Plan afaceri

Pensiunea Deea

Cuprins
1.

DESCRIEREA AFACERII

1.1 Identificarea agentului economic

1.2 Prezentare activitate pensiune turistica
1.3 Produse si servicii oferite
2.

PIATA SI CONCURENTA

2.1 Piata
2.2 Clientii
2.3 Concurenta
3.

IMPLEMENTARE AFACERII

3.1 Managementul si personalul

3.2 Investitii necesare si amenajare
3.3 Analiza SWOT
4.

VANZAREA PRODUSELOR SI SERVCIILOR

4.1 Strategii de promovare a afacerii

4.2 Strategii de comercializare a produselor si serviciilor
5.

PLANUL FINANCIAR

In ziua de azi cei mai multi turisti sunt dispusi sa renunte la vacantele costisitoare din
diverse statiuni ce devin din ce in ce mai aglomerate, orientandu-se la locuri cat mai retrase si
in acelasi timp cat mai aproape de natura. Din acest motiv o activitate oportuna si din care
provin venituri mai mult decat substantiale este pensiunea turistica, iar acestea venind daca
activitatea este bine organizata si daca ofera servicii de o buna calitate.
Proiectul de fata, prezinta infiintare unei pensiuni turistice, cu o capacitate de 21 locuri in
localitatea Campulung Moldovenesc, judetul Suceava.

Serviciile ce vor fi puse la dispozitia clientilor sunt urmatoarele :

Gazduirea clientilor pe perioada dorita

Pensiune completa (cazare + 3 mese/zi) sau demipensiune (cazare + 2 mese/zi).

Servicii suplimentare : piscina, excursii montane, plimbari cu bicicleta, focuri de tabara,

participarea la diverse evenimente si sarbatori locale.

Publicul tinta pe care intentioneaza sa-l atraga aceasta pensiune sunt familii tinere cu o varsta
cuprinsa intre 25-40 ani, cu venituri medii.
Concurenta luata in calcul, este cea directa, reprezentata de celelalte pensiuni din zona, dar si
cea indirecta, reprezentata de alte tipuri de unitati de cazare, din zone apropiate dar si cele de
pe litoral.
Conform normelor Ministerului Turismului, pensiunile sunt clasificate pe numere de
margarete, pentru o mai buna informare si protectie a turistilor. Pentru a fi in concordanta cu
acest norme pensiunea "Deea" va fi astfel amenajata incat sa corespunda clasei de doua
margarete.
Amenajarile necesita o investitie de 31611,46 lei, conform estimarilor initiale pe baza
bugetului elaborat. Pe langa aceasta investitie cu amenajarea pensiunii, se adauga si costul
amenajarii piscinei si a achizitionarii generatorului de valuri, costuri care se ridica la 10250
lei, si se mai adauga achizitionarea unui autoturism in valoare de 16500 lei, pentru care se va
contracta un credit.
Pentru estimarile financiare din primul an s-a avut in vedere ca activitatea incepe abia in
luna iulie, iar rata de ocupare va fi tot mai mica la inceput, dat fiind faptul ca pensiunea nu
este cunoscuta inca. Pentru atragerea clientilor s-au practicat preturi diferentiate, in functie de
perioada, ceea ce face ca preturile sa fie mai mici decat cele ale concurentei.
URMEAZAAAAAAAA
1. Descrierea afacerii
1.1 Identificarea agentului economic.
S.C. Deea S.R.L. este o societate ce a luat fiinta in anul 2008, avand drept scop inaugurarea
pensiunii omonime, in localitatea Campulung Moldovenesc, judetul Suceava.
1. Numele firmei : S.C. DEEA S.R.L.
2. Data inregistrarii la Registrul Comertului : 19 iunie 2008
3. Forma juridica : S.R.L. (conform legii nr. 31/1990)

4. Adresa sediului social : orasul Campulung Moldovenesc, str. Bunesti nr. 16, judetul Suceava.
5. Data inceperii activitatii : 1 Mai 2009
6. Valoarea capitalului subscris si varsat : 1000 lei
7. Natura capitalului : privat
8.
Tipuri de activitati desfasurate : Servicii de turism : cazare/pensiune, agrement;
Comercializarea produselor alimentare si nealimentare.
9. Asociati : Baltariu Mihai si Rusu Andreea
1.2 Scurta descriere a activitatii de pensiune turistica

Pensiunea turistica reprezinta o structura de primire, avand o capacitate de cazare de pana

la 10 camere, totalizand maximum de 30 locuri in mediul rural si pana la 20 camere in mediul
urban. Aceasta functioneaza in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in
spatii special amenajate cazarea turistilor si conditii de pregatire si servire a mesei.
Pensiunea turistica este una din cele mai simple variante de practicare a serviciilor
turistice, care ofera posibilitatea de a obtine venituri bune, cu un capital si un risc moderat.
Pensiunea "Deea" este amplasata in Campulung Moldovenesc, oras imprejmuit de
masivele Rarau si Giumalau. Drumul pana la pensiune este asfaltat, si este functional pe tot
parcursul anului. Se poate ajunge usor atat cu autoturismul cat si cu autocarul.
Fiind un oras mic Campulung Moldovenesc poate oferi turistilor zile de relaxare si de
odihna la poalele muntilor, dar si alte activitati specifice zonelor urbane : si aici putem incadra
plimbari in parc, iesiri la terasele localurilor din oras.
Amplasata la marginea orasului la poalele muntelui, pensiunea beneficiaza de un peisaj
pitoresc, aer curat si liniste, elemente care sunt tot mai cautate si mai pretuite in ultimii ani de
catre turistii de pretutindeni.
Terenul pe care este amplasata pensiunea are o suprafata de 2300 m2, oferind astfel
posibilitatea de noi amenajari. Cladirea este in stare buna, impartita in demisol, parter si
mansarda.
Pentru inceput, asociatii se vor ocupa singuri de oaspetii lor, urmand sa angajeze si
ajutoare odata cu evolutia afacerii.
1.3Produse si servicii oferite

1.3.1. Cazarea
In primul rand, rolul pensiunii este de a oferi cazare oaspetilor sai. Pentru a putea face acest
lucru in cele mai bune conditii, la dispozitia oaspetilor va fi pusa intreaga cladire, gazdele
alegand sa locuiasca in curtea alaturata, spre a lasa oaspetii sa se simta cat mai in largul lor.
Singurele momente in care gazdele vor fi prezente vor fi cele in care se va pregati si se va servi
masa.
Posibilitatile de cazare constau in 5 camere cu pat dublu, 3 camere cu doua paturi si un
apartament cu 2 camere ce poate gazdui 5 oaspeti. S-a optat pentru aceasta structura deoarece
clientii vizati sunt familiile cu copii mici, care in general prefera sa ii aiba in aceeasi camera in
timpul calatoriilor. In cazul parintilor care vin cu mai mult de un copil, la dorinta acestora se
poate adauga un pat pliant (pentru acest scop au fost achizitionate 4 paturi pliante), sau se poate
inchiria una dintre camerele cu doua paturi.
Locurile de cazare se pot rezerva prin intermediul site-ului web al pensiunii, telefonic sau
prin intermediul agentiilor de turism cu care pensiunea colaboreaza.
1.3.2. Servirea mesei
Pe langa oferirea serviciilor de cazare, in cadrul unei pensiuni turistilor trebuie sa li se ofere si
posibilitatea de a lua masa. Gazdele de la pensiunea "Deea" vor face tot posibilul pentru a oferi
oaspetilor care le trec pragul o experienta cat mai placuta. O parte din fructele si legumele
proaspete vor fi aduse din gradina proprie, urmand ca necesarul sa fie completat prin achizitii de
la diferitii producatori locali. Tot de la acestia se vor achizitiona produse lactate proaspete.
Aprovizionarea cu alimente precum mezeluri, carne congelata etc., se va face de la un
supermarket o data pe saptamana.
In elaborarea meniului se va tine cont de specificul local, cat si de alimentele si
mancarurile specifice diferitelor sezoane. Preferintele oaspetilor vor avea de asemenea un rol
important, acestia vor fi consultati in prealabil, pentru a nu aparea surprize neplacute.
1.3.3. Piscina de tip : strand
Proprietarii pensiunii au dorit sa aduca ceva special pentru acest tip de activitate, astfel sau gandit ca o piscina primitoare si incapatoare pentru zilele fierbinti de vara, ar atrage mai multi
clienti, in plus ar putea castiga bani in plus, deoarece piscina va fi deschisa pentru toti turistii din
zona, dar si pentru localnici.
Pe langa faptul ca va fi singura din oras in aer liber, aceasta va fi printre singurele din tara,
fiind prevazuta cu un generator de valuri si un sistem de curatare a apei pe timpul noptii. Pe
langa acest generator, piscina va avea si o plaja primitoare amenajata cu umbrele si sezlonguri.

1.3.4. Facilitati de petrecere a timpului liber

Nu in ultimul rand turistilor li se vor oferi si facilitati de petrecere a timpului liber. Printre
acestea se numara cele oferite in cadrul pensiunii, unde ei pot sa joace badminton, sa joace pingpong, sau sa se bucure de un gratar in aer liber. Vor fi achizitionate si doua biciclete ce vor sta la
dipozitia celor dornici de o plimbare, iar serile vor putea fi petrecute in jurul unui foc de tabara,
chiar in curtea pensiunii.
Pentru turistii curiosi de spcificul locurilor si de felul cum se desfasoara viata in aceasta
zona, se vor organiza vizite in gospodarii tipice taranesti, prilejuri perfecte pentru ca si cei mici
sa invete despre un alt stil de viata.
Pentru iubitorii naturii, se pot organiza excursiide o zi pe masivele Rarau sau Giumalau,
ori pot fi indrumati spre cele mai pitoresti locuri de plimbare din zona.
Iata ca se poate gasi cate ceva de facut pentru fiecare oaspete, fie el adult sau copil,
aventurier sau comod.
2 PIATA SI CONCURENTA
2.1 PIATA
Piata de servicii turistice din Romania a inceput din nou sa se dezvolte, dar inca potentialul
turistic nu este insa nici pe departeindeajuns exploatat. La inceperea unei activitati in domeniu,
nu se poate face abstractie de tendintele in dezvoltarea turismului pe plan local, national si
international. Tendinta spre dezvoltarea turismului se observa in momentul actual la nivel
mondial. Cresterea cererii este favorizata de dezvoltarea posibilitatilor schimbului de informtie,
precum si de scaderea dificultatilor si costurilor calatoriilor. Odata cu o mai mare accesibilitate a
transportului pe plan international, tot mai multi turisti se indreapta spre destinatii inedite, in
cautare de experiente noi.
Odata cu cresterea cererii, oferta turistica este la randul ei din ce in ce mai vasta si mai
diversificata. Turismul este considerat din ce in ce mai mult un panaceu universal, capabil sa
rezolve problemele economice ale localitatilor si teritoriilor. Tot mai multe regiuni realizeaza
importanta sa si incep sa-si valorifice atractiile, sporind oferta existenta. Astfel, concurenta in
domeniul turistic devine tot mai acerba.
In ultimile decenii politica dezvoltarii regionale a Uniunii Europene si politicile nationale
ale statelor membre au incurajat orientarea turismului catre zonele rurale, luand in calcul efectele
si implicatiile pozitive ale acestuia. Din analizele efectuate de Organizatia Mondiala a
Turismului rezulta ca turismul rural se dezvolta intr-un ritm mai rapid decat turismul
international in ansamblul sau.
Interesul manifestat pentru turismul rural in Romania a crescut dupa anul 1989, cu
concentrare in zona montana a tarii, a carei populatie numara aproximativ 1,7 milioane si peste
600 mii gospodarii familiale.

Incepand cu anul 1992 Romania a beneficiat de programul PHARE pentru turism, in

cadrul caruia, pentru dezvoltarea turismului rural, au fost alocate cca. 900 000 ECU, in perioada
1995-1997. In acest context si sub coordonarea autoritatii administratiei publice centrale in
domeniul turismului (permanent modificata ca forma institutionala, creand instabilitate din punct
de vedere al continuitatii institutionale) s-a actionat pe urmatoarele directii-cadru de dezvoltare
si organizare:

Legislatie, prin crearea cadrului legal general pentru :

Desfasurare a activitatii de turism rural;

Omologare si clasificare a structurilor turistice de cazare din turismul

rural;

Sustinerea activitatii prin acordarea de facilitati si subventii.

Evaluarea patrimoniului rural si a posibilitatilor de integrare in sistemuzl turistic
european prin elaborarea de studii de catre Institutul National de Cercetare
Dezvoltare Turism;
Sustinerea infiintarii si dezvoltarii unei retele de organizatii non-guvernamentale
si a Asociasiei Nationale a Turismului Rural, Ecologic si Cultural
(A.N.T.R.E.C.) prin care s-a derulat si sectiunea de dezvoltare a turismului rural
din programul PHARE.
Conform estimarilor Word Travel & Tourism Council (WTTC), turismul romanesc va
avea un ritm de crestere mai mare decat statele din jur, de 6,7%. Astfel in 2016 aceasta industrie
va detine 5,8 din PIB-ul Romaniei, adica in jur de 7,8 miliarde de dolari.
Tot WTTC sustine ca Romania trebuie sa-si foloseasca toate avantajele competitive, astfel
incat sa depaseasca statutul de tara cu activitate turistica sezoniera, a declarat presedintele
Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor (WTTC), Jean-Claude Baumgarten.
Presedintele WTTC a apreciat ca Romania poate oferi ai produse legate de patrimoniul
national si cultural ale Romaniei, axate pe turismul montan de iarna si de vara sau turismul rural.
"Romania detine a saptea parte din siturile mostenirii culturale mondiale, incluzand manastirile
pictate din Bucovina, cetatea istorica Sighisoara si cetatile dacice din muntii Orastiei', spun
autorii raportului, care fac referire si la Transilvania, asociata cu legenda lui Dracula.
O statistica a WTTC cu privire la anul trecut, estima un total de 1,5 miliarde de dolari
pentru investitiile de capital din sector, tendinta fiind crescatoare si in urmatorii 10 ani. De altfel,
din punctul de vedere al prognozei de crestere a investitiei de capital in turism pe perioada 2007
- 2009, plaseaza tara noastra pe locul 3 in regiune si locul 21 in lista globala.
2.2 Clientii

In urma unei cercetari efectuate in pensiunile din zona, am obsevat ca densitatea maxima
a turistilor este in luna iulie, iar sezonul turistic dureaza din Mai pana in octombrie, insa unu
numar important de turisti se inregistreaza si de sarbatorile importante : Craciunul, Anul Nou,
Pastele Catolic, Pastele Ortodox.
Analiza cererii a urmarit depistarea tipurilor principale de turisti din zona, pentru a sti cui
se adreseaza produsele turistice si cum pot fi acestea ajustate cat mai bine pe masura cererii. Am
intampinat mari dificultati in ce priveste datele disponibile cu privire la cerere. Deoarece nu am
gasit nici un studiu al situatiei, pentru a putea determina structura cererii turistice din zona, am
elaborat un chestionar, pe care l-am aplicat pe un esantion de 50 de turisti.
In urma aplicarii chestionarului, am obtinut urmatoarele rezultate :

Putem observa ca, desi turistii straini au o pondere mai mica, numarul lor creste de la an la
an, si acest fapt se datoreaza imbunatatirii infrastructurii cat si a promovarii zonei, de diferiele
agentii de turism din tara cat si cele din strainatate.

Majoritatea turistilor, in proportie de 59 %, o reprezinta persoanele cu varsta cuprinsa intre 30 si

50 de ani. In mare parte acestia vin aici insotiti de familie, pentru a se bucura de liniste in
pensiunile agroturistice. Un alt segment important in cadrul acestei grupe de varsta il reprezinta
cei care vin aici insotiti de prieteni, pentru plimbare sau relaxare.

Dupa durata sederii, se poate observa ca, in proportie de 86%, aceasta nu depaseste 3
nopti. O pondere mare o au turistii care petrec doar o noapte, acest tip de sedere fiind specific
turistilor straini, care vin cu autocarul, in excursii organizate prin tara.

Doar 14 % dintre turisti isi prelungesc sederea peste 3 nopti (in general pana la 6-7, dar
ajungand uneori si pana la 2 saptamani). In mare parte acest segment este format din familii cu
copii, care doresc sa petreaca un concediu linistit.

Dupa cum se poate observa, sumele alocate de turisti se situeaza in jurul valorii de 130
lei/zi, majoritatea (55%) avand cheltuieli zilnice chiar sub 90 de lei. Acest fapt este explicabil,
avand in vedere nivelul preturilor. Pretul mediu pentru masa si cazare, pentru o zi, este de 80 lei.
Restul cheltuielilor se fac cu achizitia de produse din gospodariile agroturistice (legume, fructe),
obeicte de artizanat, imbracaminte traditionala. O alta parte o constituie cheltuielile cu
agrementul ( excursii la Manastirile din zona, piscina).
In urma acestui studiu, cat si a afinitatilor celor doi asociati, s-a hotarat ca tipul de
clientela vizat este cel al familiei tinere cu copii, care isi doresc sa-si ofere o mica vacanta.
Pentru a primi o astfel de clientela in cele mai bune conditii, s-a pus accent pentru facilitatile
pentru copii, curtea pensiunii, de dimensiuni generoase, fiind amenajata pentru distractia
micutilor. In acest scop vor fi achizitionate balansoare, leagane, porti de fotbal de mici
dimensiuni, mingi, rachete de badminton.
2.3 Concurenta
In ultimii ani turismul si amenajarile turistice au inceput sa ia amploare in zona. In mare
parte, toata aceasta evolutie s-a facut in afara unui cadru organizat, iar pentru o dezvoltare
adecvata va fi nevoie de armonizarea tuturor facilitatilor si crearea unei baze de date
cuprinzatoare si coerente, care in momentul de fata nu exista. Datele ce urmeaza au fost culese
de pe site-urile pensiunilor si cele ale hotelurilor din Campulung Moldovenesc.
Facilitatile de cazare sunt concentrate in zona urbana. In urma cumularii tutror datelor
disponibile, structura de cazare in orasul Campulung Moldovenesc se prezinta astfel :

Nr.
Crt.

Unitati de cazare
concurente

Categoria unitatii

Nr.
camere

Nr.
locuri

Localizare

Dor de Munte

Pensiune ****

10

20

Sadova

Casa Lates

Pensiune

14

Campulung

Steaua Nordului

Pensiune

14

33

Sadova

Bucovina

Pensiune ***

16

Campulung

Grota Azura

Complex Turistic
***

10

20

Campulung

Floare de Colt

Pensiune

16

32

Pojorata

Casa Ileana

Pensiune ***

Campulung

Veronica

Pensiune ***

10

Campulung

Dor de Bucovina

Pensiune **

17

37-50

Campulung

10

Casa Angela

Pensiune ***

13

28

Campulung

11

Gentiana

Pensiune

18

Campulung

12

Alex

Pensiune ***

10

28

Sadova

13

Alunis

Pensiune ***

12

Sadova

14

Vermesan

Pensiune ***

18

Sadova

15

Eden

Hotel ***

15

40

Campulung

16

Cosmos

Hotel ***

20

40

Campulung

17

Zimbru

Hotel **

65

161

Campulung

18

Casa Gianina

Pensiune **

16

Campulung

19

Izvorul Alb

Motel **

16

Campulung

20

Hai Hui

Cabana **

12

22

Campulung

21

Casa Ela

Pensiune **

12

25

Campulung

22

Casa Alba

Pensiune ***

32

64

Campulung

23

Manoir Mignon

Pensiune ****

17

30

Campulung

24

Flori de Bucovina

Pensiune ***

18

Campulung

Municipiul Campulung Moldovenesc si imprejurimile sale pune la dispozitia turistilor un

numar de 780 locuri de cazare repartizate in 3 hoteluri (328 locuri), 2 cabane (106 locuri), 28
pensiuni
turistice
(336
locuri).
Din totalul pensiunilor turistice, 5 (cu 91 locuri) sunt in mediul urban, 5 (cu 78 locuri) in
mediul
rural
si
18
(cu
333
locuri)
sunt
pensiuni
agro-turistice.
Structurile de primire au confortul incadrat intre 1 si 4 stele, ponderea cea mai mare fiind ale
celor cu 2 stele - 83,3%, urmata de cea a structurilor de primire incadrate la 3 stele - 9,7 % si
cele cu 1 stea - 4,6%. Locurile de cazare in structurile de primire de 4 stele reprezinta 2,4 % din
total.
2.4 Principalii furnizori

Pentru achizitiile aferente lansarii afacerii, constand in mare parte din mobilier si alte
bunuri aferente, se va apela atat la mesteri locali (pentru un mobilier cu aspect simplu, ce ofera
si avantaje legate de costuri), cat si la supermarketuri, pentru produse cum sunt combina
frigorifica, lenjeriile, prosoape etc.
Achizitiile necesare pe parcursul desfasurarii activitatii sunt in mare de doua tipuri:
alimente si consumabile pentru igiena si curatenie. Pentru necesarul de alimente se va colabora
cu mai multi furnizori. Parte din fructele si legumele proaspete vor fi aduse din gradina proprie,
urmand ca necesarul sa fie completat prin achizitii de la producatorii locali. Tot de la acestia se
pot achizitiona si produsele lactate proaspete. Aprovizionarea cu alimente de tip mezeluri, carne
congelata, etc. Se va face de la un magazin de tip supermarket, o data pe saptamana. In cadrul
aprovizionarii ce se face o data pe saptamana, se vor achizitiona si consumabile necesare pentru
curatenie si igiena.
Pentru inceput aceste achizitii se vor face de la Metro, din Suceava, incercandu-se apoi
varianta achizitiei de la supermarketul Plus din Campulung Moldovenesc, urmand a se compara
rezultatele pe parcursul activitatii si a se alege varianta cea mai satisfacatoare.
3.Implementarea Afacerii
3.1. Managementul si personalul
Data fiind talia redusa de pornire a afacerii, cele doua ipostaze se confunda deocamdata in
acest caz, cel putin pentru primul an.
Cei doi asociati locuiesc la momentul actual in Botosani. Pentru a-si putea administra
eficient viitoarea afacere, ei urmeaza sa se mute la inceputul anului 2009 in Campulung
Moldovenesc, intr-o casa aflata in imediata apropiere a pensiunii, casa mostenita de la bunici.
Baltariu Mihai, unul dintre asociati, tocmai termina Facultatea de Business, la sectia
Managementul Afracerilor in Industria Hoteliera. Pe perioada acestei facultati, acesta a acumulat
suficiente cunostinte in a conduce si intreprinde o afacere de acest gen. Ba mai mult a invatat sa
adapteze o afacere de la un mediu la altul, tinand cont de obiectivele afacerii.
Rusu Andreea, celalalt asociat, finalizeaza Facultatea de Administratie Publica, la sectia
Comunicare si Relatii Publice, cunostinte ce vor fi foarte folositoare pe partea de comunicare cu
turistii. Insa aceasta va urma si un curs de "Manager in Turism", curs ce se va desfasura pe o
perioada de 6 luni. Acest curs va veni in sprijinul cunostintelor deja dobandite si le va specializa
pe domeniul turismului.
In cazul in care asociatii vor avea nevoie de ajutor, acestia vor cauta o persoana care sa ii
ajute cu menajul si curatenia, in perioada in care pensiunea va fi mai aglomerata.
3.2. Investitii necesare si amenajare

Constructia se prezinta astfel : regimul parter + mansarda cu demisol partial, suprafata

construita Ac = 173,5 mp + terasa de 60 mp, aria desfasurata Ad = 438 mp. Inaltimea maxima a
constructiei este de 11, 10 m la fatada posterioara (in partea cu demisol) si de 9,00 m la fatada
principala. Inaltimea interioara a demisolului este de 2,2 m, inaltimea interioara a parterului este
de 2,7 m, iar cea a mansardei este de 2,55m. Volumul constructiei este de 968 mc.
Principalele elemente functionale :
Demisol :

Centrala termica = 19 mp

Depozit zarzavat = 10,9 mp

Depozit vin = 10,45 mp

Spalatorie, uscatorie, calcatorie = 22,00 mp

Hol + Receptie = 22,60 mp

Sala de mese = 30, 6 mp

Bucatarie = 23,61 mp

Camara = 4,3 mp

Coridor = 13,00 mp

Terasa si balcon = 63,00 mp

Birou = 11,38

Grup sanitar femei = 2,94 mp

Grup sanitar barbati = 2,94 mp

Vestiar angajati = 4,50 mp

Camera cu grup sanitar = 13,02 + 3,05 mp

Camera cu grup sanitar = 14,35 + 3,0 mp

Parter :

Camera cu grup sanitar = 14,35 + 3,0 mp

Mansarda :

7 camere cu 2 paturi cu grupuri sanitare incluse = 2 camere cu 14,04 mp cu grup

sanitar cu 3,0 mp fiecare;

3 camere cu 13,02 mp cu grup sanitar cu suprafata de 3,5 mp fiecare ;

1 camera cu suprafata de 16,64 mp si grup sanitar de 3,5 mp + balcon de 7,5 mp;

1 camera cu suprafata de 16,79 mp si grup sanitar de 3,0 mp + balcon de 7,5 mp;

Coridor = 9,5 mp

Depozit lenjerie = 7,98 mp

Depozit mijloace de curatire = 3,15 mp

Centrala termica proprie s-a proiectat la demisolul cladirii si va fi echipat cu cazan Celsius
din tabla de otel cu grosimea 5 mm, pentru apa calda de 90/70 C, utilizand combustibil solid,
contor de apa si debimetre.
Iluminatul va fi incasdencent in camere, si fluorescent in rest. Se prevede o instalatie
R+TV si un circuit telefonic de la doza de racord la camere, birou, receptie si hol pentru telefon
public.
Va fi prevazuta si cu instalatie de paratrasnet, care va avea 4 varfuri de 1,5 m inaltime cu
varf de inox in punctele inalte.
Pensiunea va fi dotata cu urmatoarele :
Nr.
Crt.

Denumirea

U/M

Cantitate

Valoare
unitara

1.

Covor 115X160 cm

Buc

20

71,85

2.

Pat 90 x 200

Buc

20

135

3.

Saltea Relaxa

Buc

20

89.99

Total Valoare

Furnizor

1437

Metro

2700

Producator
local

1799,8

Metro

4.

Somniera

Buc

20

100

2000

5.

Plapuma 140 x 200

cm

Buc

20

44,99

6.

Perne mari

Buc

20

18.48

7.

Set 2 lenjerii pat 1

persoana

Buc

20

66,99

8.

Cuvertura paturi

Buc

20

22,93

458,6

9.

Masa 1,20x0,80m

Buc

100

500

10.

Scaune

Buc

20

95

1900

11.

Dulap dublu

Buc

10

125

1250

12.

Cuier simplu

Buc

10

50

500

13.

Oglinda

Buc

10

100

1000

14.

Veioza

Buc

20

47

940

15.

Prosop fata

Buc

40

5,99

239,6

Metro

16.

Prosop baie

Buc

40

11,99

479,6

Metro

17.

Perdele transparente

Ml

40

22

880

899,8

369,6

1339.8

Metro

Metro
Metro

Metro

18.

Perdele obturante

Ml

30

18

19.

Perii pentru haine si

pantofi

Buc

10

20.

Scrumiere

Buc

10

30

Metro

21.

Pahare

Buc

40

120

Metro

22.

Vaze cu flori

Buc

10

12

120

Metro

23.

Televizor CTV 2009

Buc

10

269

2690

Metro

24.

Aparat de radio

Buc

10

56

560

Metro

25.

Masuta 0,8x0,5m

Buc

11

205

2255

26.

Fotolii

Buc

22

230

5060

27.

Set pahare

Buc

83,99

335,96

Metro

28.

Masa birou

Buc

100,84

201,68

Metro

29.

Plita electrica

Buc

299,9

299,9

Metro

30.

Vase de bucatarie

Set

37

148

Metro

31.

Serviciu

Set

74.99

299,96

Metro

masa

44

540

30

Metro

piese
32.

Set 24 tacamuri

Set

54,99

TOTAL

219,96

Metro

31611,46

Pentru amenajarea intregii pensiuni se vor cheltui 31611,46 lei, la care se adauga 16500
lei, pentru achizitionarea masinii de care au nevoie pentru aprovizionare.
3.3 Analiza SWOT
Pentru a avea o privire de ansamblu asupra afacerii si a aspectelor care o avantajeaza, cat
si a unor aspecte negative cu care s-ar putea confrunta, este nevoie ca acestea sa fie cit mai bine
cunoscute si constientizate.
Puncte Tari
Amplasarea pensiunii intr-o zona ferita de trafic si de vecinii imediati,
Dotarea pensiunii cu multe facilitati de petrecere a timpului liber,
Suprafata mare a terenului care va perimite extinderea ulterioara,
Studiile in domeniu ale unuia dintre asociati,
Manastirile din zona Moldovei.
Puncte Slabe
Lipsa efectiva a experientei in domeniu.
Oportunitati
Asezare in imediata apropiere a Masivelor Rarau si Giumalau,
Asezarea in imediata apropiere a drumului European E58,
De asemenea se afla la o distanta relativ mica de Suceava ( 90 km ), Bistrita ( 115 km ),
Vatra Dornei ( 42 km ),

 Prezenta arhitecturii traditionale in zona.

Amenintari
Lipsa amenajarilor destinate sporturilor de iarna,
Experienta in domeniu a concurentei.
4. VANZAREA PRODUSELOR SI SERVICIILOR
4.1 Strategia de promovare a afacerii
Dat fiind ca mediul Internet este din ce in ce mai popular si mai populat in ultimii ani,
acesta reprezinta un mijloc de promovare la indemana si accesibil ca pret. In acest sens, se va
actiona in doua directii. In primul rand se va crea un site al pensiunii, care sa ofere informatii
complete si detaliate. Site-ul va contine poye ale pensiunii, descrierea serviciilor oferite si a zonei
in care este amplasata, datele de contact, informatii despre preturi, reduceri si promotii, precum si
posibilitatea de a rezerva camere on-line. In al doilea rand pensiunea va fi inscrisa pe alte pagini
care promoveaza turismul in Romania, cum sunt: www.tourism-guide.ro, www.romturism.ro,
www.worldhotlinks.com si alte pagini similare.
Pentru a ajunge mai usor la segmentul tinta, se va cumpara spatiu de reclama in revistele
destinate tinerilor parinti, cum sunt "Copilul Meu", "Draga mea", sau gama de reviste "Practic" al
caror pret redus si continut util le-a castigat locul in casa multor familii cu venituri medii,
facandu-le astfel ideale pentru promovarea unei afaceri ce se adreseaza acestei categorii a
populatiei.
Agentiile de turism cu care se colaboreaza vor face la randul lor cunoscuta pensiunea, pe
baza unui comision din vanzarile realizate.
Tot pentru promovare se va folosi Minicardul. Este vorba de un proiect international ce se
bucura de succes in peste 60 de tari. In Romania este prezent in orasele mari, astfel Pensiunea
Deea va fi promovata in Cluj, Bucuresti, Constanta si Iasi. Minicardul este un produs publicitar
de marimea unui card bancar ce contine toate detaliile de contact, o poza reprezentativa, dar si o
harta care sa ajute clientii in cautarea locatiei. Macheta va arata ca cea de mai jos :

Fata
Verso

Dar fiindca cea mai buna reclama este un client multumit, si o recomandare de la
cineva cunoscut este intotdeauna mai convingatoare decat un afis orarecare, se va face tot
posibilul ca turistii ce vin la pensiune sa aiba o sedere cat mai placuta si sa plece relaxati si
multumiti, pentru a recomanda mai departe pensiunea. De aceea, fiecare turist va primi la
plecare brosuri ale pensiunii, prezentand poze ale acesteia, dar si cateva minicarduri care vor
fi similare unei carti de vizita.
4.2

Strategii de comercializare a produselor si serviciilor

Pentru ca pensiunea sa fie cat mai accesibila segmentului de clienti vizat se va proceda
la o esalonare a preturilor in functie de sezon, practica frecvent intalnita la unitatile de cazare
mai ales pe litoral, dar care nu este folosita inca in randul pensiunilor din zona.
Deoarece majoritatea clientilor vizati isi vor aduce copiii cu ei, pentru acestia vor fi
practicate preturi speciale, cu o reducere de 15%.
Tot o reducere de 15 % li se va oferi si clientilor care se intorc in anul urmator la
pensiune, urmarindu-se astfel fidelizarea lor si castigarea de noi clienti din randul prietenilor
acestora.
Deoarece vanzarea serviciilor pensiunii se va realiza nu numai de catre aceasta, cat si
de agenttiile de turism cu care aceasta colaboreaza, ele vor fi accesibile si celor care nu au
aflat inca de existenta pensiunii, marindu-i astfel popularitatea.
5.

PLANUL FINANCIAR

5.1 Informatii cu caracter financiar

In elaborarea planului si a previziunilor financiare am pornit de la urmatoarele
ipoteze :
Firma are un capital social subscris si varsat de 1.000 lei
Claadirea in care va fi amenajata pensiunea este pusa la dispozitie de catre proprietari
(asociati) in mod gratuit, pe o perioada nelimitata, impreuna cu spatiile adiacente
(teren, parcare).
Pentru a respecta standardele de calitate cerute de legislatia in vigoare, firma trebuie
sa achizitioneze dotarile necesare si sa amenajeze in mod corespunzator cladirea in
care va functiona pensiunea.
Pentru amenajarea ineriorului pensiunii este nevoie de o suma importanta de bani
egala cu 31611,64 lei. In acest pret sunt incluse toate dotarile camerelor, a receptiei, a
bucatariei si a salii de mese.
Costul alimentelor ce trebuie cumparate pentru asigurarea mesei turistilor a fost
stabilit intre 23 si 25 lei pentru un turist/zi, iar costurile cu produsele de igiena si
curatenie la 5 lei pentru un turist/zi.

 Deoarece in primul an pensiunea nu va avea angajati nu vor fi platite salarii.

Pentru construirea site-ului web al firmei, cu costul de 500 lei, va fi contractata o
firma, iar pentru gazduirea lui se va semna un contract cu un provider de internet,
costul gazduirii fiind de 10 lei/luna.
De asemenea se contracteaza acelasi provider de internet pentru furnizare internet
lunar cu un cost de 75 lei/luna.
Pentru restul activitatilor de promovare, bugetul este in medie de 1000 lei /luna.
Pentru asigurarea aprovizionarii, eventualele cazuri cand trebuie asigurat transportul
turistilor la sau de la ce mai apropiata gara, situata la 2 km distanta, se va achizitiona
un automobil in valoare de 16500 lei, prin intermediul unui credit pe 5 ani cu
dobanda de 12 %.
Cheltuieli cu benzina au fost estimate in medie la 300 lei pe luna.
Comisionul agentiilor cu care colaboreaza firma este de 8 % din vanzarile efectuate
prin intermediul acestora.
Conform legii pentru societatile cu raspundere limitata, firma plateste impozit pe
profit de 16 %.
Capacitatea de cazare este de 20 + 3 persoane - in conditii normale de ocupare 20
persoane, in caz de nevoie, putandu-se adauga 3 paturi pliante pentru copii.
Pretul unei nopti de cazare difera de la o luna la alta si este de 60 lei in luna Mai, 65
lei in luna Iunie, 70 lei in lunile Iulie si August, 65 lei in septembrie, 60 in octombrie
si noiembrie, urcand la 70 in decembrie.
Preturile pentru copii, precum si preturile promotionale pentru o a doua vizita sunt
reduse cu 15 %.
Ratele de ocupare sunt : 35 % in luna Mai, 45 % in luna Iunie, 58 % in luna Iulie, 63
% in luna August, 35 % in luna septembrie, 25 % in lunile Octombrie si Noiembrie,
45 % in Decembrie.
Pentru mese, se considera ca mai bine de 60 % dintre turisti vor lua masa la
pensiune.
Pretul a trei mese pe zi este de 35 lei/turist.

In cea mai mare parte incasarile vor fi in numerar, pensiunea punand insa la
dispozitia clientilor si posibilitatea platii cu cardul.

5.2 Calcule preliminare

Conform datelor cu caracter financiar prezentate mai sus, s-au calculat incasarile
aferente fiecarei luni de functionare.

Calculul numarului de nopti de cazare vandute in fiecare luna.

Luna

Ma
i

Iuni
e

Iuli
e

Augu
st

Septemb
rie

Octombi
re

Noiembr Decembr
ie
ie

Nr. Zile ale

lunii

31

30

31

31

30

31

30

31

(Nr zile x
20
turisti/noap
te)

620

600

620

620

600

620

600

620

Grad de
ocupare

35
%

45
%

58
%

63%

35%

25%

25%

45%

Nr. Nopti
vandute

217

270

360

391

210

155

150

279

Nr. maxim
nopti
cazare

Calculul veniturilor din cazare

Luna

Nopti
de
cazare vandute

Mai

Iunie

Iulie

August

Sept.

Oct.

Noi.

Dec.

217

270

360

391

210

155

150

279

Pret
cazare/noapte

60

65

70

70

65

60

60

70

Pret
15%
reducere copii,
promotii

51

55.25

59.5

59.5

55.25

51

51

59.5

Nr. Nopti cu
pret intreg

163

202

270

293

157

116

112

200

Nr. Nopti cu

54

68

90

98

53

39

38

70

pret redus

Incasari pret intreg

9780

13130

18900

20510

10205

6960

6720

14000

Incasari pret redus

2754

3757

5355

5831

2928

1989

1938

4165

Total incasari

12534

16887

24255

26341

13133

8949

8658

18165

Scenariu grad optimist

Calculul numarului de pachete a 3 mese/zi vandute in fiecare luna :

Luna

Mai

Iuni
e

Iuli
e

Augu
st

Septembri Octombir Noiembri Decembri

e
e
e
e

Nr. Zile ale

lunii

31

30

31

31

30

31

30

31

(Nr zile x 20
turisti/noapt
e)

620

600

620

620

600

620

600

620

Grad de
ocupare

35
%

45%

58
%

63%

35%

25%

25%

45%

Ptocentul
turistilor
care
servesc
masa

65
%

69%

75
%

75%

60%

55%

45%

75%

Nr. Pachete
de 3
mese/zi
vandute

141

186

270

294

126

85

68

210

Nr. maxim
nopti
cazare

Calculul veniturilor din servirea mesei :

Luna

Mai

Iuni
e

Nr.
Pachet
e de 3
mese/zi
vandut
e

141

186

270

294

126

85

68

210

Pret
pachet

35

35

35

35

35

35

35

35

6510

945
0

10290

4410

2975

2380

7350

4935
Total
incasari

Augus
Iulie
t

Septembri
e

Octombir
e

Noiembri
e

Decembri
e

Calculul incasarilor totale

Luna

Mai

Iunie

Iulie

August

Sept

Oct

Noi

Dec

Incasari
Cazare

12534

16887

24255

26341

13133

8949

8658

18165

Incasari
servire 3
ese/zi

4935

6510

9450

10290

4410

2975

2380

7350

Total
incasari

17469

23397

33705

36631

17543

11924

11038

25515

Putem observa din grafic puternica fluctuatie a incasarilor, acestea fiind direct legate
de evolutia sezonului turistic. Se presupune ca acestea sunt mai mici la inceput corelate cu
gradul de ocupare.
Cresterea se produce odata cu atingerea varfului de sezon turistic, atat ca efect al
cererii mari pe piata, cat si ca urmare a preturilor practicate si a reducerilor practicate pentru
copii si pentru cei care revin la pensiune. Lunile octombrie si noiembrie prezinta un declin
puternic, odata ce sfarsitul ceoncediilor si a vacantei lasa libere turistilor doar zilele din
weekend-uri. O noua crestere apare in Decembrie, odata cu sarbatorile de iarna, turistii fiind
atrasi in zona de cantitatea de zapada si posibilitatile de ski si sanie de pe masivele Rarau si
Giumalau. Dat fiind faptul ca si copii sunt in vacanta in aceasta perioada, efectul cumulat este
un grad mai mare de ocupare.
Dupa o previziune a incasarilor, se dovedeste necesara si o previziune a costurilor,
pentru a putea determina daca exercitiul financiar aferent primului an se va solda cu profit sau
pierdere. Costurile implicate de desfasurarea activitatii sunt, dupa cum urmeaza :

Costul alimentelor
Luna

Nr. Pachete de 3
mese/zi vandute

Mai

141

Iunie

186

Iulie

270

August

294

Sept

126

Oct

85

Noi

68

Dec

210

Costul
alimentelor/zi/turist

Total costuri

25

25

23

23

23

25

25

25

3525

4650

6210

6762

2898

2125

1700

5250

Oct

Noi

Dec

Costurile cu produse de igiena si curatenie

Luna

Mai

Nr. Nopti de cazare

vandute

Iunie

August

Sept

217

270

360

391

210

155

150

279

1085

1350

1800

1955

1050

775

750

1395

Cost
produse/zi/turist

Total costuri

Iulie

Costurile cu utilitati si combustibil

Luna

Mai

Iunie

Iulie

August

Sept

Oct

Noi

Dec

Electricitate

350

370

430

430

430

370

260

430

Cablu Tv

50

50

50

50

50

50

50

50

Internet

75

75

75

75

75

75

75

75

Combustibil

300

300

300

300

300

300

300

300

Gaz

150

150

150

150

200

280

480

750

Salubrizare

30

30

30

30

30

30

30

30

Total costuri

955

975

1035

1035

1085

1105

1195

1635

Costurile cu vanzari si promovare

Luna

Mai

Iunie

Iulie

August

Sept

Oct

Noi

Dec

17469

23397

33705

36631

17543

11924

11038

25515

Procent
incasari
realizate
pe baza
agentiilor

30 %

40 %

40 %

40 %

35 %

35 %

35 %

35 %

Incasari
realizate
pe baza
agentiilor

5240,7

9358,
8

13482

14652,
4

6140,0
5

4173,4

3863,3

8930,2
5

Cost
agentii
(8% din
incasari
aduse)

419,25

748,7

1078,5
6

1172,1
9

491,2

333,87

309,06

714,42

Realizare
site web

500

Gazduire
site web

10

10

10

10

10

10

10

10

Publicitat
e

1000

1000

1000

1000

1000

1000

1000

1000

1929,2
5

1758,
7

2088,5
6

2182,1
9

1501,2

1343,8
7

1319,0
6

1724,4
2

Total
incasari

Total
Costuri

Costuri Totale :

Luna

Mai

Iunie

Iulie

Aug

Sept

Oct

Noi

Dec

Costuri cu
alimente

3525

4650

6210

6762

2898

2125

1700

5250

Costuri cu
igiena

1085

1350

1800

1955

1050

775

750

1395

Costuri cu
combustibil
i

955

975

1035

1035

1085

1105

1195

1635

Costuri cu
promovarea

1929,2
5

1758,
7

2088,5
6

2182,1
9

1501,
2

1343,8
7

1319,0
6

1724,4
2

TOTAL
COSTURI

7494

8734

11134

11934

6534

5349

4964

10005

Evolutia Costurilor

Se poate observa ca cea mai mare pondere in costurile totale o au costurile alimentelor,
urmate, de costurile cu promovarea pe care s-a pus mare accent. Se poate observa si
dependenta de evolutia sezonului turistic, ele fiind strans legate de gradul de ocupare.

Planul de rambursare a creditului

Deoarece pentru achizitia automobilului s-a contractat un credit pe 5 ani cu dobanda
de 11% si o perioada de gratie de 3 luni am calculat cu ajutorul unui program ratele si costul
rambursarii creditului, pe durata celor 60 luni.
Imprumut de nevoi personale

TOTAL*

60 luni

25,113.22

*prezentul
grafic de
rambursare
este
estimativ

15.700%

Rata

418.55

226.67

191.88

17,133.12

Rata

418.55

224.16

194.40

16,938.72

Rata

418.55

221.61

196.94

16,741.78

Rata

418.55

219.04

199.52

16,542.27

Rata

418.55

216.43

202.13

16,340.14

Rata

418.55

213.78

204.77

16,135.37

Rata

418.55

211.10

207.45

15,927.92

Rata

418.55

208.39

210.16

15,717.76

Rata

7,788.22
Dobanda

17,325.00

RON

Capital

SOLD
17,3

Variabila

25

Rata

418.55

205.64

212.91

15,504.84

Rata

10

418.55

202.86

215.70

15,289.14

Rata

11

418.55

200.03

218.52

15,070.62

Rata

12

418.55

197.17

221.38

14,849.24

Rata

13

418.55

194.28

224.28

14,624.97

Rata

14

418.55

191.34

227.21

14,397.76

Rata

15

418.55

188.37

230.18

14,167.57

Rata

16

418.55

185.36

233.19

13,934.38

Rata

17

418.55

182.31

236.25

13,698.13

Rata

18

418.55

179.22

239.34

13,458.80

Rata

19

418.55

176.09

242.47

13,216.33

Rata

20

418.55

172.91

245.64

12,970.69

Rata

21

418.55

169.70

248.85

12,721.84

Rata

22

418.55

166.44

252.11

12,469.73

Rata

23

418.55

163.15

255.41

12,214.32

Rata

24

418.55

159.80

258.75

11,955.57

Rata

25

418.55

156.42

262.14

11,693.43

Rata

26

418.55

152.99

265.56

11,427.87

Rata

27

418.55

149.51

269.04

11,158.83

Rata

28

418.55

145.99

272.56

10,886.27

Rata

29

418.55

142.43

276.13

10,610.15

Rata

30

418.55

138.82

279.74

10,330.41

Rata

31

418.55

135.16

283.40

10,047.01

Rata

32

418.55

131.45

287.11

9,759.91

Rata

33

418.55

127.69

290.86

9,469.04

Rata

34

418.55

123.89

294.67

9,174.38

Rata

35

418.55

120.03

298.52

8,875.85

Rata

36

418.55

116.13

302.43

8,573.43

Rata

37

418.55

112.17

306.38

8,267.04

Rata

38

418.55

108.16

310.39

7,956.65

Rata

39

418.55

104.10

314.45

7,642.19

Rata

40

418.55

99.99

318.57

7,323.63

Rata

41

418.55

95.82

322.74

7,000.89

Rata

42

418.55

91.59

326.96

6,673.93

Rata

43

418.55

87.32

331.24

6,342.69

Rata

44

418.55

82.98

335.57

6,007.12

Rata

45

418.55

78.59

339.96

5,667.16

Rata

46

418.55

74.15

344.41

5,322.76

Rata

47

418.55

69.64

348.91

4,973.84

Rata

48

418.55

65.07

353.48

4,620.36

Rata

49

418.55

60.45

358.10

4,262.26

Rata

50

418.55

55.76

362.79

3,899.47

Rata

51

418.55

51.02

367.54

3,531.93

Rata

52

418.55

46.21

372.34

3,159.59

Rata

53

418.55

41.34

377.22

2,782.37

Rata

54

418.55

36.40

382.15

2,400.22

Rata

55

418.55

31.40

387.15

2,013.07

Rata

56

418.55

26.34

392.22

1,620.85

Rata

57

418.55

21.21

397.35

1,223.51

Rata

58

418.55

16.01

402.55

820.96

Rata

59

418.55

10.74

407.81

413.15

Rata

60

418.55

5.41

413.15

0.00

Contul de Profit si pierderi

Nr.
Crt.

Explicatii

Realizari in perioada de raportare

31.12.2008

31.12.2009

1.

Venit din vanzari de marfuri

48300

2.

Venit din vanzari de produse si

servicii

128922

3,

Cifra de afaceri

177222

4.

Total venituri din exploatare

177222

5.

Costul marfurilor vandute

33120

6.

Cheltuieli utilitati si combustibil

7985

7.

Lucrari si servicii executate de terti

13844

8.

Impozite si varsaminte asimilate

9.

Cheltuieli cu personalul

10.

Alte cheltuieli de exploatare

10160

11.

Cheltuieli cu amortizari

3300

12.

Total cheltuili din exploatare

69448

13.

Rezultat din exploatare

107774

14.

Venituri financiare

15.

Cheltuieli cu dobanzile

2546,88

16.

Rezultatul financiar (14 - 15)

- 2546,88

17.

Rezultatul curent al exercitiului

105227,12

18.

Venituri exceptionale

19.

Cheltuieli exceptionale

20.

Rezultat exceptional

21.

Venituri totale

177222

22.

Cheltuieli totale

23.

Rezultat brut al exercitiului

105227,12

24.

Impozit pe profit

16836,33

71994,88

25.

Rezultat net

88390,78