Dreptul mediului

2015-2016

1.4. a. Originea i evoluia dreptului mediului

n ceea ce privete dreptul mediului trebuie s amintim originea acestuia i mai ales evoluia de-a
lungul timpului.
Activitatea de protecie a mediului n Romnia are o istorie relativ ndelungat, dezvoltndu-se
n concordan cu preocuprile existente n plan internaional n materie i n raport cu carcateristicile
specifice ale naturii teritoriului propriu.
Procesul de afirmare a legislaiei pentru mediu a cunoscut de-a lungul timpului mai multe etape,
fiecare cu obiective i trsturi proprii.
Vechiul drept romnesc cuprindea o serie de reguli i instituii privind ocrotirea n vederea
conservrii i regenerrii a unor factori naturali binenteles din raiuni economice exploatarea fcnduse de ctre proprietarul terenului.
n secolul XIV, apar n Romnia primele reguli de ocrotire a vnatului i a habitatului. Astfel,
vechiul drept romnesc cuprindea o serie de reguli i instituii privind occrotirea, n vederea regenerrii,
a unor factori d emediu precum pdurea, apele, solul, etc.
Tot acum, instituia branitei desemna, printre altele o rezervaie unde erau interzise tierea
copacilor, pscutul vitelor, vntoarea i pescuitul fr autorizarea expres a proprietarului. Sigur n
aceste vremuri n care rile romne de abia se cristalizaser iar ca dezvoltare economic i
administrative se gseau, n plin epoc feudal, nu se poate vorbi de o protecie a mediului n
adevratul sens al cuvntului pe care l nelegem astzi cu legi bine definite dup o legislaie
internaional bine pus la punct, dar se poate vorbi de o contientizare a mediului nconjurtor
motenit din cele mai vechi timpuri conretizat printr-un respect natura iar utilitatea economic se situa
pe un plan egal cu acest respect natura agricultura fiind singura surs de existen.
Cei care nclcau legea branitei erau aspru pedepsii, aplicnduli-se pedeapsa orporal i
confiscarea a tot ce aveau asupra lor cnd svrau fapta. O serie de alte acte domneti precum cele
provenite de la Vlad Vintila (1553), Stefan Tomsa (1621), Matei Basarab (1621). Aceast instituie a
funcionat i n Transilvania.
Un pas nainte n conservarea naturii a nsemnat reglementrile privind folosirea pdurii. n 1739
s-a instituit, n Banat, serviciul sivic regulat, iar prima reglementare oficial n materie din Transilvania
dateaz din 1781, i fcea referore la ocrotirea pdurilor.

Dreptul mediului

2015-2016

Prima lege silvic romneasc este considerat Ornduiala de pdure pentru Bucovina, tiprit
n anul 1786; a urmat n ara Romneasc o reglementare pentru folosirea pdurii dat n anul 1793.
Aceste legi prevedeau n special dreptul de proprietate i de folosin a pdurilor, inclusiv fauna lor i o
serie de recomandri tehnice privind stabilirea vrstei optime pentru tiere, interzicerea punatului,
curarea pdurii, etc.
Dup aplicarea tratatului de la Adrianopole din 1829 n rile romne avea loc liberalizarea
comeului cu cereale ceea ce duce la mrirea suprafeei agricole mai ales prin defriarea pdurilor.
Regulamentul Organic poate fi considerat prima constituie a rilor romne iar prin el se introducee o
serie de reglementri privind exploatarea patrimoniului natural, precum i o serie de noi msuri de
administrare i gestionare public a acestuia.
Marea reform juridic a lui Alexandru Ioan Cuza a adus o serie de elemente noi n privina
proteciei mediului. Codul Penal romnesc pus n aplicare n 1865 prevede restricii privind
vntoarea n parcuri nchise i oprirea otrvirii petilor n bli sau heletee era sanctionata incendierea
pdurilor i a fneelor, aceste prevederi au fost preluate i dezvoltate prin Legea pentru politica
rural din 25 decembrie 1868 al crei art 102 a introdus, pentru prima dat n ara noastr, oprirea
vntorii timp de patru luni pe an, interzicerea distrugerii cuiburilor psrilor de interes cinegetic,
precum i unele msuri de combatere a duntorilor i a bolilor la plante i animale.
Codul civil intrat n vigoare n anul 1865 a cuprins unele dispoziii referotiare la regimul
juridic general al unor elemente ale patrimoniului natural. Acum s-au pus bazele cercetrii biologice de
teren n condiiile n care flora i fauna au avut mult de suferit (se pun bazele cercetrii biologice prin
creterea grdinilor botanice de la Cluj i Bucureti).
n 1872 apare prima Legea a vntorii, n 1874 apare prima Lege asupra serviciului sanitar,
n 1896 prima lege asupra pescuitului, etc. n baza Legii sanitare din 1885 apare in anul 1894
Regulamentul pentru industriile insalucre, unde se prevedeau sanciuni aspre mergnd pn la
nchiderea stabilimentului industrial necorespunztor exploatat. La 21 octombrie 1899 este publicat
Regulamentul pentru msurile de aprare a sntii publice fa de exploatrile de petrol.
Dup 1989, au avut loc numeroase abrogri ale legilor anterioare anului 1989, cum ar fi cea
privind Regulamentul pentru alinierea satelor i construirea locuintelor trneti i Legea nr. 2/1987
privind Conservarea, Protejarea i Dezvoltarea Pdurilor.
S-a aprobat proiectul Legii Proteciei mediului, Legea 137/1995, n prezent abrogat de
Ordonana de Urgen 195/2005 privind protecia mediului (cu modificrile i completrile ulterioare).

Dreptul mediului

2015-2016

A fost adoptat un nou Cod Silvic Legea 26/1996 (abrogat prin Legea 46/2008), o nou lege a apelor
Legea 107/1996 i Legea privind desfurarea n siguran a activitilor nucleare.
La nivel judeean au fost create agenii pentru supravegherea i protecia mediului, iar pentru
urmrirea aplicrii unitare a regimului de gospodrire i exploatare pe toate terenurile cu vegetaie
forestier au fost create 5 inspecii zonale cu atribuii de gard forestier.
Prin Hotrrea de Guvern 274/1991 se creeaz Ministerul Mediului ca autoritate central de stat.
n 1993 apare Legea 13 pentru aderarea Romniei la Convenia privind conservarea vieii slbatice i a
habitatelor naturale din Europa, adoptat la Berna la 19 septembrie 1979.

n 1994 apare Legea nr. 69 din 15 iulie pentru aderarea Romniei la Convenia privind
comerul internaional cu specii slbatice de fauna i flora pe cale de dispariie adoptat la
Washington la 3 martie 1979.
Ordinul ministrului nr. 117/2002 pentru aprobarea procedurii de autorizare a activitilor de
recoltare, capturare i achiziie a plantelor i animalelor din flora i fauna slbatic, de pe teritoriul rii
n scop de comercializare pe piaa intern i extern.
1.4.b. Evoluia concepiilor juridice despre protecia mediului n

corelaie cu libertile publice

O etap important n protecia mediului se declaneaz odat cu decretul napoleonian
din 15 octombrie 1810, care pune sub autorizarea statului orice activiti industriale ce

rspndesc mirosuri insalubre. Era nceputul conturrii unor drepturi i ndatoriri distincte ale
omului cu privire la mediu.
Relaia juridic dintre drepturile omului i protecia mediului se ntemeiaz pe relaia
antic dintre om i mediu, ca o legtur necesar ntre cele dou componente relaionale ale
aceluiai sistem.
Activitatea uman a creat ns premisele crizei ecologice, ale unui echilibru afectat care
poate s influeneze toi factorii de mediu. Pe cale de consecin, au aprut i se dezvolt
limitele externe, pe fundalul existenei limitelor interne vechi, ci origini n perioada istoric a
secolelor XIII-XVIII.
n temeiul unor drepturi fundamentale (dreptul la via, la ocrotirea sntii, la un nivel
de trai decent, la libera circulaie, la munc), precum i al libertii de care omul s-a bucurat

Dreptul mediului

2015-2016

mult vreme aceea de a putea face orice n mediul n care triete, au fost create maini,
tehnologii, substane entropice, al cror efect n timp nu a putut fi resorbit de ctre natur.
Reaciile pe plan juridic la aceste fenomene nu au ntrziat s apar: dac protecia
naturii, din perspectiva drepturilor subiective, se regsete n legislaiile naionale, sublinierea
gravitii degradrii mediului i, mai ales, globalizarea perspectivei, au fost oferite de normele
adoptate la nivel internaional, prin instrumentele bilaterale sau multilaterale.
De la reliefarea drepturilor eseniale ale cetenilor, realizat de J.J.Rousseau n celebrul
su Discurs asupra originii i fundamentelor inegalitilor ntre oameni (prin care se subliniau
c drepturile omului sunt daruri eseniale ale naturii, crora nimeni nu le poate aduce atingere n
vreun fel), pn la Declaraia de la Rio de Janeiro, adoptat cu ocazia Conferinei Naiunilor
Unite asupra Mediului i Dezvoltrii (iunie 1992), a fost parcurs un drum lung.
n timp au aprut raporturile juridice referitoare la protecia mediului, care au n
coninutul lor i drepturi ale omului cu o finalitate legat de ocrotirea mediului i a fiinei
umane.
ncercnd s se realizeze o periodizare, putem constata c deschiderea spre o veritabil
perspectiv ecologic s-a realizat, pe plan internional, ntre 1930-1960.
Astfel pe 8 ianuarie 1933, a fost adoptat Convenia de la Londra, convenie ce fcea
referire la conservarea florei i faunei n stare natural, iar pe 12 octombrie 1940, Convenia de
la Washington, referitoare la protecia florei, faunei i a frumuseilor panoramice naturale
existente pe continentul american.
Dup 1060 a nceput perioada contientizrii proteciei mediului, perioad ce s-a
considerat a fi ncheiat pe la sfritul anului 1980, odat cu apariia Strategiei Mondiale a
Conservrii Naturii.
Declaraia Naiunilor Unite asupra Mediului, adoptat la Conferina Naiunilor Unite
asupra mediului de la Stockholm, din 1972, prezint o semnificaie deosebit n istoria
raporturiloe dintre drepturile fundamentale i protecia mediului.
n acelai timp, Declaraia de la Stockholm, este considerat primul act care leag
protecia mediului de dezvoltare, eliminndu-se, astfel, antagonismul dintre cele dou noiuni.

Dreptul mediului

2015-2016

n 1980, Strategia Mondial a Conservrii Naturii a realizat mai bine separarea de vechile
concepii conform crora dezvoltarea avea drept consecin poluarea i degradarea mediului.
potrivit strategiei, umanitatea face parte din natur, civilizaia i are rdcinile n natur, toate
formele de via reprezint o unitate, trebuind a fi respectate inf=diferent de utilitatea lor pentru
om.
Pe plan european, n ciuda eforturilor depuse, Convenia european privind drepturile
omului nu consacr nc, n mod expres, dreptul la un mediu sntos i echilibrat din punct de
vedere ecologic. Cu toate acestea, Curtea European a Drepturilor Omului a r ecunoscut i
sancionat atingerile aduse dreptului la un mediu sntos, n mod indirect, prin soluiile
promovate.
n Romnia, n perioada cuprins ntre 1930-1944 a fost recuperat o parte din
reglementrile referitoare la protecia mediului, fa de cele la nivel internaional. Astfel, a fost
nfinat primul Parc Naional Retezat, urmat apoi i de rezervaii naturale.
A urmat perioada 1944-1972, care pe de o parte a venit cu o exploatare nemiloas a
solului i subsolului, introducerea unor tehnologii n industrie i agricultur defectuase ecologix,
exodul rural, asociat cu criza de strategie a gndirii economice, lucruri ce au dus la agravarea
conflictelor dintre prezent i viitor, iar pe de alt parte legislaia existent nu a fost pus n
aplicare.
n 1973, a fost adoptat prima lege cadru lege privind protecia mediului mediului, lege
ce purta amprenta Declaraiei de la Stockholm. Mai trziu, a fost abrogat de noua lege Legea
nr.173/1995, care la rndul ei a fost abrogat de O.U.G. 195/2005 cu modificrile i
completrile ulterioare.
Un alt act normativ important elaborat la nivelul Romniei l-a constituit Legea nr.
82/1993 privind constituirea rezervaiei Biosferei Delta Dunrii, lege adoptat cu scopul de a
preveni degradarea mediului n aceast zon, precum i efectele negative ale acestui proces
asupra omului i drepturilor sale.
Dreptul la un mediu sntos a fost recunoscut abia de legea cadru pentru protecia
mediului Legea 137/1995, i apoi de Constituia Romnia (art.35).

Dreptul mediului

2.a.

MODALITI

2015-2016

DE

IMPLEMENTARE

A PRINCIPIILOR

ELEMENTELOR

STRATEGICE
Modalitatile de implementare a principiilor si a obiectivelor strategice sunt:
a) rezolvarea, pe niveluri de competenta, a problemelor de mediu, n functie de amploarea acestora;
b) promovarea de acte normative armonizate cu reglementarile europene si internationale n
domeniu;
c) stabilirea si urmarirea realizarii programelor pentru conformare;
d) crearea sistemului national de monitorizare integrata a calitatii mediului;
e) recunoasterea produselor cu impact redus asupra mediului, prin acordarea etichetei ecologice;
f) mentinerea si ameliorarea calitatii mediului;
g) reabilitarea zonelor afectate de poluare;
h) promovarea cercetarii fundamentale si aplicative n domeniul protectiei mediului;
i) educarea si constientizarea publicului, precum si participarea acestuia n procesul de elaborare si
aplicare a deciziilor privind mediul;
j) dezvoltarea retelei nationale de arii protejate pentru mentinerea starii favorabile de conservare a
habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica ca parte integranta a retelei ecologice
europene-Natura 2000;
k) aplicarea sistemelor de asigurare a trasabilitatii si etichetarii organismelor modificate genetic;
l) nlaturarea cu prioritate a poluantilor care pericliteaza nemijlocit si grav sanatatea oamenilor.
Statul recunoaste oricarei persoane dreptul la un mediu sanatos si echilibrat ecologic, garantnd
n acest scop:
a)accesul la informatia privind mediul, cu respectarea conditiilor de confidentialitate prevazute de
legislatia n vigoare;
b)asocierea n organizatii pentru protectia mediului;
c)consultarea n procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii si legislatiei de mediu,
emiterea actelor de reglementare n domeniu, elaborarea planurilor si programelor;
d)dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizatiilor pentru protectia mediului, autoritatilor
administrative si/sau judecatoresti, dupa caz, n probleme de mediu;
e)dreptul la despagubire pentru prejudiciul suferit.

Dreptul mediului

2015-2016

4.1..a. Comitetul regional pentru protectia mediului

La nivelul fiecarei agentii regionale pentru protectia mediului se organizeaza un Comitet
regional pentru protectia mediului, denumit n continuare Comitet regional.
Componenta Comitetului regional este urmatoarea:
a)un reprezentant al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului;
b)un reprezentant al Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului;
c)un reprezentant al agentiei regionale pentru protectia mediului;
d)un reprezentant al agentiilor judetene pentru protectia mediului din regiunea respectiva, desemnat de
catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului;
e)un reprezentant al Comisariatului regional din regiunea respectiva al Garzii Nationale de Mediu;
f)un reprezentant desemnat de autoritatea publica centrala n domeniul finantelor publice, din cadrul
unui judet din regiunea respectiva;
g)un reprezentant al autoritatii publice n domeniul sanatatii, din regiunea respectiva;
h)un reprezentant al autoritatii publice centrale din domeniul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale,
din regiunea respectiva;
i)un prefect din regiunea respectiva, nominalizat de autoritatea publica centrala n domeniul
administratiei publice;
j)un presedinte de consiliu judetean, nominalizat de presedintii consiliilor judetene din regiunea
respectiva;
k)un reprezentant al Directiei Apelor din regiunea respectiva;
l)un reprezentant al operatorilor din regiunea respectiva, desemnat de agentia regionala pentru protectia
mediului;
m)un reprezentant al autoritatii publice centrale n domeniul transporturilor, constructiilor si turismului;
n)un reprezentant ales de organizatiile neguvernamentale cu sediul n regiunea respectiva.
Reprezentantii autoritatilor publice sunt desemnati de conducatorii autoritatilor respective.
Reprezentantii administratiei publice locale care fac parte din Comitetul regional functioneaza n
cadrul acestuia numai pe durata exercitarii mandatului functiei pe care o reprezinta.
Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului are urmatoarele atributii si

Dreptul mediului

2015-2016

raspunderi:
a) reactualizeaza strategia protectiei mediului, cu respectarea principiilor si elementelor strategice
prevazute n prezenta ordonanta de urgenta;
b)

elaboreaza recomandarile si actioneaza pentru integrarea politicilor de mediu n strategiile si

politicile sectoriale;

c) coordoneaza activitatea de instruire n domeniul protectiei mediului;

d) coreleaza planificarea de mediu cu cea de amenajare a teritoriului si urbanism si stabileste
masuri de reconstructie ecologica;
e) initiaza proiecte de acte normative, norme tehnice, reglementari si proceduri specifice;
f) avizeaza normele si reglementarile referitoare la activitati cu impact asupra mediului, elaborate
de alte autoritati si controleaza aplicarea acestora;
g) organizeaza sistemul national de monitorizare integrata a calitatii mediului, coordoneaza
activitatea acestuia si asigura informarea autoritatii centrale pentru sanatate privind rezultatele
monitorizarii contaminarii radioactive a mediului;
h) creeaza cadrul institutional-administrativ pentru identificarea si promovarea programelor de
cercetare, pentru formarea si instruirea unui personal calificat pentru supraveghere, analiza,
evaluare si control al mediului;
i) implementeaza politicile, strategiile si reglementarile de protectia mediului prin Agentia
Nationala pentru Protectia Mediului si agentiile regionale si judetene pentru protectia mediului;
j)

numeste comisii de experti pentru evaluarea prejudiciului adus mediului prin anumite activitati
care implica organisme modificate genetic;

k) elaboreaza si implementeaza programe si elaboreaza materiale educative privind importanta

protectiei mediului;
l) urmareste, n sfera sa de competenta, respectarea obligatiilor asumate prin conventiile
internationale la care Romnia este parte;
m) urmareste si analizeaza aplicarea prezentei ordonante de urgenta, ntocmeste, prin intermediul
Agentiei Nationale de Protectia Mediului, rapoarte anuale privind starea mediului;
n) aplica sanctiuni, prin Garda Nationala de Mediu, pentru nerespectarea legislatiei de mediu si
pentru neconformarea la conditiile impuse prin actele de reglementare, titularilor activitatilor;
o) colaboreaza cu autoritatile publice si alte persoane juridice, n scopul diminuarii efectelor
negative ale activitatilor economice asupra mediului si ncurajeaza introducerea tehnicilor si

Dreptul mediului

2015-2016

tehnologiilor adecvate pentru mediu;

p) pune la dispozitie publicului date privind starea mediului, programele si politica de protectie a
mediului;
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, institutie publica cu personalitate juridica,
finantata integral de la bugetul de stat, este organul de specialitate pentru implementarea politicilor si
legislatiei n domeniul protectiei mediului, n subordinea autoritatii publice centrale pentru protectia
mediului.
Structura organizatorica, numarul de personal, atributiile si competentele Agentiei Nationale
pentru Protectia Mediului sunt stabilite prin hotarre a Guvernului, la propunerea autoritatii publice
centrale pentru protectia mediului.

TEMA 2
2.1. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI MEDIULUI
n tiinele particulare, n funcie de domeniile lor de stuiu, numrul principiilor se
amplific. Disciplina dreptul mediului, care este relativ nou n peisajul tiinelor juridice,
cunoate o varietate de principii, n funcie de percepiile pe care le au diferii autori asupra
obiecyului i finalitilor acestui domeniu.
Astfel, cunoscutul profesor francez Michel Prieur enun un numr restrns de mari
principii (protecia mediului este d einteres general, participarea i informarea cetenilor,
negocierea cu poluatorul, poluatorul pltitor), pe cnd autoarea Marie Maljean-Dubois
descoper principii oarecum diferite (dreptul omului la un mediu sntos, principiile de
integrare a cerinelor de mediu i dezvoltare durabil, principiul poluatorul pltitor), iar
profesorul brazilian Paulo Afonso Leme Machado face referiri la un drept internaional al
mediului, ceea ce conduce la amplififcarea cantitativ a principiilor.

Dreptul mediului

2015-2016

Sunt considerate cele mai importante urmtoarele principii ce se consider a avea un

impact decisiv n conturarea dreptului mediului, principii ce sunt grupate pe trei categorii:
a. Principii de identificare cu viitorul:
-

Principiul dezvoltrii durabile

Principiul prevenirii

Principiul precauiei

b. Principii de socializare:
-

Principiul solidaritii sociale

Principiul rspunderii juridice

c. Principii de putere public:

-

Principiul suveranitii etatice integrate

Principiul ierarhic.

1. Principiul dezvoltrii durabile

-

Presupune c ntre evoluia tehnico-economic- a omenirii i evoluia mediului nu exist

opoziii ireconciliabile, care s afecteze n mod definitiv viitorul planetei. Dimpotriv,
cele dou laturi ale evoluiei vieii pe pmnt sunt i trebuie s fie coordonate, n vederea
garantrii calitii existenei sociale a generaiilor prezente i urmtoare.

Dezvoltarea durabil nu poate presupune rentoarcerea n timp la o idilic stare de natur,

pe care i-o imagina cndva Jean-Jacques Rousseau, ale crei valene principale erau
abundena mediului i armonia interuman.

Potrivit definiiei legale, dezvoltarea durabil resprezint dezvoltarea care corespunde

necesitilor prezentului, fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-i
satisface propriile necesiti.

Prin urmare, dezvoltarea durabil este o anumit dezvoltare social. Prin definiie,
dezvoltarea social presupune ansamblul proceselor sociale prin care se asigur progresul
societii. n consecin, n analiza noiunii de dezvoltare social este necesar s avem n
vedere ntregul sistem social, n special procesele ecoenomice din societate i ndeosebi

10

Dreptul mediului

2015-2016

pe cele de producie, consum, schimb i repartiie, dar i relaiile interumane pe care

acestea le creeaz i pe care se ntemeiaz.
-

n prezent, exist puine proiecte care s fac referire la dezvoltarea durabil, i acestea
fac referirea doar la zone urbane, i nu la sisteme societale mai largi. nc din anii 70,
ONU adopt multiple documente (rezoluii, declaraii ale Adunrii Generale) cu privire la
strategia internaional a dezvoltrii, care prefigureaz elementele conceptului viitor de
dezvoltare durabil.

Este creat astfel, Comisia Mondial de Mediu i Dezvoltare (CMED), creat n anul
1983 pentru a identifica principalele probleme ale dezvoltrii i mediului, propunnd
soluii pe termen lung.

2. Principiul prevenirii
-

n dreptul mediului, principiul prevenirii a fost recunoscut nc din 1941, n hotrrea

arbitral privind litigiul dintre Statele Unite i Canada cu privire la poluarea mediului
prin fum provenit de la Turntoria din Trail (canada0.

Principiul prevenirii (precauiei) presupune evitarea situaiilor prejudiciabile, dar

previzibile. Transpunerea n realitate a acestui principiu are loc n cadrul unui proces
acional, care se compune din doup etape logic necesare care constau n a prefigura un
model cauzal, pe de o parte i a adopta o anumit conduit, pe de alt parte.

Sub primul aspect, al modelului cauzal, se nelege a imagina un model al unie posibile
derulri a unei stri reale, ceea ce implic, desigur o schem a unui raport de cauzalitate,
pe temeiul cruia se vor desfura evenimentele.

n cel de-a doua situaie, a conduitei decidentului, procesul acional preventiv presupune
existena unei anumite conduite a decidentului. Sub aspect juridic, n funcie de
prevedere, decidentul poate adopta mai multe forme de conduit: prevede rezultatul
faptei (adic i construiete un model cauzal urmrind producerea lui), prevede rezultatul
faptei (i cu toate c nu-l urmrete, accept posibilitatea produceriii lui), prevede
rezultatul faptei sale, dar nu-l accept, nu prevede rezultaul faptei sale.

3. Principiul precauiei

11

Dreptul mediului
-

2015-2016

n general, principiul precauiei n luarea deciziei aparine disciplinei managementului i

are n vedere c deciziile actuale nu trebuie s condiioneze n mod negativ aciunile i
dezvoltarea viitoare.

Principiul precauiei este strns legat de principiul anticiprii, prevenirii i corectrii

riscurilor i producerii daunelor.

Este consacrat n Declaraia de la Rio, unde se specific: pentru a proteja mediul, statele
trebuie s aplice pe scar larg msuri de precauie, n raport cu posibilitile de care
dispun.

Potrivit concepiei filosofului Hans Jonas, principiul rspunderii se subsumeaz sub

aspect filosofic, principiului precauiei, prin prisma impactului forelor tehnologiei
moderne asupra planetei care pot crea numeroase daune, cu efecte irevversibile asupra
naturii. Tot el, stabilete ca premise importante ale principiului precauiei, producerea
daunei (este incert n stadiul dat al cunotiinelor tiinifice) i producerea daunei ar
putea afecta grav i ireversibil mediul.

Hans Jonas prescrie consecinele acestui concept moral n imperative cu formulri

diferite:
activeaz astfel nct efectele aciunii tale s fie compatibile cu permanena unei
viei autentic umane pe pmnt
acioneaz astfel nct efectele aciunilor tale s nu fie distructive pentru
posibilitateaviitoarea a vieii
nu compromite condiiile de supravieuire indefinit a omului pe pmnt sau
include n opiunile tale integritatea viitoare a omului ca obiect secundar al voinei
tale.

Potrivit noilor texte constituionale privind mediul, principiul precauiei nu este numai
afirmat ca n legislaia romn ci i se circumscrie un anumit coninut, inspirat din
Declaraia de la Rio i dintr-o lege anterioar (Legea Barnier din 1995).

n legislaia romn, principiul precauiei este numai enunat n mod declarativ, fr a se

face referire la coninutul i aplicaiile sale.

12

Dreptul mediului

2015-2016

4. Principiul solidaritii sociale

-

n societile dezvoltate, ca urmare a amplificrii diviziunii muncii, se diversific

personalitatea uman i aptitudinile acesteia, astfel nct coeziunea sau solidaritatea
social rezult din complementaritatea activitilor i funciilor individuale.

Prin solidaritate este desemnat o anumit calitate a relaiilor interumane, prin care este
pus n eviden coeziunea social i apartenena grupal.

Solidaritatea decurge din diversitatea i interdependena activitilor, din impactul

acestora asupra mediului i se manifest ca relaie social de coeziune individual,
grupal sau statal.

Declaraia de la Rio procam acest principiu n mod expres. Statele i popoarele trebuie
s coopereze cu bun-credin i n spirit de solidaritate n aplicarea principiilor
consacrate n aceast Declaraie ...

Principiului solidaritii, ca i pricnipiul dezvoltrii durabile, realizeaz conjuncia ntre

interesele generaiilor actuale cu ale generaiilor viitoare.

5. Principiul rspunderii juridice

-

Legislaia de mediu reglementeaz formele principale ale rspunderii juridice de mediu,

cum sunt: rspunderea contravenional, rspunderea penal i rspunderea civil.

Rspunderea contravenional se sancioneaz nclcarea obligaiei autoritilor publice

locale de a nu schimba destinaia terenurilor amenajate ca spaii verzi i sau prevzute
ca atare n documentele de urbanism, de a nu reduce suprafeele acestora ori a obligaiei
de a nu le strmuta; etc. (potrivit OUG 195/2005 privind protecia mediului).

Rspunderea penal, sancioneaz potrivit aceluiai act normativ (potrivit OUG

195/2005 privind protecia mediului), poluarea, prin evacuarea cu tiin n ap,n
atmosfer sau pe sol a unor deeuri sau substane periculoase, dar i producerea de
zgomote peste limitele admise, dac prin aceasta sepune n pericol grav sntatea uman.

n ceea ce privete rspunderea civil, se face distincie ntre rspunderea civil

contractual i rspunderea civil delictual. n primul caz este angajat de prile
contractatnte n msura n care nu i-au ndeplinit obligaiile contractuale asumate.

6. Principiul suveranitii

13

Dreptul mediului
-

2015-2016

Prin suveranitate se exprim supremaia puterii publice fa de oricare alt putere din
interiorul statului, precum i independena acesteia fa de alte puteri de stat.

Fondatorul teoriei suveranitii este considerat francezul Jean Bodin, n lucrarea sa Six
livres de la Republique (1576), care urmrea s fundamenteze, la vremea respectiv,
autoritatea regal asupra marilor seniori feudali din Frana i indepepndena puterii regale
franceze fa de marile puteri de+atunci Sfntul Imperiu Romano-German i Imperiul
papal (Sfntul Scaun).

Suveranitatea integrat presupune transferarea unor atribuii ale statului ctre instituiile
comunitare sau alte instituii internaionale (spre ex: UE, NATO), dar i exercitarea n
comun cu alte state a unor competene stabilite prin tratatele constitutive ale
organizaiilor internaionale respective (art. 148 din Constituie).

Ca urmare a aderrii rii noastre, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii

Europene, precum i celelalte reglementri comunitare cu caracter obligatoriu, au
prioritate fa de dispoziiile contrare din legile interne, cu respectarea actului de aderare.
De aceea, nsi suveranitatea statului nu mai cuprinde dect acele atribute care i sunt
recunoscute acestuia de tratatele de aderare. Aceasta presupune: pe de o parte
recunoaterea prioritii unei pri considerabile din normativitatea comunitar fa de
normativitatea intern a statului, cu consecina neaplicrii acesteia din urm; i pe de alt
parte necesitatea adoptrii normativitii comunitare obligatorii n dreptul intern, cu
consecina recunoaterii unei abrogri implicite a normativitii interne contrare.

7. Principiul ierarhic
-

n ansamblul su, societatea este organizat ca un amplu sistem, ale crui configuraii
structurale se integreaz prin relaii multiple interstructurale, dar i intrastructurale.

n orice sistem, relaiile (structurile, subsistemele) componente se reunesc ca pri ale

ansamblului datorit aciunii de conectare i dirijare pe care o efectueaz i o ntreine un
susbsistem aparte subsistemul de conducere.

Conduita sistemic integrativ este echivalent, n ali termeni, cu principiul ierarhic, care
este fundamental n orice organizare societal (orice grup implic o organizare ierarhic,

14

Dreptul mediului
iar societatea ca sistem

2015-2016
este ea si fondat pe ierarhia grupurilor sociale i a

persoanelor).
-

Fiind o ramur preponderent de drept public, dreptul mediului reglementeaz principiul

ierarhic prin instituirea subordonrii directe sau indirecte.

Subordonarea direct presupune o anumit dependen ierarhizat a diferitelor structuri

organizaionale etatice (minister, direcie general, serviciu, birou, etc.). O asemenea
ierarhizare este apecific administraiei publice, astfel c este ntlnit i la autoritile de
mediu: minister, cu structura ierarhic proprie, i autoritile (direciile) deconcentrate din
teritoriu.

Subrodonarea indirect poaterezulta dinr eglemenatrea unor anumite activiti

administrative, cum este activitatea de control.
Preocuprile privind protecia mediului au luat amploare i la noi n ar din ce n ce mai

mult. Aceste preocupri au dus la formarea i afirmarea unei serii de principii comune dreptului
naional, regional i internaional.
Ele sunt consacrate expres de lege. Astfel, Legea proteciei mediului prezint principiile
si elementele strategice ce stau la baza evoluiei dreptului mediului:
a)principiul integrarii politicii de mediu n celelalte politici sectoriale;
b)principiul precautiei n luarea deciziei;
c)principiul actiunii preventive;
d)principiul retinerii poluantilor la sursa;
e)principiul "poluatorul plateste";
f)principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic
natural;
g)utilizarea durabila a resurselor naturale;
h)informarea si participarea publicului la luarea deciziilor, precum si accesul la justitie n
probleme de mediu;
i)dezvoltarea colaborarii internationale pentru protectia mediului.

15

Dreptul mediului

2015-2016

4.2.1. Politica european n domeniul mediului

La sfritul anilor 60, a devenit evident faptul c se impunea o intervenie energic prin
adoptarea unor msuri globale pentru protecia mediului n spaiul comunitar european, n raport
cu exigenele creterii economice.
Ca urmare, n 1973 i mai apoi n 1977, au fost lansate primele dou programe de aciune
pentru protecia mediului, axate mai ales pe formularea unor rspunsuri imediate la problemele
grave ridicate de poluare. Erau fixate, astfel, msuri de remediere, cum ar fi: reducerea nivelului
de poluare a apelor dulci i a apei mrii, reglementarea nivelului maxim de plumb n benzin i
a emisiilor d edioxizi de azot i sulf.
Programele de aciune pentru protecia mediului, adoptate n 1983 i 1985 au ncurajat
msuri pe care le-am putea numi pro-active, precum utilizarea sporit a resurselor nepoluante de
energie sau reciclarea deeurilor, subliniindu-se importana conservrii resurselor naturale i a
desemnrii unor arii i zone pentru protecia habitatelor naturale.
n perioada 1993-2000 a fost aplicat cel de-al cincilea program de aciune, intitulat
sugestiv Ctre, o dezvoltarea durabil, i care potrivit chiar titulaturii sale, i-a propus s
promoveze o nou abordare a problemelor mediului nconjurtor, fondat pe principiul
dezvoltrii durabile. n acest sens au fost stabilite structuri pentru aplicarea Agendei 21, la care
au subscris i statele membre ale Ue n cadrul Conferinei ONU privind mediul i dezvoltarea
(Rio de janeiro, 1992).
Principalele direcii de aciune ale acestei noi abordri s-au exprimat sub diverse forme i
dimensiuni, fiind considerate prioritare urmtoarele aciuni:

16

Dreptul mediului

2015-2016

aplicarea complet i eficace a legislaiei comunitare n vigoare;

controlul impactului asupra mediului pentru toate substanele i sursele de poluare;

un acces mai bun al publicului la informare i o mai bun diseminare a informaiei;

crearea de noi locuri de munc, o dat cu aplicarea msurilor privind protecia mediului
Programele de aciune a proteciei mediului au fost continuate cu cel de-al 6-lea program

intitulat Mediul 2010: Viitorul nostru, opiunea noastr, care i propune s consolideze
perspectivele dezvoltrii durabile, paralel cu mbuntirea accesului publicului la informaia de
mediu i la luarea deciziilor cu privire la mediu.
n program se abordeaz o diversitate de probleme, dintre care menionm:
a. Integrarea sistematic a politicii de mediu n cadrul celorlaltor politici comunitare
Acesta, se realizeaz de obicei prin stabilirea de proceduri interne bazate pe principiul
studiului de impact, care trebuie s asigure compatibilitatea aciunilor finanate prin fondurile
regionale ori agricole cu exigenele proteciei mediului.
b. Stabilirea de norme ecologice mai stricte n cadrul pieei unice
Este vorba despre un imperativ ecologic i economic n egal msur: pentru a fi
competitiv pe plan mondial, industria european trebuie s se adapteze cererii crescnde de
produse nepoluante, corespunztoare unor norme mai severe de protecie a mediului.
c. Dezvoltarea investiiilor n ameliorarea mediului
Aceste aspect a dobndit o importan deosebit n cadrul politicilor comunitare. Astfel,
Banca European de Investiii (BEI), n cooperare cu alte instituii financiare internaionale
(precum Banca Mondial sau BERD), acord mprumuturi pentru realizarea de instalaii de
tratare a deeurilor, staii de epurare, proiecte de ameliorare a calitii apelor i de reducere a
polurii atmosferice, a celei sonore, etc.
d. Utilizarea i coordonarea unui evantai cuprinztor d estrategii de prevenire i control al
polurii
Diversitatea i complexitatea problemelor generate de protecia mediului impun folosirea
unor metode variate, precum: strategii axate pe sursa polurii, pe substanele sau mediile

17

Dreptul mediului

2015-2016

poluante ori contra-msuri definind norme de produs, valor limit de emisie, obiective de
calitate a mediului ori msuri de stimulare economic.
4.2.2. Legislaia comunitar de mediu
Exist trei elemente cheie ale procesului de preluare a acquis-ului comunitar:
a. Trebuie adoptate acele acte normative care preiau prevederile comunitare sau modific i
completeaz legislaia existent, astfel nct legislaia relevant a UE s fie total
ncorporat n sistemul juridic naional.
b. Statele membre trebuie s furnizeze instituiile i bugetele necesare pentru aplicarea
practic a legislaiei armonizate (termenul implementare, dei larg folosit prin preluarea
sa din limba englez, este impropriu cu privire la legislaie).
c. Statele membre trebuie s furnizeze mijloacele de control necesare i s aplice sanciunile
prevzute de lege. Aplicarea corect i n totalitate a legislaiei armonizate este asigurat,
cu alte cuvinte, de mijloacele privind controlul aplicrii legislaiei armonizate.
Totodat principiile promovate de Agenda 2000 au reprezentat punctul de plecare n
preluarea acquis-ului comunitar. Urmrind aceste principii, fiecare ar din Uniune trebuie s
adopte ntregul acquis comunitar i s-i adapteze corespunztor capacitatea administrativ de
absorbie a acquis-ului.
Astfel, legislaia de mediu european reglementeaz:
a. produse (ex: controlul

zgomotului datorat echipamentelor de construcie, controlul

emisiilor de la vehiculele cu motor, deplasrile substanelor chimice periculoase aflate n

unele produse de consum, deplasrile deeurilor, etc.);
b. activiti sau procese de producie cu impact asupra mediului sau a sntii persoanelor
(construciile, funcionarea unitilor industriale, depozitele de deeuri, protecia naturii);
c. protecia calitii mediului (controlul substanelor periculoase din aer, ap, sol i subsol,
biodiversitatea);
d. proceduri i drepturi procedurale (studiile de impact, accesul la informaie i consultarea
publicului).

18

Dreptul mediului

2015-2016

Fiecare stat trebuie s ia msurile pe care le consider adecvate circumstanelor

legislative, economice i politice proprii.
n Frana, legislaia Ue este transpus n Cosul Mediului, care are ca scop, printre altele,
armonizarea legislaiei de mediu existente, prin ansamblarea ei ntr-un singur i coerent cadru
legislativ.
Cerina msurilor poate fi guvernat de forma specificaiei sau de tipul de reglementare
UE. Regulamentele UE se aplic direct statelor membre i nu trebuie transpuse neaprat i
expres n legislaia naional.

5.1.

Competente juridice ale actelor de reglementare

Actele de reglementare sunt emise, revizuite i actualizate de autorit ile competente

pentru protecia mediului instituii publice cu personalitate juridic, finan ate integral de la
bugetul de stat.
Excepie fac:
-

Guvernul, poate emite la propunerea autoritilor competente:

Acord de mediu sau autorizaii de mediu pentru proiectele sau activitile miniere care
utilizeaz substane periculoase n procesul de preliucrare i concentrare

Acord de mediu sau autorizaie de mediu pentru instalaiile cu risc nuclear major
-

Autoritatea public central pentru protecia mediului emite:

Autorizaii i acorduri de mediu privind activitile cu organisme modificate genetic.

Autorizaii i acorduri de mediu privind utilizarea n condiii de izolare a
microorganismelor modificate genetic i introducerea deliberat in mediu i pe pia ,
a organismelor modificate genetic vii.
-

Ageniile judeene pentru protecia mediului emit:

Acorduri de mediu pentru proiectele publice sau private ale cror amplasamente se
situeaz pe teritoriul judeului respectiv
-

Ageniile regionale pentru protecia mediului emit:

19

Dreptul mediului

2015-2016

Acorduri de mediu pentru toate proiectele publice aflate sub inciden a legisla iei
privind prevenirea i controlul integrat al polurii din regiunea de dezvoltare, dar i
pentru proiectele al cror amplasament se ntinde de pe dou sau mai multe jude e.
-

Agenia Naional pentru Protecia Mediului emit:

Acorduri de mediu pentru proiectele ce fac obiectul evalurii impactului asupra

mediului, al cror amplasament se ntinde de pe dou sau mai multe regiuni de
dezvoltare
-

Administraia Rezwervaiei Biosferei Delta Dunrii emite:

Acorduri de mediu pentru proiectele propuse a se desfura pe teritoriul rezervaiei

-

Agenia Regional pentru Protecia Mediului emite:

Acorduri de mediu pentru proiectele al c[ror amplasament se ]ntinde att pe teritoriul

unui jude din afara perimetrului Rezervaiei Bisferei Delta Dunarii, ct i n
perimetrul acesteia.

TEMA 4
1. Instituii i autoriti internaionale responsabile cu protecia mediului.
Presiunea globalizrii problemelor privind protecia mediului a fost resimit ncepnd cu
perioada postbelic, de cnd au i nceput s se materializeze preocuprile celei mai largi
organizaii mondiale Organizaia Naiunilor Unite.
Astfel, sub egida sa au fost organizate conferine internaionale asupra mediului la
Stockholm (1972), Rio de Janeiro (1992) i Johannesburg (2002). Unul din subiectele discutate
n cadrul fiecrei conferine la constituie crearea unei instituii mondiale specializate n acest
domeniu, nelundu-se nicio decizie.
Cu toate acestea, n cadrul Organizaiei Naiunilor Unite funcioneaz dou structuri
distincte destinate rezolvrii problemelor privind protecia mediului:

20

Dreptul mediului
-

Programul Naiunilor Unite pentru Mediu (PNUE)

Comisia pentru Dezvoltare Durabil (CDD).

2015-2016

1. Programul Naiunilor Unite pentru Mediu (PNUE) a fost creat n 1972, n urma Conferinei
de la Stockholm, printr-o rezoluie a Adunrii Generale a ONU (Rezoluia 2997, XXVII).
Programul funcioneaz ca un organ subsidiar al Consiliului Economic i Social al Onu, care
l controleaz i l finaneaz.
Sediul programului este la Nairobi (Kenya), si o serie de alte birouri n diferite ri,
precum i la Bruxelles (pentru legtura cu Uniunea European);
Realizri:
-

Contribuii la dezvoltarea dreptului internaional al mediului

Promovarea i susinerea cooperrii internaionale pentru protecia mrilor regionale

sau a stratului de ozon din atmosfer

Public periodic rapoartele GEO (Global Environmental Outlook) care analizeaz

pe larg att probleme mediului pe plan global, ct i tendinele i politicile privind
protecia mediului n lume.

2. Comisia pentru Dezvoltare Durabil (CDD) este rezultatul unui compromis ntre delegaiile
la Conferina de la Rio (1992).
-

Comisia se compune din 53 de membri, alei de Consiliul Economic i Social al

ONU, pentru un mandat de 3 ani.

Comisia se reunete anual la New York, iar hotrrile sale trebuie aprobate de
Consiliul Economic i Social al ONU pentru a deveni operaionale.

Scopul comisiei este de a urmri realizarea planului de aplicaie al Summit-ului

pentru dezvoltare durabil de la Johannesburg.

Alte preocupri pentru protecia mediului au fost realizate prin desfurarea:

Conveniei de la Espoo (Finlanda) 25 februarie 1991, privind evaluarea impactului
asupra mediului n context transfrontalier. Romnia a ratificat hotrrile acestei convenii
prin Legea nr. 22/2002.

21

Dreptul mediului

2015-2016

Convenia de la Lugano - 21 iunie 1993 i constituie un fel de comitet permanent la care

fiecare stat semnatar i desemneaz un reprezentant. Scopul acestui comitet este
urmrirea ndeplinirii clauzelor Conveniei de ctre statele semnatare i adopt
recomandri cu majoritatea de din voturile exprimate.
Convenia internaional HNS convenia internaional asupra rspunderii i
indemnizaiei pentru daunele legate de transportul pe mare a substanelor nocive potenial
periculoase a fost ncheiat la Londra la 3 mai 1996 i organizeaz o structur
particular i util denumit Fondul Internaional pentru substane nocive potenial
periculoase (Fondul SNPD) cu atribuii n domeniul stabilirii bugetului anual pentru
despgubiri, ncasrii contribuiilor i efecturii indemnizaiilor datorate.

2. Organizaii i instituii europene

UNIUNEA EUROPEAN
Ca structur a Comisiei Europene funcioneaz Direcia General de Mediu, coordonat
de un comisar.
Preocuprile aceste direcii:
-

propunerea edictrii normelor din domeniu;

implementarea acestor norme n legislaia statelor membre;

controlul aplicrii legislaiei privind protecia mediului.

Pentru ndeplinirea atribuiilor sale, Direcia general de mediu se sprijin pe Agenia

European pentru Mediu creat n 1990 i intrat n funciune ncepnd cu 1993.

Agenia dup obinerea informaiilor de la reeaua de agenii naionale pentru protecia
mediului, transmite Comisiei Europene datele necesare pentru pregtirea actelor regulamentare
noi sau evaluarea efectivitii celor existente.

22

Dreptul mediului

2015-2016

CONSILIUL EUROPEI
Este autorizat s se sesizeze cu privire la problemele de mediu, n contextul realizrii
sarcinilor referitoare la asigurarea progresului economic i sociale al statelor membre.
n 1962 Consiliul Europei a creat Comitetul European pentru Salvarea Naturii i a
Resurselor Naturale, iar ncepnd cu anul 1970, a nceput s fie preocupat de combaterea
polurii i a activitilor periculoase pentru mediu.
COMISIA ECONOMIC PENTRU EUROPA A ORGANIZAIEI NAIUNILOR UNITE
-

A fost nfiinat n anul 1947, i reunete 55 de state dintr-o zon geografic larg (ce
depete Europa, ntre care SUA, Canada, Rusia, Asia Central, Israel).

Are un rol important n influenarea politicilor privind protecia mediului la nivel

sectorial i global.

Aciunile sale utilizeaz dou categorii de instrumente: instrumente soft tools (constnd
n adoptarea unor strategii sau recomandri privind protecia mediului) i instrumente
soft law (constnd n elaborarea unor proiecte de tratate internaionale i organizarea
semnrii acestora).

3. AUTORITI PUBLICE INTERNE DE PROTECIE A MEDIULUI

Statul i autoritile publice au obligaia i responsabilitatea pentru protecia mediului,
mpreun cu persoanele fizice i juridice. Astfel, statul asigur n special: cadrul legislativ
corespunztor i refacerea i ocrotirea mediului, precum i meninerea echilibrului ecologic.
Sistemul autoritilor publice pentru protecia mediului are urmtoarea structur:
Autoritatea public central pentru protecia mediului Ministerul Mediului
-

Reprezentantii autoritatilor publice sunt desemnati de conducatorii autoritatilor

respective.
Ministerului Mediului, n calitatea sa de autoritate public central pentru protecia

mediului are urmatoarele atributii si raspunderi:

q) reactualizeaza strategia protectiei mediului, cu respectarea principiilor si elementelor
strategice prevazute n prezenta ordonanta de urgenta;

23

Dreptul mediului
r)

2015-2016

elaboreaza recomandarile si actioneaza pentru integrarea politicilor de mediu n

strategiile si politicile sectoriale;

s) coordoneaza activitatea de instruire n domeniul protectiei mediului;

t) coreleaza planificarea de mediu cu cea de amenajare a teritoriului si urbanism si
stabileste masuri de reconstructie ecologica;
u) initiaza proiecte de acte normative, norme tehnice, reglementari si proceduri specifice;
v) avizeaza normele si reglementarile referitoare la activitati cu impact asupra mediului,
elaborate de alte autoritati si controleaza aplicarea acestora;
w) organizeaza sistemul national de monitorizare integrata a calitatii mediului, coordoneaza
activitatea acestuia si asigura informarea autoritatii centrale pentru sanatate privind
rezultatele monitorizarii contaminarii radioactive a mediului;
x) creeaza cadrul institutional-administrativ pentru identificarea si promovarea programelor
de cercetare, pentru formarea si instruirea unui personal calificat pentru supraveghere,
analiza, evaluare si control al mediului;
y) implementeaza politicile, strategiile si reglementarile de protectia mediului prin Agentia
Nationala pentru Protectia Mediului si agentiile regionale si judetene pentru protectia
mediului;
z) numeste comisii de experti pentru evaluarea prejudiciului adus mediului prin anumite
activitati care implica organisme modificate genetic;
aa) elaboreaza si implementeaza programe si elaboreaza materiale educative privind
importanta protectiei mediului;
bb)urmareste, n sfera sa de competenta, respectarea obligatiilor asumate prin conventiile
internationale la care Romnia este parte;
cc) urmareste si analizeaza aplicarea prezentei ordonante de urgenta, ntocmeste, prin
intermediul Agentiei Nationale de Protectia Mediului, rapoarte anuale privind starea
mediului;
dd)aplica sanctiuni, prin Garda Nationala de Mediu, pentru nerespectarea legislatiei de
mediu si pentru neconformarea la conditiile impuse prin actele de reglementare,
titularilor activitatilor;

24

Dreptul mediului

2015-2016

ee) colaboreaza cu autoritatile publice si alte persoane juridice, n scopul diminuarii efectelor
negative ale activitatilor economice asupra mediului si ncurajeaza introducerea
tehnicilor si tehnologiilor adecvate pentru mediu;
ff) pune la dispozitie publicului date privind starea mediului, programele si politica de
protectie a mediului.
-

Are n structura sa agenii, administraii i institute, astfel:

Uniti subordonate:
- Agenia Naional pentru Protecia Mediului
- Garda Naional de Mediu
- Administraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii
Uniti n coordonare:
-

Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului

(ICIM) Bucureti

Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunrii (INCDDD)

Tulcea

Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare Marin Grigore Antipa

(INCDM) Constana

Administraia Naional Apele Romne

Administraia Fondului pentru Mediu (AFM), Bucureti

Uniti sub autoritate:

-

Administraia Naional de Meteorologie.

Dintre acestea cele mai importante sunt cele care au rolul de autoriti publice distincte,
alturi de minister.
a. Agenia Naional pentru Protecia Mediului
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, institutie publica cu personalitate
juridica, finantata integral de la bugetul de stat, este organul de specialitate pentru

25

Dreptul mediului

2015-2016

implementarea politicilor si legislatiei n domeniul protectiei mediului, n subordinea autoritatii

publice centrale pentru protectia mediului.
Structura organizatorica, numarul de personal, atributiile si competentele Agentiei
Nationale pentru Protectia Mediului sunt stabilite prin hotarre a Guvernului, la propunerea
autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.
Are ca atribuii principale :
-

Planificarea strategiei de mediu

Monitorizarea factorilor de mediu

Autorizarea activitilor cu impact asupra mediului

Implementarea legislaiei i politicilor de mediu la nivel naional, regional i local.

Cuprinde 8 agenii regionale i 42 agenii judeene.

b. Garda Naional de Mediu
Este o autoritatea de control cu privire la respectarea msurilor privind protecia
mediului, subordonat Ministerului Mediului.
Controlul se efectueaz prin comisari i persoane mputernicite din cadrul acestei
autoriti.
c. Administraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii
Este condus de un guvernator. Scopul ei l constituie:
-

Gestiunea i controlul activitilor cu impact asupra mediului din aceast zon de nivel
internaional.

d. Alte autoriti publice cu atribuii semnificative n domeniul proteciei mdeiului sunt:

-

Ministerul Sntii, pentru coordonarea activitii de monitorizare a strii de sntate a

populaiei n relaie cu factori de risc din mediu, asigurarea supravegherii i controlul
calitii apei potabile, calitatea produselor alimentare;

Ministerul Aprrii Naionale, prin supravegherea respectrii de ctre personalul s au

normelor privind protecia mediului n activitatea din zonele militare;

Ministerul Educaiei i Cercetrii pentru adoptarea programelor de nvmnt n scopul

nsuirii noiunilor i principiilor de protecie a mediului;

26

Dreptul mediului
-

2015-2016

Ministerul Transporturilor, pentru asigurarea controlului gazelor de eapament,

mbuntirea calitii mediului cu privire la zgomotele i vibraiile pentru toate
mijloacele de transport i infrastructura acestora. etc.

Comitetul regional pentru protectia mediului

Reprezentantii administratiei publice locale care fac parte din Comitetul regional
functioneaza n cadrul acestuia numai pe durata exercitarii mandatului functiei pe care o
reprezinta.
La nivelul fiecarei agentii regionale pentru protectia mediului se organizeaza un Comitet
regional pentru protectia mediului, denumit n continuare Comitet regional.
Componenta Comitetului regional este urmatoarea:
a)un reprezentant al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului;
b)un reprezentant al Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului;
c)un reprezentant al agentiei regionale pentru protectia mediului;
d)un reprezentant al agentiilor judetene pentru protectia mediului din regiunea respectiva,
desemnat de catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului;
e)un reprezentant al Comisariatului regional din regiunea respectiva al Garzii Nationale de
Mediu;
f)un reprezentant desemnat de autoritatea publica centrala n domeniul finantelor publice, din
cadrul unui judet din regiunea respectiva;
g)un reprezentant al autoritatii publice n domeniul sanatatii, din regiunea respectiva;
h)un reprezentant al autoritatii publice centrale din domeniul agriculturii, padurilor si dezvoltarii
rurale, din regiunea respectiva;
i)un prefect din regiunea respectiva, nominalizat de autoritatea publica centrala n domeniul
administratiei publice;
j)un presedinte de consiliu judetean, nominalizat de presedintii consiliilor judetene din regiunea
respectiva;
k)un reprezentant al Directiei Apelor din regiunea respectiva;
l)un reprezentant al operatorilor din regiunea respectiva, desemnat de agentia regionala pentru

27

Dreptul mediului

2015-2016

protectia mediului;
m)un reprezentant al autoritatii publice centrale n domeniul transporturilor, constructiilor si
turismului;
n)un reprezentant ales de organizatiile neguvernamentale cu sediul n regiunea respectiva.

TEMA 7
Protectia atmosferei
AERUL reprezinta un element important al mediului, calitatea acestuia prezentand o
semnificatie deosebita pentru viata si sanatatea oamenilor, fauna si flora.
Datorita particularitatilor naturale ale atmosferei si consecintelor activitatilor umane,
poluarea aerului (cauzata fie de cresterea concentratiei unor constituent normali ai atmosferei
bioxid de carbon, azot, etc, fie de patrunderea unor compusi straini acestui mediu elemente
radioactive, substante organice de sinteza, etc.) constituie o realitate tot mai evidenta societatii
modern.
Calitatea aerului depinde de:
-

Cantitatea poluantilor emisi

Conditiile meteorologice (circulatia vanturilor, regimul precipitatiilor, expunerea

solara)

Problematica generala a calitatii aerului vizeaza urmatoarele aspect principale: poluarea

de impact cu diferite noxe, calitatea precipitatiilor atmosferice, situatia ozonului atmospheric,
dinamica emisiilor de gaze cu effect de sera si unele manifestari ale schimbarilor climatice care
si-au gasit reglemenatri la nivel national, international so comunitar, ce se intrepatrund pentru a
asigura un obiectiv comun: protectia si conservarea calitatii aerului.
Dintre factorii de degradare ai calitatii atmosferei regasim:
-

Noxele

Emisiile de gaze cu efect de sera

28

Dreptul mediului

2015-2016

Reglementarea generala: OUG 195/2005 privind protectia mediului

Reglementare speciala : Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator

Potrivit reglementarilor in vigoare, notiunea de ATMOSFERA este definite dupa cum urmeaza:

masa de aer care inconjoara suprafata terestra, incluzand si stratul protector de ozon
(potrivit OUG 195/2005)

- aerul din tropoafera cu exceptia celui de la locurile de munca specificate de legile in

vigoare (potrivit Legea 104/2011)

Actiuni intreprinse de legislatie privind prevenirea, eliminarea, limitarea deteriorarii si

ameliorarea calitatii atmosferei
-

Evaluarea calitatii aerului inconjurator pe intreg teritoriul tarii pe baza unor metode si
criterii comune, stabilite la nivel european;

definirea si stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului inconjurator destinate sa evite

si sa previna producerea unor evenimente daunatoare si sa reduca efectele acestora asupra
sanatatii umane si a mediului caa intreg;

Garantarea faptului ca informatiile privind calitatea aerului inconjurator sunt puse la

dispozitia publicului;

Mentinerea calitatii aerului inconjurator acolo unde aceasta este corespunzatoare, precum
si imbunatatirea acesteiea in celelalte cazuri;

Promovarea unei cooperari crescute cu celelalte state membre ale UE in vederea reducerii
poluarii aerului

Indeplinirea obligatiilor asumate prin acordurile, conventiile si tratatele internationale la

care Romania este parte.

29

Dreptul mediului

2015-2016

La nivelul Romaniei, in materie de protectie a atmosferei au fost create o serie de institutii ce au

drept scop diminuarea poluarii, dar si crearea cadrului organizatori si institutional necesar.
SISTEMUL NATIONAL DE EVALUARE SI GESTIONARE INTEGRATA A CALITATII
AERULUI

Creat prin Legea 104/2011 cu scopul

- asigurarii cadrului organizatoric, institutional si legal de cooperare intre
autoritatile si institutiile publice
- evaluarii si gestionarii calitatii aerului inconjurator
- informarea populatiei si a organismelor europene si internationale privind
calitatea aerului inconjurator

Alc din 2 sisteme:

- SISTEMUL NATIONAL DE MONITORIZARE A CALITATII AERULUI (SNMCA)
- SISTEMUL NATIONALE DE INVENTARIERE A EMISIILOR DE POLUANTI

ATMOSFERICI (SNIEPA)

SISTEMUL NATIONAL DE EVALUARE SI GESTIONARE INTEGRATA A CALITATII

AERULUI
-

Asigura evaluarea calitatii aerului inconjurator in aglomerarile si zonele de pe intreg

teritoriul tarii

Asigura clasififcarea si delimitarea ariilor din zonele si aglomerari in regimuri de

evaluare si regimuri de gestionare a calit aerului

Asigura realizarea inventarului national privind emisiile de poluanti in atmosfera

Asigura informatiile necesare realizarii rapoartelor catre organismele europene si

internationale

Asigura informarea publica cu referire la calitatea aerului inconjurator

30

Dreptul mediului

2015-2016

A. SISTEMUL NATIONAL DE MONITORIZARE A CALITATII AERULUI (SNMCA)

-

Asigura cadrul organizatoric institutional si legal pentru desfasurarea activitatilor de

monitorizare a calitatii aerului inconjurator

Asigura monitorizarea calitatii aerului inconjurator prin Reteaua Nationala de

Monitorizarea a Calitatii Aerului (RNMCA)

Asigura calitatea si controlul calitatii datelor, compatibilitatea si comparabilitatea

acestora in intregul sistem

Asigura obtinerea datelor privind calitatea aerului in conformitatea cu legislatia

europeana, dar si cu acordurile si conventiile internationale in domeniu.

B. SISTEMUL NATIONALE DE INVENTARIERE A EMISIILOR DE POLUANTI

ATMOSFERICI (SNIEPA)
-

Asigura colectarea datelor necesare in vederea elaborarii inventarelor locale si a

inventarelor nationale privind emisiile de poluanti in atmosfera

asigura raportarea inventarului national in conformitatea cu legislatia europeana

IN REALIZAREA atributiilor sale are sub autoritate:

-

Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului

Autoritatea publica centrala responsabila cu silvicultura

Autoritatea publica centrala responsabila cu sanatatea

Autoritatea publica centrala responsabila cu transporturile

Autoritatea publica centrala responsabila cu industria

Autoritatea publica centrala responsabila cu comertul

Autoritatea publica centrala responsabila cu agricultura

Autoritatea publica centrala responsabila cu amenajarea teritoriului si lucrarile

publice

consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti

Primariile, primariile de sectoare si primaria Mun.Bucuresti

Institutul National de Statistica si directiile teritoriale din subordinea sa.

PROTECTIA IMPOTRIVA POLUARII AERULUI DE CATRE AERONAVE

31

Dreptul mediului

2015-2016

Acte normative ce reglementeaza poluarea aerului de catre aeronave:

-

CODUL AERIAN CIVIL (OG 29/1997)

OUG 195/2005

Potrivit Codului aerian civil (OG 29/1997), spatial aerian national reprezinta coloana de aer
situate deasupra teritoriului de suveranitate al Romaniei, pana la limita inferioara a spatiului
extraatmosferic (art.6)
IN SCOPUL PROTECTIEI MEDIULUI, sunt specificate limitarile si masurile
corespunzatoare:
-

Adopta politici de stimulare a implmenetarii legisltiei in vigoare

Stabileste aeroporturile din tara care, in urma derularii activitatilor specififce au un

impact semnificativ asupra mediului

Implementeaza programe de protectie a mediului

COMBATEREA POLUARII AERULUI PRODUS DE AUTOVEHICULE

In vederea prevenirii si combaterii sale, o atentie deosebita se acorda conditiilor tehnice
impuse vehiculeleor rutiere pentru a fi admise in circulatie pe drumurile publice.
Inspectia tehnica a autovehiculelor aflate in circulatie la data aparitiei reglementarii se face
corespunzator conditiilor tehnice care au stat la baza omologarii la data fabricatiei.
Potrivit HG nr 958/2012 s-au stability cerintele tehnice impuse vehiculelor, navelor
fluviale si instalatiilor utilizate la executarea operatiunilor de depozitare, incarcare, descarcare si
distributie a benzinei de la un terminal la altul sau de la un terminal la o statie de distributie a
benzinei, in scopul limitarii emisiilor de compusi organici volatile rezultati ca urmare a
executarii acestor operatiuni.
HG 928/2012 a transpus in legislatia nationala prevederile Directivei 2003/17/CE privind
calitatea benzinei si a motorinei, s-au stabilit conditiile privind comercializarea in Romania de
catre utilizator a benzinei si motorinei, prevazandu-se o serie de termene de la care se admite
introducerea pe piata anumite tipuri de asemenea carburant.

32

Dreptul mediului

2015-2016

De mentionat ca prin OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice s-au stabilit
ca atributii ale consiliilor judetene, consiliilor locale si Ocnsiliul General al Municipiului
Bucuresti, intocmirea si actualizarea planurilor de organizare a circulatiei pentru localitatile
urbane si luarea de masuri pentru realizarea lucrarilor ce se impun in vederea asigurarii fluentei
si sigurantei traficului, precum si a reducereii nivelurilor de emisii poluante (art.128 alin.1 lit.c)

TEMA 8
Protectia aezarilor umane
Regimul juridic general al protectiei asezarilor umane
Reglementarile juridice in materi (OUG 195/2005) specifica instituirea unei serii de
obligatii in sarcina persoanelor fizice si juridice pe de o parte, iar pe de alta parte stabilirea unor
exigente ecologice privind planurile de urbanism si amenajarea teritoriului.
Astfel, potrivit art. 70, autoritatile locale si persoanele fizice si juridice sunt obligate>
a. Sa imbunatateasca microclimatul localitatilor, prin amenajarea si intretinerea izvoarelor si
a luciilor de apa din interiorul si din zonele limitrofe acestora, sa infrumuseteze si sa
protejeze peisajul, sa mentina curatenia stradala;
b. Sa prevada, la elaborarea planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului, masuri de
mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural si antropic al fiecarei zone si
localitati, conditii de refacere peisagistica si ecologica a zonelor deteriorate, masuri de
protectie sanitara a captarilor de apa potabila si lucrari de aparare impotriva inundatiilor;
c. Sa respecte prevederile din planurile de urbanism si amenajarea teritoriului privind
amplasarea obiectivelor industriale a cailor si mijloacelor de transport, a retelelor de
canalizare, a statiilor de epurare, a depozitelor de deseuri menajere, stradale si industriale
si a altor obiective si activitati, fara a prejudicia ambientul, spatiile de odihna, tratament
si recreere, starea de snatate si de confort a populatiei;

33

Dreptul mediului

2015-2016

d. Sa informeze publicul asupra riscurilor generate de functionarea sau existenta

obiectivelor poluatoare. Sunt interzise amplasarea de obiective si desfasurarea unor
activitati cu efecte daunatoare in perimetrul si in zonele de protectie a acestora;
e. Sa adopte elemente arhitecturale adecvate, sa optimizeze densitatea de locuire.
Concomitent cu mentinerea, intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a parcurilor, a
aliniamentelor de arbori si a perdelelor de protectie stradala, a amenajamentelor
peisagistice cu functie ecologica, estetica si recreativa, in conformitate cu planurile de
urbanism si amenajarea teritoriului;
f. Sa adopte masuri obligatorii, pentru personale fizice si juridice, cu privire la intretinerea
si infrumusetarea, dupa caz, a cladirilor, curtilor si imprejurimilor acestora, a spatiilor
verzi din curti si din cladiri;
Referitor la planurilor de amenajare a teritoriului si urbanism reglementarea-cadru in
materie stipuleaza urmatoarele (art.71-73):
-

schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in

documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este
interzisa, indiferebt de regimul juridic al acestora;

la elaborarea planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului se prevad, in mod

obligatoriu, masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natuiral si
antropic al fiecarei zone si localitati, conditii derefacere peisagistica si ecologica a
zonelor deteriorate si masuri de dezvoltare a spatiilor verzi, de protectie sanitara a
captarilor de apa potabila si lucrari de aparare impotriva inundatiilor;

planurile de urbanism si amenajarea teritoriului se supun procedurii de evaluare de

mediu, in vederea obtinerii avizului de mediu pentru planuri si programe, conform
legislatiei in vigoare.

Rolul documentatiiloe de amenajare a teritoriului

Un rol deosebit in promovarea obiectivelor protectiei mediului si dezvoltarii durabile il
constituie documentatiile de amenajare a teritoriului, prin prescriptiile aferente acesteia.

34

Dreptul mediului

2015-2016

Planul de amenajare a teritoriului national are caracter director si reprezinta sinteza

programelor strategice sectoriale pe termen mediu si lung pentru intregul teritoriu al tarii. In
cadrul sectiunilor sale specializate acesta cuprinde si cerinte de ordin ecologic, iar prevederile
lui devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului pe care le detaliaza in
Sectiunile Planului de amenajare a teritoriului national (ex: Turismul, Dezvoltarea rurala,
Reteaua de localitati, Zone protejate, Zone de risc real, Dezvoltarea rurala, etc.).
Planul de amenajare a teritoriului national, sectiunea I Retele de transport prevede ca pe
terenurilor rezervate dezvoltarii retelelor de transport stabilite prin documentatiile de amenajare
a teritoriului este interzisa autorizarea executarii constructiilor definitive.
Planul de amenajare a teritoriului national, sectiunea a II-a Apa, a stabilit pe langa
prevederile aferente obiectului sau si obligatia autoritatii publice de a coopera in aplicarea
dispozitiilor sale, luand masuri pentru asigurarea protectiei resurselor de apa impotriva epuizarii,
poluarii si degradarii lor printr-o utilizare durabila , respectiv de corelarea resurselor cu cerintele
de apa pentru populatii, industrii, irigatii, recum si pentru integrarea acestor actiuni in
amenajarea teritoriului, pe termen scurt, mediu si lung.
Planul de amenajare a teritoriului national, sectiunea a III-a Zone protejate, evidentiaza
zonele naturale protejate de interes national si identifica valorile de patrimoniu cultural national
care necesita instituirea de zone protejate pentru asigurarea protectiei acestor valori.
Planul de amenajare a teritoriului national, sectiunea a IV-a Reteaua de localitati
evidentiaza reteaua nationala de localitati, compusa din localitatile urbane si rurale, ierarhizate
pe ranguri (de la 0 la 5)./ in vederea protejarii elementelor cadrului naturii, a prevenirii
extinderii necontrolate a localitatilor urbane si a asigurarii de spatii de agrement si recreere, se
prevede obligatia ca in planurile urbanistice sa se prevada infintarea de centre sau zone verzi in
jurul capitalei Romaniei si al oraselor de rangul 1.
Planul de amenajare a teritoriului national sectiunea a V-a Zone de risc naturale
exprima in termeni specifici zonele de risc natural cauzat de cutremure de pamant, inundatii si
alunecari de teren, areale delimitate geografic, in interiorul carora exista un potential de
producere a unor fenomene naturale distructive, care pot afecta populatia, activitatile umane,
mediul natural si cel construit si pot produce pagube si victime umane.

35

Dreptul mediului

2015-2016

Regimul juridic al zonelor zonstruite protejate

Alementele principale ale acestui regim sunt stabilite prin Planul de amenajare a
teritoriului national, sectiunea III Zone protejate, aprobat prin Legea nr.5/2000. Potrivit acestui
act normativ, zonele protejate sunt zonele construite delimitate geografic si/sau topografic care
cuprind valori de patrimoniu natural si/sau cultural si sunt declarate ca atare pentru atingerea
obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu.
Instrumentul tehnico-juridic utilizat il constituie documentatiile de urbanism si
regulamentele aferente, prin care se instituie masurile necesare de protectie si conservare a
valorilor de patrimoniu cultural national din zona.
Evaluarea d emediu pentru planurile si programele de urbanism
Potrivit legislatiei romane in vigoare sunt supuse evaluarii de mediu in vederea emiterii
avizului de mediu urmatoarele documentatii de urbanism: programele de dezvoltare urbanistica
a localitatilor componente ale comunei si orasului, planurile urbanistice generale, planurile
urbanistice zonale si planurile urbanistice de detaliu.
Planul urbanistic general are caracter director si de reglemenatre operationala si se
intocmeste pentru fiecare localitate; cuprinde reglementari pe termen scurt cu privire la:
a. stabilirea si delimitarea teritoriului intravilam in relatie cu teritoriul administrativ al
localitatii;
b. stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
c. zonificarea functionala in corelatie cu organizarea retelei de circulatie;
d. delimitarea zonelor afectate de servitutii publice;
e. modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
f. stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice si a siturilor
arheologice.
Planul urbanistic zonal are caracter de reglementare specifica detaliata si asigura
corelarea dezvoltarii urbanistice complexe cu prevederile Planului urbanistic general a unei zone
delimitate din teritoriul localitatii.

36

Dreptul mediului

2015-2016

Planul urbanistic de detaliu are exclusiv caracter de reglementare specifica, prin care se
asigura conditiile de amplasare, dimensionare, conformare si servire edilitara a unuia sau mai
multor obiective pe una sau mai multe parcele adiacente, pe unul sau mai multe amplasamente
in corelare cu vecinatatile imediate.
Instrumente juridice de protejare a mediului urban
Pentru aplicarea regulilor de protectie a mediului si garantare a dezvoltarii durabile sunt
utilizate in principale urmatoarele metode:
-

servitutile de mediu si de urbanism. Acestea sunt limitele corporale ale bunului

care formeaza obiectul dreptului de proprietate, cu ingradirile stabilite prin lege. Administratia
care elibereza autorizatiile de urbanism nu acorda dreptul de construire, intrucat aceasta
prerogativa este atasata proprietatii imobiliare, doar exercitiul sau este conditionat de exigentele
de ordine publica.
-

Interdictii si restrictii. Servitutiile de mediu interzic orice schimbare de afectare

ori a modului de ocupare a solului de natura a compromite conservarea ori protectia spatiilor.
Cea mai frecventa este, in acest sens, interdictia de a construi, utilizata pentru protejarea
spatiilor naturale, faunei, florei, resurselor naturale (parcuri nationale, rezervatii naturale, paduri
de protectie, zone naturale si spati impadurite clasate in planurile locale de urbanism, perimetre
de protectie, zone naturale si spatii impadurite clasate in planurile locale de urbanism, perimetre
de protectie a puturilor de captare a apei potabile) ori de a preveni riscurile ori vatamarile.
Interdictiile de defrisare, de taiere, smulgere/extragere, interdictii de pasunare, interdictia de
reimpadurire, de camping, de afisaj sunt foarte frecvente.
-

Obligatii de a face. Acestea vizeaza mai ales constrangerile impuse proprietariloe

de situri sau de monumente clasate conform legii. Domeniul privilegiat este prevenirea riscurilor
naturale si tehnologice. In scopul prevenirii incendiilor si ca masura de precautie, proprietarii
trebuie in special in masivele forestiere, sa efectueazze lcurari de dezimburuienire si de a
mentine aceasta situatie in profunzime de cel putin 50 m in raport cu constructiile, lucrarile sau
instalatiile.

37

Dreptul mediului
-

2015-2016

Zonificarea urbanistica. Prin zonificarea functionala, teritoriul unei localitati este

impartit in zone functionale in care prin documentatiile de urbanism se determina functiunea

dominanta existenta si viitoare. Trei sunt categoriile principale ce ne intereseaza: zona de
protectie si zona protejata.
-

Obligatia generala, strategica a autoritatii publice centrale din domeniului

amenajarii teritoriului si constructiilor de a dezvolta planuri si programe cu respectarea

principiilor dreptului national si al legislatiei specifice privind evaluarea de mediu a planurilor si
programelor (art. 88, OUG 195/2005).

TEMA 9
9.1. TRANSPUNEREA ACQUIS-ULUI COMUNITAR CU PRIVIRE LA PROTEC IA
MEDIULUI N LEGISLAIA ROMN
Actele juridice ale Uniunii Europene care reglementeaz protecia mediului
a. Directivele
Directivele sunt concepute s impun obligaii statelor membre i s permit o suficient
flexibilitate, astfel nct s nu contravin diferitelor sisteme administrative i jurisdicionale, de
la un stat la altul.
Prevederile directivelor sunt obligatorii pentru statele membre, dar metodele de absorbie
a acestiora n sistemul naional legal i administrativ sunt lsate la aprecierea statelor membre,
existnd anumite limite minime de aliniere, care nu pot fi nclcate.
n contextul general al legislaiei de mediu a Ue, directivele cadru au un rol deosebit,
ntruct ele descriu principii generale, proceduri i specificaii, corespunztoare sectoarelor n

38

Dreptul mediului

2015-2016

care se aplic. Cele mai importante directive-cadru se refer la calitatea aerului, calitatea apei
id eeuri.
Directivele intr n vigoare la data specificat n cuprinsul lori ori dac nu exist o
specificare expres, la 20 de zile dup publicarea lor n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

b. Regulamentele
Aproximativ 10% din legislaia de mediu a Uniunii Europene este format din
regulamente.
Regulamentele se aplic direct, astfel nct statele membre nu trebuie s adopte legi sau
alte acte normative subsecvente pentru a transpune prevederile regulamentelor . trebuie
menionat faptul c toate regulamentele de mediu au necesitat n cazul rilor candidate, viitoare
msuri naionale privind aplicarea lor, i de aceea nu au putu fi ignorate nainte de momentul
aderrii, fiind cuprinse n aa-zisele Liste A de screening.
Regulamentele au de obicei un scop precis i sunt utilizate acolo unde este important s
fie adoptate reglementri structe i unitare pentru statele membre. n unele sectoare, precum
deeurile i substanele chimice, legislaia UE este o combinaie de regulamente i ddirective.
c. Deciziile
Deciziile sunt adoptate i puse n aplicare direct de Comisia European. Sunt acte de
spe obligatorii pentru prile crora li se adreseaz fiind mai puin ntlnite n domeniul
proteciei mediului.
Ele sunt utilizate n scopul detalierii cerinelor administrative sau procedurale cuprinse n
directive, ori pentru rennoirea aspectelor tehnice (anexe, standarde, etc.9 ale directivelor i
regulamentelor.
Principiile transpunerii actelor normative comunitare n legislaia naional
n ceea ce privete principiile transpunerii, sunt necesare unele precizri:

39

Dreptul mediului
-

Cu toate c textele Tratatelor dau

2015-2016
impresia a conferi statelor memebre puteri

discreionare largi cu privire la modurile de transpunere ce pot fi adoptate, Curtea European de

Justiie susine c promovarea unor proceduri administrative i nu legislative de transpunere
este n dezacord cu natura irevocabil legal a directivelor.
-

Nu totdeauna este necesar adoptarea unei noi legislaii.

Nu este necesar transpunerea n termeni exaci ai directivei n legislaia naional.

Statele membre trebuie s conceap i s aplice un sistem sancionar adecvat, pentru

orice nclcare a obligaiilor prevzute de legislaia armonizat.

Remarcm c nc n textul Tratatuluide la Roma exist permisiunea acordat statlor

membre de a adopta sau de a menine standarde naionale de mediu i specificaii mai
stricte dect cele coninute n directiv.
Unele dintre directivele de mediu ale UE permit n mod explicit sau ncurajeaz statele

membre s impun msuri mai severe.

Totodat, directivele privind calitatea aerului i calitatea apei prescriu adesea valorilimit obligatorii cu privire la unii poluani, suplimentare cu valori pe care statele membre se
lupt s le ating.
n cazul n care legislaia d emediu a Ue se bazeaz pe prevederile referitoare la mediu
ale Tratatului Ce, statele au drepturi largi referitoare la adoptarea unor msuri mai drastice.
Guvernele statelor membre nu au putere discreionar total cu privire la desemnarea
zonelor geografice prevzute de directivele de mediu. Multe directice las n competena statelor
desemnarea zonelor geografice prevzute de directivele de mediu. Multe directive las n
competena statelor desemnarea acelor zone din teritoriul lor care vor fi supuse prevederilor
directivei.

9.2. RSPUNDERE N DREPTUL MEDIULUI

Noiunea de rspundere juridic sugereaz ideea de snac iune sau repara ie. Ea d
expresie unui raport social sancionat din punct de vedere juridic, n baza cruia o persoan se

40

Dreptul mediului

2015-2016

afl ntr-o relaie de obligaie fa de o alt persoan creia i datoreaz satisfac ie sau repararea
unui prejudiciu ce i s-a cauzat.
n dreptul, mediului rspunderea juridic este o instituie care se aplic din ce n ce mai
mult datorit multiplicrii i diversificrii riscurilor ecologice, a nmulirii prejudiciilor aduce
mediului i a creterii gravitii lor determinate de adncirea crizei ecologice mondiale, agravat
de consecinele industrializrii i automatizrii, fr suficiente i severe mijloace de protec ie a
mediului, de exploatarea neraionak a resurselor naturale, precum i de al i factori dependen i de
politica dus n acest domeniu de fiecare ar.
n ara noastr, reglementarea rspunderii juridice pentru nerespectarea normelor de drept
ale mediului i are sediul n Ordonana de Urgen nr. 195/2005 1 i Ordonana de Urgen a
Guvernului nr.68/20072.
Art. 95 al Ordonanei de Urgen nr. 195/2005 statueaz formele rspunderii civile
delictuale pentru nclcarea prevederilor legale, reglementeaz principiul ac iunii preventive,
al utilizrii durabile a resurselor naturale, principiul poluatorul plte te interpretat att ca
obligaie de recuperare a costurilor polurii, ct i ca ca fundament al rspundeii pentru
prejudiciile efective cauzate prin poluare, precum i numeroase obliga ii privind protec ia
resurselor naturale i a biodiversitii, protecia apelor i a ecosistemelor acvatice, protec ia
solului, protecia atmosferei, protecia aezrilor umane, etc. nclcarea oricreia dintre aceste
obligaii poate cauza prejudicii nsemnate componentelor de mediu, atrgnd rspunderea
juridic a celor vinovai.
Potrivit deiniiilor date de Ordonana de Urgen nr.68/2007 prin prejudiciu se nelege o
schimbare negativ msurabil a unei resurse naturale sau o deteriorare msurabil a unui
serviciu legat de resursele naturale care poate surveni direct sau indirect.
Acest prejudiciu asupra mediului poate consta n:
-

producerea unor efecte negative asurpa atingerii sau meninerii unei stri de favorabilitate
de conservare a unor specii si habitate naturale protejate,

Ordonana de Urgen nr. 195/2005 privind protecia mediului

Ordonana de Urgen a Guvernului nr.68/2007 privind rspunderea de mediu cu referite la prevenirea i repararea
prejudiciului asupra mediului

41

Dreptul mediului
-

2015-2016

orice prejudiciu care are efecte adverse semnificative asupra strii ecologice chimice
i/sau cantitative i/sau potenialului ecologic al apelor,

orice contaminare a solului, care reprezint un risc semnificativ pentru sntatea uman,
afectat negativ ca rezultat al introducerii directe sau indirecte a unor substan e,
preparate, organisme sau microorganisme n sol sau n subsol.
n ceea ce privete repararea prejudiciului, acesta se poate realiza prin readucerea lor la

starea lor iniial, printr-o reparare primar, complementar i compensatorie.

Scopul reparrii primare este de a reduce resursele naturale la starea ini ial sau la o
stare apropiat de aceasta.
n cazul n care resursele naturale sau serviciile prejudiciate nu revin la starea ini ial se
recurge la repararea complementar a crui scop este de a furniza un nivel al resurselor naturale
similar cu cel care ar fi fost furnizat dac situl prejudicat ar fi revenit la starea ini ial.
Repararea compensatorie se ntreprinde pentru a compensa pierderile nsemnate ale
resurselor naturale i ale serviciilor pn la refacerea acestora. Compensarea const n
mbuntiri suplimentare adduce habitatelor naturale i speciilor protejate sau apelor, fie n situl
prejudiciat, fie ntr-un alt sit.
Competene
Autoritatea competent pentru stabilirea msurilor preventive i reparatorii, precum i
pentru evaluarea caracterului semnificativ al prejudiciului este Agen ia Jude ean pentru
Protecia Mediului.
Pentru stabilirea msurilor preventive, aceasta se consult cu comisariatele jude ene ale
Grzii Naionale de Mediu i n funcie de factorul de mediu afectat cu deirec iile bazinale de
ap, consiliile tiinifice ale ariilor naturale protejate, oficiile de studii pedologice i agrochimice
judeene, inspectoratee teritoriale de regim silvic i de vntoare.
Agenia Judeean pentru protecia mediului:
-

poate lua msurile preventive i reparatorii prevzute de lege, direct sau prin ncheierea
de contracte cu persoane fizice sau juridice, n conformitate cu prevederile legale;

42

Dreptul mediului
-

2015-2016

poate s dispun luarea msurilor preventive sau reparatorii necesare pe proprietatea unei
tere pri;

- poate s solicite operatorului n cauz realizarea unei evaluri

proprii i furnizarea oricror informaiii i date necesare n situaia
producerii unui prejudiciu.
Constatarea prejudiciului asupra mediului, a unei ameninri iminente cu un astfel de
prejudiciu, precum i identificarea operatorului responsabil se fac de ctre Garda Na ional de
Mediu, prin comisariatele judeene.
Dreptul la aciune
Potrivit art. 20 din Ordonana de Urgen 68/2007, orice persoan fizic sau juridic care
este afectat sau posibil a fi afectat de un prejudiciu asupra mediului sau care se consider
vtmat ntr-un drept al su ori ntr-un interes legitim are, n primul rnd dreptul:
-

s transmit observaii referitoare la producerea unui prejudiciu asupra mediului sau a

unei ameninri iminente cu un astfel de prejudiciu, Comisariatului Jude ean al Grzii
Naionale de Mediu;

s solicite Ageniei Judeene pentru protecia mediului, n scris sau prin mijloace
electronice de comunicare, s ia msurile prevzute de actele normative n vigoare;

s se adreseze instanei de contencios administrativ competente, pentru a ataca deciziile

autoritilor prevzute de actele normative n vigoare.
Solicitarea trimis Ageniei judeene pentur protecia mediului de a lua msurile

prevzute de lege, trebuie nsoit de informaii i dtae relevante care sus in observa iiile fcute
n legtur cu prejudiciul adus mediului.
n cazul n care acestea arat, ntr-o manier pauzibil, c exist un prejudiciu asupra
mediului, Agenia judeean pentru protecia mediului cere n scris operatorului opinia sa, n
termen de 5 zile de la primirea solicitrii.
Operatorul este obligat s transmit Ageniei n termen de 5 zile de la primirea cererii
formulate de aceasta.

43

Dreptul mediului

2015-2016

n termen de 15 zile de la transmiterea cererii ctre operator, Agen ia jude ean pentru
protecia mediului informeaz persoanele fizice sau juridice care au transmis observa iile, despre
decizia de a aciona sau de a refuza s acioneze.
Decizia luat se motiveaz i consine informaii asupra teremenelor i procedurii de
rezolvare.
Toate costurile activitilor preventive i reparatorii se suport de ctre operator,
indiferent cine a luat aceste msuri.

44