1.

INFORMAŢII GENERALE

În anul 1999 Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale Bucureşti a acordat Regiei
Autonome a Cuprului Deva, actualmente C.N.C.A.F. MINVEST S.A. Deva, în virtutea
art. 46 din Legea Minelor nr.61/1998 concesionarea activităţii de exploatare a
zăcămintelor din perimetrul Certej prin „Licenţa de concesiune pentru exploatare
Certej, nr. 435/1999”.

În decembrie 2001 concesiunea s-a transferat de la C.N.C.A.F. MINVEST S.A. Deva la

S.C. DEVA GOLD S.A., ulterior aceasta devenind titularul licenţei şi, respectiv,
C.N.C.A.F. MINVEST S.A. Deva afiliat.

Durata licenţei este de 20 ani, având dreptul de a extinde acest termen cu

perioade succesive de 5 ani.

În urma aprobării Licenţei de exploatare Certej, nr. 435/1999, din 2 septembrie

1999, S.C. Deva Gold S.A. a întreprins activităţi susţinute de explorare a
obiectivului Certej utilizând metode aero-geofizice, cartări geologice regionale
şi de detaliu, probări geochimice, şanţuri de explorare, probări sistematice în
subteran şi foraje.

Zona studiată se află în intravilanul şi extravilanul localităţii Certeju de Sus.

Perimetrul minier Certej, judeţul Hunedoara este localizat în partea de sud-est a
Munţilor Metaliferi, făcând parte din aşa numitul patrulater aurifer Săcărâmb-Brad
– Roşia Montană – Baia de Arieş.
Zăcământul Certej este situat în apropierea localităţii Hondol, în partea central-
sudică a bazinului neogen Brad-Săcărâmb, la circa 20 km NE de municipiul Deva.
Activitatea de exploatare şi prelucrare a minereului aurifer de la Certej se va
desfăşura într-un perimetru minier.
Cariera Certej se află în intravilanul satului Bocşa Mică, comuna Certeju de Sus,
judeţul Hunedoara fiind învecinată la Nord – Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu, la Est
– Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu, la Sud – localitatea Bocşa Mare, la Vest Valea
Măcrişului – Pârâul lui Avram.

În temeiul reglementărilor documentaţiilor de urbanism nr. 7548/1999 faza PUG

aprobat cu HCL al comunei Certeju de Sus nr. 13/2000 şi nr. 148/1998 faza PATJ
aprobat cu Hotărârea Consiliului Judeţean Hundeoara nr. 40/1999, zona studiată are
următorul regim:
- Regim juridic de domeniu public şi proprietăţi particulare.
- Regimul economic este de carieră existentă, fond agricol şi forestier,
construcţii de locuinţe şi anexe ale acestora, drum DC 24A.
- Destinaţia terenului conform PUG Certeju de Sus: funcţiunea dominantă a
zonei este de unităţi industriale – exploatarea minereurilor aurifere, iar ca
funcţiuni complementare admise ale zonei sunt: unităţi agricole, servicii, accese
pietonale şi carosabile, zone verzi şi reţele tehnico-edilitare.

Caracterul actual al zonei studiate este acela de carieră existentă, fond agricol
şi forestier, construcţii de locuinţe şi anexe ale acestora, drum DC 24 A şi se
pretează amenajării industriale propuse. Relaţia şi vecinătatea cu DC 24 A va fi
una directă.
Pe amplasamentul studiat se găsesc diverse funcţiuni ale fostei exploatări
miniere:
- Staţie de concasare Coranda 8572 m2
- Cariera Coranda 156.432 m2
- Drumuri de acces incintă carrieră 30.090 m2
- Haldă de steril carieră Coranda nord 113.620 m2
- Haldă de steril carieră Coranda nord 268.942 m2
- Captare apă cariera Coranda 939 m2

Beneficiarul doreşte exploatarea, prepararea şi valorificarea zăcământului Certej,

lucrări care presupun:
exploatarea la suprafaţă a carierei existente şi extinderea acesteia;
amenajarea de halde pentru steril;
amenajarea de halde pentru sol, necesare lucrărilor de închidere şi
conservare, după epuizarea zăcământului;
amenajarea de drumuri de acces la obiectivele propuse, rampe de acces în
carieră;
amenajarea uzinei de preparare – flotare;
rezolvarea problemelor de echipare edilitară, alimentarea cu energie
electrică, apă potabilă, apă industrială, canalizare, telefonie;
amenajarea a două iazuri de decantare, lucrări de îndiguire, acces şi
protecţie a acestora;
construcţii anexe în incinta carierei.
Terenul pe care se propun lucrările amintite are suprafaţa de 2.999.796 m2 şi are
regim juridic de domeniu public şi proprietăţi particulare în intravilan şi
extravilan şi se propune a se amenaja pentru:

Zona industrială (incinta) principal (m2)

1. Cariera Certej 628.534
2. Halda Nord 326.129
3. Halda Sud 402.280
4. Incinta – Uzina de preparare 209.703
5. Drumuri acces şi amenajări edilitare (în afara incintei uzinei) 71.391
6. Halde de sol vegetal 77.747
7. Zone de protecţie între obiective, inclusiv depozitul de explozivi
653.012
TOTAL 2.368.796
Zona industrială (incinta) secundară (m2)
8. Iazuri de decantare flotaţie şi cil 631.000
TOTAL INCINTE 2.999.796

Accesul la zăcământ se realizează pe drumuri industriale care se bifurcă de la

drumul judeţean Deva – Certeju de Sus.

Situaţia existentă Suprafaţa dobândită (m2) Suprafaţa ocupată (m2)

Total, din care: Arabil Silvic Altele Total, din care:
Cariere Halde Incinte Drumuri
Staţia de concasare 8.572 - 6.857,6 1.714,4 8.572 - - 6.474
2.098
Cariera Coranda 156.432 - 156.432 - 156.432 156.432 -
- -
Incintă carieră drumuri acces 30.090 - 26.178,3 3.911,3 30.090
- - 299 29.791
Haldă steril cariera Coranda Nord 113.620 - 113.620 - 113.620
- 113.620 - -
Haldă steril cariera Coranda Sud 268.942 - 53.788,4 215.153,6
268.942 - 256.677 14.265 -
Captare apă potabilă cariera Coranda 939 - 939 - 939 - -
692 247
TOTAL 578.595 - 357.815,3 220.779,3 578.595 156.432 368.297
21.730 32.136

Disfuncţionalităţi Priorităţi
Circulaţie 1. accesul la obiectivele propuse este dificil sau inexistent 1.
realizarea acceselor la obiectivele propuse
2. amenajarea de locuri de parcare
3. amenajarea de trasee pietonale şi auto în incintă
4. amenajarea de accese la obiectivele edilitare
Fond construit şi utilizarea terenurilor 1. teren forestier şi agricol, cu
destinaţie de pădure/păşune / arabil
2. posibilitatea dezvoltării în etape 1. realizarea obiectivelor propuse
Spaţii plantate, agrement şi sport 1. nu există spaţii plantate organizat 1.
amenajarea zonelor peisagere, spaţii plantate
2. realizarea de bariere de protecţie
Probleme de mediu 1. teren neutilizat 1. amenajarea în vederea protejării

La suprafeţele amintite, se adaugă o zonă perimetrală de protecţie în suprafaţa de

1.562.407 m2, astfel suprafaţa totală studiată ajungând la 4.562.203 m2.

La exploatarea în carieră a zăcământului Certej rezultă două halde tehnologice în

afara perimetrului carierei, halde constituite din rocile sterile
(descopertă+steril din exploatare).

La amplasarea celor două halde din perimetrul Certej, Nord şi Sud, s-a urmărit
îndeplinirea următoarelor condiţii:
 haldele se află la distanţă mică faţă de cariera Certej 0,5 km halda Nord,
0,3 km halda Sud);
 în aval de cele două halde nu există obiective industriale şi sociale;
 terenurile pe care s-au amplasat cele două halde sunt terenuri neproductive.


Pentru amenajarea terenului în vederea amplasării haldelor Nord şi Sud sunt
necesare lucrări pentru depozitarea sterilului în siguranţă.
Suprafaţa haldelor este de 32,61 ha (halda Nord), respectiv 40,22 ha (halda Sud)
şi este acoperită de pădure, păşune şi pâlcuri de arbuşti.
Talvegul văilor care se află pe amplasament are profil variabil, iar pantele
versanţilor sunt de 5 – 150.
Lucrările prevăzute sunt de două categorii:
1. Pregătirea fundamentului se va realiza în patru etape:
- defrişarea tufişurilor şi a arborilor;
- scoaterea cioatelor din amplasament;
- degajarea terenului;
- decaparea solului vegetal şi depozitarea lui în halde separate de cele de steril
pentru a putea fi refolosit în procesul final de ecologizare.
2. Scarificarea se va realiza pe suprafeţele unde panta terenului este mai mare
de 150.
Pentru că în amplasament există o reţea hidrografică (pâraie, torenţi) permanentă,
se vor realiza drenuri din piatră spartă şi canale de gardă care vor dirija apele
spre zona centrală, de unde vor fi evacuate în aval de halde.
Suprafeţele amenajate în primele categorii de lucrări vor acoperi o suprafaţă de
15 ha pentru halda Nord şi 20 ha pentru halda Sud.

La formarea haldelor, materialul steril va fi transportat cu autobasculante,

treptele de lucru vor avea înălţimi de până la 10 m, bermele treptelor de lucru de
14 m, creându-se unghiul general care asigură stabilitatea haldei de 200.

Materialul care se va depozita în halde va fi un amestec neomogen, atât din punct

de vedere granulometric cât şi petrografic. Granulometric, se va prezenta ca un
amestec de bolovăniş cu pietriş colţuros într-o masă nisipoasă şi argiloasă.

Având în vedere că cele două halde au un volum foarte mare şi o durată mare de
depozitare se va întocmi anual un program de haldare, în concordanţă cu
dezvoltarea lucrărilor din care provin rocile şi substanţele de depozitat şi care
se cuprinde în programul general (preliminar) de exploatare al societăţii
comerciale.

2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. Procese tehnologice de producţie
În exploatările miniere la zi, haldele se formează din rocile sterile care provin
din lucrările miniere de deschidere şi descopertare a zăcămintelor.
Realizarea ritmică şi în deplină siguranţă a producţiei în carieră, impune
desfăşurarea activităţii în condiţii de deplină securitate. Pentru aceasta este
necesară urmărirea sistematică şi detaliată a deformaţiilor constructive ale
haldelor de steril realizate prin depozitarea rocilor din descoperta zăcămintelor,
în afara perimetrului de exploatare.

Alegerea modului de haldare este influenţat de: metoda de exploatare,

proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor care se haldează, relieful suprafeţei
unde se face depunerea, tehnologia de extragere a descopertei în carieră şi
productivitatea utilajelor folosite la descopertare, sistem de transport, etc.

Pentru amplasarea haldelor se vor asigura următoarele cerinţe: depozitarea

întregului volum de rocă sterilă, securitatea deplină a lucrului, productivitatea
ridicată şi preţ de cost redus al lucrărilor de haldare.

Lucrările de haldare în cazul transportului auto sunt foarte simple, sigure şi

economice. Descărcarea autobasculantelor se face la distanţă de 3-5,0 m de muchia
treptei.
Nivelarea materialului descărcat din autobasculante se realizează cu buldozer, iar
compactarea cu rulou compactor.

Pentru realizarea unui strat compact care să împiedice intrarea apei în corpul
haldei, cât şi pentru realizarea unei pante constante de circa 3%0, bermele de
lucru vor fi acoperite cu un strat de material rezultat din descopertă, constituit
din elemente fine şi mijlocii cu grosimi de 0,20-0,25 m.
Iarna se va evita haldarea în prezenţa zăpezii.

Perimetrul Coranda - Hondol ocupă partea central – sudică a bazinului neogen Brad
– Săcărâmb, care face parte integrantă din structura de ansamblu a Apusenilor
Sudici urmând linia evolutivă a acestora.

Cariera este situată la est de comuna Hondol şi este deschisă pe coama dealului
Coranda, limitată la nord de valea Corănzii, la sud şi est de valea Băiegii şi la
vest de dealul Măcriş.
Materialul care se va depozita în halde se va prezenta ca un amestec de bolovăniş
şi pietriş colţuros într-o masă nisipoasă şi argiloasă.

Analiza compoziţiei petrografice a probelor analizate a pus în evidenţă

următoarele tipuri de roci:
 sedimentarul cretacic;
 gresii cuarţoase;
 gresii silitice;
 argilite marnoase;
 argilite şistoase;
 sedimentarul neogen:
 microconglomerate polimictice;
 gresii arcoziene cuarţo-feldspatice grosiere;
 argilite şi marne;
 roci splitice, diabaze;
 andezitul de Hondol;
 andezite cuarţifere cu amfiboli şi biotit;
 andezitul de Dealul Grozii Săcărâmb;
 andezitul subvulcanic de Băiaga;
 roci cataclastice;
 microbrecii mono-polimictice;
 brecii.

Caracteristicile fizice şi mecanice ale rocilor care vor intra în constituţia

viitoarelor halde de steril de la Certej sunt prezentate în tabelelul următor, pe
tipuri litologice şi în amestec.

Domeniu Componenta litologică Tipul de alterare dominant

Vest - Hondol Andezite 85% Silicică 45%
Sedimentar cretacic 3% Argilică 42%
Sedimentar neogen 7% Carbonatică 2%
Brecii 5% Potasică 4%
Central – Coranda – Certej Andezite 22%
Sedimentar cretacic 39% Silicică 73%
Sedimentar neogen 17% Argilică 27%
Brecii 22%
Intermediar – Cariera Certej – Dealul Grozii Andezite 14%
Sedimentar cretacic 48% Silicică 69%
Sedimentar neogen 10% Argilică 28%
Brecii 28% Carbonatică 3%
Est – Dealul Grozii Andezite 50% Silicică 34%
Sedimentar cretacic 13% Argilică 58%
Sedimentar neogen 22% Carbonatică 2%
Brecii 15% Potasică 6%

Vulcanitele neogene sunt reprezentate prin structuri vulcanice, andezitele acestor

aparate vulcanice prezintă caractere chimice apropiate şi se încadrează într-o
serie intermediară, cuprinsă între seria de Săcărâmb, andezite cuarţifere cu
amfiboli şi biotit şi seria de Barza andezite cuarţifere cu piroxeni, amfiboli ±
biotit.

Caracteristici petro-geochimice
Elemente majore %
SiO2 51,32 – 64,14 Na2O 0,59 – 4,45
Al2O3 11,89 – 25,05 Fe2O 0,32 – 3,92
Fe2O3 0,00 – 9,28 TiO2 0,00 – 3,85
FeO 0,00 – 10,52 P2O5 0,00 – 0,67
MnO 0,00 – 1,00 CO2 0,00 – 2,20
MgO 0,11 – 5,90 S 0,00 – 0,78
CaO 1,09 – 9,62 H2O 0,03 – 5,83

Andezitul de Hondol aflat în partea vestică a zăcământului Certej este intens

alterat hidrotermal, se dispune spaţial peste o injecţie tectonică de roci
sedimentare mineralizate.
Andezitele de tip Hondol sunt rocile cele mai bazice din suita vulcanitelor
neogene şi au fost încadrate în seria de Săcărâmb – andezite cuarţifere cu
amfiboli şi biotit.

Caracteristici petro-geochimice
Elemente majore %
SiO2 51,90 CaO 7,29
Al2O3 17,92 K2O 1,47
TiO2 0,60 Na2O 2,74
FeO 2,96 CO2 5,30
MnO 0,18 S 0,02
MgO 2,71 H2O+ 3,95
H2O- 1,01

Andezitul de Dealul Grozii Săcărâmb aflorează în partea estică a zăcământului.

Sunt cvasisincrone cu andezitul de Hondol şi prezintă aceleaşi caracteristici
petrografice şi de chimism cu acesta.
Andezitul subvulcanic de Băiaga se dezvoltă în zona centrală a zăcământului în
vestul carierei Coranda, subvulcanul prezintă un aspect de dom.
Andezitele de Băiaga au fost încadrate în seria de Barza – andezite cuarţifere cu
piroxeni, amfiboli şi ± biotit.

Caracteristici petro-geochimice
Elemente majore %
SiO2 56,80 CaO 6,94
Al2O3 21,32 K2O 1,15
TiO2 6,56 Na2O 2,94
Fe2O3 2,73 CO2 4,12
FeO 0,86 H2O+ 0,74
MnO 0,17 H2O- 0,66
MgO 1,46

Prin poziţia limitrofă celor două zone s-au constituit ca cele mai avantajoase
amplasamente pentru haldarea descopertei şi a sterilului din carieră.

Pentru haldarea sterilului rezultat din descoperta carierei şi zonele sărace ale
fronturilor carierei, au fost propuse două amplasamente, în imediata apropiere a
carierei.

Au fost proiectate două halde de steril una la nord de carieră şi una la sud de
carieră.

Primul amplasament, halda Sud, se află la sud de carieră, pe valea Băiegii, va

ocupa o suprafaţă de 40,0 ha, va avea o înălţime de 190 m şi va cantona un volum
de 38,6 milioane tone.
Pentru halda sud cartarea geologo-tehnică şi hidrogeologică s-a efectuat prin
observaţii de suprafaţă directe pe teren.

În zona cercetată există o haldă de steril amplasată pe valea Băiegii, pe

versantul drept şi stâng, care acoperă o suprafaţă de circa 7,50 ha şi se dezvoltă
pe întreaga lungime a buzei vechii cariere. Haldarea s-a executat după ce în
prealabil s-au deviat apele văii spre baza versantului stâng cu ajutorul unui
canal deschis pereat.

În timpul haldării au apărut alunecări în terenul natural, care în conlucrare cu

împingerile din haldă au deteriorat şi lucrările de amenajare (canal, drenuri ).

Primul tronson începe de la intersecţia drumului de acces în incintă cu firul văii

Băiegii spre aval, până la confluenţa văii cu prima viroagă din flancul stâng.

Versantul stâng este împădurit, iar versantul drept aflorează la zi pe alocuri, o

rocă albicioasă eruptivă alterată, acoperită cu ramblee rezultate din săpăturile
drumului existent şi materiale din halda existentă.

De la confluenţa văii cu viroaga din flancul stâng, circa 400 m, versantul stâng
este deschis, panta terenului este relativ redusă, circa 7-150, iar morfologic
terenul este ondulat şi apare ca o succesiune de viroage şi ridicături.

Pe întreg versantul stâng se întâlnesc izvoare de apă situate la diferite nivele,

unele chiar deasupra drumului de acces. Acestea însoţesc viroagele, iar prezenţa
lor este trădată de înmuierea terenului şi vegetaţia caracteristică acestor zone.

În terenul natural începând din zona de confluenţă apar crăpături cu orientare

transversală pe panta versantului şi cu decroşări între cele două compartimente
(ale haldei existente şi alunecate). Între compartimente se creează deschideri,
denivelări, uneori în contrapantă cu tendinţă de amplificare ascendentă a
alunecărilor.
Tot aici apar o serie de crăpături paralele cu poziţia versantului unde
deplasările dintre compartimente sunt puse în evidenţă printr-o încălecare a
compartimentului mişcat peste cel stabil.

Canalul de deviere al apelor văii Băiegii deviat în acest sector la baza

versantului a fost, în mare parte, deteriorat de alunecări. Toate fisurile,
crăpăturile şi denivelările favorizează intrarea directă a apei în teren şi
înrăutăţesc din ce în ce mai mult calităţile fizico-mecanice ale fundamentului.

Pe versantul drept al văii se dezvoltă halda formată din mai multe trepte,
rezultate ca urmare a haldării necontrolate, în funcţie de condiţiile apărute pe
parcursul exploatării miniere Certej, care în momentul actual are activitatea
închisă.

Materialul haldat este un amestec de roci neomogen atât granulometric cât şi

petrografic, sensibile la acţiunea agenţilor externi.

În corpul haldei existente, începând din amonte, au apărut crăpături, unele cu

deschideri mari şi cu deplasări ale compartimentelor de jos care favorizează
pătrunderea apelor de precipitaţii în corpul haldei. În partea vestică, zone din
haldă au fost supuse fenomenului de curgere lentă, datorată înmuierii părţii
argiloase în contact cu apa care se infiltra pe sub haldă spre albia văii.

La baza haldei, terenul natural rămas liber între piciorul acesteia şi versantul
stâng al văii este puternic frământat, plin de crăpături divers orientate şi
denivelări cu acumulări de apă în pungile depresionare. Aceasta confirmă existenţa
unor împingeri din cei doi versanţi, cu o orientare uşor oblică pe vale dând
naştere la eforturi de comprimare şi împingere a materialelor spre aval. În
continuare, valea începe să se îngusteze, iar fenomenul de alunecare a continuat
cu dezordine şi mai mare, influenţat probabil şi de morfologia fundamentului care
pe alocuri opune rezistenţă cu pinteni de rocă. De remarcat este faptul că
versantul stâng al văii este stabil în aval de confluenţa cu pârâul Jdebuleţ, iar
la baza lui, canalul amenajat pentru devierea apelor se păstrează în condiţii
bune. Frontul de alunecare (piciorul alunecării) a ajuns la circa 200 m de halda
galeriei Coranda I (cota+373,67). În acest moment fenomenul de alunecare este
stins.
Fenomenele descrise anterior, sunt vizibile pe o treime din amplasamentul
viitoarei halde, care acoperă şi zona menţionată.

Se are în vedere că halda proiectată se va dezvolta pe amplasamentul vechii halde

(Băiegii) şi la sud de aceasta, în cea mai mare măsură.

În această zonă suprafaţa cercetată prezintă o stabilitate relativă, datorată

frecvenţei torenţilor prezenţi în amplasament şi desprinderilor grohotişului de
pantă care a fost antrenat de ploile torenţiale. Pe alocuri apar la zi pinteni de
rocă andezitică.

Pe versantul stâng al văii există o vegetaţie specifică de mlaştină care indică

prezenţa unor depozite argiloase mâloase cu tendinţă de alunecare.

Amplasarea haldei de Sud în această zonă prezintă următoarele avantaje şi

dezavantaje:
1.avantaje
- nu periclitează siguranţa carierei;
- oferă posibilitatea depozitării unor cantităţi mari de steril;
- cheltuieli reduse pentru transportul materialului steril de la carieră la
amplasament.

2. dezavantaje
- se va canaliza pârâul Băiaga pe toată lungimea care subtraversează halda,
presupunând costuri foarte ridicate;
- se vor drena torenţii şi pâraiele cu debit nepermanent, din ampriza haldei
care conduc apele spre pârâul Băiaga.

A doua locaţie , halda Nord, se referă la valea Corănzii , la nord, cu extindere

pe valea Măcrişului, ocupând o suprafaţă de 88,0 ha, cu un volum de 45,9 milioane
tone şi o înălţime de 140,0 m.

Pentru halda nord cartarea geologo-tehnică şi hidrogeologică s-a efectuat prin

observaţii de suprafaţă directe pe teren.

Valea Corănzii curge paralel cu latura de nord a carierei, iar valea Măcrişului
are o direcţie perpendiculară pe carieră în zona superioară a cursului său şi apoi
paralelă cu latura vestică a carierei.

În zona văii Corănzii există o haldă de circa 0,50 ha, care prezintă fenomene de
alunecare în acest moment stinse, dar care au condus la schimbarea morfologiei
terenului natural.

Începând din zona de obârşie, Valea Corănzii este larg deschisă cu pante ale
versanţilor cuprinse între 5-150 care sunt parţial împăduriţi.
Valea este barată de materialul haldat care a alunecat, creându-se o acumulare de
apă, pe seama unor izvoare şi a scurgerilor de pe versanţi. Apa din această zonă
s-a infiltrat în corpul haldei. Pe versantul stâng al văii se întâlnesc materiale
de haldă care au alunecat, în prima etapă pe linia de cea mai mare pantă a
versantului. Materialele alunecate s-au proptit în versantul drept, au închis o
serie de viroage şi au creat acumulări de apă. În aceste condiţii ţinând seama de
constituţia litologică a fundamentului preponderent argilos şi a materialelor din
corpul haldei (amestec de roci argiloase şi roci andezitice alterate) şi de
prezenţa apei care însoţeşte tot timpul materialul haldat, alunecarea s-a
amplificat transformându-se în timp, într-o curgere desfăşurată de-a lungul văii
încorporând tot ce a întâlnit în cale.
Pe măsură ce coboară, valea Corănzii se îngustează, prezintă schimbări de
direcţie, cu boturi de deal împădurite care au încetinit viteza de avansare a
frontului de alunecare. Este de remarcat că în zona frontului de alunecare
materialul alunecat se prezintă ca o masă preponderent argiloasă în care sunt
înglobate elemente de roci – andezite şi trunchiuri de copaci.
Frontul alunecării a ajuns la circa 200 m de confluenţa cu valea Coastei Mari.
Prin alunecarea materialului steril întreaga căldare a văii s-a acoperit cu
bolovani, piatră spartă aflate într-un proces lent de argilizare şi alterare.
Flancurile stabile au fost încălecate de mase de pământ deluvial argilos, nisipos,
împinse de masivul de haldă de steril. Pintenul natural de rocă andezitică a
contribuit la stoparea relativă a maselor de haldă alunecate.

Amplasarea haldei de Nord în această zonă prezintă următoarele avantaje şi

dezavantaje:
1.avantaje
- nu periclitează siguranţa carierei;
- oferă posibilitatea depozitării unor cantităţi mari de steril;
- cheltuieli reduse pentru transportul materialului steril de la carieră la
amplasament.

2.dezavantaje
- se va canaliza pârâul Corănzii şi Valea Măcrişului pe toată lungimea care
subtraversează halda, presupunând costuri foarte ridicate;
- se vor drena torenţii şi pâraiele cu debit permanent şi nepermanent, din
ampriza haldei care vor conduce apele în afara amprizei haldei;
- se va verifica stabilitatea terenului şi a materialului depus pe
amplasamentul haldei, care prezintă în acest moment o stabilitate relativă;
- gradul de umiditate ridicat (cauzat de pătrunderea apelor la roca de bază şi
la rocile sterile necompactate corespunzător) va crea condiţii de instabilitate
prin modificarea caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor din fundament şi
corpul haldei.

Vor fi luate măsuri necesare pentru asigurarea stabilităţii acestei halde de

steril.
- amenajarea terenului, care va consta în scarificarea până la roca vie a
fundamentului şi evitarea depunerii materialului steril în zonele deja afectate de
alunecare;
- se vor crea şanţuri de gardă care vor avea rolul de a stopa pătrunderea
apelor de pe versanţi în corpul haldei.

Sterilul extras în etapa de pre-producţie se va utiliza pentru construirea

platformei de depozitare a minereului exploatat şi a altor elemente de
infrastructură după cum este necesar.

În conformitate cu PT-M 33, haldele de steril din perimetrul cercetat se vor

încadra după cum urmează :

Criterii de clasificare Halda NORD Halda SUD

1. Natura rocilor Conţinut în substanţe utile steril steril
Tăria rocilor tari tari
Inflamabilitate neinflamabile neinflamabile
2. Geometria haldei Număr de trepte mai multe mai multe
Înălţimea foarte mare foarte mare
Relieful suprafeţei înclinare<200 înclinare<200
3. Poluare Influenţa asupra pulberilor fără afectarea atmosferei fără
afectarea atmosferei
Influenţa asupra apei drenuri în fundamentul direct drenuri în
fundamentul direct
4. Tehnologia de haldare Transport uscat auto auto

Este prevăzută realizarea a şapte halde pentru depozitarea solului fertil care se
va obţine de pe amplasamenmtele cariei, haldelor de steril şi a iazurilor de
decantare.

Amplasamentele sunt următoarele:

-sud şi nord de cariera Albion;
-nord est halda de steril Nord;
-sud,est şi vest de iazul de decantare CIL;
nord vest de iazul de decantare TMF.

În momentul actual nu se cunoaşte volumul, suprafaţa şi modul de depozitare a

solului fertil care va fi utilizat la lucrările ecologizare după perioada de post
închidere ale carierei, haldelor de steril şi a iazurilor de decantare.

Pentru cercetarea amplasamentului propus pentru cele două halde s-au executat
lucrări care au constat din:
- a. cartare geologo-tehnică şi hidrogeologică a zonelor;
- b. sondaje geotehnice;
- c. recoltări de probe din lucrările executate şi din haldele existente în
vederea analizării în laboratorul geotehnic;
- d. observaţii de teren şi documentare, culegere de date şi informaţii la faţa
locului.
Rezultatele acestor cercetări sunt prezentate în capitolul 4.1 şi 4.5.

Măsurile de ordin constructiv şi de întreţinere pentru asigurarea stabilităţii

haldelor constau din:
- Construirea corectă a haldelor, cu trepte de 15-20 m, cu respectarea
unghiului de taluz general al haldei de 200şi a unghiului treptei de 20-220.
- Executarea acolo unde este posibil a unei haldări selective prin depunerea
la baza haldei a materialului de terasă nisipos extras din descopertă, care să
permită o mai bună drenare a ansamblului treptelor de haldă.
- Curăţirea cu buldozerul a păturii de sol vegetal, sau material argilos cu
tendinţă de refulare de pe vatră.
- Lăţimea bermelor dintre două taluzuri de treaptă consecutive de pe contur,
va fi în cazul haldelor cu înălţime foarte mare (h>100m) de minim 1,5 ori
înălţimea taluzului la roci moi şi cel puţin egală cu aceasta în roci tari.
- Pe timpul primăverii se recomandă haldarea în zone diferite de cele în care
s-a haldat iarna, pentru a evita formarea stratelor termice.
- Controlul permanent al umidităţii haldelor pe înălţime prin executarea unei
reţele de foraje de hidro-observaţii în corpul acestora care să fie înălţate odată
cu halda, sau se execută după construirea haldei.
- Vehicularea utilajelor principale din fluxul tehnologic de haldare la
distanţe cât mai mari de la bordurile treptelor, spre a evita ruperile şi
alunecările de taluz, precum şi avarierea utilajelor.
- Urmărirea în timp, prin intermediul măsurătorilor topografice pe repere
mobile de suprafaţă, a variaţiei nivelului terenului de bază şi a modificării
profilelor treptelor de haldă.

2.2. Activităţi de dezafectare

Activităţile care se vor desfăşura în perimetrul Certej au scos din circuitul

agricol şi silvic o suprafaţă de teren de aproximativ 282 ha, pentru depozitarea
materialului steril în halde şi iazurile de decantare, pentru exploatarea în
carieră.

Gradul de poluare a solului datorită activităţilor din perimetrul minier

Certej se va investiga prin analize fizico-chimice a probelor de sol prelevate din
apropierea principalelor surse de poluare precum haldele de steril de mină la data
închiderii.

Se impune, la data închiderii activităţii, luarea unor măsuri de ecologizare a

zonelor afectate de minerit şi refacerea solului din perimetrul Certej (carieră,
halde, iazuri de decantare şi incinte).
Pentru halde se vor avea în vedere următoarele măsuri:
- amenajarea suprafeţei haldelor (platformă şi taluze), prin plantarea de
puieţi.
- realizarea unor foraje dirijate (dacă apar umectări ale unor zone din
taluze), care vor fi echipate corespunzător pentru scăderea nivelului hidrostatic
din corpul haldelor.
- urmărirea stării de siguranţă a haldelor prin: măsurări ale nivelului
hidrostatic din piezometre, măsurători topografice la bornele de beton de pe
taluze.
Lucrările de redare în circuitul silvic a haldelor de steril Nord şi Sud (134 ha)
vor consta din:
 lucrări de corectare a taluzelor;
 curăţirea suprafeţei haldei de supragabariţi;
 împădurirea integrală a platformelor şi taluzelor haldelor cu puieţi
forestieri de salcâm, cătină şi mesteacăn în gropi de 30 x 30 x 30 cm umplute cu
pământ de împrumut cu adaus de gunoi de grajd;
 stabilizarea şi consolidarea taluzelor haldei cu gărduleţe de coastă din
nuiele amplasate pe curbele de nivel din 3 în 3 m;
 ziduri de sprijin la baza haldelor, dacă va fi cazul;
 şanţuri de gardă cu lungime de 500 m halda Nord şi 200 m halda Sud.

3. DEŞEURI
Deşeurile constau din material steril provenit din carieră şi sol fertil din
activităţile de decopertă ale suprafeţele necesare haldelor şi a iazurilor de
decantare.
Capitolul se realizează de un alt subcontractant al S.C. Deva Gold S.A.

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI

ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA
4.1. Apa

Din punct de vedere hidrografic, în zonă principalul colector al apelor este

pârăul Certej (tributar râului Mureş).
Nivelul hidrostatic al apei subterane poate avea adâncimi diferite în funcţie de
macro sau microrelieful topografic.
Adâncimea mai mare de 10 m la care se găseşte nivelul hidrostatic, se reduce la 5-
10 m în zona teraselor inferioare.

Având în vedere amplasarea haldelor pe cursurile de apă valea Măcrişului, valea

Corănzii, valea Băiegii cu afluenţii lor, conform planului anexat, a fost realizat
un studiu hidrologic privind debite maxime cu probabilităţi de depăşire de 0,5%,
1%, 2%, şi 5% .

Pentru calculul valorilor solicitate a fost necesară determinarea principalelor

elemente morfometrice ale fiecărei secţiuni în parte.
 Suprafeţele de bazin hidrografic aferente fiecărei secţiuni de calcul
sunt cuprinse între 0,137 km2 şi 2,93 km2, acestea fiind determinate pe baza
hărţilor topografice scara 1 :25.000.
Valorile rezultate sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Nr.crt. Cursul de apă Secţiunea F(km2) Cotă medie

(m) Qmax p%(m3/s)
0,5 1 2 5
1 Valea Măcrişului Punctul1 0,500 721 8,50 7,0 5,50 3,80
2 Valea. Măcrişului Punctul 2 1,100 786 16,0 13,2 10,4 7,20
3 Valea Măcrişului Punctul 3 0,206 742 3,80 3,15 2,50 1,70
4 Valea Măcrişului Punctul 4 0,375 732 6,90 5,70 4,50 3,10
5 Valea Corănzii Punctul 5 0,137 695 2,60 2,11 1,70 1,15
6 Valea Băiegii Punctul 6 2,930 772 34,1 28,0 22,0 15,2

Pentru asigurarea stabilităţii haldelor de steril şi pentru a se evita poluarea

apelor de suprafaţă se va canaliza pârâul Băiaga pe toată lungimea care
subtraversează halda, presupunând costuri foarte ridicate şi se vor drena torenţii
şi pâraiele cu debit nepermanent, din ampriza haldei care conduc apele spre pârâul
Băiaga.

Deoarece bazinul hidrografic cuprinde numeroase pâraie, ambele halde vor fi

prevăzute cu drenuri din piatră spartă , care vor avea lungimea de 1390 m pentru
halda Sud, respectiv 710 m pentru halda Nord.
În momentul actual, pârâul Băiaga, urmat de râurile Hondol şi Certej sunt poluate
de la vechea exploatare minieră (caracter acid, concentraţii mărite de metale –
Cu, Zn, Ni, sulfaţi şi calciu).

Protecţia calităţii pâraielor şi râurilor se poate realiza prin colectarea apelor

de suprafaţă şi a celor din precipitaţii şi epurarea acestora în staţie de epurare
ale căror ape la evacuarea în emisar să îndeplinească cerinţele NTPA 001/2005 .

Capitolul se realizează de un alt subcontractant al S.C. Deva Gold S.A.

4.2. Aerul
Climatologic, zona prezintă un climat temperat continental. Zonele mai înalte au
un climat montan cu ierni reci şi căderi abundente de ninsoare timp de 4-6 luni pe
an. Primăvara şi toamna sunt reci şi umede, cu ploi abundente. Verile sunt scurte
cu treceri gradate între anotimpuri.

Temperatura medie anuală este +90 C, iar precipitaţiile atmosferice anuale ating
valori de 400-600 mm. Viteza medie a vântului se situează între 2,2 şi 3,7m/s,
sectorul dominant V-NV fiind însoţit de cele mai mari viteze.

Datele meteorologice pentru anul 2006 în zona Deva sunt prezentate în

continuiare.

Cantităţi medii lunare de precipitaţii (l/m2)

Lunile
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anuală
12,3 14,6 64,6 85,8 68,8 95,6 55,6 214,4 12 15 19,1 23,5 671,3
Grosimea medie a stratului de zăpadă (cm)

Lunile
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1 1 1

Frecvenţa vântului pe direcţii (%)

Direcţii I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Anuală
N 5,7 11,6 10,5 5 12,9 6,7 2,4 5,7 3,3 2,4 4,2 3,2 6,1
NE 4,8 2,7 0 2,5 5,6 4,2 7,3 4,8 4,2 4 2,5 3,2 3,6
E 18,6 16,1 12,9 13,3 9,7 6,7 18,5 11,3 9,2 10,5 5,8 8,9 11,8
SE 14,5 7,2 12,2 8,3 8 10,8 13,7 5,6 10 8,1 7,5 15,3 10,1
S 16,9 19,6 12,9 20,8 8,1 20 12,1 6,5 10,2 12,1 22,5 21,8 16
SV 9,7 8,9 11,3 11,7 13,7 7,5 8,9 16,1 11,7 16,1 13,3 6,5 11,3
V 6,5 8 21,8 19,2 21 18,3 12,9 31,5 18,3 8,1 19,2 12,1 16,4
NV 5,6 11,6 7,2 6,7 8,9 10,9 11,3 4,8 8,3 6,5 2,5 4 7,4
Calm 17,7 14,3 11,35 12,6 12,1 15 12,9 13,7 15,8 32,2 22,5 25 17,1

Deoarece granulometria materialului care se depune pe cele două halde este mare,
nu apare posibilitatea poluării atmosferei în prezenţa vânturilor puternice.

Se poate să apară poluarea atmosferică pe perioada de transport a sterilului la

halde, dar toate utilajele care vor fi utilizate vor avea motoarele dotate cu
catalizatori, conform cerinţelor Uniunii Europene.
Capitolul se realizează de un alt subcontractant al S.C. Deva Gold S.A.

4.3. Solul

S-au recoltat de probe din lucrările executate şi din haldele existente în vederea
analizării în laboratorul geotehnic şi s-au determinat proprietăţile fizico-
mecanice ale amestecului de roci din constituţia haldelor şi ale rocilor din
fundament.

Pentru rezolvarea problemelor privind stabilitatea maselor de roci sterile care

vor constitui haldele de steril se impune cunoaşterea unor indicatori fizico-
mecanici care caracterizează rocile în starea lor naturală şi a unor indicatori
mecanici care reprezintă comportarea acestor roci la solicitări.
Valorile obţinute prin determinările de laborator asupra probelor prelevate au
stat la baza interpretărilor şi calculelor stabilităţii haldei de steril.

Au fost analizate diferite tipuri de roci în amestec şi au fost determinate

caracteristicile: greutatea specifică aparentă (γ,gf/cm3) unghiul de frecare
internă (φ, 0) şi coeziunea (c, kgf/cm2)

Vârsta Formaţiunea Greutatea specifică aparentă Unghi de frecare internă

Coeziunea Observaţii
(γ,gf/cm3) (φ, 0) (c, kgf/cm2)
Roci magmatice Andezit 1,48-1,58 33-36 0,65-0,95
Cretacic Argilite 1,31-1,45 30-31 1.60-1,70
Formaţiuni brecifiate 1,91-2,20 20-26 0,63-0,80
Amestec 1,95 30-34 0,05-0,25 W=10-15%
Tortonian Conglomerate 1,25-1,94 31-33 2,15-2,35
Sarmaţian Gresii 1,38-1.48 29-32 1,90-2,05
Complex pelitic 1,99-2,13 12-19 0,50-1,00 W=6-16%
Brecii mixte 1,82-2,26 19-25 0,35-0,80
Amestec 2,10 20-37 0,14-0,25 W=5-15%
Cuaternar Sol vegetal 1,50-2,03 25-27 0,52-1,00 W=20%umed
18-23 0,40-0,90 W=25%f.umed
16-17 0,34-0,80 W=30%saturat
Grohotiş de pantă 1,61-2,29 24-25 0,50-0,60 W=15%umed
17-22 0,40-0,50 W=20%f.umed
13-17 0,30-0,35 W=25%saturat
Amestec integral 1,69 22-35 0,70-1,40

Din analiza datelor prezentate se remarcă faptul că valorile unghiului de frecare

internă şi coeziunii scad cu creşterea umidităţii, de aici observându-se că şi
stabilitatea haldei se reduce datorită prezenţei apei, fie în fundament, fie în
corpul haldei.

Valorile obţinute pentru proprietăţile rocilor din fundament cât şi ale rocilor
din corpul haldei influenţează stabilitatea haldei.

Au fost executate foraje geotehnice (CJGD016, CJGD017), în afara haldei de steril

existente amplasată pe valea Băiegii, conform planului de situaţie prezentat în
capitolul de documente anexate şi s-au menţionat sondajele executate anterior
(CEPROMIN) cu instalaţia de foraj tip GEOPEC, pe amplasamentul haldei existente.

Forajul CJGD016 a fost executat până la adâncimea de 5,0 m şi a traversat

următoarele formaţiuni:
- 0,00-0,30 m sol vegetal ;
- 0,30-3,0 m deluviu argilos cu fragmente de andezit şi bazalt;
-3,0-4,0 m gresie alterată;
- 4,0-5,0 m argilă plastic vârtoasă.

Forajul CJGD017 a fost executat până la 14,0 m şi a traversat formaţiunile:

- 0,00-0,20 m sol vegetal ;
-0,20-2,00 m deluviu nisipos argilos cafeniu;
-2,00-4,0 m fragmente de andezit şi bazalt în masă argiloasă;
-4,00- 9,0 m sol vegetal şi deluviu oxidat moderat, (suprafaţă de alunecare);
-9,00-11,00 m sedimentar cu fragmente de andezit;
-11,00-14,00 m andezit slab oxidat, fragmentat.

Stratificaţia reprezentativă care apare în fruntea şi axul alunecării este

consemnată în Pd12 şi Pd55 (cota +510,60):
-0,00-0,20 m sol vegetal înierbat;
- 0,20-2,00m (4,20) argilă cafenie plastic vârtoasă cu intercalaţii nisipoase,
umede, de consistenţă redusă şi culori variate, vineţii, cenuşii, cafenii;
-2,00 m (4,20)-3,10 m (4.50) argilă marnoasă tare, cu oglinzi de fricţiune
decimetrice, cu aspect tectonizat.

Apa subterană apare sub formă de infiltraţii în special la contactul dintre

argila deluvială uneori nisipoasă, cu stratul de bază, aici, argilă marnoasă tare
(care are o grosime mai mare de 8 m, identificată într-un foraj F10, la circa 20 m
de axul şi fruntea alunecării).
 Stratificaţia reprezentativă care apare în piciorul alunecării, Pd 3 (cota
+424,71):
-0,00-0,20 m sol vegetal înierbat;
- 0,20 – 6,00 m argilă deluvială nisipoasă frământată, consistenţă vârtoasă,
cafenie cu intercalaţii cenuşii cu bolovani şi fragmente de rocă. În baza
stratului apar infiltraţii de apă subterană;
-6,00-8,20 m rocă andezitică foarte alterată argilizată.
Apa liberă curge pe firul văii pe rocă andezitică.
În flancurile alunecării apar roci eruptive andezitice compacte şi roci
sedimentare – gresii cu intercalaţii de conglomerate compacte.

Din forajele executate în amplasamentul haldei existente (Valea Băiegii) s-au

prelevat, ambalat, etichetat şi transportat conform normativelor în vigoare probe
care au fost analizate din punct de vedere geotehnic.

În laboratorul geotehnic din CEPROMIN au fost analizate probele prelevate din

sondajele Pd 3, Pd 12, Pd 55 şi F 10, iar probele din forajele CJGD0 16şi CJGD0 17
au fost analizate în laboratorul geotehnic de la catedra de Mecanica Rocilor din
Universitatea Tehnică Petroşani.

Rezultatele analizelor de laborator şi datele din teren constituie baza de date

pentru determinarea condiţiilor de fundare a haldei de steril.

Rezultatele încercărilor de laborator executate asupra probelor se referă la

următoarele determinări :
- granulometrie ;
- plasticitate ;
- structură ;
- rezistenţă la tăiere ;
- compresibilitate edometrică ;
- modul de deformaţie edometrică ;
- coeficient de permeabilitate ;
- umflare liberă ;
- rezistenţă la compresiune ;
- rezistenţa la forfecare.

DETERMINAREA GRANULOZITĂŢII PĂMÂNTURILOR PRIN METODA SEDIMENTĂRII

PROBA NR. 910017 Conform STAS 1913/5-85

T [sec] Densitate R R' Ct R'' 10^2*eta | Hr dt [mm] mt [%]

30'' 30 1.0270 27 27.5 -0.34494 27.1551 0.10684 7.650 0.0545
85.5
1' 60 1.0234 23.4 23.9 -0.34494 23.5551 0.10684 8.874 0.0415
74.1
2' 120 1.0219 21.9 22.4 -0.34494 22.0551 0.10684 9.384 0.0302
69.3
5' 300 1.0194 19.4 19.9 -0.34494 19.5551 0.10684 10.234
0.0200 61.3
10' 600 1.0173 17.3 17.8 -0.34494 17.4551 0.10684 10.948
0.0146 54.6
20' 1200 1.0154 15.4 15.9 -0.34494 15.5551 0.10684 11.594
0.0106 48.5
30' 1800 1.0145 14.5 15.0 -0.34494 14.6551 0.10684 11.900
0.0088 45.7
60' 3600 1.0132 13.2 13.7 -0.34494 13.3551 0.10684 12.342
0.0063 41.5
120' 7200 1.0123 12.3 12.8 -0.34494 12.4551 0.10684 12.648
0.0045 38.6
180' 10800 1.0117 11.7 12.2 -0.34494 11.8551 0.10684 12.852
0.0037 36.7
240' 14400 1.0111 11.1 11.6 -0.34494 11.2551 0.10684 13.056
0.0033 34.8
720' 43200 1.0096 9.6 10.1 -0.34494 9.7551 0.10684 13.566
0.0019 30.0

Diagrama distribuţiei granulometrice

Proba nr.910017

Denumire sol : argilă prăfoasă

d<0.002mm 30 % argilă 0,25...0,50mm 0 % nisip mijlociu

0,002...0,005mm 10 % argilă 0,50 ... 2,0mm 0 % nisip mare
0,005...0,05 mm 41 % praf 2,0 ... 20 mm 0 % pietriş mic
0,05 ... 0,25 mm 19 % nisip fin 20 ... 70 mm 0 % pietriş mare

GREUTATEA SPECIFICĂ, GREUTATEA VOLUMETRICĂ, POROZITATEA, INDICELE PORILOR

Nr. Proba W [%] Greutate specifică

[N/m3] Greutatea volumetrică
a [N/m3] Poro-zitatea
n, [%] Cifra
porilor
e
Pe proba Media Pe probă Media
910007 1 10,86 10,74 2,25 2,23 1,96 12,10 0,137
2 10,62 2,22
910008 1 3,29 3,27 2,50 2,50 2,47 1,2 0,012
2 3,26 2,50
910017 1 14,47 14,54 2,29 2,26 1,68 25,66 0,345
2 14,61 2,24
910018 1 22,02 22,53 2,13 2,14 1,72 19,62 0,244
 2 23,04 2,15
910019 1 22,40 22,29 2,16 2,16 1,95 9,72 0,107
2 22,18 2,16
910020 1 13,65 13,63 2,39 2,37 1,84 22,36 0,288
2 13,61 2,35
910070 2,55
910071 1,98
910072 2,61

REZISTENŢA DE RUPERE LA COMPRESIUNE UNIAXIALĂ;

Conform STAS nr.6200/5-91;

Nr. crt. Nr. probei Rezistenţa de rupere la compresiune uniaxială

rc [MPa]

1 910006 -
2 910 007 1,96
3 910 008 48
4 910 016 0,157
5 910 017 0,06
6 910 018 0,57
7 910 019 0,64

FORFECARE INTERIOARĂ Conform STAS 6200/7-71

Nr. crt. Nr. probei Rezistenţa de rupere la forfecare, [MPa] Coezi-unea,

C

[ MPa] Unghiul de frecare interioară

φ
[o]
f f
300 600 300 600

1 910 007 1,72 0,17 1 0,3 0,22 15

2 910 008 40,95 8,59 23,64 14,88 13 12

ANALIZA GRANULOMETRICĂ Conform STAS nr.1913/5-85

Nr. crt. Nr. probei Denumirea rocii Coeficient de uniformitate Coeficient

de sortare
1 910017 Pietriş mic cu nisip mare - -
2 910018 Nisip mare cu pietriş mic 10,71 2,23
3 910019 Nisip mare cu pietriş mic 5,60 1,96
4 910020 Pietriş cu nisip mare 12,50 -

COMPRESIBILITATE (EDOMETRU) Conform STAS nr.8942/1-89

Nr. crt. Nr. probei Modulul de deformare volumetric

M [kPa] Coeficient de compresibilitate volumetrică
mv ; [1/kPa] . 10-4 Coeficient de compresibilitate

av ; [1/kPa] . 10-4
1 910017 3991,45 2,505 3,3
2 910018 7605,65 1,314 1,63
3 910019 16599,96 0,602 0,666
4 910020 3692,403 2,708 3,4

UMFLAREA LIBERĂ Conform STAS 1913/12-88

Nr. crt. Nr. probei Umflarea liberă

[%]

1 910017 5.88
2 910018 8.4
3 910019 13.9
4 910020 13.7

 
PERMEABILITATEA Conform STAS 1919/6-76

Nr.crt. Nr.probei Coeficient de permeabilitate

Kp . 10-4 [m/s]
1 910017 5,3
2 910018 3,12
3 910019 0,165
4 910020 8,03

REZISTENŢA LA COMPRESIUNE UNIAXIALĂ Conform STAS nr.6200/5-91

Nr.crt. Nr. probei Rezistenţa la compresiune uniaxială

[MPa]
1 910070 93,2
2 910071 41,6
3 910072 23,2

REZISTENŢA DE RUPERE LA FORFECARE Conform STAS nr.6200/7-71

Nr. crt. Nr. probei Rezistenţa de rupere la forfecare, [MPa] Coezi-unea,

C

[ MPa]
Unghiul de frecare interioară
φ
[o]
f f
300 600 300 600

1 910070 86,15 8,99 49,74 15,58 10 18

2 910071 38,35 3,54 22,14 6,14 4 20
3 910072 32,61 7,14 18,83 12,14 10 12

COMPRESIBILITATEA – EDOMETRU

Nr. crt. Nr. probei Modulul de deformare volumetric

M [kPa] Coeficient de compresibilitate volumetrică
mv ; [1/kPa]
1 910017 3991,45 0,0002505
2 910018 7605,65 0,0001314
3 910019 16599,96 0,0000602
4 910020 3692,403 0,0002708

 
PERMEABILITATEA

Nr.crt. Nr probei K (cm/s)

1 910017 0,053126
2 910018 0,031255
3 910019 0,001654
4 910020 0,080306

Au fost executate foraje geotehnice (CJGD 018, CJGD 019, CJGD 020), în afara
haldei existente, conform planului de situaţie 1 şi s-au menţionat sondajele
executate anterior (de către CEPROMIN) cu instalaţia de foraj tip GEOPEC, pe
amplasamentul haldei existente.

Forajul CJGD 018 a fost executat până la adâncimea de 6,0 m şi a traversat

următoarele formaţiuni:
- 0,00-0,30 m sol vegetal,
- 0,30-3,0 m gresie;
- 3,0-4,0 m fragmente de gresie alterată în masă argiloasă;
- 4,0-6,0 m gresie.

Forajul CJGD 019 a fost executat până la 6,0 m şi a traversat formaţiunile:

- 0,00-0,20 m sol vegetal;
- 0,20-2,00 m deluviu nisipos argilos cafeniu cu fragmente de roci,
sedimentare;
- 2,00-6,00 m fragmente de brecii (30%) în alternanţă de gresii şi
conglomerate.

Forajul CJGD 020 s-a executat până la 5,0 m şi a traversat formaţiunile:

-0,00-3,00 m argilă nisipoasă cu pietriş;
-3,00-4,00 m gresie ;
- 4,00-5,00 m sedimentar reprezentat prin alternanţă de gresii şi conglomerate.

Apa subterană este prezentă în toate lucrările de explorare fie sub

forma unor infiltraţii întâlnite în masa argilelor, fie sub forma unui orizont
liber situat la adâncimi variabile. Sursele de alimentare o constituie apele de
infiltraţie, apele provenite din precipitaţii, izvoare şi apele văilor.
Apa liberă curge pe firul văii pe rocă andezitică.

În ampriza haldei din zona Valea Măcrişului s-au efectuat cartări de suprafaţă
care au condus la următoarele constatări:
• grosimea solului vegetal este cuprinsă între 0,0 şi 0,20 m;
• grosimea deluviului nu depăşeşte 1,00 m, iar roca de bază reprezentată prin
gresii, microbrecii slab cimentate şi andezite apare la zi în versanţi şi albia
pârâului.
Probele din forajele CJGD 018, CJGD 019, CJGD 020 sunt prelevate pe amplasamentul
haldei de nord.şi cele prelevate din aflorimente au fost analizate în laboratorul
geotehnic de la catedra de Mecanica Rocilor din Universitatea Tehnică Petroşani.
Rezultateele analizelor sunt prezentate în continuare.

GREUTATEA SPECIFICĂ Conform STAS nr.1913/2-76 ;

GREUTATEA VOLUMETRICĂ Conform STAS nr.1913/3-76; STAS 6200/11-73
POROZITATEA, CIFRA PORILOR

Nr. Proba W [%] Greutate specifică

[N/m3] Greutatea volumetrică
a [N/m3] Poro-zitatea
n, [%] Cifra
porilor
e
Pe proba Media Pe probă Media
2 3,26 2,50
910009 1 0,89 0,92 2,72 2,71 2,11 22,14 0,284
2 0,95 2,70
910010 1 2,48 2,49 2,57 2,55 2,50 1,96 0,02
2 2,50 2,54
910011 1 3,11 3,08 2,36 2,35 2,30 2,12 0,021
2 3,15 2,34
910021 1 23,41 23,48 2,39 2,40 1,45 39,58 0,655
2 23,56 2,41
910022 1 20,33 20,78 2,21 2,22 1.36 38,73 0,632
2 21,23 2,23
910023 1 8,47 8,45 2,34 2,33 1,98 15,02 0,176
2 8,43 2,32
910024 1 25,16 25,65 2,39 2,38 2,01 15,54 0,184
2 26,14 2,37

Nr.crt Nr. Proba Umiditatea

W [%] Greutate specifică
[N/m3] Greutatea volume-trică
a [N/m3] Poro-zitatea
n
[%] Cifra
porilor
e
Pe probă Media Pe probă Media
1 910051 1 25,54 25,53 2,29 2,29 1,98 13,57 0,156
2 25,52 2,29
2 910052 1 13,42 13,78 2,27 2,29 1,95 14,84 0,174
2 14,15 2,31
3 910053 1 35,10 33,62 2,31 2,31 1,98 14,28 0,166
2 32,15 2,31
4 910054 1 20,58 21,31 2,29 2,28 1,99 12,72 0,145
2 22,04 2,27
5 910055 1 24,00 23,71 2,31 2,335 1,95 16,48 0,197
2 23,42 2,36

REZISTENŢA DE RUPERE LA COMPRESIUNE UNIAXIALĂ;

Conform STAS nr.6200/5-91;

Nr. crt. Nr. probei Rezistenţa de rupere la compresiune uniaxială

rc [MPa]
1 910 009 3,86
2 910010 -
3 910011 -
4 910021 1,12
5 910022 1,15
6 910 023 0,35

COMPRESIBILITATEA - EDOMETRU

Nr.crt. Nr. probei Modulul de deformare volumetric

M [kPa] Coeficient de compresibilitate volumetrică
mv ; [1/kPa] . 10-4 Coeficient de compresibilitate

av ; [1/kPa] . 10-4
1 910021 5929,9 1,92 3,19
2 910022 8082,4 1,35 2,21
3 910023 30593,92 0,326 0,38

UMFLAREA LIBERA

Nr. crt. Nr. probei Umflarea liberă

[%]

1 910023 5.4
2 910024 15,75

PERMEABILITATEA
Nr.crt. Nr.probei Coeficient de permeabilitate
Kp . 10-4 [m/s]
1 910021 0,155
2 910022 0,438
3 910023 0,122
4 910024 0,011

Factorii care influenţează stabilitatea haldei sunt următorii:

- tehnologia de haldare;
- condiţiile geologice, hidrologice şi hidrogeologice;
- condiţiile geomorfologice de amplasare;
- proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor care vor intra în constituţia
viitoarelor halde şi ale rocilor din fundamentul acestora;
- parametri geometrici ai haldei.
- gradul de umiditate ridicat (cauzat de pătrunderea apelor la roca de bază şi
la rocile sterile necompactate corespunzător) va crea condiţii de instabilitate
prin modificarea caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor din fundament şi
corpul haldei.

Pentru obţinerea unei stabilităţi cât mai bune şi pentru protecţia calităţii
solului se vor lua măsurile necesare care să conducă la eliminarea factorilor
negativi:
-îndepărtarea vegetaţiei şi a rădăcinilor acesteia (defrişarea, scoaterea
cioatelor, curăţarea terenului) ;
-scoaterea în afara amprizei haldei a oricăror cursuri de apă, permanente (pâraie)
şi nepermanente (torenţi) prin captarea, canalizarea sau drenarea acestora ;
-îndepărtarea solului vegetal şi a maselor de roci alunecate (grohotiş, argile
umede);
-scarificarea fundamentului pe toată suprafaţa haldei cu pante mai mari de 15o;
-respectarea tehnologiei de haldare (depunere, compactare);
-realizarea canalelor de gardă pentru preluarea apelor de pe versanţi, provenite
din precipitaţii;
-evitarea stagnării apelor din precipitaţii pe suprafaţa haldei prin efectuarea
lucrărilor de nivelare şi corectare de pantă, a platformei şi bermelor treptelor.
- se va verifica stabilitatea terenului şi a materialului depus pe
amplasamentul haldelor, deoarece halda existentă prezintă în acest moment o
stabilitate relativă;
- vor fi luate măsuri suplimentare de amenajare a terenului, care vor consta
în scarificarea până la roca vie a fundamentului şi evitarea depunerii
materialului steril în zonele deja afectate de alunecare;
- se vor crea şanţuri de gardă care vor avea rolul de a stopa pătrunderea
apelor de pe versanţi în corpul haldei.

În concluzie din analiza datelor prezentate se remarcă faptul că valorile

unghiului de frecare internă şi al coeziunii scad cu creşterea umidităţii, de aici
observându-se că şi stabilitatea haldei se reduce datorită prezenţei apei, fie în
fundament, fie în corpul haldei.
Valorile obţinute pentru proprietăţile rocilor din fundament cât şi ale rocilor
din corpul haldei influenţează stabilitatea haldei.

Pentru obţinerea unei stabilităţi cât mai bune se vor lua măsurile necesare care
să conducă la eliminarea factorilor negativi:
-unda de şoc a puşcărilor din carieră va afecta în continuare zona unde sunt
amplasate haldele actuale, de aceea se recomandă ca depozitarea sterilului să se
facă în afara acestora, pe versantul stâng al văii Băiegii pentru halda Sud,
respectiv pe valea Măcrişului şi versantul drept al văii Corănzii;
-se va evita haldarea pe suprafaţa haldelor existente şi în aval de acestea, acolo
unde apar ebulmentele care semnalizează instabilitatea terenului;
-în aval de haldele existente, la gura de confluenţă cu Valea Coastei Mari se vor
construi diguri (ziduri de sprijin) de anrocamente cu rol de dig de rezistenţă,
fără a reţine apele, ca atunci când ebulmentul va ajunge în aceste puncte, să nu
ameninţe satul Hondol;
-îndepărtarea vegetaţiei şi a rădăcinilor acesteia;
-scoaterea în afara amprizei haldei a oricăror cursuri de apă, permanente (pâraie)
şi nepermanente (torenţi) prin captarea, canalizarea sau drenarea lor;
- îndepărtarea solului vegetal şi a maselor de roci alunecate (grohotiş, argile
umede);
- scarificarea fundamentului pe toată suprafaţa haldei unde panta terenului este
mai mare de 15o;
- respectarea tehnologiei de haldare (depunere, compactare);
- realizarea canalelor de gardă pentru preluarea apelor de pe versanţi, provenite
din precipitaţii;
- evitarea stagnării apelor din precipitaţii pe suprafaţa haldei prin efectuarea
lucrărilor de nivelare şi corectare de pantă, a platformei şi bermelor treptelor.
Proiectarea haldelor se va realiza într-o altă etapă care va conţine date
punctuale pentru fiecare amplasament, care vor cuprinde stabilitatea terenului de
fundare, geometria haldelor, tehnologia de haldare şi stabilitatea acestora.
Capitolul se realizează de un alt subcontractant al S.C. Deva Gold S.A.
4.4. Geologia subsolului
Din punct de vedere morfologic în perimetrul studiat se întâlnesc dealuri şi văi
cu diferenţe de nivel până la 250,0 m.
Talvegul văilor are un profil în V cu versanţi mai abrupţi în partea lor
inferioară cu tendinţă de trecere la profilul în U pe măsură ce ne apropiem de
obârşie unde acestea se deschid mult, iar pantele versanţilor se reduc până la 50
–150.
Pantele longitudinale ale văilor variază între 30 – 100.
Din punct de vedere geologic, în perimetru se întâlneşte un complex de roci
sedimentare de vârstă cretacic, tortonian–sarmaţian, reprezentate prin gresii
friabile, tufuri, calcare, şisturi argiloase şi gresii cineritice străpunse de
roci vulcanice. Vulcanismul neogen reprezintă ultimul stadiu al magmatogenezei
alpine şi reprezintă unul din cele mai importante fenomene geologice din regiune.
Rocile magmatismului neogen sunt reprezentate prin andezite cu amfiboli, andezite
cuarţifere cu amfiboli, etc., produse piroclastice asociate – aglomerate, tufuri,
brecii, precum şi corespondente subvulcanice – diorite, granodiorite.
Adâncimea minimă de îngheţ conform STAS 6054/1987, este - 1,0 m, majorată pentru
umpluturi la –1,5m de la nivelul terenului.

În conformitate cu Normativ P 100-92 /1992, din punct de vedere seismic

amplasamentul face parte din zona F , Tc=0,7 sec şi ks= 0,08. Se are în vedere la
calculul coeficientului de stabilitate al haldelor, că unda seismică a puşcărilor
din carieră poate influenţa negativ valoarea acestuia.
Coeficienţii de siguranţă se vor analiza în cele două cazuri, static şi dinamic,
pentru cele două halde.
Capitolul se realizează de un alt subcontractant al S.C. Deva Gold S.A.

4.5. Biodiversitatea
Capitolul se realizează de un alt subcontractant al S.C. Deva Gold S.A.
4.6. Peisajul
Capitolul se realizează de un alt subcontractant al S.C. Deva Gold S.A.
4.7. Mediul social şi economic
Capitolul se realizează de un alt subcontractant al S.C. Deva Gold S.A.
4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural
Capitolul se realizează de un alt subcontractant al S.C. Deva Gold S.A.
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
Capitolul se realizează de un alt subcontractant al S.C. Deva Gold S.A.
6. MONITORIZAREA
► Măsurile pentru asigurarea stabilităţii haldelor constau din:
construirea corectă a haldelor, cu trepte de 15-20 m, cu respectarea
unghiului de taluz general al haldei de 200 şi a unghiului treptei de 20-220 ;
executarea acolo unde este posibil, a unei haldări selective prin depunerea
la baza haldei a materialului de terasă nisipos extras din descopertă, care să
permită o mai bună drenare a ansamblului treptelor de haldă ;
curăţirea cu buldozerul a păturii de sol vegetal, sau material argilos cu
tendinţă de refulare de pe vatră;
lăţimea bermelor dintre două taluzuri de treaptă consecutive de pe contur,
va fi în cazul haldelor cu înălţime foarte mare (h>100m) de minim 1,5 ori
înălţimea taluzului la roci moi şi cel puţin egală cu aceasta în roci tari;
pe timpul primăverii se recomandă haldarea în zone diferite de cele în care
s-a haldat iarna, pentru a evita formarea stratelor termice;
controlul permanent al umidităţii haldelor pe înălţime prin executarea unei
reţele de foraje de hidro-observaţii în corpul acestora care să fie înălţate odată
cu halda sau se execută după construirea haldei;
vehicularea utilajelor principale din fluxul tehnologic de haldare la
distanţe cât mai mari de la bordurile treptelor, spre a evita ruperile şi
alunecările de taluz, precum şi avarierea utilajelor;
urmărirea în timp, prin intermediul măsurărilor topografice pe repere mobile
de suprafaţă, a variaţiei nivelului terenului de bază şi a modificării profilelor
treptelor de haldă.
►Măsurări topometrice
- prin măsurări topografice la bornele topometrice care vor fi plantate pe
treptele haldelor de steril Nord şi Sud.
S-a prevăzut montarea de borne topometrice a câte 4 borne pe fiecare halda
de steril.
Bornele vor fi confecţionate din beton, cu dimensiunile de 15x15 cm baza de
jos, 12 x 12 baza de sus şi 40 cm înălţime.
Măsurările topografice, se vor realiza:
- trimestrial - în perioada de exploatare şi de închidere;
- semestrial - în perioada post-închidere.
►Prelevarea de probe de apă în perioada post închidere se va efectua astfel:
-trimestrial se vor analiza suspensiile, pH-ul, reziduul fix, sulfaţii, Fe, Cu,
Pb, Zn, Mn, calciu, din următoarele ape:
- Apă pârâu amonte şi aval de Halda Certej Nord ;
- Apă pârâu amonte şi aval de Halda Certej Sud.
►Monitorizarea calităţii aerului se va realiza astfel:
în perioada de exploatare
– lunar – se vor determina pulberi, SO2, NO2, CO din următoarele incinte:
Halda Certej Nord;
Halda Certej Sud.
în perioada post închidere
– semestrial – in incintele: haldelor Nord şi Sud se vor determina pulberile.
–
►Monitorizarea calităţii solului se va realiza prin urmărirea creşterii culturilor
pe suprafeţele afectate.
În vederea ecologizarii suprafeţelor afectate de exploatarea şi prepararea
minereului aurifer prin Proiectul Certej şi pentru refacerea cadrului
peisagistic, se vor executa urmăoarele lucrări:
♦ lucrări de redare în circuitul silvic a haldelor de steril Nord şi
Sud prin:
- împădurirea integrală a platformelor şi taluzelor haldelor cu puieţi
forestieri de salcâm, cătină şi mesteacăn.
Sistemul de monitoring a calităţii solului cuprinde pe lângă urmărirea vizuală a
stabilităţii haldelor de steril şi a dinamicii suprafeţelor de teren prin măsurări
topometrice, următoarele lucrări de monitorizare pentru incintele menţionate:
▪ urmărirea evoluţiei vegetaţiei pe suprafeţele de teren însămânţate cu ierburi
perene;
▪ urmărirea evoluţiei vegetaţiei pe suprafeţele plantate cu diverse esenţe silvice
şi arboricole plantate;
▪ lucrări de întreţinere şi revizuire a plantaţiilor, completarea lipsurilor.
▪ urmărirea calităţii solului prin recoltări de probe de sol şi analizarea lor în
laborator de specialitate, pentru stabilirea caracteristicilor pedologice (pH,
humus) şi a conţinutului de metale grele.
Calitatea solului se va determina prin prelevarea probelor de sol din
următoarele incinte:
Halda Certej Nord ;
Halda Certej Sud.
Prelevarea de probe în perioada post închidere se va efectua semestrial
analizându-se:
▪ pH-ul, humusul şi metalele grele Cu, Pb, Zn, Fe,Cd, Mn, Cr, Ni,Co –
din toate incintele mai sus menţionate.
Concomitent cu prelevarea probelor se vor urmări o serie de date
meteorologice (direcţia vântului, viteza, temperatura aerului, presiunea
atmosferică, radiaţia solară globală, precipitaţii).
Rezultatele obţinute în urma analizelor efectuate în laborator de
specialitate şi celelalte observaţii efectuate în timpul prelevării probelor de
aer (datele meteorologice, data prelevării, perioada de mediere, valoarea limită,
pragurile de evaluare, etc) vor fi consemnate într-un registru, costituindu-se
astfel baza de date necesară evaluarii evoluţiei calităţii solului din perimetrele
ecologizate.

7. SITUAŢII DE RISC
Capitolul se realizează de un alt subcontractant al S.C. Deva Gold S.A.
8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR
Pentru realizarea „ Raportului la studiul de evaluare a impactului aspra mediului
pentru halde de steril „ s-au efectuat mai multe deplasări la sediul
beneficiarului , S.C. DEVA GOLD S.A. şi pe teren la viitoarele amplasamente. La
toate cerinţele privind culegerea de date a existat o colaborare bună atât cu
beneficiarul cât şi cu proiectantul şi realizatorul „Studiului de fezabilitate
„ , CEPROMIN Deva.
9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
„Raportul la studiul de impact pentru haldele de steril” la nivel de studiu de
fezabilitate a fost efectuat în baza contractului nr. 44/2007 încheiat între
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului –ICIM
Bucureşti şi S.C. Deva Gold S.A. cu sediul în localitatea Certejul de Sus, judeţ
Hunedoara.
În decembrie 2001 concesiunea s-a transferat de la C.N.C.A.F. MINVEST S.A. Deva la
S.C. DEVA GOLD S.A., ulterior aceasta devenind titularul licenţei şi, respectiv,
C.N.C.A.F. MINVEST S.A. Deva afiliat.
Durata licenţei este de 20 ani, având dreptul de a extinde acest termen cu
perioade succesive de 5 ani.
Numărul de salariaţi care va deservi întreaga exploatare minieră este de 259
persoane.
La exploatarea în carieră a zăcământului Certej rezultă două halde tehnologice în
afara perimetrului carierei, halde constituite din rocile sterile
(descopertă+steril din exploatare).
La amplasarea celor două halde din perimetrul Certej, Nord şi Sud, s-a urmărit
îndeplinirea următoarelor condiţii:
 haldele se află la distanţă mică faţă de cariera Certej 0,5 km halda Nord,
0.3 km halda Sud);
 în aval de cele două halde nu există obiective industriale şi sociale;
 terenurile pe care s-au amplasat cele două halde sunt terenuri neproductive.

La formarea haldelor, materialul steril va fi transportat cu autobasculante,

treptele de lucru vor avea înălţimi de până la 10 m, bermele treptelor de lucru de
14 m, creându-se unghiul general care asigură stabilitatea haldei de 200.
Capacităţile haldelor de steril au fost estimate folosind un factor de afânare de
30%, cantităţile de steril pe ani sunt prezentate în tabelul următor:

Halda Anul punerii în funcţiune An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8

An 9 An 10 Total
Nord (mii tone) 1.500 4.700 4.500 12.400 6.100 9.300 5.200 5.000
48.700
Sud (mii tone) 6.100 2.000 7.300 5.000 9.400 5.300 800
35.800
Total (mii tone) 1.500 4.700 4.500 12.400 12.200 11.300 12.500
10.000 9.400 5.300 800 84.500
Total (mii m) 833 2.611 2.500 6.889 6.778 6.278 6.945 5.556 5.222
2.944 444 46.945

Materialul care se va depozita în halde va fi un amestec neomogen, atât din punct

de vedere granulometric cât şi petrografic. Granulometric, se va prezenta ca un
amestec de bolovăniş cu pietriş colţuros într-o masă nisipoasă şi argiloasă.
Având în vedere că cele două halde au un volum foarte mare şi o durată mare de
depozitare se va întocmi anual un program de haldare, în concordanţă cu
dezvoltarea lucrărilor din care provin rocile şi substanţele de depozitat şi care
se cuprinde în programul general (preliminar) de exploatare al societăţii
comerciale.
Realizarea ritmică şi în deplină siguranţă a producţiei în carieră, impune
desfăşurarea activităţii în condiţii de deplină securitate. Pentru aceasta este
necesară urmărirea sistematică şi detaliată a deformaţiilor constructive ale
haldelor de steril realizate prin depozitarea rocilor din descoperta zăcămintelor,
în afara perimetrului de exploatare.
Alegerea modului de haldare este influenţat de: metoda de exploatare,
proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor care se haldează, relieful suprafeţei
unde se face depunerea, tehnologia de extragere a descopertei în carieră şi
productivitatea utilajelor folosite la descopertare, sistem de transport, etc.
Pentru amplasarea haldelor se vor asigura următoarele cerinţe: depozitarea
întregului volum de rocă sterilă, securitatea deplină a lucrului, productivitatea
ridicată şi preţ de cost redus al lucrărilor de haldare.
Lucrările de haldare în cazul transportului auto sunt foarte simple, sigure şi
economice. Descărcarea autobasculantelor se face la distanţă de 3-5,0 m de muchia
treptei.
Nivelarea materialului descărcat din autobasculante se realizează cu buldozer, iar
compactarea cu rulou compactor.
Pentru realizarea unui strat compact care să împiedice intrarea apei în corpul
haldei, cât şi pentru realizarea unei pante constante de circa 3%0, bermele de
lucru vor fi acoperite cu un strat de material rezultat din descopertă, constituit
din elemente fine şi mijlocii cu grosimi de 0,20-0,25 m.
Iarna se va evita haldarea în prezenţa zăpezii.
Perimetrul Coranda - Hondol ocupă partea central – sudică a bazinului neogen Brad
– Săcărâmb, care face parte integrantă din structura de ansamblu a Apusenilor
Sudici urmând linia evolutivă a acestora.
Cariera este situată la est de comuna Hondol şi este deschisă pe coama dealului
Coranda, limitată la nord de valea Corănzii, la sud şi est de valea Băiegii şi la
vest de dealul Măcriş.
Analiza compoziţiei petrografice a probelor analizate a pus în evidenţă
următoarele tipuri de roci:
 sedimentarul cretacic;
 gresii cuarţoase;
 gresii silitice;
 argilite marnoase;
 argilite şistoase;
 sedimentarul neogen:
 microconglomerate polimictice;
 gresii arcoziene cuarţo-feldspatice grosiere;
 argilite şi marne;
 roci splitice, diabaze;
 andezitul de Hondol;
 andezite cuarţifere cu amfiboli şi biotit;
 andezitul de Dealul Grozii Săcărâmb;
 andezitul subvulcanic de Băiaga;
 roci cataclastice;
 microbrecii mono-polimictice;
 brecii.
Pentru haldarea sterilului rezultat din descoperta carierei şi zonele sărace ale
fronturilor carierei, au fost propuse două amplasamente, în imediata apropiere a
carierei.
Au fost proiectate două halde de steril una la nord de carieră şi una la sud de
carieră.
Primul amplasament, halda Sud, se află la sud de carieră, pe valea Băiegii, va
ocupa o suprafaţă de 40,0 ha, va avea o înălţime de 190 m şi va cantona un volum
de 38,6 milioane tone.
Pentru halda sud cartarea geologo-tehnică şi hidrogeologică s-a efectuat prin
observaţii de suprafaţă directe pe teren.
În zona cercetată există o haldă de steril amplasată pe valea Băiegii, pe
versantul drept şi stâng, care acoperă o suprafaţă de circa 7,50 ha şi se dezvoltă
pe întreaga lungime a buzei vechii cariere. Haldarea s-a executat după ce în
prealabil s-au deviat apele văii spre baza versantului stâng cu ajutorul unui
canal deschis pereat.
În timpul haldării au apărut alunecări în terenul natural, care în conlucrare cu
împingerile din haldă au deteriorat şi lucrările de amenajare (canal, drenuri ).
Canalul de deviere al apelor văii Băiegii deviat în acest sector la baza
versantului a fost, în mare parte, deteriorat de alunecări. Toate fisurile,
crăpăturile şi denivelările favorizează intrarea directă a apei în teren şi
înrăutăţesc din ce în ce mai mult calităţile fizico-mecanice ale fundamentului.
Amplasarea haldei de Sud în această zonă prezintă următoarele avantaje şi
dezavantaje:
1.avantaje
- nu periclitează siguranţa carierei;
- oferă posibilitatea depozitării unor cantităţi mari de steril;
- cheltuieli reduse pentru transportul materialului steril de la carieră la
amplasament.
2. dezavantaje
- se va canaliza pârâul Băiaga pe toată lungimea care subtraversează halda,
presupunând costuri foarte ridicate;
- se vor drena torenţii şi pâraiele cu debit nepermanent, din ampriza haldei
care conduc apele spre pârâul Băiaga.
A doua locaţie , halda Nord, se referă la valea Corănzii , la nord, cu extindere
pe valea Măcrişului, ocupând o suprafaţă de 88,0 ha, cu un volum de 45,9 milioane
tone şi o înălţime de 140,0 m.
Pentru halda nord cartarea geologo-tehnică şi hidrogeologică s-a efectuat prin
observaţii de suprafaţă direct pe teren.
Valea Corănzii curge paralel cu latura de nord a carierei, iar valea Măcrişului
are o direcţie perpendiculară pe carieră în zona superioară a cursului său şi apoi
paralelă cu latura vestică a carierei.
În zona văii Corănzii există o haldă de circa 0,50 ha, care prezintă fenomene de
alunecare în acest moment stinse, dar care au condus la schimbarea morfologiei
terenului natural.
Amplasarea haldei de Nord în această zonă prezintă următoarele avantaje şi
dezavantaje:
1.avantaje
- nu periclitează siguranţa carierei;
- oferă posibilitatea depozitării unor cantităţi mari de steril;
- cheltuieli reduse pentru transportul materialului steril de la carieră la
amplasament.
2.dezavantaje
- se va canaliza pârâul Corănzii şi Valea Măcrişului pe toată lungimea care
subtraversează halda, presupunând costuri foarte ridicate;
- se vor drena torenţii şi pâraiele cu debit permanent şi nepermanent, din
ampriza haldei care vor conduce apele în afara amprizei haldei;
- se va verifica stabilitatea terenului şi a materialului depus pe
amplasamentul haldei, care prezintă în acest moment o stabilitate relativă;
- gradul de umiditate ridicat (cauzat de pătrunderea apelor la roca de bază şi
la rocile sterile necompactate corespunzător) va crea condiţii de instabilitate
prin modificarea caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor din fundament şi
corpul haldei.
Vor fi luate măsuri necesare pentru asigurarea stabilităţii acestei halde de
steril.
- amenajarea terenului, care va consta în scarificarea până la roca vie a
fundamentului şi evitarea depunerii materialului steril în zonele deja afectate de
alunecare;
- se vor crea şanţuri de gardă care vor avea rolul de a stopa pătrunderea
apelor de pe versanţi în corpul haldei.
Măsurile de ordin constructiv şi de întreţinere pentru asigurarea stabilităţii
haldelor constau din:
- Construirea corectă a haldelor, cu trepte de 15-20 m, cu respectarea
unghiului de taluz general al haldei de 200şi a unghiului treptei de 20-220.
- Executarea acolo unde este posibil a unei haldări selective prin depunerea
la baza haldei a materialului de terasă nisipos extras din descopertă, care să
permită o mai bună drenare a ansamblului treptelor de haldă.
- Curăţirea cu buldozerul a păturii de sol vegetal, sau material argilos cu
tendinţă de refulare de pe vatră.
- Lăţimea bermelor dintre două taluzuri de treaptă consecutive de pe contur,
va fi în cazul haldelor cu înălţime foarte mare (h>100m) de minim 1,5 ori
înălţimea taluzului la roci moi şi cel puţin egală cu aceasta în roci tari.
- Pe timpul primăverii se recomandă haldarea în zone diferite de cele în care
s-a haldat iarna, pentru a evita formarea stratelor termice.
- Controlul permanent al umidităţii haldelor pe înălţime prin executarea unei
reţele de foraje de hidro-observaţii în corpul acestora care să fie înălţate odată
cu halda, sau se execută după construirea haldei.
- Vehicularea utilajelor principale din fluxul tehnologic de haldare la
distanţe cât mai mari de la bordurile treptelor, spre a evita ruperile şi
alunecările de taluz, precum şi avarierea utilajelor.
- Urmărirea în timp, prin intermediul măsurătorilor topografice pe repere
mobile de suprafaţă, a variaţiei nivelului terenului de bază şi a modificării
profilelor treptelor de haldă.
Se impune, la data închiderii activităţii, luarea unor măsuri de ecologizare a
zonelor afectate de minerit şi refacerea solului din perimetrul Certej (carieră,
halde, iazuri de decantare şi incinte).
Pentru halde se vor avea în vedere următoarele măsuri:
- amenajarea suprafeţei haldelor (platformă şi taluze), prin plantarea de
puieţi.
- realizarea unor foraje dirijate (dacă apar umectări ale unor zone din
taluze), care vor fi echipate corespunzător pentru scăderea nivelului hidrostatic
din corpul haldelor.
- urmărirea stării de siguranţă a haldelor prin: măsurări ale nivelului
hidrostatic din piezometre, măsurători topografice la bornele de beton de pe
taluze.
Lucrările de redare în circuitul silvic a haldelor de steril Nord şi Sud (134 ha)
vor consta din:
 lucrări de corectare a taluzelor;
 curăţirea suprafeţei haldei de supragabariţi;
 împădurirea integrală a platformelor şi taluzelor haldelor cu puieţi
forestieri de salcâm, cătină şi mesteacăn în gropi de 30 x 30 x 30 cm umplute cu
pământ de împrumut cu adaus de gunoi de grajd;
 stabilizarea şi consolidarea taluzelor haldei cu gărduleţe de coastă din
nuiele amplasate pe curbele de nivel din 3 în 3 m;
 ziduri de sprijin la baza haldelor, dacă va fi cazul;
 şanţuri de gardă cu lungime de 500 m halda Nord şi 200 m halda Sud.
Din punct de vedere hidrografic, în zonă principalul colector al apelor este
pârăul Certej (tributar râului Mureş).
Nivelul hidrostatic al apei subterane poate avea adâncimi diferite în funcţie de
macro sau microrelieful topografic.
Adâncimea mai mare de 10 m la care se găseşte nivelul hidrostatic, se reduce la 5-
10 m în zona teraselor inferioare.
Pentru asigurarea stabilităţii haldelor de steril şi pentru a se evita poluarea
apelor de suprafaţă se va canaliza pârâul Băiaga pe toată lungimea care
subtraversează halda, presupunând costuri foarte ridicate şi se vor drena torenţii
şi pâraiele cu debit nepermanent, din ampriza haldei care conduc apele spre pârâul
Băiaga.
Deoarece bazinul hidrografic cuprinde numeroase pâraie, ambele halde vor fi
prevăzute cu drenuri din piatră spartă , care vor avea lungimea de 1390 m pentru
halda Sud, respectiv 710 m pentru halda Nord.
Protecţia calităţii pâraielor şi râurilor se poate realiza prin colectarea apelor
de suprafaţă şi a celor din precipitaţii şi epurarea acestora într-o staţie de
epurare ale căror ape la evacuarea în emisar să îndeplinească cerinţele NTPA
001/2005 .
Deoarece granulometria materialului care se depune pe cele două halde este mare,
nu apare posibilitatea poluării atmosferei în prezenţa vânturilor puternice.
Se poate să apară poluarea atmosferică pe perioada de transport a sterilului la
halde, dar toate utilajele care vor utilizate vor avea motoarele dotate cu
catalizatori, conform cerinţelor Uniunii Europene.
Pentru rezolvarea problemelor privind stabilitatea maselor de roci sterile care
vor constitui haldele de steril se impune cunoaşterea unor indicatori fizico-
mecanici care caracterizează rocile în starea lor naturală şi a unor indicatori
mecanici care reprezintă comportarea acestor roci la solicitări.
Valorile obţinute prin determinările de laborator asupra probelor prelevate au
stat la baza interpretărilor şi calculelor stabilităţii haldei de steril.
Au fost analizate diferite tipuri de roci în amestec şi au fost determinate
caracteristicile: greutatea specifică aparentă (γ,gf/cm3) unghiul de frecare
internă (φ, 0) şi coeziunea (c, kgf/cm2)

Vârsta Formaţiunea Greutatea specifică aparentă Unghi de frecare internă

Coeziunea Observaţii
(γ,gf/cm3) (φ, 0) (c, kgf/cm2)
Roci magmatice Andezit 1,48-1,58 33-36 0,65-0,95
Cretacic Argilite 1,31-1,45 30-31 1.60-1,70
Formaţiuni brecifiate 1,91-2,20 20-26 0,63-0,80
Amestec 1,95 30-34 0,05-0,25 W=10-15%
Tortonian Conglomerate 1,25-1,94 31-33 2,15-2,35
Sarmaţian Gresii 1,38-1.48 29-32 1,90-2,05
Complex pelitic 1,99-2,13 12-19 0,50-1,00 W=6-16%
Brecii mixte 1,82-2,26 19-25 0,35-0,80
Amestec 2,10 20-37 0,14-0,25 W=5-15%
Cuaternar Sol vegetal 1,50-2,03 25-27 0,52-1,00 W=20%umed
18-23 0,40-0,90 W=25%f.umed
16-17 0,34-0,80 W=30%saturat
Grohotiş de pantă 1,61-2,29 24-25 0,50-0,60 W=15%umed
17-22 0,40-0,50 W=20%f.umed
13-17 0,30-0,35 W=25%saturat
Amestec integral 1,69 22-35 0,70-1,40

Din analiza datelor prezentate se remarcă faptul că valorile unghiului de frecare

internă şi coeziunii scad cu creşterea umidităţii, de aici observându-se că şi
stabilitatea haldei se reduce datorită prezenţei apei, fie în fundament, fie în
corpul haldei.
► Măsurile pentru asigurarea stabilităţii haldelor constau din:
construirea corectă a haldelor, cu trepte de 15-20 m, cu respectarea
unghiului de taluz general al haldei de 200 şi a unghiului treptei de 20-220 ;
executarea acolo unde este posibil, a unei haldări selective prin depunerea
la baza haldei a materialului de terasă nisipos extras din descopertă, care să
permită o mai bună drenare a ansamblului treptelor de haldă ;
curăţirea cu buldozerul a păturii de sol vegetal, sau material argilos cu
tendinţă de refulare de pe vatră;
lăţimea bermelor dintre două taluzuri de treaptă consecutive de pe contur,
va fi în cazul haldelor cu înălţime foarte mare (h>100m) de minim 1,5 ori
înălţimea taluzului la roci moi şi cel puţin egală cu aceasta în roci tari;
pe timpul primăverii se recomandă haldarea în zone diferite de cele în care
s-a haldat iarna, pentru a evita formarea stratelor termice;
controlul permanent al umidităţii haldelor pe înălţime prin executarea unei
reţele de foraje de hidro-observaţii în corpul acestora care să fie înălţate odată
cu halda sau se execută după construirea haldei;
vehicularea utilajelor principale din fluxul tehnologic de haldare la
distanţe cât mai mari de la bordurile treptelor, spre a evita ruperile şi
alunecările de taluz, precum şi avarierea utilajelor;
urmărirea în timp, prin intermediul măsurărilor topografice pe repere mobile
de suprafaţă, a variaţiei nivelului terenului de bază şi a modificării profilelor
treptelor de haldă.
Monitorizarea haldelor de steril în perioada de funcţionare a exploatării minere
şi în perioada post inchidere se va realiza prin măsurile prezentate în
continuare.
►Măsurări topometrice
- prin măsurări topografice la bornele topometrice care vor fi plantate pe
treptele haldelor de steril Nord şi Sud.
S-a prevăzut montarea de borne topometrice a câte 4 borne pe fiecare halda
de steril.
Bornele vor fi confecţionate din beton, cu dimensiunile de 15x15 cm baza de
jos, 12 x 12 baza de sus şi 40 cm înălţime.
Măsurările topografice, se vor realiza:
- trimestrial - în perioada de exploatare şi de închidere;
- semestrial - în perioada post-închidere.
►Prelevarea de probe de apă în perioada post închidere se va efectua astfel:
-trimestrial se vor analiza suspensiile, pH-ul, reziduul fix, sulfaţii, Fe, Cu,
Pb, Zn, Mn, calciu, din următoarele ape:
- Apă pârâu amonte şi aval de Halda Certej Nord ;
- Apă pârâu amonte şi aval de Halda Certej Sud.
►Monitorizarea calităţii aerului se va realiza astfel:
în perioada de exploatare
– lunar – se vor determina pulberi, SO2, NO2, CO din următoarele incinte:
Halda Certej Nord;
Halda Certej Sud.
în perioada post închidere
– semestrial – in incintele: haldelor Nord şi Sud se vor determina pulberile.
►Monitorizarea calităţii solului se va realiza prin urmărirea creşterii culturilor
pe suprafeţele afectate.
În vederea ecologizarii suprafeţelor afectate de exploatarea şi prepararea
minereului aurifer prin Proiectul Certej şi pentru refacerea cadrului
peisagistic, se vor executa urmăoarele lucrări:
♦ lucrări de redare în circuitul silvic a haldelor de steril Nord şi
Sud prin:
- împădurirea integrală a platformelor şi taluzelor haldelor cu puieţi forestieri
de salcâm, cătină şi mesteacăn.
Sistemul de monitoring a calităţii solului cuprinde pe lângă urmărirea vizuală a
stabilităţii haldelor de steril şi a dinamicii suprafeţelor de teren prin măsurări
topometrice, următoarele lucrări de monitorizare pentru incintele menţionate:
▪ urmărirea evoluţiei vegetaţiei pe suprafeţele de teren însămânţate cu ierburi
perene;
▪ urmărirea evoluţiei vegetaţiei pe suprafeţele plantate cu diverse esenţe silvice
şi arboricole plantate;
▪ lucrări de întreţinere şi revizuire a plantaţiilor, completarea lipsurilor.
▪ urmărirea calităţii solului prin recoltări de probe de sol şi analizarea lor în
laborator de specialitate, pentru stabilirea caracteristicilor pedologice (pH,
humus) şi a conţinutului de metale grele.
Calitatea solului se va determina prin prelevarea probelor de sol din
următoarele incinte:
Halda Certej Nord ;
Halda Certej Sud.
Prelevarea de probe în perioada post închidere se va efectua semestrial
analizându-se:
▪ pH-ul, humusul şi metalele grele Cu, Pb, Zn, Fe,Cd, Mn, Cr, Ni,Co – din
toate incintele mai sus menţionate.
Concomitent cu prelevarea probelor se vor urmări o serie de date
meteorologice (direcţia vântului, viteza, temperatura aerului, presiunea
atmosferică, radiaţia solară globală, precipitaţii).
Rezultatele obţinute în urma analizelor efectuate în laborator de
specialitate şi celelalte observaţii efectuate în timpul prelevării probelor de
aer (datele meteorologice, data prelevării, perioada de mediere, valoarea limită,
pragurile de evaluare, etc) vor fi consemnate într-un registru, costituindu-se
astfel baza de date necesară evaluarii evoluţiei calităţii solului din perimetrele
ecologizate.
Capitolul pentru toată investiţia se realizează de un alt subcontractant al S.C.
Deva Gold S.A.
10. DOCUMENTE ANEXATE
1. Harta judeţului Hunedoara
2. Harta de zonare seismică a României
3. Localizare administrativă structură
4.Plan incintă uzină
5. Plan zonă industrială Certj-impact mediu
6. Fotografii din deplasarea din data de 21-23 februarie 2007
7. Fotografii din deplasarea din data de 15-19 mai