Beneficiile i satisfaciile pe care turitii le ateapt n momentul
adoptrii deciziei de cumprare a unui produs corespund, n general nevoilor i motivaiilor lor care, la rndul lor se
nscriu ntr-un spectru larg.
Produsul turistic al unei entiti geografice corespunde unui concept global de produs care se exprim printrun macro-produs turistic reprezentat de o entitate sau ansamblu geofrafic (continent, ansamblu geografic multinaional
rile din nordul Europei, rile mediteraneene, rile balcanice etc): ar, regiune a unei ri, ora. Produsele de tip
entitate geografic sunt de regul promovate i comercializate att de oficiile naionale de turism, ct i unele companii
aeriene naionale.
Produsele forfetare particularitatea acestui tip de produse const n faptul turistului i se ofer n produs
integrat i la pre determinat.
Strategii n politica de produs
Politica n cazul pensiunii turistice, n domeniul ofertei pe care o adreseaz pieei reflect n strategia de produs
pe care o adopt. Obiectul acesteia privete deopotriv dimensiunile i structura gamei de produse i servicii care compun
oferta, gradul de noutate al acestora precum i nivelul lor calitativ. n funcie de potenialul de care dispune, pensiunea
poate utiliza strategii de produs pentru atingerea unor obiective diverse.
Publicitatea la locul vnzrii - are n vedere ansamblul tehnicilor de semnalare, pentru a atrage, orienta i dirija
interesul consumatorilor ctre un anumit produs sau un anumit serviciu. Afiele, banenerele, cataloagele, brourile,
pliantele i materialele promoionale n format electronic reprezint cele mai frecvente tehnici de promovare a
produsului de turism.
Cadourile promoionale se refer la facilitile pe care organizaiile turistice le ofer cumprtorilor de produs
turistic i/sau serviciilor promovate. Acestea nu iau ntotdeauna forma unor avantaje de ordin financiar de care
consumatorul beneficiaz prin cumprare ci se regsesc i sub forma unor produse (asociate sau nu n consum n utilizare
16

cu produsele sau serviciile cumprate) sau a unor servicii suplimentare oferite gratuit consumatorilor. Astfel turistul care
achiziioneaz un sejur de o saptmn la schi n staiunea X poate primi gratuit o pereche de ochelari de schi sau
mnui sau chiar un set complet de echipamnt de schi.
Relaile publice - utilizarea instrumentelor specifice relaiillor publice este concentrat, n cazul pensiunilor
turistice, la nivelul segmantelor de pia i campaniilor de promovare.
a)
relaiile cu mass-media reprezint componenta cea mai puternic a publicului din perspectiva
imaginii organizaiei turistice, mass-media dispune de capacitatea de a contribui semnificativ la
crearea imaginii unitii; organizarea i desfurarea de aciuni coerente de relaii cu mass media
este o condiie obligatorie pentru succesul prezenei unitii pe termen lung, pe pia;
b)
comunicaiile organizaiei toate activitile de marketing i n general orice alte activiti ale
organizaiei trebuie s fie nsoite de o component de comunicare pentru ca att consumatorii i
publicul ct i publicul extern al unitii s cunoasc misiunea i obiectivele urmrite, activitile
desfurate, resursele i performanele obinute;
c)
consultana are n vedere recomandrile managementului organizaiei turistice n legtur cu
problemele acesteia, atitudinea i imaginea sa la nivelul pieei acoperite.
Printre tehnicile de promovarea cele mai des utilizate se numr:
- difuzarea de tiri este una dintre cele mai simple i mai accesibile tehnici de relaii publice prin intermediul creia
organizaia turistic informeaz periodoc consumatorii i publicul despre deschiderea de noi produse sau destinaii
turistice, evenimente de marketing ale organizaiei sau aniversarea unor momente de referin i srbtorirea
performanelor unitii, etc.
- evenimentele speciale crearea unor evenimente speciale vizeaz n principal atragerea ateneiei consumatorilor i
publicului larg asupra organizaiei turistice turistice i a produselor, serviciilor i mrcilor sale,
- materialele de identificare pot mbrca forma unor documente scrise, electonice sau audio-vizuale, relizarea acestora
trebuie s aib n vedere nu numai prezentarea succint a unor informaii tehnice.
CAPITOLUL 9
NCHEIEREA CONTRACTELOR CU CLIENII
Incheierea contractelor
De cele mai multe ori, contractele se incheie fara parcurgerea prealabila a unor faze precontractuale, partile
convenind simultan asupra clauzelor contractuale, sau pur si simplu manifestandu-si adeziunea la clauzele unor contracte
nesusceptibile de negociere fie prin modul in care au fost concepute, (de exemplu tariful unei calatorii cu trsura), fie prin
implicatiile unui anumit gen de a tranzactiona (spre exemplu vanzarea unui produs la un pret ce nu tine seama de alte
elemente, fond de marfa, mijloace circulante etc.)
Anterior momentului incheierii contractului, drumul parcurs de catre parti
pana la realizarea acordului de vointa poate surprinde, in unele situatii, mai multe
faze, respectiv:
1. negocierile precontractuale,
2. oferta de a contracta,
3.promisiunea de a contracta sau antecontractul
4. acceptarea.
A. NEGOCIERILE PRECONCONTRACTUALE
Negocierile sau tratativele precontractuale, constituie invitatia facuta de catre una din parti de a trata continutul
unui eventual contract. In privinta acestei etape precontractuale, s-ar putea aprecia ca ea reprezinta de fapt faza finala a
tratativelor, fiind chiar ulterioara acceptarii ofertei164. Poate fi vorba despre negocieri precontractuale doar atata vreme
cat inca nici nu a fost lansata o oferta si nici exprimata o acceptare. Ulterior acceptarii ofertei deja vorbim despre un
contract, astfel incat eventualele negocieri pot avea drept obiect executarea efectiva a unor clauze speciale sau angajarea
altor obligatii, ori pur si simplu negocierea unui alt contract.
Spre deosebire de oferta ferma care il obliga pe ofertant, negocierile nu produc asemenea consecinte juridice. Este
adevarat ca de multe ori negocierile se pot finaliza printr-un acord de principiu, scrisoare de intentie sau protocol,
uzitate mai ales in domeniul comertului international.
B. OFERTA DE A CONTRACTA
Sensul juridic al notiunii nu difera cu nimic de cel intrebuintat in limbajul comun:oferta este o propunere facuta
de catre o persoana alteia in scopul incheierii unui contract. Oferta sau policitatiunea implica deja o propunere avand un
obiect precis determinat sau determinabil, asa incat contractul sa poata fi oricand prefigurat de catre partile contractante.
Fiind prima manifestare de vointa, ea reprezinta de fapt primul pas catre acordul de vointa . Este si motivul pentru care,
fiind o latura a vointei de a contracta, deci a consimtamantului, ea trebuie sa indeplineasca toate cerintele de forma si de
fond ale acestuia.
17

1. Conditiile de forma ale ofertei

In privinta formei ofertei ca modalitate de exprimare a vointei de a contracta nu se cere in principiu nici-o conditie
speciala, aceasta poate fi expresa sau tacita, exprimata in scris sau verbal, adresata unei persoane determinate sau
publicului. Fireste cea mai uzuala forma de exhibare a ofertei este cea expresa, exprimata fie in scris, fie verbal.
Oferta poate fi facuta unei persoane determinate sau publicului. In ultimul caz este de regula vorba despre o simpla
invitatie de a negocia, posibiliatea acceptarii avand-o orice persoana.
Intr-o asemenea abordare, identitatea destinatarilor ofertei este indiferenta: pentru un comerciant care vinde un produs nu
conteaza identitatea celor care cumpara ci faptul ca ei platesc, dupa cum in cazul ofertei publice de recompensa nu
conteaza cine furnizeaza lucrul sau informatia ceruta ci realizarea interesului ofertantului.
Oferta poate contine sau nu in cuprinsul ei un termen de acceptare, in interiorul caruia trebuie sa se realizeze
acceptarea ei de catre destinatar. Acest termen poate fi aratat in mod expres dar el poate rezulta si implicit din natura
contractului si din timpul necesar de gandire si acceptare de catre destinatar, care fara a fi stabilit in mod expres trebuie
sa aiba o durata rezonabila173. In functie de respectarea termenului de acceptare se poate pune chestiunea revocarii
ofertei sau a
caducitatii ei.
2. Conditiile de fond ale ofertei
Ca si o latura a consimtamantului, oferta trebuie sa indeplineasca conditiile generale ale acestuia, adaptate fireste
momentului si specificului policitatiunii in formarea contractelor, dupa cum urmeaza:
1. Oferta trebuie sa fie ferma, in sensul ca ea trebuie sa sugereze un angajament neindoielnic, pe punctul de a conduce la
realizarea unui consens cu
relevanta juridica.
2. Oferta trebuie sa fie reala, serioasa si constienta, facuta cu intentia de a angaja din punct de vedere juridic. Per a
contrario, oferta facuta in gluma, din curtoazie fara intentia unui angajament juridic nu poate conduce la incheierea unei
conventii.
3. Oferta trebuie sa fie neechivoca. Este echivoca acea oferta ce nu-i poate forma in mod neindoios convingerea
destinatarului asupra intentiilor ofertantului de a contracta. Este cazul expunerii unei marfi intr-o vitrina in scopuri
publicitare sau fara indicarea pretului.
3. Forta obligatorie a ofertei. Revocarea si caducitatea ofertei. Cata vreme oferta nu a ajuns la destinatar, ea nu este
producatoare de efecte juridice, deci poate fi revocata de catre autorul ei.
Or, forta obligatorie a ofertei vizeaza numai intervalul de timp scurs de la lansarea ei si pana la acceptare sau implinirea
termenului. Intr-o asemenea abordare insa, trebuie avut in vedere daca oferta a ajuns sau nu la destinatar si daca aceasta
este sau nu cu termen.
C. PROMISIUNEA DE A CONTRACTA SAU ANTECONTRACTUL
In ultima analiza, oferta este un act juridic de formatiune unilaterala, deoarece ea nu se intemeiaza pe un acord
de vointa.
Spre deosebire de oferta, promisiunea de a contracta sau antecontractul desi creeaza obligatii numai in sarcina
ofertantului, sunt totusi acte juridice de formatiune bilaterala. Solutia se impune caci promisiunea de a contracta implica
un acord prealabil prin care partile se obliga, in ipoteza in care promisiunea are un caracter sinalagmatic, sa incheie in
viitor un contract.
D. ACCEPTAREA.
Acceptarea ofertei este al doilea pas spre incheierea contractului, aceasta constituind de fapt o replica la oferta
primita. Ca si oferta, nici acceptarea nu trebuie sa indeplineasca anumite conditii de forma pentru valabila ei exprimare.
Ea poate fi deci verbala sau scrisa, expresa ori tacita, important fiind doar sa exprime cu certitudine vointa de a incheia
contractul.
1. Conditiile acceptarii
Pe langa conditiile generale de validitate ce trebuie sa caracterizeze orice manifestare de vointa data in scopul de a da
nastere, a modifica sau a stinge un raport juridic civil, valabilitatea acceptarii ofertei trebuie sa indeplineasca anumite
conditii specifice si anume:
a. acceptarea sa fie in concordanta cu oferta. Ea trebuie sa se refere la oferta
primita si nu la o alta.
b. acceptarea trebuie sa fie neindoielnica. Ea trebuie asadar sa fie manifestata
in scopul vadit de a accepta angajamentul juridic.
c. oferta adresata unei anumite persoane se considera primita numai daca
acceptarea vine de la aceasta persoana si nu de la alta.
d. acceptarea trebuie sa se manifeste mai inainte ca oferta sa fi devenit
caduca sau sa fi fost retrasa.
2.Momentul incheierii contractului
Momentul incheierii contractului este acea secventa in care oferta se ntalneste cu acceptarea, realizandu-se in acest fel
acordul de vointa.
3. Locul incheierii contractului
In determinarea locului incheierii contractului se aplica aceleasi reguli ca si cele referitoare la momentul contractului:
- daca partile contractante sunt prezente, locul incheierii contractului este cel
in care se gasesc partile.
- daca contractul se incheie prin telefon, locul incheierii este cel in care se
18

gaseste ofertantul, caci in acel loc este receptionata acceptarea;

- cand contractul se incheie prin corespondenta, locul incheierii contractului
este cel in care se gaseste ofertantul sau cel in care acesta a primit corespondenta.
Locul incheierii contractului prezinta importanta sub aspectul stabilirii regulilor conflictuale de drept
international privat.
Efectele contractului.
Efectul scontat de catre partile care incheie orice contract este acela de a da nastere unor obligatii civile.
Interpretarea contractului;
Forta obligatorie a contractului si anume:
- obligativitatea contractului in raporturile dintre partile contractante;
- obligativitatea contractului in raporturile cu alte persoane care nu au
calitate de parti.
MODELE DE CONTRACTE
1.CONTRACT DE IMPRUMUT DE FOLOSINTA - COMODAT
Incheiat astzi .
la
I. PRTILE CONTRACTANTE
1.1.
D
..,
domiciliat
in
str. .. nr. , bloc ....., scara .., etaj , apartament ... judet/sector
, nscut la data de .. (ziua, luna, anul) in
.. (localitatea) sector/judet , fiul lui si al
, posesorul buletinului (crtii) de identitate seria . nr. eliberat
de...., cod numeric personal .. n calitate de comodant, pe
de
o
parte,
si
sau
1.1. D .., domiciliat in
str. .. nr. , bloc ....., scara .., etaj , apartament ... judet/sector
, nscut la data de .. (ziua, luna, anul) in
.. (localitatea) sector/judet , fiul lui si al
de...., cod numeric personal .. n calitate de comodatar, pe
de o parte, si
1.2. S.C. S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L. cu sediul
social in . (localitatea), str. .. nr. . bloc ....., scara
., etaj , apartament .. judet/sector ... nregistrat la Oficiul Registrului
Comertului , sub nr. . din .., cod fiscal nr.
din ...., avnd contul nr. ., deschis la
.., reprezentat de , cu functia de .....
in calitate de comodatar, pe de o parte,
au convenit s ncheie prezentul contract de arendare, cu respectarea urmtoarelor clauze
II. OBIECTUL CONTRACTULUI
2.1. Comodantul acord comodatarului, sub form de mprumut urmtoarele bunuri:
.
19

.
2.2. Bunurile prevzute la punctul 2.1. se acord de ctre comodant comodatarului pe termen de .
ani/luni/zile, adica pe o perioada de la .. pn la .. n mod gratuit.
III. OBLIGATIILE PRTILOR
3.1. Obligatiile comodatarului sunt urmtoarele:
a) s conserve bunurile, adic s se ngrijeasca de ele ca un bun proprietar;
b)
s foloseasc bunurile conform destinatiei lor;
c) s restituie bunurile la termenul stabilit prin prezentul contract comodantului, reprezentantului su ori
mostenitorilor si.
3.2. Obligatiile comodantului sunt urmtoarele:
a) s nu-l mpiedice pe comodatar s foloseasc bunurile pn la termenul stabilit;
b)
s restituie comodatarului eventualele cheltuieli efectuate pentru conservarea bunurilor;
c) s plteasc despgubiri civile comodatarului pentru viciile pe care le cunoaste, dar nu le-a adus la
cunostint comodatarului;
V. DURATA CONTRACTULUI
4.1. Prtile au convenit s ncheie prezentul contract de comodat pe termen de .. ani
4.2. Predarea bunurilor va avea loc la data de , dat la care ncepe executarea contractului a crui
durat se ncheie la data de .
4.3. Prin acordul prtilor, prezentul contract poate s nceteze si nainte de termen.
V. NCETAREA CONTRACTULUI
5.1. Prezentul contract nceteaz de plin drept, fr a mai fi necesar interventia unui tribunal arbitrar/unei
instante judectoresti, n cazul n care una dintre prti :
- nu si execut una dintre obligatiile esentiale enumerate la pct. .n prezentul contract.
- este declarat n stare de incapacitate de plti sau a fost declansat procedura de lichidare (faliment) nainte de
nceperea executrii prezentului contract;
- cesioneaz drepturile si obligatiile sale prevzute de prezentul contract fr acordul celeilalte prti;
- si ncalc vreuna dintre obligatiile sale, dup ce a fost avertizat, printr-o notificare scris, de ctre cealalt
parte, c o nou nerespectare a acestora va duce la rezolutiunea/rezilierea prezentului contract.
sau
n termen de zile de la data primirii notificrii prin care i s-a adus la cunostint c nu si-a executat ori si
execut n mod necorespunztor oricare dintre obligatiile care i revin.
5.2. Partea care invoc o cauz de ncetare a prevederilor prezentului contract o va notifica celeilalte prti, cu cel
putin .. zile nainte de data la care ncetarea urmeaz s-si produc efectele.
20

5.3. Rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra obligatiilor deja scadente ntre prtile
contractante.
5.4. Prevederile prezentului (capitol, articol, alineat) nu nltur rspunderea prtii care
n mod culpabil a cauzat ncetarea contractului.
VI. CAZUL FORTUIT SAU DE FORTA MAJORA
6.1. Nici una dintre prtile contractante nu rspunde de neexecutarea la termen sau/si de executarea n mod
necorespunztor - total sau partial - a oricrei obligatii care i revine n baza prezentului contract, dac neexecutarea san
executarea necorespunztoare a obligatiei respective a fost cauzat de forta major, asa cum este definit de lege.
6.2. Partea care invoc forta major este obligat s notifice celeilalte prti, n termen de (zile, ore),
producerea evenimentului si s ia toate rnsurile posibile n vederea limitrii consecintelor lui.
6.3. Dac n termen de (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu nceteaz, prtile au
dreptul s-si notifice ncetarea de plin drept a prezentului contract fr ca vreuna dintre ele s pretind daune - interese.
6.4. Cazul fortuit sau de fort major exclude rspunderea comodatarului dac acesta nu a putut prevedea
pericolul, dac nu a folosit bunurile contrar destinatiei si dac nu le-a restituit comodantului la termenul prevzut de
prezentul contract.
VII. NOTIFICRILE NTRE PRTI
7.1. n acceptiunea prtilor contractante, orice notificare adresat de una dintre acestea celeilalte este valabil
ndeplinit dac va fi transmis la adresa /sediul prevzut n partea introductiv a prezentului contract.
7.2. n cazul n care notificarea se face pe cale postal, ea va fi transmis, prin scrisoare recomandat, cu
confirmare de primire (A.R.) si se consider primit de destinatar la data mentionat de oficiul postal primitor pe aceast
confirmare.
7.3. Dac confirmarea se trimite prin telex sau telefax, ea se consider primit n prima zi lucrtoare dup ce a
fost expediat.
7.4. Notificrile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre prti, dac nu sunt confirmate, prin
intermediul uneia dintre modalittile prevzute la alineatele precedente.
VIII. LITIGII
8.1. Prtile au convenit c toate nentelegerile privind validitatea prezentului contract sau rezultate din
interpretarea, executarea ori ncetarea acestuia s fie rezolvate pe cale amiabil de reprezentantii lor.
8.2. n cazul in care nu este posibil rezolvarea litigiilor pe cale amiabil, prtile se vor adresa instantelor
judectoresti competente.
IX. CLAUZE FINALE
9.1. Prezentul contract a fost ncheiat ntr-un singur exemplar care rmne la comodant.
COMODANT
COMODATAR
CONTRACT DE PRESTARI DE SERVICII
21

Incheiat astazi .............................. la .....................................................
1. PARTILE CONTRACTANTE
1.1. S.C. ............................................................................................................ S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu
sediul social in .......................................(localitatea), str. .................................................... nr. ............................, bloc
............., scara ..........., etaj ........, apartament ......., judel/sector ................................ , inregistrata la Oficiul Registrului
Comertului ................................................, sub nr. ....................... din ................................., cod fiscal nr.
.............................. din ...................................., avand contul nr. ............................. deschis la ....................................,
reprezentata de .............................................. , cu functia de ........................................................................., in calitate de
prestator, pe de o parte, si
sau
1.1. Asociatia familiala ........................................................................................................................, cu sediul in
................................................................., (localitatea), str. ................................................... nr. .............., bloc ........,
scara ........, etaj ........, apartament ..........., sector/judet ...................................., posesoarea autorizatiei nr. ...................
din .................., eliberata de Primaria ................................. , codul fiscal nr. ............................... din
............................., avand contul nr. ................................, deschis la ............................................., reprezentata de
......................................................, cu functia de............................................................................................, in calitate
de prestator, pe de o parte, si
1.2. S.C. ............................................................................................................. S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu
sediul social in .......................................(localitatea), str. .................................................... nr. ............................, bloc
............., scara ..........., etaj ........, apartament ......., judet/sector ................................ , inregistrata la Oficiul Registrului
Comertului ................................................., sub nr. ...................... din ................................., cod fiscal nr.
.............................. din ....................................., avand contul nr. .......................... deschis la ................................,
reprezentata de ..................................................., cu functia de ......................................................................, in calitate de
beneficiar, pe de alta parte,
sau
1.2. Asociatia/Fundatia :............................................................................................................................ cu
sediul in ......................................................................., (localitatea), str. .......................................... nr. ................., bloc
........., scara ........, etaj ........, apartament ........, sector/judet ......................................., inregistrata in Registrul asociatiilor
si fundatiilor prin Sentinta civila nr. ..................................... din ........................................., a Tribunalului
..............................., codul fiscal nr. ............................. din .........................., avand contul nr. ....................... deschis la
..................................., reprezentata de ...................................., cu functia de ..........................., in calitate de beneficiar, pe
de alta parte, sau
1.2. Asociatia familiala:....................................................................................................................., cu sediul in
..............................................................(localitatea), str. ...................................................... nr. .............., bloc ........, scara
........, etaj ........, apartament ..........., sector/judet .................................... , posesoarea autorizatiei nr. ................... din
.................., eliberata de Primaria ................................. , codul fiscal nr. ............................... din ............................., avand
contul nr. ............................... deschis la .................................., reprezentata de ..........................................., cu functia
de..............................., in calitate de beneficiar, pe de alta parte,
sau
1.2. D ..............................................., domiciliat in ......................................., str. ......................................... nr.
.............., bloc .........., scara .........., etaj ........, apartament ..... , sector/judet ................................... nascut la data de
..................................................(ziua, luna, anul) in .......................................................... (localitatea) sector/judet
.................................., fiul lui ................................................ si al ...................................... , posesorul buletinului (cartii)
de identitate seria .............. nr. ..............................................., eliberat de ...................................., cod numeric
personal................................................., in calitate de beneficiar, pe de alte parte,
au convenit se incheie prezentul contract de prestari de servicii, cu respectarea urmatoarelor clauze:
2. OBIECTUL CONTRACTULUI
22

2.1. Obiectul contractului il reprezinta:

2.2. De asemenea, prestatorul se obliga sa efectueze si : ..........................................................................
3. DURATA CONTRACTULUI
3.1. Contractul se incheie pe o durata de ............ incepand de la data de ................ si pana la data de ........ .
4. PRETUL CONTRACTULUI
4.1. Pretul prestatiei este de ..............................................................................................................................
4.2. Pretul se va plati in numerar(sau cu ordin de plata in contul prestatorului) la data efectuarii prestatiei (la
termenul stabilit in prezentul contract sau esalonat), astfel:
4.3. In cazul in care, anterior efectuarii prestatiei, vor interveni majorari de preturi care afecteaza costul
prestatiei:
a) prestatorul de servicii are dreptul sa majoreze pretul contractului, in raport cu majorarea preturilor, cu
obligatia ca prestatorul sa notifice in termen de .................. beneficiarului hotararea sa;
b) beneficiarul, in termen de ...................... de la data primirii notificarii scrise a prestatorului are obligatia sa
comunice acestuia daca pretul majorat este acceptabil si sa solicite continuarea lucrarii. Daca beneficiarul nu raspunde la
notificarea scrisa in termenul de mai sus, aceasta este considerata o acceptare tacita a pretului.
4.4. Daca majorarea de preturi intervine in cursul executarii contractului, iar beneficiarul nu accepta
majorarea, va notifica in scris refuzul prestatorului, acesta avand dreptul la cota-parte din pret echivalenta cu prestatia
executata si la pretul convenit.
5. GARANTII
5.1. Prestatorul de servicii garanteaza pentru ..................................................... in urmatoarele conditii:
6. OBLIGATIILE PARTILOR
6.1. Prestatorul de servicii se obliga:
a) ...........................................................................................
b) ...........................................................................................
c) ........................................................................................... etc.
6.2. Beneficiarul serviciilor se obliga:
a)
...........................................................................................................................................;
b) ...........................................................................................................................................;
c) ............................................................................................................................................;
etc.
7. CLAUZA PENALA
7.1. In cazul in care una dintre partii nu isi indeplineste obligatiile contractuale sau si le indeplineste in mod
necorespunzator, se obliga sa plateasca celeilalte parti penalitati daune-interese in valoare de ...................................,
astfel: .......................................
23

8. INCETAREA CONTRACTULUI
8.1. Prezentul contract inceteaza de plin drept, fara a mai fi necesara interventia unei instante judecatoresti(
sau tribunal arbitral), in cazul in care una dintre parti:
- nu isi executa una dintre obligatiile esentiale enumerate la ....., din prezentul contract;
- este declarata in stare de incapacitate de plati sau a fost declansata procedura de lichidare inainte de
inceperea executarii prezentului contract;
- isi incalca oricare dintre obligatiile sale, dupa ce a fost avertizata, printr-o notificare scrisa, de catre cealalta
parte, ca o noua nerespectare a acestora va duce la rezolutiunea/rezilierea prezentului contract.
- cesioneaza drepturile si obligatiile sale prevazute de prezentul contract fara acordul celeilalte parti;
sau
- in termen de ........ zile de la data primirii notificarii prin care i s-a adus la cunostinta ca nu si-a executat ori
isi executa in mod necorespunzator oricare dintre obligatiile ce-i revin.
8.2. Partea care invoca o cauza de incetare a prevederilor prezentului contract o va notifica celeilalte parti, cu
cel putin ......... zile inainte de data la care incetarea urmeaza sa-si produca efectele.
8.3. Rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra obligatiilor deja scadente intre partile
contractante.
8.4. Prevederile prezentului :........................................................(art., capitol) nu inlatura raspunderea partii
care in mod culpabil a cauzat incetarea contractului.
9. FORTA MAJORA
9.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de executarea in mod
necorespunzator - total sau partial - a oricarei obligatii care ii revine in baza prezentului contract, daca neexecutarea sau
executarea necorespunzatoare a obligatiei respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de lege.
9.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen de ....................... ,
producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vederea limitarii consecintelor lui.
9.3. Daca in termen de .................. de la producere, evenimentul respectiv nu inceteaza, partile au dreptul sa-si
notifice incetarea de plin drept a prezentului contract fara ca vreuna dintre ele sa pretinda daune interese.
10. NOTIFICARILE INTRE PARTI
10.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea celeilalte este valabil
indeplinita daca va fi transmisa la sediul prevazut in partea introductiva a prezentului contract.
10.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa, prin scrisoare recomandata, cu
confirmare de primire si se considera primita de destinatar la data mentionata de oficiul postal primitor pe aceasta
confirmare.
10.3. Daca notificarea se trimite prin telex sau telefax, ea se considera primita in prima zi lucratoare dupa cea
in care a fost expediata.
10.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt confirmate, prin
intermediul uneia din modalitatile prevazute la alineatele precedente.
11. LITIGII
24

11.1. Partile au convenit ca toate neintelegerile privind validitatea prezentului contract sau rezultate din
interpretarea, executarea ori incetarea acestuia sa fie rezolvate pe cale amiabila de reprezentantii lor.
11.2. Daca nu este posibila rezolvarea litigiilor pe cale amiabila, partile se vor adresa instantelor judecatoresti
competente.
sau
11.1. In situatia in care rezolvarea neintelegerilor nu este posibila pe cale amiabila, ele vor fi supuse spre
solutionare tribunalului arbitral, conform regulilor de procedura aplicabile arbitrajului comercial ad-hoc, organizat de
Camera de Comert si Industrie a Romaniei.
12. CLAUZE FINALE
12.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile contractante.
12.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul sau, reprezinta
vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui.
12.3. In cazul in care partile isi incalca obligatiile lor, neexercitarea de partea care sufera vreun prejudiciu a
dreptului de a cere executarea intocmai sau prin echivalent banesc a obligatiei respective nu inseamna ca ea a renuntat la
acest drept al ssu.
12.4. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de ............... exemplare, din care ...................... astazi
........................., data semnarii lui.
PRESTATOR
BENEFICIAR
CERERE PENTRU AUTENTIFICAREA UNUI CONTRACT DE VNZARE-CUMPRARE

Domnule Notar,
Subsemnatul ......................., domiciliat n ................ judetul ................, str. ................, nr. ........, etajul ........,
apart. ........, n calitate de vnztor, si ................, domiciliat n ................, judetul ..................... str. ........, nr. ........, etajul
........, apart. ........, n calitate de cumprtor, v rugm s redactati si s autentificati alturatul contract de vnzarecumprare, intervenit ntre noi cu privire la ................................................
Vnztor
Cumprtor
........................................
........................................
Domnului Notar al Biroului de notariat ........................................
Actele depuse de noi sunt :
25

Chitanta de plat nr. ........ din ........................ eliberat de ........................ pentru plata taxei de redactare si autentificare
lei, n suma de lei ........................................
CONTRACT DE VNZARE-CUMPRARE
ntre
subsemnatii
........................................,
domiciliat
n
........................................,
judetul
........................................, str. ................, nr. ........, etajul ........ apart. ........ ca vnztor pe de o parte, si
........................................, domiciliat n ........................................, judetul ........................................, str. ........, nr. ........,
etajul ........, apart. ........, nr. ........ , in calitate de cumprtor, pe de alt parte, s-a ncheiat prezentul contract de vnzarecumprare n urmtoarele conditii:
1. Eu ........................................................, declar c i-am vndut lui ........................................ imobilul,
proprietatea mea situat n ........................................ , judetul ........................................, str. ........................................ , nr.
........
,
si
compus
din
teren
n
suprafat
de
mp
si
constructie,
cu
urmtoarele
vecintti................................................................................
Imobilul este proprietatea mea, a vnztorului, n temeiul ........................................................
Eu vnztorul declar c la data cumprrii acestui imobil eram necstorit, iar eu cumprtorul declar c cunosc
aceast situatie.
2. Pretul vnzrii este de ........................................ lei, pe care eu vnztorul declar c i-am primit n ntregime
de la ........................................, astzi, data autentificrii prezentului contract.
3. Imobilul se vinde liber de orice sarcini , iar eu vnztorul garantez pe cumprtor mpotriva oricarei evictiuni,
totale sau partiale.
4. Cumprtorul intr n drept si de fapt n stpnirea imobilului vndut de la data autentificrii prezentului
contract.
5. Impozitele ctre stat, precum si taxele de orice natur datorate pn la data autentificrii prezentului contract
privesc pe vnztor.
6. Toate cheltuielile ocazionate de autentificarea prezentului contract cad n sarcina curnpratorului.
7. Eu ........................................ declar c am cumprat de la ........................................ imobilul sus-mentionat cu
pretul de ........................................ lei pe care l-am pltit integral vnztorului si sunt de acord cu clauzele prezentului
contract.
Fcut n ........................................, n ........ exemplare, astzi ........................................
Cumprtor
Vnztor
........................................
........................................
CONTRACT DE CONCESIUNE
Incheiat astzi .
la
I. PRTILE CONTRACTANTE
1.1.
..
(ministerul,
consiliul
judetean
sau
local
ori
institutia
public
de
interes
local),
.(localitatea), str. ........ nr. , judetul/sectorul
....., n calitate de concedent, pe de o parte, si
26

1.2. S.C. S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L. cu sediul social n

(localitatea), str. .. nr. bloc ....., scara .,
etaj , apartament .. judet/sector ... nregistrat la Oficiul Registrului Comertului
, sub nr. . din .., cod fiscal nr. din
......., avnd contul nr. ., deschis la ..,
reprezentata de ., cu functia de .. n calitate de
concesionar, pe de alt parte,
sau
1.2. Asociatia/Fundatia cu sediul n
..(localitatea), str. ...., nr. ., bloc ., scara ., etaj . ,
apartament ., sector/judet ., nregistrat n Registrul asociatiilor si fundatiilor prin
Sentinta civil nr. . din . a Tribunalului .., codul fiscal
nr. ..... din ...., avnd avnd contul nr. ...., deschis la
, reprezentat de .., cu functia de .., n calitate de
concesionar, pe de alt parte
sau
1.2.
Intreprinderea/Asociatia
,
cu
sediul
n
.... (localitatea), str. .. nr. bloc ....., scara .,
etaj , apartament .. judet/sector ... posesoarea autorizatiei nr. din
, eliberat de Primria ., cod fiscal nr. din ....,
avnd
contul
nr.
..,
deschis
la
...,
reprezentata
de
, cu functia de ...., n calitate de n calitate de
concesionar, pe de alt parte
sau
1.2. D ..., domiciliat n , str.
.. nr. , bloc ....., scara .., etaj , apartament ... judet/sector
,
nscut
la
data
de
...
(ziua,
luna,
anul)
n
..(localitatea) sector/judet , fiul lui si al
de......, cod numeric personal ., n calitate de concesionar,
pe de alt parte, au convenit s ncheie prezentul contract de concesiune, cu respectarea urmtoarelor clauze:
II. OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1.
Obiectul
prezentului
contract
l
constituie
cedarea-preluarea,
n
(bunurile, activittile sau serviciile publice)
concesiune,
2.2. a) Descrierea obiectului si a concesiunii sunt stabilite n caietul de sarcini anex, care face parte integrant
din prezentul contract si pe care concesionarul l accept integral.
b) Caietul de sarcini are caracter obligatoriu, clauzele sale completndu-se cu cele convenite de prti.
2.3. Predarea - primirea obiectului concesiunii se va efectua pe baz de proces-verbal care se va ncheia pn la
data de . si va constitui anexa care face parte integrant din prezentul contract.
2.4. Categoriile de bunuri ce vor fi utilizate de concesionar n derularea concesiunii sunt urmtoarele:
a) Bunuri de retur care revin de plin drept, gratuit si libere de orice sarcini concedentului, la expirarea
contractului de concesiune:
..
27

..
b) Bunuri de preluare care la expirarea contractului pot reveni concedentului, n msura n care acesta din urm
si manifest intentia de a le prelua, n schimbul pltii unei compensatii egale cu valoarea contabil actualizat, conform
caietului de sarcini:
..
.
c) Bunuri proprii care la expirarea contractului de concesiune rmn n proprietatea concesionarului:
..
..
2.5. La ncetarea contractului de concesiune, din orice cauz, bunurile prevzute la pct. 2.4. se vor repartiza
potrivit destinatiilor artate la acest punct, concesionarul fiind obligat s restituie, n deplin proprietate, liber de orice
sarcin, bunul concesionat inclusiv investitiile realizate.
III. DURATA CONTRACTULUI

3.1. Durata concesiunii este de . ani ncepnd de la data semnrii prezentului contract.
3.2. Contractul de concesiune poate fi prelungit pentru o perioad egal cu cel mult o jumtate din durata sa
initial prin simplul acord de voint al prtilor care vor ncheia un act aditional cu cel putin . ani/luni/zile nainte
de ncetarea lui.
IV. PRETUL CONCESIUNII

4.1. Pretul concesiunii este de lei indexabili n raport de rata inflatiei, cu o redevent anual n
numerar/natur, n sum/valoare de lei, care va fi pltit/predat de ctre concesionar concedentuuui,
anual/semestrial/trimestrial/lunar, conform devizului desfsurat n anex, care face parte integrant din prezentul
contract.
4.2. Neplata/nepredarea redeventei sau executarea cu ntrziere a acestei obligatii conduce la retragerea
concesiunii, cu toate consecintele ce decung din aceasta, asa cum se prevede n caietul de sarcini.
V. OBLIGATIILE PARTILOR
5.1. Relatiile contractuale dintre concedent si concesionar se bazeaz pe principiul echilibrului financiar al
concesiunii, respectiv pe realizarea unei posibile egalitti ntre avantajele care i sunt acordate concesionarului si sarcinile
care i sunt impuse.
5.2. In consecint, concesionarul nu este obligat s suporte cresterea sarcinilor legate de executarea obligatiilor
sale, n cazul n care aceast crestere rezult n urma:
- unei actiuni sau a unei msuri dispuse de o autoritate public;
- unui caz de fort major sau unui caz fortuit.
5.3. Concedentul se oblig s pun la dispozitia concesionarului, la data nceperii concesiunii, inventarul
complet, liber de orice sancini, asa cum se prevede n caietul de sarcini.
28

5.4. Concesionarul si execut obligatiile potrivit termenilor si conditiilor prevzute n prezentul contract si n
acord cu normele legale specifice domeniului de activitate respectiv, elaborate de institutiile legal abilitate n acest scop,
precum si cu cele prevzute n caietul de sarcini.
5.5. Concedentul are dreptul s verifice, n perioada derulrii contractului de concesiune, modul n care se
respect conditiile si clauzele acestuia de ctre concesionar, acesta din urm avnd obligatia de a pune la dispozitia
concedentului toate informatiile, documentele si evidentele solicitate.
5.6. Responsabilittile de mediu se mpart ntre prtile contractante astfel:
concedentul rspunde de:
concesionarul rspunde de: ..
5.7. Concesionarul nu poate n nici un caz subconcesiona, n tot sau n parte, unei alte persoane, obiectul
concesiunii.
VI. GARANTII
6.1. Concesionarul se oblig ca n termen de 90 de zile de la data semnrii prezentului contract s depun cu
titlu de garantie suma de .. lei reprezentnd cota-parte din suma obligatiei de plat ctre concedent,
stabilit de acesta si datorat pentru primul an de activitate).
VII. RASPUNDERI
7.1. In cazul nerespectrii totale sau partiale ori a executrii necorespunztoare a obligatiilor stabilite n caietul
de sarcini si a clauzelor prezentului contract, partea n culp este obligat la plata penalittilor prevzute n caietul de
sarcini, iar dac acestea nu acoper paguba, pentru partea neacoperit este obligat la daune-interese.
7.2. Denuntarea unilateral a contractului atrage, de asemenea, dup sine, daune-interese, astfel:
VIII. MODIFICAREA CONTRACTULUI

8.1. Concedentul poate modifica, unilateral, partea reglementar a prezentului contract, cu notificarea prealabil
a concesionarului, din motive exceptionale legate de interesul national sau local, dup caz.
8.2. a) In cazul n care modificarea unilateral a contractului i aduce un prejudiciu, concesionarul are dreptul s
primeasc n mod prompt o despgubire adecvat si efectiv.
b) In caz de dezacord ntre concedent si concesionar cu privire la valoarea despgubirii, aceasta va fi stabilit de
instanta judectoreasc competent.
c) Dezacordul dintre concedent si concesionar cu privire la despgubiri nu poate s constituie un temei pentru
concesionar care s conduc la sustragerea obligatiilor sale contractuale.
IX. INCETAREA CONTRACTULUI

9.1. Prezentul contract de concesiune nceteaz n urmtoarele situatii:
29

a) la expirarea duratei concesiunii;

b) n cazul n care interesul national sau local o impune, prin denuntarea unilateral de ctre concedent, cu plata
unei despgubiri juste si prealabile n sarcina concedentului;
c) n cazul nerespectrii obligatiilor contractuale de ctre concesionar, cauz ce conduce la rezilierea unilateral
a contractului de ctre concedent, cu plata unei despgubiri n sarcina concesionarului;
d) n cazul nerespectrii obligatiilor contractuale de ctre concedent, prin rezilierea unilateral a contractului de
ctre concesionar, cu plata de despgubiri n sarcina concedentului;
e) la disparitia dintr-o cauz de fort major a bunului concesionat sau n cazul imposibilittii obiective a
concesionarului de a-l exploata, prin renuntare, fr plata unei despgubiri.
X. FORTA MAJORA
10.1. Nici una dintre prtile contractante nu rspunde de neexecutarea la termen sau/si de executarea n mod
necorespunztor - total sau partial - a oricrei obligatii care i revine n baza prezentului contract, dac neexecutarea sau
executarea necorespunztoare a obligatiei respective a fost cauzat de forta majore, asa cum este definit de lege.
10.2. Partea care invoc forta major este obligat s notifice celeilalte prti, n termen de . (zile,
ore), producerea evenimentului si s ia toate msurile posibile n vederea limitrii consecintelor lui.
10.3. Dac n termen de .. (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu nceteaz, prtile au
dreptul s-si notifice ncetarea de plin drept a prezentului contract fr ca vreuna dintre ele s pretind daune-interese.
XI. NOTIFICARILE INTRE PARTI

11.1. In acceptiunea prtilor contractante, orice notificare adresat de una dintre acestea celeilalte este valabil
ndeplinit dac va fi transmis la adresa/sediul prevzut n partea introductiv a prezentului contract.
11.2. In cazul n care notificarea se face pe cale postal, ea va fi transmis, prin scrisoare recomandat, cu
confirmare de primire (A.R.) si se consider primit de destinatar la data mentionat de oficiul postal primitor pe aceast
confirmare.
11.3. Dac confirmarea se trimite prin telex san telefax, ea se consider primit n prima zi lucrtoare dup cea
n care a fost expediat.
11.4. Notificrile verbale nu se iau n considerare de nici una dintre prti, dac nu sunt confirmate, prin
intermediul uneia dintre modalittile prevzute la alineatele precedente.
XII. LITIGII
12.1. In cazul n care rezolvarea nentelegerilor nu este posibil pe cale amiabil, ele vor fi supuse spre
solutionare tribunalului arbitral, conform regulilor de procedur aplicabile arbitrajului comercial ad-hoc, organizat de
Camera de Comert si Industrie a Romniei.
XIII. CLAUZE FINALE

13.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional ncheiat ntre prtile contractante.
30

13.2. Prezentul contract, mpreun cu anexele sale care fac parte integrant din cuprinsul su, reprezint vointa
prtilor si nltur orice alt ntelegere verbal dintre acestea, anterioar sau ulterioar ncheierii lui.
13.3. In cazul n care prtile si ncalc obligatiile lor, neexercitarea de partea care sufer vreun prejudiciu a
dreptului de a cere executarea ntocmai sau prin echivalent bnesc a obligatiei respective nu nseamn c ea a renuntat la
acest drept al su.
13.4. Prezentul contract a fost ncheiat ntr-un numr de exemplare din care astzi
.., data semnrii lui.
CONCEDENT
CONCESIONAR
NOTE:
- Bunuri de retur sunt bunurile care au fcut obiectul concesiunii, precum si cele care au rezultat n urma investitiilor
impuse n caietul de sarcini.
- Bunuri de preluare sunt bunurile care au apartinut cesionarului si au fost utilizate de ctre acesta pe durata concesiunii.
- Bunuri proprii sunt bunurile care au apartinut concesionarului si au fost utilizate de ctre acesta pe durata concesiunii,
cu exceptia bunurilor de preluare.
CAPITOLUL VIII
EFECTUAREA OPERAIILOR DE CAZARE I ALIMENTAIE
Serviciile turistice se prezint ca un ansamblu de activiti care au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistului n
perioada n care se deplaseaz i n legtur cu aceasta. O parte activitilor care dau coninut prestaiei turistice
vizeaz deci acoperirea unor necesiti obinuite, cotidiene ca hran, odihn, altele prezint caracteristici specifice
turismului i respectiv formelor paticulare de manifestare a acestuia. Prin natura lui serviciul turistic, trebuie s asigure
condiii pentru refacerea capacitii de munc simultan cu petrecerea plcut i instructiv a timpului liber; de
asemenea, el trebuie astefel conceput, nct, n urma efecturii consumului turistic individul s dobndeasc un plus de
informaii, cunotine, chiar deprinderi noi. Serviciul turistic prin coninutul su, este chemat s contribuie efectiv la
asigurarea odihnei active a turistului.
Astfel, activitile nglobate n coninutul prestaiei turistice se pot structura n: servicii legate de
organizarea voiajului i servicii determinate de sejur.
Serviciile care asigur voiajul sunt constituite n cea mai mare parte din prestaiile oferite de companiile de transport:
ele privesc facilitile i comoditile de organizare a cltoriei, calitatea lor determinnd opiunea turistului pentru un
anumit mijloc de transport sau tip de aranjament. Tot n aceast categorie sunt incluse serviciile de publicitate turistic
precum i alte servicii prestate de ageniile de voiaj. Serviciile de sejur sunt mai complexe, ele vizeaz satisfacerea
necesitilor cotidiene ale turistului i asigurarea condiiilor de agrement.
1. CAZAREA
Serviciul de cazare reprezint alturi de cele de transport, alimentaie i agrement, una dintre prestaiile de baz
solicitate de turist pe durata cltoriei sale i totodat un factor important de stimulare a cererii turistice. Printre
principalele activiti care dau coninut serviciului hotelier, conceput n ideea satisfacerii complexe a cererii turitilor i
cltorilor, se numr: cazarea propriu-zis i activitile complementare ei; alimentaia i serviciile productoare legate
de asigurarea acesteia, activitile cutural-artistice i de agrement, serviciile de informare i intermediere, activitile
comerciale, activitile cu caracter special.
31

Cazarea este funcia principal a unitilor hoteliere indiferent de mrimea, tipul, categoria de confort, gradul
de dotare etc, al acestora. Ea presupune existena unui spaiu i a echipamentului necesar asigurrii condiiilor de odihn
i igien ale turistului. Odihna turitilor n spaiile de cazare este condiionat de amplasarea acestora, de micarea
personalului, etc.
Condiiile de igien sunt dependente de calitatea echipamentului sanitar, de buna funcionare i ntreinere a acestora, de
existena obiectelor de inventar destinate igienei personale i de frecvena nlocuirii acestora. Realizarea serviciului de
cazare vizeaz crearea condiiilor pentru desfurarea unor relaii sociale, fiind astfel necesar existena de spaii special
amenajate pentru primirea turitilor,desfurarea de ntlniri de afaceri, realizarea diferitelor manifestri, etc.
Dina categoria serviciilor complementare, car ntregesc funcia de cazarese pot meniona: primirea i distribuirea
corespondenei, splatul i clcatul lenjeriei, curirea hainelor i a nclmintei, repararea unor obiecte din dotarea
turistului, manipularea bagajelor, asigurarea parcrii autoturismelor, etc. Tot n acest grup se cuprind dotarea
camerelor, la cererea clienilor cu inventar suplimentar perne, pturi, paturi, televizoare, frigider, aparatur de
gimnastic, etc.
2.
SERVICIUL DE ALIMENTAIE PUBLIC
Alimentaia public reprezint una din laturile importante ale servirii turistice, ncadrndu-se n categoria
serviciilor de baz.
Acest serviciu presupune existena unei varieti de compartimente i tipuri de uniti care s satisfac pentru
toi turitii i n orice moment att nevoia de hran ct i pe cea de agrement.
Serviciile de cazare propriu-zise includ n mod concret:
Pregtirea primirii
n cadrul acestui serviciu se preiau rezervrile i comenzile i se compar cu capacitile existente (n dinamica ocupriieliberrii lor) de cazare i celelalte; activitatea pregtitoare, mai comport analiza structurii clientelei dup diferite
criterii precum i luarea n considerare a tuturor aspectelor menite s contribuie la atmosfer i la buna primire.
Primirea propriu-zis recepia - aceasta trebuie s fie n maniera proprie a unei veritabile gazde, plin de solicitudine i
profesionalism, n acelai timp; recepia de calitate, profesionist, are trei valene: personalizarea clienilor, evidena
prestatorului i a raportului dintre cele dou pri (legarea i solidificarea relaiei astfel individualizate, nominalizate),
ambiana plcut i atitudinea personalului aflat n contact direct cu cei sosii trebuie s asigure dou aspecte
importante: n primul rnd, clientul trebuie s se simt eliberat de griji (clientul trebuie fcut nu numai s i ia gndul
de la eventualele probleme care ar putea aprea ci mai mult s simt c hotelul preia toate grijile, l elibereaz efectiv de
poveri, l ia n primire adic i asum toate probelmele clientului i mai mult, urmeaz a fi introdus ntr-o atmosfer
destins, de vacan, cu tent vesel, dup caz, eliberat de preocupri cotidiene.
Pregtirea cazrii, cazarea propriu-zis, efecuarea formelor de la plecarea clientului: aspectele psihorelaionale
i de atmosfer trebuie s asigure desprirea numai temporar dintre client i unitatea care l-a servit. Un rol important l
reprezint sublinirea amintirilor plcute, pozitive: de exemplu nsoirrea clientului pn la ieire sau conducerea lui pn
la mijlocul de transport cu care urmeaz s plece i atunci cnd este posibil (la unitile care se respect), un mic cadou
las o impresie deosebit i de neuitat.
Serviciile cuprin aadar:
- serviviile relaiei cu clientela i n general cele aferente clientului;
- serviciile necesitate de buna funcionare a pensiunii sub aspectul tehnic i de creare a condiiilor de principiu:
serviciile tehnice, servicii de ntreinere i reparaii, paz, curenie.
ntre denumirile i conceptele de specialitate turistic, mai exist i denumirea de parahotelrie care se refer la
serviciile compacte de cazare i legate de acestea, aferente unui ansamblu divers de uniti de locuit (case,
rezidene, locuinee) pentru turism, nchiriate sau vndute n manier clasic sau n modaliti specifice. Acestea pot
fi dotate cu o serie de faciliti i accesorii (variate dar de regul sunt mobilate i echipate cu buctrie i cele
necesare buctriei, televizor, alte aparate i eventual alte dotri.
Serviciile de transport turistic
Orice activitate de turism implic o deplasare presupunnd alegerea ntre diferite modaliti posibile, respectiv main
individual, tren, autobuz, vapor, avion, etc. Gradul de substituire ntre acestea variaz de la un caz la altul. Alte elemente
de transport intervin n mod specific, sau alte mijloace de transport de agrement: trenulee speciale, tramvaie de epoc,
mini-car, biciclete, biciclete duble, hidro-biciclete, arete, cai de clrie i mijloace hipo, plute, etc.
Alegerea mijlocului de transport se face n funcie de distanele de parcurs i timpul disponibil, avndu-se n vedere i
natura cilor de transport, categoria turitilor, mijloacele de transport disponibile. O importan deosebit, prezint, n
turismul modern, confortul incluznd servicii suplimentare n timpul transpotului.
CAPITOLUL IX
ASIGURAREA UNUI CLIMAT FAVORABIL TURITILOR
n Romnia exist condiii foarte bune de practicare a turismului montan cu variantele sale: alpinism, escalad,
drumeii montane, mountain bike, zboruri cu parapanta, turism de recreere, turism speologic, agroturism dar mai ales
32

sporturi de iarn care se pot practica n 30 de staiuni, pe 120 de prtii, dintre care 30 omologate, 7 dotate cu echipamente
pentru zpad artificial i 13 dotate cu nocturn. Cel mai mare domeniu schiabil este concentrat n judeele Prahova,
Dmbovia i Braov unde se afl i cteva coli de schi avnd monitori calificai pentru asigurarea agrementului i
pentru nvarea schiului.
Deoarece zona montan a Romniei constituie un teritoriu de interes naional special, n luna
iulie a anului 2004 a fost adoptat Legea Muntelui, care reglementeaz principiile i modalitile de dezvoltare i
protecie a zonei montane, pentru stabilizarea populaiei i creterea puterii economice la nivel local i naional, n
condiiile pstrrii echilibrului ecologic i proteciei mediului natural montan, respectnd principiile stabilite prin
reglementrile internaionale privind dezvoltarea montan durabil.
Principiile eseniale politicii montane sunt urmtoarele:
a) valorificarea optim a resurselor agricole, piscicole, forestiere, energetice, industriale,
artizanale, turistice i culturale specifice, existente pe teritoriul unei localiti sau pe un anumit areal ce se constituie ca o
entitate natural n zona montan;
b) diversificarea activitilor economice i de producie din zona montan, fr deteriorarea
echilibrului ecologic sau degradarea mediului natural;
c) integrarea activitilor lucrative la nivel de productor sau prin asocierea productorilor
pentru aplicarea unei politici montane competitive;
d) recunoaterea existenei obiective a condiiilor naturale speciale i a dreptului comunitilor din zona montan la o
dezvoltare specific;
e) dezvoltarea i ridicarea calitii vieii din zona montan.
Dintre programele turistice care se ofer pentru destinderea clienilor, amintim:
Animaie de tip destindere pentru turitii care urmresc nainte de toate linitea i
care se poate concretiza n plimbri pe potecile montane sau utiliznd mijloacele de transport
pe cablu ( acolo unde exist);
Animaie de tip distracie realizat cel mai bine n locaiile de tip cazinouri; n
special pentru staiunile destinate turitilor internaionali cazinoul( sau mcar jocurile mecanice
cu fis) este de nelipsit, acesta reprezentnd un element obinuit al structurii de agrement n
strintate. Pentru realizarea acestui tip de animaie a fost pus la punct un program de
reintroducere n circuitul turistic i de restaurare a cldirilor tip cazinomai ales cele care sunt
componente ale patrimoniului cultural naional( Sinaia, Vatra Dornei, Slnic Moldova, etc.)
Animaia de tip spectacol corespunde dorinei turitilor de a-i satisface simurile,
n special cele legate de ceea ce vd i ceea ce aud. Se poate realiza admirarea naturii ca
spectacol, se pot organiza edine foto sau se pot concepe aciuni de tip spectacol n cadrul
unitilor de cazare prin intermediul unor ghizi calificai(focuri de tabr, ntreceri, aniversri,
concursuri, karaoke, costumri-deghizri);
Animaie pentru cunoaterea i practicarea unor ocupaii tradiionale zonei care pot fi
concepute i sub forma unor stagii de iniiere ( sculptur popular, eserea covoarelor, olrit,
custuri, dansuri populare, vopsitul oulor)
Animaie istoric i cultural acolo unde este posibil, concretizat n vizitarea unor
obiective din apropiere( Castelul Pele-Sinaia, Castelul Bran-Braov, Muzeul Bogdan
Petriceicu Hadeu-Cmpina, Muzeul memorial Cezar Petrescu- Buteni, Casa Sfatului-Braov)
Animaie de tip religios prin vizitarea unor lcauri de cult( Biserica Neagr - Braov,
Mnstirea Sinaia, Mnstirea Duru, etc)
Animaie gastronomic concretizat n participarea la edine sau stagii de iniiere n buctria tradiional romneasc
Animaie de tip aventur expediii, speoturism, vulcanologie
Animaie de tip socializare n care participanii au posibilitatea de a reaciona ntre ei sau n grupuri serate dansante,
aniversri, jocuri de societate, organizarea unor discuii sau
lecii despre istoria, geografia, tradiiile locale
Animaie de tip creativitate prin care se ofer turitilor posibilitatea de a realiza
ceva creativ( activiti manuale, desen, picturi, jocuri)
Animaie de tip team building, cea mai nou, mai dinamic i mai interesant form de animaie conceput n ultima
vreme, care are drept scop realizarea coeziunii unui colectiv prin supunerea membrilor la nite ncercri deosebite n
timpul unui sejur
Turismului de litoral
Turismul de litoral este cea mai consistent form de turism practicat n ara noastr, cu
veche tradiie. i menine i n prezent statutul de form forte n turismul romnesc, lucru justificat de eforturile
investiionale n creterea i modernizarea infrastructurii, n special a celei de cazare, transport i agrement. S-au realizat:
complex acvatic n staiunea Saturn, port privat de agrement pentru ambarcaiuni uoare n Eforie Nord, primul aerodrom
privat la Tuzla( unde se pot realiza zboruri de agrement i salturi cu parauta). Cu toate aceste eforturi, baza de agrement
i animaie a litoralului este cu mult sub nivelul nevoii reale n special din punct de vedere cantitativ, de aceea strategia
de dezvoltare a turismului prevede o dublare a capacitii acesteia n urmtoarea perioad.
Pentru sigurana turitilor se insist pe exploatarea corect a structurilor de primire turistic cu respectarea
condiiilor de funcionare, clasificare i igien; de asemenea se fac precizri cu privire la comercializarea produselor
33

alimentare i nealimentare, la modul de desfurare a programelor artistice i la regimul construciilor. Informarea

turitilor se va mbunti prin nfiinarea de centre de informare turistic la nivelul fiecrei staiuni pentru realizarea de
ghiduri de informare cu privire la cile de acces, obiectivele turistice, structurile de cazare, codul de conduit al turitilor,
etc.Pe de alt parte, cei care lucreaz n turism(att la nivel local, ct i ageniile de turism ce vnd produsul litoral) au
obligaia de a pune la dispoziia turitilor informaii oneste i obiective privind locul de destinaie, condiiile de cltorie,
ospitalitate i edere. Ei trebuie s se asigure c prevederile (clauzele) contractuale propuse clienilor lor sunt uor de
neles n privina naturii, tarifului i calitii serviciilor pe care ei se angajeaz s le furnizeze.
Turismul balnear din Romnia i aplicarea conceptului modern de sntate
Turismul balnear ocup n ultimii ani o poziie prioritar determinat de mai muli factori:
- creterea incidenei aa numitelor boli ale civilizaiei
- tendina tot mai accentuat de combinare a vacanelor cu nevoia de odihn activ i refacere a capacitilor vitale ale
organismului
- sporirea preocuprilor populaiei de vrsta a treia pentru meninerea strii de sntate i prevenirea i combaterea
mbtrnirii
- concentrarea eforturilor pentru meninerea tinereii i a frumuseii
De aceea staiunile balneare romneti sunt expuse unor cerine de modernizare pentru a
rspunde att factorilor menionai ct i exigenelor beneficiarilor de servicii balneare. Nu trebuie uitat c Romnia
dispune de o treime din totalul apelor din Europa, att pentru tratament ct i potabile, totaliznd 1300 de izvoare.
Aceast viziune nou privind conceptul de sntate coroborat cu exigenele dezvoltrii durabile orienteaz
activitile staiunilor balneare n urmtoarele sensuri:
promovarea conceptului potrivit cruia sntatea este o stare de bunstare, care confer staiunilor o nou dimensiune
de dezvoltare i promovare iar turismului de sntate o nou pia deosebit de important; clienii staiunilor balneoclimatice se vor ncadra n dou tipologii: sntoi i bolnavi i vor utiliza facilitile de tratament cu factori naturali ca
mijloc de refacere;
staiunile balneo-climatice trebuie s-i adapteze structura i infrastructura pentru a asigura n acelai timp mai multe
tipuri de activiti: cure de sntate pentru oameni tineri i aduli sntoi, cure profilactice secundare i terapeutice
pentru oameni bolnavi, cure de recuperare pentru oameni de toate vrstele cu deficite funcionale;
toate activitile din staiuni trebuie s urmreasc realizarea unei bunstri psihofizice durabile, pentru ca turitii s
revin n societate ct mai refcui; n acest scop trebuie asigurat un context ambiental de calitate, care include un climat
de cruare, sedativ, relaxant, proceduri de ntreinere (fitness, sport), precum i posibiliti de divertisment;
staiunile balneo-climatice trebuie s includ, alturi de obiectivele lor de baz i un alt obiectiv nfrumusearea, prin
crearea n staiuni a unor centre balneare cosmetice (beauty center, cum sunt definite n multe ri cu tradiii balneare
sau n hotelurile din staiuni turistice reputate); n aceste centre un loc important revine factorilor terapeutici naturali - ape
minerale, nmoluri, precum i unor produse cosmetice preparate din factori naturali;
staiunile trebuie s devin centre pentru promovarea sntii, ca locuri ideale unde grupuri specifice de oameni pot fi
educai s-i triasc viaa cu propriile lor tulburri i necesiti, ca form de continuare i completare a educaiei sanitare
din coli i comuniti;
nlturarea degradrii factorilor naturali prin aplicarea unor norme tehnice privind protecia mpotriva polurii; astfel,
conform legii sunt supui proteciei urmtorii factori terapeutici: sursele de ape minerale, lacurile terapeutice, faleza,
plaja mrii, apele litorale marine i lacustre, nmolurile terapeutice, gazele terapeutice, aerul, cadrul natural aferent
staiunilor.
evenimente culturale n aer liber sau spaii nchise ; studiile efectuate de OMT i WTTC au remarcat c spiritualitatea
romneasc, prietenia, generozitatea, veselia i calitatea uman, n general modul de a fi romnesc constituie un atuu care
trebuie valorificat ca agrement n toate formele de turism
organizarea de drumeii ( pe trasee turistice amenajate ) adaptate vrstei i posibilitilor fizice ale turitilor
agrement de tip relaxare i distracie prin amenajarea de bazine cu ap termal, piscine de agrement, jacuzzi-pool jet,
saune, sli de gimnastic, programe speciale i alte faciliti turistice.
Turismul rural include orice activitate turistic organizat i condus n spaiul rural de ctre populaia local,
valorificnd resursele turistice locale( naturale, cultural-istorice, umane) precum i dotrile i structurile turistice, inclusiv
pensiunile i fermele agroturistice. La nceputurile sale a fost destinat s aib un rol social i economic limitat doar la
spaiile familiale, dar treptat i-a diversificat oferta, devenind o component esenial a politicilor de dezvoltare regional
i local a spaiului rural.
turismul rural este determinat i stimulat de urmtoarele aspecte:
existena unui numr mare de localiti rurale
pstrarea funcionalitii rurale
conservarea unei infrastructuri rurale
conservarea modului de via tradiional
pstrarea identitii culturale specifice
O cerin fundamental pentru politica turismului rural o constituie pstrarea acestor aspecte ct mai mult
posibil, pe baza noilor principii de dezvoltare durabil. n ultima vreme conceptul de
turism rural a evoluat, nglobnd toate activitile turistice care se desfoar la nivelul localitilor
rurale conturndu-se chiar cteva subforme: agroturismul, turismul verde, turismul n natur.
34

Existena turismului rural n sine este o manifestare a dezvoltrii durabile.

Valorificarea potenialului etnografic i folcloric
n ceea ce privete tezaurul de etnografie i folclor se impune o valorificare mai eficient a
acestuia mai ales n regiunile de mare tradiie cum ar fi: ara Moilor, Maramureul, ara Oaului,
Mrginimea Sibiului, Bucovina. La acestea mai trebuie adugate centrele de ceramic de la Horezu,
Corund, Marginea, meterii lemnari din Oltenia i Maramure, ncondeierea oulor n Bucovina sau
Harghita, dansurile populare din sudul rii sau Transilvania dar i bogia costumelor tradiionale
din diferite regiuni.
CAPITOLUL X
OFERIREA SERVICIILOR PENSIUNII CTRE CLIENT
Serviciile pentru animaie
Animaia intervine pe perioada timpului liber, urmrind s ocupe acest timp al clientului ntr-un mod ct
mai plcut, asigurnd clientelei un plus de satisfacie. n plus- i acesta este rolul principal - animaia constituie prin
ea nsi element de atractivitate turistic.
Exist, dup specific i destinaie, mai multe forme de animaie:
-animaie cultural (muzee, galerii de art, case memoriale, spectacole, grdini botanice, rezervaii, festivaluri,
documentare, planetarii, etc.) i istoric (monumente, arheologie .a.)
-animaie ludic (cazino, discotec, diverse jocuri distractive de societate i concursuri, eventual organizare de partide
de vntoare, pescuit) i sportiv (cnd jocul practicat e un sport)
-animaie recreativ (parcuri, plimbri, parcuri de distracii, vizite la diferite obiective, seri distractive, concursuri
diverse, carnavaluri, serbri, etc),animaia comercial.
n contextul formelor de animaie constituie ca atractiviti n sine, ca puncte centrale ale programelor
deplasrilor turistice, am mai putea aminti animaia paramedical, constnd n centre de recuperare, terapii de
revigorare i punere n form, ntinerire, tratemente preventive, de nfrumuseare, de slbire, masaje etc. ntreg acest
sector termal i paratermal asigur sau contribuie la realizarea unor produse exclusiv sau parial turistice, ntr-un
mod asemntor cu sectorul alimentaie public. n aceeai zon sunt de amintit, pe lng cazinouri, nchirierea
de vase de agrement .a., chiar i piaa congreselor i a alor reuniuni, simpozioane, colocvii etc. naionale i
internaionale.
Animaia reprezint aadar asigurarea caracterului atractiv, interesant al petrecerii timpului, umplnd umplnd acest
timp n mod plcut i, n acelai timp, recreator.
Animaia se bazeaz pe activiti orgaizate (excursii, drumeii, care tind s ating diverse puncte de
atracie-ncepnd cu cadrul natural) sau/i pe atracii existente (muzee, cazinouri, atracii naturale, sociale etc.), constnd
practic, din punctul de vedere al ramurii turismului, n modul de organizare a vizitrii sau participrii la acestea.
Pentru turismul de atracie (vizitnd explicit anumite obiective turistice sau de loisir) dar, chiar i pentru
deplasrile pentru motive profesionale, de afaceri, familiale .a.m.d.-ca ocupare a timpului celor n cauz, ca o
completare-exist diferite atracii, modaliti de divertisment-diversificare a activitii, pentru animare i antren. Ele ar
putea fi sistematizate astfel:
-frumuseile naturii: ape, muni i alte forme de relief, peisaje n general, rezervaii naturale, parcuri naionale
sau generale, ornitologice, rezerve botanice, parcuri florale, grdini, alte particulariti regionale i elemente tipice
unor spaii geografice
-valorile istorice, artistice literare etc.: muzeele de art, de istorie i altele, cu tem, locurile istorice marcante,
cmpuri de btlii, case memoriale, monumente, edificiile civile, religioase (capele, biserici, catredale, mnstiri),
din diverse perioade, istoria i cultura n general, aceasta prezint o real atracie pentru cei care au nivelul i
dorina de cunoatere corespunztoare, ele necesitnd cunotine elementare
-valorile tiinifice i tehnice: expoziii tehnologice i tehnico-tiinifice, punnd n relief realizri de locuri
de concentrare tehnico - profesional, centre de tehnic popular, olrit, centre de telecomunicaii; expoziii i
muzee din domrniul automobilului, avionului, telecomunicaiilor electricitii; voiajele pot viza vizitarea de exemplu a
unor mine, ateliere meteugreti sau manufacturiere, uzine precum i diferite industrii uoare (textile,
alimentare), chimice etc.- toate dezafectate sau n funciune, reprezentative, specifice sau renumite; mai pot fi
organizate muzee privind unele construcii de poduri, baraje, centrale electrice, metrouri. Asemenea obiective se
viziteaz adesea diferit de cele obinuite, trebuind dup caz, personal specializat sau modaliti de prezentare
originale.
Alte valori economice dect cele de mai sus, inclusiv resurse agricole, zootehnice, iticole, avicole, apicole,
maritime etc.
Alte valori etnografice, folclorice, populare tradiionale sau specifice
Valorile balneo-climaterice, medicale i paramedicale, care atrag afluxuri de persoane valoroase din punctul de
vedere al turismului
35

Reedine speciale pentru turiti: hoteluri tipice pentru centrul oraelor (vizitate), castele i vile de ar sau la
munte special amenajate ca spaii de cazare de lux; n funcie de clientel, exist i n cazul acestora diferite preferine;
pot interveni probleme legat de acces, de aglomeraie, fapt valabil i pentru alte obiective, atracii sau spaii turistice i de
petrecere a timpului liber: baruri, cazinouri, cluburi de noapte, cabarete, braserii i alte localuri.
Alte spaii amenajate i special amenajate: piste de schii, teleferice, diverse terenuri de tenis, golf, cricket i
alte sporturi, sli de popice, biliard, etc.; parcuri, plaje, piscine,; parcuri de atracii i distracii, parcuri acvatice,
animaliere.
Mijloace de transport originale, deosebite sau specifice i distracii de transport speciale (precum clria,
hidrobicicletele, mijloace pe perne pneumatice .a.).
Trguri, expoziii-comerciale sau de alt natur-sau serbri i spectacole n aer liber sau speciale, alte
manifestri, tradiionale sau concepute de regul chiar relativ recent, cu scopuri turistice;
Atraciile gastronomice locale: centre de art gastronomic, de cofetrie i ciocolaterie, specialiti
regoinale, ce trebuie puse n valoare, astfel sa apar ca trufandale, ca atracii speciale n cadrul meselor curente i cu
pondere n mesele cu caracter tradiional local.
Produsele artizanale i alte bunuri innd de tradiiile folclorice sau specifice, specialiti locale
(neperisabile), machete sau reprezentri (inclusiv schie, picturi, pliante sau descrieri etc.) ale unor monumente din
regiune, reproduceri ale unor opere de art celebre aflate n zon i felurite obiecte cu caracter de suvenir sau coninnd
un asemenea potenial, de amintire; se adaug i bunuri de uz personal, produse de parfumerie, porelanuri i
cristaluri, atracia comercial n general.
Serviciile i bunurile economice caracterizeaz, concretizeaz i materializeaz acoperirea unor nevoi sau
dorine, deci o satisfacie sau un avantaj esenial sperat de un cumpror. Serviciul este o activitate economic ce
are ca rezultat un ansamblu de avantaje explicite i implicite ce sunt obinute de un utilizator pornind de la
consumul de oferte comerciale de natur intangibil (nematerializate obligatoriu n bunuri obiectuale).
O ofert complex cum e aceea din turism (i cum sunt majoritatea covritoare a ofertelor n economia
modern de pia, dezvoltat) se compune de regul astfel:
n jurul unui bun central exist o serie de elemente materiale i imateriale (ce corespund ideii de bun,
satisfaciei ateptate), precum i alte elemente (de ambalaj, de cost, corelate, psiho-intelectuale .a.). Toate acestea, n
ansamblul lor definesc produsul global.
Serviciile de transport turistic
Orice activitate de turism implic o deplasare, presupunnd alegerea ntre diferite posibile, respectiv main
individual, tren autobuz, vapor, avion etc. Gradul de substituire ntre acestea variaz de la zn caz la altul. Alte elemente
de transport (exclusive pentru turism) intervin n mod specific ori alte elemente de transport de agrement (innd de
confortul animaiei n zon, sau pentru atracia pe care o pot exercita n sine): trenulee speciale, tramvaie de epoc,
mini-car, biciclete, biciclete duble, tandem, hidro-biciclete, arete, cai de clrie i mijloace hipo, plute (rafting),
treeking .a.m.d.
Transportul reprezint o component de baz a turismului, innd cont de faptul c, n esena sa, const n
micare (deplasare din rile i locurile de origine spre zonele de interes turistic, n cadrul acestora din urm i retur), cu
scopul de a facilita nu numai comoditatea i plcerea, dar i nsi economia de timp, concentrarea activitii turistice
in unitatea de timp (i extinznd-o i n spaiu) i/sau diversificarea ei, n spe a atraciilor oferiferite. La transportul
persoanelor (i al bagajelor lor) se adaug i o serie de transporturi pentru mrfuri aferente activitii de turism (alimente,
suveniruri, echipamente).
Alegerea mijlocului de transport se face n funcie de distanele de parcurs i timpul disponibil, avndu-se n
vedere i natura cilor de transport, categoria turitilor (vrst, venit, familiti sau nu etc.) i motivaia lor (incluznd
natura divertismentului cutat), mijloacele de transport disponibile.
Sensul larg al noiunii de transport ar mai putea cuprinde transporturile de informaie electronic (i
telecomunicaii), foarte (i tot mai) importante n turismul modern (facilitnd i rezervrile din timp de locuri,
comunicarea la distan, de ctre ageniile turistice, cu clientela, cu gruprile de transport, cu zonele turistice etc.).
O importan deosebit prezint, n turismul modern, confortul incluznd servicii suplimentare, n timpul
transportului: de exemplu, n avion, radio, casetofon cu mai multe variante, filme, precum i diverse jocuri sau chiar
servicii de masaj (la clasa business), servicii de zboruri private, la cerere (charter-care pot fi diverse, pentru persoane sau
grupuri).
n cazul rii noastre, ne intereseaz n mod deosebit transportul aerian de cltori i serviciile de transport (de
regul auto)cele mai proprii i specifice turismului acestea fiind cele mai tipice acestei activiti, precum i organizarea
transportului auto cu maini personale spre deosebire de acestea, transportul urban de cltori privete n mod aparte i
turismul, dar numai n msura n care e vorba de orae-staiuni, orae de mare circulaie turistic i de nereziden n
general-centre istorice, culturale, de afaceri etc.-i ndeosebi n cazul transportului urban organizat n mod special pentru
turism: tramvaie speciale pentru turul oraului, trsuri i altele. n acest caz este vorba de un transport specific acestei
brane, acestei profesiuni, acestei ramuri-transportul turistic i de agrement (de petrecere a timpului liber).
Principala problem care se pune n cazul serviciilor de transport turistic este aceea a capacitii; ns, dac n
transport n general, problema aglomerrii este central pentru managementul serviciilor respective (cu deosebire n
centrele urbane cele mai circulate, de exemplu), n turism se pune mai ales problema ocuprii insuficiente a capacitilor.
La aceasta se adaug concurena acerb, ndeosebi n cadrul transportului aerian.
36

O decizie specific pentru managerii din companiile aeriene este aceea privind hotrrea de cumprare de noi
aparate de zbor sau de transport n general, dup criteriul profiturilor sau dup criteriul servirii optime a clientelei.
Utilizarea exagerat a unei flote sau parc de mijloace poate duna mult calitii i renumelui serviciului prestat, putnd
implica anulri de curse, ntrzieri frecvente, plecri naintea momentului prestabilit.
n ceea ce privete companiile aeriene, costurile lor de exploatare sunt n principiu fixe.
Turismul folosete unele forme de transport polivalente sau formule tipic turistice, adic specifice turismului, n
sensul c au aprut i se desfoar n mod adecvat acelor deplasri care au loc n timpul liber sau nafara unor
constrngeri (profesionale sau de alt natur).
Din punct de vedere al turismului intereseaz n primul rnd aceste din urm transporturi, care au un pronunat i
mai complex caracter de serviciu (specific) prin creterea personalizrii particularizrii (individuale sau pentru un
anumit segment de clientel), efectuarea mai degrab la comand (i mai puin ca serviciu de mas, uniform, cum este
cazul transporturilor regulate), creterea posibilitii includerii n produse turistice complexe mai speciale, mai deosebite,
etc. Este vorba n principal de croazierele maritime , cursele charter, cursele autocarelor turistice i alte transporturi
specifice de turism.
Ponderea nsemnat a autocarelor n transportul turistic a dezvoltat producia unor astfel de mijloace de transport
specifice, adaptate nevoilor de agrement i de deplasare pe diverse distane, de regul mai lungi; i pe aceast linie exist
o mare varietate de destinaii, concepii i modele, cu diverse modaliti de organizare a spaiului i niveluri de cinfort la
alegere.
Exist companii turistice care asigur transporturi maritime i fluviale (cu nave de agrement) ca serviciu de
baz, integrate cu servicii de cazare, alimentaie, animaie, inclusiv i ndeosebi la bordul vasului respectiv, dar i cu
ocazia escalelor (cnd gama serviciilor oferite se poate completa i diversifica cu vizitarea anumitor locuri, cu spectacole
i altele). Acestea sunt servicii complexe de croazier.
Piaa mondial e dominat de companiile din Statele Unite (aceast ar furnizeaz i din clientela mondial
pentru croaziere), din Marea Britanie, rile scandinave, Italia, din spaiul ex sovietic.
Navele maritime au devenit ele nsele punct de atracie (ca ceva foarte luxos cu o istorie proprie etc.),
croazierele fiind foarte populare n turismul Caraibelor, mediteranean, din vestul Mrxic-ului spre Alaska, n Marea
Baltic, din Marea Neagr spre Mediterana, n sudul Pacificului
CAPITOLUL XI
ORGANIZAREA PROGRAMELOR TURISTICE OPIONALE
Intensificarea preocuprilor pentru realizarea dezieratului de odihn-activ caracteristic esnial a vacanelor n
societatea contemporan stimuleaz eforturile de dezvoltare a acelor activiti (servicii) care s contribuie la satisfacerea
nevoilor fizice i psihice ale turistului, crend cadrul necesar petrecerii plcute i instructive a timpului liber. Aceste
activiti sunt cunoscute sub denumirea generic de agrement.
Activitile de destindere i reconfortare fizic, divertismentul i dezvoltarea a capacitilor turistului teebuie
acoperite n totalitate de ctre personalul cu atribuii n acest sens.
Elemente naturale (forme de relief, grdini, parcuri, lacuri, etc) i construite catedrale, castele, monumente, muzee,
galerii de art, teatre, parcuri de distracii, faciliti sportive, cazinouri precum i festivaluri i evenimente culturalartistice.
Pentru o mai bun nelegere a acestui capitol v prezentm ca exemplu cteva programe turistice opionale:
- Spna vizit la mnstirea i Cimitirul Vesel, unic in lume prin crucile de lemn pictate. Apoi Sighetu Marmaieicu
masa de prnz. Vizita la Muzeul Maramureului. Vadu Izei, vizit la muzeul icoanelor pe sticl, cu masa de seara cina.
- satul Brsana cu vizita la atelierul de sculptur i biserica, cea mai nalt costrucie de lemn din Europa, declarat
monument UNESCO. Vizit la biserica din Poienile Izei, un alt monument UNESCO.
- vizita la mnstirea i artizanii iscusii din Botiza, apoi masa de prnz, vizita la izvoarele de ap mineral i
sulfuroas. Masa de sear i participare la o eztoare maramureean .
- micul dejun; participarea la muncile gospodriei, ale cmpului, la cositul ierbii, o excursie cu cruele; masa de prnz
pe cmp, odihn i destindere la iarba verde. Seara romneasc cu cntec icu bucate tradiionale
- mic dejun vizita la Ieud, strvechi sat al Maramureului, la biserica din es, biserica din deal- cea mai veche
biseric de lemn din Romnia, nscris n patrimoniu UNESCO, complexul rnesc, cazanul de uic i muzeul
etnografic.
- mic dejun , excursie la Valea Vaserului i plimbare cu mocnia, serara la gratar.
37

CAPITOLUL XII
OFERIREA DE INFORMAII DE INTERTES TURISTIC
Noiuni Generale
Pe Glob, Romania se afla situata la intersectia paralelei de 45 grade latitudine nordica cu meridianul de 25 grade
longitudine estica, aratand ca se afla in Emisfera Nordica si cea Estica. In latitudine, tara noastra se extinde intre paralela
de 43 gr 37 min si 48 gr 15 min, punctul cel mai sudic fiind orasul Zimnicea, iar cel mai nordic fiind localitatea
Horodistea. Paralela de 45 gr latitudine nordica reprezinta jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord si strabate
Romania prin partea sa central-sudica. Acest fapt indica situarea tarii noastre in plina zona a climatului temperat, cu toate
consecintele geografice ce decurg din aceasta. In longitudine, Romania se desfasoara intre meridianul de 20 gr 15 min si
29 gr 49 min longitudine estica. Punctul cel mai vestic este localitatea Beba Veche, iar punctul cel mai estic este orasul
Sulina. Meridianul de 25 gr longitudine estica, ce imparte Europa in doua parti aproape egale, strabate tara noastra prin
mijloc. Se poate spune astfel ca Romania se afla aproximativ in partea centrala a Europei.
2. Pe continentul european, Romania se afla la distante aproximativ egale ( 2900 km ) fata de limitele de est, nord si vest
si la o departare mai mica ( 900 km ) de limita sudica ( Marea Mediterana ). Ca urmare, prin pozitia geografica, Romania
se incadreaza intre statele Europei Centrale. Din punct de vedere climatic, tara noastra are pe ansamblu un climat
temperat - continental - moderat, dar ca urmare a pozitiei pe continent, pe teritoriul Romaniei se interfereaza influente
climatice din vestul Europei ( cu fronturi de ploi si moderat termic ) cu cele din estul continentului ( climat accentuat, cu
ierni geroase si veri secetoase ), cu cele din sudul continentului ( mediteraneene, cu veri secetoase si ierni ploioase ) si
mai putin din nordul continentului ( scandinavo-baltice ). De asemenea, pozitia geografica face ca pe teritoriul tarii
noastre sa se intrepatrunda cele doua limite fitogeografice: cea a padurilor, specifice Europei Vestice si Nordice cu cea a
stepei, specifica sud-estului Europei. In acelasi timp, in Romania se inregistreaza limita nordica a vitei de vie si limita de
est a fagului. Conditiile climatice existente au favorizat dezvoltarea unei vegetatii naturale variabile si a unor culturi
agricole diversificate: de la cele specifice Europei Centrale ( grau, orz ) la cele specifice Europei Estice ( floarea soarelui,
soia, canepa ), la cele ale Campiei Nord Europene (secara, cartoful, inul, sfecla de zahar ) si la cele ale Europei Sudice
(vita de vie, orez, porumb, tutun ).
Pozitia geografica pe continent, mai este definita de prezenta a trei componente geografice de insemnatate
europeana, incluse in teritoriul sau la hotarele sale; acestea au dat Romaniei atributele de:
tara carpatica - 2/3 din lungimea totala a catenei carpatice se desfasoara pe teritoriul tarii noastre;
tara dunareana - 38 % din cursul total al Dunarii ( partea cea mai importanta ca debit si pentru navigatie ) se
desfasoara la granita Romaniei sau in interiorul tarii;
tara pontica - prin litoralul de 247 km la Marea Neagra, care deschide cai navigabile spre intreg Oceanul
Planetar.
Clima
Factorii care determina clima si care o influenteaza se pot grupa in factori generali (pozitia geografica si
circulatia generala a maselor de aer ) si factori locali (relieful, desfasurarea in latitudine a teritoriului si vecinatatea Marii
Negre) dar, in acelasi timp ei mai pot fi impartiti in factori radiativi (radiatia solara ) factori dinamici (circulatia maselor
de aer ) si factori fizico-geografici ).Un factor important este radiatia solara, care la latitudinea tarii noastre are valori
relativ ridicate. Miscarea maselor de aer se produce predominant de la V la E, generand un sistem de vanturi permanente,
denumite Vanturile de Vest. Exista diferente de presiune intre ariile ciclonale( de minima presiune) si anticiclonale (de
maxima presiune) care diminueaza sau distorsioneaza circulatia predominant vestica, determinand aparitia unor fronturi
atmosferice (cu ploi si schimbari termice). Frecvent se formeaza in NE continentului o arie anticiclonala care determina
deplasarea aerului spre S, spre o arie ciclonala, centrata pe Marea Mediterana. Relieful influenteaza clima prin altitudini,
determinand o etajare climatica ( prin scaderea temperaturilor si cresterea precipitatiilor cu altitudinea ), prin orientarea
culmilor muntoase ale aerului carpatic, prin existenta unor coridoare de vale si depresiuni intracarpatice ( caracterizate
prin fenomene de inversiuni de temperatura ) si depresiuni submontane (caracterizate prin fenomene de foehn).
38

Precipitatiile scad de la vest ( unde sunt de 630 mm anual ) la est ( unde ajung la sub 500 si chiar la sub 400 mm/ an ) si
cresc cu altitudinea ( pana la > 1400 mm/an ).
Valorile cele mai reduse ale precipitatiilor, sub 400 mm/an caracterizeaza sud-estul Romaniei ( S Dobrogei,
litoralul, Delta Dunarii ).
Valori intre 400-500 mm/an se se inregistreaza in partea de nord a Podisului Dobrogei, in Baragan, sudul
Podisului Moldovei, estul Campiei Jijiei si partea central-sudica a Campiei Romane.
Valori intre 500-600 mm/an caracterizeaza partea centrala si de vest a Campiei Romane, Campia de Ves,
Depresiunea Transilvaniei si partea centrala si nordica a Podisului Moldovei.
Valori intre 700-1000 mm/an caracterizeaza Subcarpatii si muntii ( mai josi in Carpatii Occidentali si mijlocii in
Carpatii Orientali. Valorile cresc la 1000-1200 mm/an in Carpatii Meridionali ( la peste 1000 m altitudine ), in
Carpatii Curburii si Grupa de Nord a Carpatilor Orientali ( la 1000 - 1600 m altitudine ) si in Carpatii
Occidentali in cea mai mare parte.
Valorile cele mai mari ( peste 1200 mm/an ) se inregistreaza in Carpatii Meridionali ( la peste 2000 m altitudine
), in Carpatii Orientali ( Gutai, Tibles, Suhard, Calimani, Gurghiu, dar in deosebi Rodnei si Maramuresului ) si
Carpatii Occidentali ( Semenic, dar mai ales Bihor si Vladeasa ). Aceste valori de precipitatii asigura la
altitudini mai mari de 2000 m o alimentare pluviala buna a raurilor cu izvoare in Carpati.
Variatiile anuale duc la aparitia unor ani ploiosi sau secetosi, ceea ce arata regimul neregulat al ploilor in Romania.
Datorita frecventei mari a anilor secetosi si a secetelor, au fost amenajate in Campia Romana si Dobrogea sisteme de
irigatii alimentate cu apa din Dunare ( Sadova-Corabia, Giurgiu-Razmiresti, Galatui-Calarasi, Pietroiu-St. cel Mare,
Terasa Brailei, sau indirect, prin Canalul Dunare-Marea Neagra, sistemul Carasu-Dobrogea ) sau din alte rauri: din Olt (
Vitomiresti-Slatina, Olt-Calmatui ), din Ialomita ( Ialomita-Calmatui ) din Mostistea.
Campia de Vest
Campia de Vest se desfasoara intre Dealurile de Vest si granita de stat cu Ungaria si Serbia, dar in unele locuri intra in
contact direct cu muntele ( de exemplu Campia Aradului intra in contact direct cu Muntii Zarandului ); in nord intra in
contact cu muntii scunzi vulcanici Oas si Gutai, iar in sud limita este granita cu Serbia. In divizarea Campiei de Vest se
evidentiaza existenta a doua tipuri de campii: campii inalte si campii joase.
1.
2.
La nord de Mures: Campia Carei ( 143 m ), cunoscuta prin suprafetele cu dune de nisip, in apropierea granitei
cu Ungaria, Campia Miersig, la poalele Dl. Ghepis, Campia Cermei, la poalele Piemontului Codrului, Campia
Aradului, cunoscuta prin contactul direct cu Muntii Zarandului, intre Crisul Alb si Mures.
La sud de Mures: Campia Vingai ( 174 m - altitudinea maxima din Campia de Vest ), intre Mures si Bega, la
poalele Dl. Lipovei, Campia Lugojului, strabatuta de vaile Timisului si Begai, desfasurata intre Dl. Lipovei si
Dl. Buziasului, Campia Gataiei, desfasurata la sud de Valea Timisului, la poalele Dl. Tirolului.
Delta Dunarii
Delta Dunarii , cea mai joasa si tanara unitate de campie este situata in partea de est a tarii, la varsarea Dunarii
in Marea Neagra; orasul Sulina, situat la gura de varsare a bratului Sulina, este cunoscut ca extremitatea estica a tarii. In
partea de nord, dincolo de bratul Chilia este Campia Bugeacului (Ucraina), in S si SV este Podisul Dobrogei, iar in E
Marea Neagra. In teritoriul Deltei Dunarii este inclus si sectorul lagunar Razim-Sinoie, avand impreuna o suprafata de
4340 km2.. Este cel mai nou pamant al tarii, format spre sfarsitul Cuaternarului (Holocen), dupa ce lacul din Campia
Romana s-a retras catre est si s-a conturat cursul Dunarii. Pe locul Deltei si al complexului lagunar Razim-Sinoie era un
golf al Marii Negre care a fost colmatat de aluviunile aduse de Dunare, iar in acelasi timp curentul circular al Marii
Negre a barat acest golf cu cordoane litorale (in sistemul de cordoane litorale conjugate s-au format grindurile fluviomaritime situate in partea estica a Deltei). Astfel putem concluziona ca procesul de formare a Deltei Dunarii este
rezultatul actiunii combinate a celor doi factori: Dunare si Marea Neagra. Relieful major este format de o campie joas,
de tip fluvio-marin sau campie deltaica. Relieful minor cuprinde, in regim natural, terenuri inalte si terenuri joase.
Terenurile inalte sunt neinundabile si reprezinta la nivelurile obisnuite ale fluviului doar 13% din suprafata Deltei; ele
sunt reprezentate de grinduri. Exista grinduri fluviale ( sau longitudinale ) dispuse de-a lungul celor 3 brate ale Dunarii,
create de aluviunile depuse de fluviu; prezenta lor se remarca in deosebi in partea vestica a Deltei. Exista si grinduri
fluvio-maritime (sau transversale) care au fost formate in timpuri istorice de aluviunile aduse de fluviu si de curentii
circulari ai Marii Negre, ele reprezentand vechi linii ale tarmului marii. Aceste grinduri sunt: Grindul Letea ( 12 m ),
Caraorman, Ivancea, Saraturile si Crasnicol; Grindul Saraturile situat la varsarea Br. Sfantu Gheorghe formeaza la tarm
cea mai lata plaja din tara. Terenurile inalte din Delta cuprind si portiuni din vechiul uscat predeltaic, prelungire a
terenurilor de la nord de Delta, asa numite grinduri continentale, cum sunt Chilia ( 6,5 m ), acoperit cu loess si Grindul
Stipoc, care apare mult erodat.
39

Funcie de poziionarea geografic, fiecare administrator de pensiune turistic i/sau mpreun cu ghidul
pensiunii va oferii clienilor informaiile necesare pentru o bun cunoatere a obiectivelor turistice din zona apropiat
pensiunii. Vor fi folosite materiale viverse, brouri, hri turistice, pliante etc.
CAPITOLUL XIII
REZOLVAREA RECLAMAIILOR CLIENILOR
n vederea atingerii obiectivului principal sistemul de tratare a reclamaiilor se va caracteriza prin:
accesibilitate uoar prin asigurarea canalelor multiple pentru exprimarea opiniilor

investigarea profund i corect a reclamaiilor
rezolvarea prompt i corect a reclamaiilor
despgubirea pentru pagubele produse
respectarea termenelor stabilite
inerea la curent a clienilor despre stadiul de rezolvare
pstrarea confidenialitii
asigurarea tuturor resurselor umane i materiale adecvate
furnizarea informaiilor ctre management n vederea mbuntirii serviciilor
informarea clienilor despre mbuntirile adoptate n urma reclamaiilor
Definiia reclamaiei
Reclamaia este o expresie a unei insatisfacii sau nemulumiri a clientului fa de calitatea produselor i a serviciilor
furnizate, procedurile, tarifele i taxele aplicate, comportamentul angajailor, la care este ateptat n mod explicit sau
implicit un rspuns sau o rezoluie.
Cunoaterea ateptrilor clienilor este
esenial pentru asigurarea unor servicii de calitate. Cnd ateptrile clienilor depesc posibilitile organizaiei devine
clar necesitatea adoptrii unor aciuni corective, care duc la prevenirea acestor tipuri de insatisfacii n viitor. Pornind de
la aceast idee, reclamaiile nu constituie aspecte neplcute generatoare de conflicte, ci un feed-back util, o important
surs de informaii necesar pentru dezvoltarea afacerii. Doar un mic procent din clienii nemulumii ajung s depun
reclamaii. Majoritatea oamenilor i mprtesc nemulumirile n anturajul lor (familie, prieteni, colegi) fr a se adresa
organizaiei. Putem afirma deci c, un numr redus de reclamaii reprezint de fapt nemulumirile unui grup mult mai
numeros. Motivele pentru care clienii nu depun reclamaii se datoreaz pe de o parte educaiei, convingerii i
obinuinelor nrdcinate:
nu se pricep s fac reclamaii

au experien negativ (direct sau indirect) privind modul n care organizaiile trateaz reclamaiile
nu au convingerea c opinia lor conteaz i c vor fi luai n serios
nu vor s par clieni problem
Pe de alt parte clienii nu depun reclamaii din motive imputabile organizaiei:
nu sunt disponibile informaii despre modul n care se fac reclamaiile

procesele sunt complicate i consumatoare de timp
O reclamaie va trebui s furnizeze urmtoarele informaii: obiectul reclamaiei, datele de identificare a persoanei,
care depune reclamaia, un numr de telefon pentru contactare ulterioar pe ct este posibil i modul de soluionare,
dac reclamantul are opiune n acest sens. Reclamaiile anonime vor fi tratate conform procedurii de tratare a
reclamaiilor doar dac includ destule informaii pentru a fi investigate i dac problema vizat este una serioas,
grav.Toate reclamaiile vor beneficia de aceeai prioritate, indiferent de obiect, forma sau limba de prezentare. O
reclamaie se va considera rezolvat atunci cnd s-a reuit eliminarea obiectului reclamaiei, adic restabilirea situaiei
optime care ar fi existat dac defeciunea / greeala nu ar fi aprut i cnd reclamantul se declar mulumit de soluia
adoptat.
Sistemul de management al reclamaiilor va respecta dreptul la confidenialitate a clienilor. Confidenialitatea
datelor personale i financiare va fi pstrat n cazurile n care natura reclamaiei impune acest lucru.
40

ANEXE
1.
HARTA TURISTIC A ROMNIEI
41

2. IMAGINI PENSIUNI
42

43
SUPORT DE CURS
ADMINISTRATOR PENSIUNE TURISTICA
CALITATE SI COMPETITIVITATE
O SANSA PENTRU TURISMUL ROMANESC
Continutul acestui material nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Uniunii Europene

Suport Curs Administrator Pensiune Turistica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Administrator Pensiune Turistica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUPORT DE CURS

SC INTERLOG COM SRL BRAD

CAPITOLUL I: NOIUNI INTRODUCTIVE

SC INTERLOG COM SRL BRAD

Definirea conceptelor de turist i turism

SC INTERLOG COM SRL BRAD

SC INTERLOG COM SRL BRAD

SC INTERLOG COM SRL BRAD

SC INTERLOG COM SRL BRAD

Sistemul national de norme de protectie a muncii este compus din:

Normele generale de protectie a muncii

Normele PSI regelmentri legale

SC INTERLOG COM SRL BRAD

In organizarea, desfasurarea si conducerea activitatii de aparare impotriva incendiilor se tine seama de

SC INTERLOG COM SRL BRAD

SC INTERLOG COM SRL BRAD

SC INTERLOG COM SRL BRAD

SC INTERLOG COM SRL BRAD

SC INTERLOG COM SRL BRAD

SC INTERLOG COM SRL BRAD

SC INTERLOG COM SRL BRAD

CEC-ul implic 3 persoane:-trgtor, tras, beneficiar)

SC INTERLOG COM SRL BRAD

SC INTERLOG COM SRL BRAD

SC INTERLOG COM SRL BRAD

SC INTERLOG COM SRL BRAD

1. Conditiile de forma ale ofertei

SC INTERLOG COM SRL BRAD

gaseste ofertantul, caci in acel loc este receptionata acceptarea;

SC INTERLOG COM SRL BRAD

s foloseasc bunurile conform destinatiei lor;

s restituie comodatarului eventualele cheltuieli efectuate pentru conservarea bunurilor;

SC INTERLOG COM SRL BRAD

CONTRACT DE PRESTARI DE SERVICII

SC INTERLOG COM SRL BRAD

Incheiat astazi .............................. la .....................................................

SC INTERLOG COM SRL BRAD

2.1. Obiectul contractului il reprezinta:

SC INTERLOG COM SRL BRAD

SC INTERLOG COM SRL BRAD

CERERE PENTRU AUTENTIFICAREA UNUI CONTRACT DE VNZARE-CUMPRARE

Domnului Notar al Biroului de notariat ........................................

Actele depuse de noi sunt :

SC INTERLOG COM SRL BRAD

SC INTERLOG COM SRL BRAD

1.2. S.C. S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L. cu sediul social n

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

SC INTERLOG COM SRL BRAD

III. DURATA CONTRACTULUI

IV. PRETUL CONCESIUNII

SC INTERLOG COM SRL BRAD

VIII. MODIFICAREA CONTRACTULUI

IX. INCETAREA CONTRACTULUI

SC INTERLOG COM SRL BRAD

a) la expirarea duratei concesiunii;

XI. NOTIFICARILE INTRE PARTI

XIII. CLAUZE FINALE

SC INTERLOG COM SRL BRAD

SC INTERLOG COM SRL BRAD

SERVICIUL DE ALIMENTAIE PUBLIC

SC INTERLOG COM SRL BRAD

SC INTERLOG COM SRL BRAD

alimentare i nealimentare, la modul de desfurare a programelor artistice i la regimul construciilor. Informarea

SC INTERLOG COM SRL BRAD