Sunteți pe pagina 1din 72

STRATEGII DE REABILITARE A MEDIILOR DEGRADATE

CURSUL 3
Tipuri de exploatare minieră

Mineritul de suprafaţă Mineritul în subteran

a. Exploatarea în benzi (fâşii) a. Puţuri de extracţie (shaft mining)


b. Minele deschise (open pit mines) b. Tehnica “cut and fill”
c. Dragarea c. Tehnica “room and pillar”
d. Forajul minier d. Tehnica “longwall”
e. Tehnologia MTR

Precondiții în alegerea tipului major de exploatare:


Adâncimea orizontului util: max. 55 m Adâncimea orizontului util
Până la 60 m dacă grosimea acestuia este mai mare de 55 m
este mare (10-30 m)
1. Mineritul de suprafaţă
a. Exploatarea în benzi (strip mining)

Regiunea industrială Katowice, Silezia Superioară, Polonia


Schema unei exploatări în benzi
1. Solul este înlăturat înainte de extracţia mineralului şi este depozitat în vederea reconstrucţiei edafice
ulterioare.
2. O draglină îndepărtează roca parental pentru a expune orizontul util de cărbune.
3. Cărbunele este încărcat în camioane de mare tonaj, apoi este transportat către uzina de prelucrare.
4. Haldele de steril rezultate în urma acţiunii draglinei sunt remodelate în vederea reconstrucţiei ecologice a
suprafeţei topografice.
5. Suprafaţa este recopertată cu solul înlăturat la începutul operaţiunilor.
6. Revegetarea este finalizată pe suprafeţe relativ egale ca mărime cu cele exploatate anual.
Suprafaţă degradată rezultată în urma mineritului în benzi,
transformată în mall.

Sursa: Michael Williamson - The Washington Post


Draglinele îndepărtează solul şi roca parentală până la adâncimi de cca 75 m
pentru a ajunge la orizontul util de cărbuni.

Solul este separat de subsol şi rocă, astfel încât haldele să fie ulterior nivelate şi
revegetate. Eforturile de reabilitare sunt totuşi rare şi ineficiente.

Draglină

Acoperiş

Haldă de steril
Zăcământ de cărbune
RECULTIVAREA/REVEGETAREA

Recultivare - refacerea habitatelor similare celor naturale pentru


plante și animale din suprafețele devastate (de ex. cele solicitate
pentru exploatările miniere.

În industria minieră, recultivarea este o parte din refacerea în


vederea reutilizării a fostelor suprafețe exploatate.
1/27/2019
Reabilitarea prin Recultivare (Revegetare)
parte a procesului minier desfășurată în direcția înaintării
exploatării de suprafață

Direcția exploatării
Centrala
Descărcare Câmp de
Decopertare extracție

Suprafețe
recultivate Utilaj extracție
steril Puțuri
filtrante

Steril
haldă mina Lignit
Creșterea nivelului pânzei
freatice Scăderea nivelului
pânzei freatice
b. Mina deschisă conică (Open pit)
Schema conceptuală a unei mine deschise (Sursa: Michelin Project)
Mine deschise în SUA

Mina Pipeline, Nevada Mina Canionul Florida, Nevada


Foto: David Schumacher, 2005 Foto: David Schumacher, 2001
Mina de cupru Bingham (SUA)
Roșia Poieni, România

Foto: Laura Tîrlă, 2008


Majdanpek, Serbia

Foto: Laura Tîrlă, 2011


Foto: Laura Tîrlă, 2011
d. Forajul minier (High-wall mining)
• Tehnică de exploatare subterană
prin foraj lateral, care implică doar
extracția mineralului util de la
nivelul orizontului de cărbune;
• Acest tip de exploatare este aplicat
atunci când costurile unei
exploatări deschise sunt foarte
mari și nu acoperă profitul obținut;
• Accesul utilajului (PTM) se face
lateral, pe toată înălțimea Sursa: ICG ADDCAR Systems, LLC., SUA
orizontului de cărbune;
Raportul de extracție – indice exprimat
• Poate pătrunde ritmic cu circa 6
în tone care arată cantitatea de steril
m/secvență și lungimea exploatării extrasă dntr-o mină deschisă în
poate ajunge la 300 m. comparație cu mineralul/minereul util
(White and Cumming, 2004). Ex. 3:1
Sursa: ICG ADDCAR Systems, LLC., SUA
AVANTAJE:

Impact mult mai redus asupra mediului decât în cazul exploatării în benzi;
Recuperarea regiunii exploatate este mult mai rapidă;
Operarea activităților poate fi dirijată de un număr minim de tehnicieni (4).

DEZAVANTAJE:

Costuri foarte ridicate pentru achiziția, întreținerea și operarea unui utilaj PTM
(Pushbeam Transfer Machine).
e. Tehnologia MTR (Mountaintop removal)

Etape de execuţie:

Operaţiuni miniere care utilizează tehnologia


5 MTR în Virginia de Vest, SUA
Foto: Vivian Stockman
Sursa: US EPA, 2009
Etape de desfășurare - MTR
1. Suprafața este defrișată și se amplasează explozibili pentru mobilizarea
solului și a rocii.
2. Se utilizează excavatoare și camioane pentru îndepărtarea rocii sfărâmate.
3. O draglină este folosită pentru expunerea orizontului de cărbune.
4. Utilajele transportă sterilul și îl depozitează în apropiere într-o haldă.
5. Urmează etapa de reabilitare prin revegetare, dar instabilitatea substratului
constituie în cele mai multe situații un impediment.

Sursa: Arch Coal Inc., West Virginia Department of Environmental Protection,


Ohio Valley Env. Coalition, Natural Resources Defense Council
Efecte adverse
 Distrugerea pădurilor
 Defrișarea la ras a unor suprafețe întinse de versant duce
la distrugerea habitatelor, iar animalele și plantele devin
mult mai vulnerabile la dispariție sau chiar extincție.
 Distrugerea ecosistemelor acvatice
 În ultimii ani, haldele de steril au obturat sau blocat văile
montane pe o lungime totală de circa 1800 km (în SUA).
 Destabilizarea și fisurarea construcțiilor
 Exploziile pot produce pagube locuințelor prin
destabilizarea fundațiilor și fântânilor.
 Inundațiile
 Perturbarea cursurilor de apă naturale și defrișările pot
cauza inundații.
2. Mineritul subteran
a. Puţuri de extracţie (Shaft mining)

Mina de cărbuni “Krolowa Luiza, Polonia”


Angrenajul de extracţie suprateran
b. Tehnologia “cut and fill”
(tăiere și umplere)
c. Tehnica “room and pillars”
(sistemul camere și pilieri)
d. Tehnica “long-wall”

Pistoane hidraulice amplasate de-a lungul galeriei, pentru susţinerea


tavanului (Mina de cărbuni “Katowice”, Polonia)
Ancadramente din oţel semicirculare
3. Utilaje

Draglină PTR

Foreză Compactor de sol


4. Modificarea topografiei terenului

Rezultă 2 categorii de forme:


 Negative – depresiunile/bazinele de exploatare
 Pozitive – haldele de steril

 Pentru fiecare sunt necesare intervenții în scopul


reabilitării (remodelare, compactare, reconstrucție
edafică, revegetare)
Round Mountain, Nevada
Foto: David Schumacher

Negative (cratere, cuvete sau depresiuni de exploatare)

Pozitive (halde de steril)

Modificarea suprafeței topografice


Forme de relief antropogen
Bottrop, Germania
5. Soluții de reabilitare
 (Re)împădurire
 Pășune/fâneață
 Teren agricol/fermă
 Habitat pentru biodiversitate
 Resurse de apă (zone umede)
 Spații rezidențiale
 Spații industriale/comerciale
 Zonă de recreare
Exemple – Kentucky

5.1. Reîmpădurire http://www.coaleducation.org/technology/Reclamation/


mountaintop-images/DSC3216.JPG
5.2. Pășune

http://www.coaleducation.org/technology/Reclamation
5.3. Teren agricol

http://www.coaleducation.org/technology/Reclamation
5.4. Habitate/acvatorii

http://www.coaleducation.org/technology/Reclamation
5.5. Spații rezidențiale

http://www.coaleducation.org/technology/Reclamation
5.6. Spații industriale/comerciale

http://www.coaleducation.org/technology/Reclamation
5.7. Zone recreaționale

http://www.coaleducation.org/technology/Reclamation
6. Reabilitarea solurilor după
finalizarea activităților miniere

 Aspecte generale
 Evaluarea impactelor de mediu
 Evaluarea sitului și riscurilor
 Tehnici de tratare

(de consultat materialul .pdf


Poluarea solurilor prin activitățile miniere și extracțiile
din carieră)
Complexul minier Motru-Rovinari

 Minele Leurda și Ploștina


 Mina Lupoaia
 Mina Roșiuța

 Exploatate în regim de suprafață (tehnologie de tip


excavare – transport – haldare în flux continuu)
 Proiecte de reabilitare parțială (2011-prezent):
Lupoaia (halda Valea Mânăstirii) și Roșiuța
Lupoaia și Roșiuța
 Modernizarea și reabilitarea fluxurilor tehnologice
 Prelungire transportoare
 Recultivarea biologică pe halda Valea Mânăstirii –
lucrări de împădurire pe o suprafaţă de 226,37 ha

Halda Bohorelu (Turceni)


 Lucrări de drenaj și împădurire pe 29 ha (licitație)
Resurse bibliografice
 Titu, A., Surdeanu, V., 2007. Reintegrarea funcțională a sistemelor
geomorfologice degradate ca urmare a exploatării cărbunilor. Studiu
de caz: halda de la Valea Mănăstirii – bazinul minier Motru. Revista
de Geomorfologie 9, 61-72:
http://www.geomorfo.ro/volum9/Microsoft%20Word%20-
%20revista%20Geomorfo%2096.pdf

 Strategia Industriei Miniere pentru perioada 2008-2020:


http://www.minind.ro/strateg_miniera/Strategia_2008-2020_02062008.pdf

 Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru


proiectul ”Extinderea carierei de exploatare a lignitului Valea
Mănăstirii, jud. Gorj”
http://apmgj.anpm.ro/upload/53451_RAPORT%20STUDIU%20IMPACT%
20SC%20KAUFOF%20SRL-
Extinderea%20carierei%20de%20exploatare%20Valea%20Manastirii.pdf
 Thorley, U., 2012. Open pit mine planning:
analysis and system modeling of conventional and
oil sands applications. PhD Thesis, Queen’s
University. Kingston, Ontario, Canada:
 http://qspace.library.queensu.ca/bitstream/1974/75
77/3/Thorley_Ursula_G_201209_PhD.pdf

Pentru vizualizare:
 http://www.slideshare.net/ofmesan/mining-
methods-mining-handbook
 http://www.slideshare.net/isnindian/design-of-
openpit-mining
 http://www.slideshare.net/venkoos/longwall-mining
Conurbaţia Katowice
(Voievodatul Silezia Superioară, Polonia)
Peisaj preindustrial (exemplu)
Peisaj industrial
Peisaj postindustrial

a. Nereabilitat (Polonia) b. Reabilitat (Marea Britanie)


Foto: Anne Burgess
Extensiunea principalelor faze glaciare
pleistocene în Polonia
Strate de cărbuni intercalate cu
nisipuri, pietrişuri, gresii şi argile (Carbonifer)
Harta geologică Calcare şi dolomite cu gresii, argilite şi
a regiunii şisturi argiloase, minereuri de Zn şi Pb (Mezozoic)
Katowice Depozite glaciare, flovio-glaciare şi fluviale (Q)
Schiţa
tectonică
a Sileziei
Superioare
Bazinele carbonifere din Polonia
Silezia Superioară – bazin huilifer

Resurse de subsol:
- Huilă şi metan (Cb)
- Minereu de Pb şi Zn (T)
- Roci de construcţie
(nisipuri, argile, dolomite)

Stratele de cărbuni (400 – 450,


din care 220 – 260 pot fi exploatate)

Cel mai consistent are 24 m.


Exploatările ajung până la 1000 m
adâncime.
Restructurarea economiei
 Perioada
 Perioada industrială postindustrială

 Turism

 Valorificarea turistică și
 Exploatări miniere de comercială a fostelor
cărbuni mine și halde
Voievodatul Sileziei:
Circuitul Monumentelor Industriale

Aici există: Dar şi:


Ansambluri rezidenţiale ale minerilor Teatre, opere
Mine, puţuri de extracţie Cinematografe
Utilaje Galerii de artă
Topitorii Campusuri universitare
Muzee tehnologice Parcuri de recreere (Chorzow)

 Mina de cărbuni “Regina Luiza” (monument istoric), devenită


Muzeul Mineritului din Zabrze
 Mina de cărbuni “Guido” (Zabrze)
 Puţul minier “Maciej” (Zabrze)
 Mina de argint “Tarnowskie Gory” (monument istoric)
Mina de cărbuni
“Krolowa Luiza”
Silesia City Center

Construit pe o haldă de steril stabilizată


(2003)
Mina de cărbuni “Katowice”
(1822 – 1999)
Viitorul Muzeu al Sileziei
Ansamblul de arhitectură industrială
Nikiszowiec, Katowice

 Construit la începutul secolului al 20lea


pentru mineri
 Uniformitate arhitecturală
 Textură radiar-concentrică, toate străzile se
întâlnesc într-o piaţă centrală
 Accesul în complexul rezidenţial se face
prin porţi laterale
 Conceptul de oraş medieval
 Parcele cultivate între clădiri, pentru
necesităţile familiilor

 Până în anii ‘70 a deţinut propria cale


ferată, care realiza legătura cu cele două
districte vecine (Szopienice şi Giszowiec).
Exploatarea de nisip Maczki-Bór, Sosnowiec

 Nisipuri glaciare pleistocene (Riss)


 Exploatate pentru umplerea galeriilor
de mină

 După încheierea exploatărilor,


reabilitarea urmează două direcţii:

Împădurire Acvatoriu
(lacuri pentru Plantaţie de arbori în fosta carieră
de nisip Szczakowa Siersza Misiury
agrement) (Dulias, 2004)
Lacurile artificiale
Un model de reabilitare a carierelor de nisip în Silezia Superioară

(Dulias, 2004)
Pogoria III

Umplerea cuvetei artificiale


se realizează în mod natural,
în urma revenirii nivelului
pânzei freatice la starea
iniţială.
(Foto: Laura Tîrlă, 2009)

a. Faza de preexploatare b. Faza de exploatare c. Faza de postexploatare

(Din proiectul Cooperarea bilaterală româno-germană, Baia Mare, 5-9 feb. 2007)
Rezervorul Pogoria III
Efectele mineritului pe termen lung:
Subsidenţa

 Subsidenţa în cazul mineritului


de suprafaţă

 Subsidenţa în cazul mineritului


în subteran

1. Depozite de cărbune superior


2. Strate de rocă sterilă
3. Puţuri şi galerii de exploatare
4. Falii apărute datorită subsidenţei
5. Suprafaţa topografică iniţială
Modificarea topografiei datorită subsidenţei
(Sosnowiec - Klimontów)

(Rzętała, 2008)
Green Belt – centura verde a fostei regiuni
industriale
Bibliografie
 Dulias, R., 2010.
 Whyte, J., Cumming, J., 2004. Mining Explained.
Northern Miner: Don Mills.