Sunteți pe pagina 1din 9

ANEXA Nr.

5
la metodologie

Memoriul de prezentare
I. Denumirea proiectului :
Platforma pentru depozitarea gunoiului de grajd si fosa septica (bazin vidanjabil)
II. Titular
Primaria comunei Bordusani, judetul Ialomita
Adresa:

Primverii, nr. 133

Localitatea:

Bordusani

Judet:

Ialomita

Tara:

Romania

Cod postal:

927050

Telefon:

0243-311508

Fax:

0243-311838

Proiectant
S.C. DELTA CON PLUS S.R.L. CONSTANTA STR. INDUSTRIALA NR. 2
TEL.: 0722227123 TEL/FAX: 0241677390 e-mail: deltaconplus@yahoo.com
III. Descrierea proiectului :
Prezenta documentatie este intocmita in faza P.T.+D.E. si trateaza realizarea Platforma pentru
depozitarea gunoiului de grajd si bazin vidanjabil, al carei beneficiar este Primaria comunei Bordusani,
judetul Ialomita.
Amplasamentul a fost pus la dispozitie de catre beneficiar, iar obtinerea tuturor acordurilor si avizelor vor
intra in sarcina beneficiarului
Platforma se caracterizeaza prin urmatoarele date tehnice:
-

Suprafata teren ocupata 62.00 x 74.00


Suprafata platforma 50.00 x 55.00
Suprafata fosa septica 5.00 x 5.00
Suprafata platforma deseuri plastic 8.00 x 7.00
Suprafata drum incinta
Suprafata spatiu verde

= 4588,00 mp
= 2750 mp
= 25 mp
= 56 mp
= 378,0 mp
= 1379,00 mp

Din considerente de protectia mediului platforma pentru depozitarea gunoiului de grajd in vederea
fermentarii si realizarii compostului, este de fapt o cuva din beton armat cu dimensiunea de 50.00 x 55.00
x1.00 m.
Grosimea placii (fundul cuvei) este de 20 cm iar grosimea peretilor laterali este de 20 cm. Inaltimea
peretilor laterali este de 80 cm. Cuva este prevazuta cu pante de 1.5% longitudinale si transversale, catre
un canal din beton armat cu sectiunea de 30x50cm care este prevazut cu pante in sens longitudinal, catre
mijloc, de 1.5%.
Acest canal are rolul de a colecta lichidul rezultat din fermentarea gunoiului de grajd si dirijarea acestuia
catre fosa septica prin intermediul unei conducte 121 din P.V.C.. Conducta se va monta sub fundul
cuvei.
Pe latura lunga cu acces catre ambele capete a fost proiectat un drum de incinta de 3.00m latime prevazut
cu pante transversale de 1.5%. Imbracamintea drumului din incinta va fi din macadam (piatra sparta
impanata). Fosa septica (bazin vidanjabil) este o cutie din beton armat, cu urmatoarele caracteristici.
-

Dimensiuni 5.50x5.50x4.40 m
Volum 100 mc
Adancimea de fundare -4.40 m.

Radierul are grosimea de 30cm si este asezat pe un strat de beton de egalizare de 5cm de clasa C6/7.7
(B100). Peretii au grosimea de 25cm, iar placa are grosimea de 16cm si este carosabila. Fosa este
realizata din beton de clasa C16/20 (B250).
Din considerente de evitare a poluarii panzei freatice atat cuva (radierul) cat si fosa (radierul si peretii)
vor fi izolatii cu straturi de carton bituminat lipita la cald.
In interiorul fosei, peretii si radierul vor fi protejati cu un strat de tencuiala impermeabila realizat cu apastop.
Platforma pentru deseuri plastice care are suprafata de 8.00x7.00m, va fi realizata dintr-o fundatie de
balast de 15cm si o pardoseala de beton simplu de 14cm, de clasa C12/15. Pe aceasta platforma se vor
amplasa containere pentru colectarea deseurilor de plastic si alte ambalaje care sunt aruncate in mod
accidental impreuna cu gunoiul de grajd.
Incinta a fost prevazuta cu un hidrant 63 care se va alimenta de la conducta magistrala ce alimenteaza
comuna si iluminat electric. Pentru iluminatul electric au fost prevazuti patru stalpi la cele patru colturi
ale platformei.
Platforma pentru depozitarea gunoiului de grajd
Platforma pentru depozitarea gunoiului este de fapt o cuva din beton armat. Fundatia (fundul cuvei) este
un radier de beton armat cu grosimea de 20cm. Peretii cuvei au inaltimea de 80cm si grosimea de 20cm si
sunt realizati din beton armat.
La realizarea cuvei s-a prevazut utilizarea unui beton rutier de clasa C18/22,5. Ca armatura s-a utilizat
otel OB37 si otel laminat OL38 (la panouri pentru gratar). Cuva a fost prevazuta cu un canal median de
30x50cm pentru colectarea si dirijarea catre fosa a lichidului rezultat in urma fermentariii gunoiului de
grajd.

Fundarea s-a facut direct prin intermediul unei perne de loess cu grosimea de 50 cm. Terenul de fundare
este constituit din loess galben macroporic grupa B de sensibilitatea la umezire.
Fosa septica
Fosa septica este o cutie din beton armat cu dimensiunile de 5,50x5,50x4,40 m ingropata in totalitate.
Radierul fosei are grosimea de 30cm si este asezat pe un strat de egalizare de 10cm, de clasa C6/7.5
(B100).
Peretii au grosimea de 25cm, iar placa (capacul) are grosimea de 16cm. Placa este carosabila.
Toata structura fosei este realizata din beton de clasa C16/20 (B250).
Pentru evitarea poluarii terenului inconjurator la cuva, radierul, si la fosa, peretii si radierul se vor izola cu
2 straturi de carton bituminat lipit la cald
La interior, din aceleasi considerente, peretii si radierul fosei vor fi tencuiti cu un mortar special preparat
cu apa-stop.
Platforma betonata pentru depozitarea deseurilor de plastic
Platforma pentru depozitarea deseurilor din plastic are o suprafata de 56.00mp si este amplasata la intrare
in partea stanga.
Platforma este realizata dintr-o fundatie de balast de piatra sparta cilindrata, de 15cm grosime peste care
se toarna beton de clasa C12/15 cu grosimea de 14cm. Pe platforma se vor amplasa containere pentru
colectarea deseurilor.
Drumul de incinta
In incinta, s-a prevazut un drum interior realizat din piatra sparta cu lungimea de 126.00 m si latimea de
3.00m Drumul va facilita accesul pe amplasamentul platformei si va ocoli platforma prin partea stanga pe
sensul de intrare.
Imprejmuirea
Platforma va fi imprejmuita cu un gard cu perimetrul de 272,0 m. Gardul va fi alcatuit din panouri din
plasa zincata impletita cu lungimea de 3.00m si latimea de 2.00m. Panourile se vor monta pe stalpi din
teava de constructii =2 si h=2.5m. Stalpii vor fi fixati in fundatii din beton C6/7.5, cu dimensiunea de
30x30x60cm.
Imprejmuirea a fost prevazuta cu o poarta metalica de acces cu L=4.0m.
Se prezinta elementele specifice caracteristice proiectului propus:
-profilul si capacitatile de productie;
-descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (dupa caz);
Blegarul animalier de consisten solid este de diferite proveniene: reziduurile provenite n urma
mprosptrii aternutului de la combinatele de psri, materialele solide separate din complexele de
porci sau vaci pentru lapte, blegarul n form solid din arcurile de vaci pentru carne sau porci.

Este ngrmntul universal complex pentru toate culturile i pe toate tipurile de sol. Se folosete pe
terenuri nestructurate, srace n humus pe care le afneaz i mbuntete reinerea apei, nclzirea
solului i activitatea organismelor din sol.
Depozitarea gunoiului - amplasare ct mai departe de zonele locuite i de surse de ap: minim 50 m.
Capacitatea de stocare depinde de:

mrimea lotului;
durata perioadei de stocare- stocare 18 sptmni minim ; maxim 28 sptmni
tipul de depozitare:

Metoda de manipulare i stocare:


Zilnic gunoiul proaspt consistent se aeaz n straturi de 1m i se presar superfosfat 1-2% din masa
gunoiului. Se aeaz 2 straturi pn la inlimea de 1,2m de gunoi indesat (aezare indesat la rece).
Se pstreaz 4 luni pn fermenteaz dup care se transport n cmp i se administreaz. Se mai
practic aezarea afnat
-materiile prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a acestora;
-racordarea la retelele utilitare existente in zona;
-descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia investitiei;
-cai noi de acces sau schimbari ale celor existente;
-resursele naturale folosite in constructie si functionare;
-metode folosite in constructie;
-planul de executie, cuprinzand faza de constructie, punerea in functiune, exploatare, refacere si folosire
ulterioara;
-relatia cu alte proiecte existente sau planificate;
-detalii privind alternativele care au fost luate in considerare;
-alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate, asigurarea
unor noi surse de apa, surse sau linii de transport al energiei, cresterea numarului de locuinte, eliminarea
apelor uzate si a deseurilor);
-alte autorizatii cerute pentru proiect.
Localizarea proiectului:
-harti, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informatii privind caracteristicile fizice ale
mediului, atat naturale, cat si artificiale si alte informatii privind:
folosintele actuale si planificate ale terenului atat pe amplasament, cat si pe zone adiacente acestuia;
politici de zonare si de folosire a terenului;
arealele sensibile;
detalii privind orice varianta de amplasament care a fost luata in considerare.
IV. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu
1. Protectia calitatii apelor :
Din activitatea se genereaza urmatoarele categorii de ape uzate:
ape uzate alcatuite lichidul rezultat in urma fermentariii gunoiului de grajd

ape uzate pluviale cazute pe platforma si contaminate cu dejectii.


Aceste ape reziduale sunt colectate print-un canal median de 30x50cm si dirijate catre fosa septica de pe
amplasament. Periodic, fosa septica este vidanjata, apele uzate fiind transportate la o statie de epurare de
catre o firma autorizata.
2. Protectia aerului:
Emisii
Emisiile care pot avea efecte semnificative asupra mediului nconjurator sunt emisiile de amoniac metan,
particule in suspensie si mirosuri.
Nr
crt

Surse generatoare

Punct de
emisie

Poluanti

Sistem de control

Masuri de minimizare

Activitate de
manipulare si
depozitare
temporara a
dejectiilor

Platforma
de
depozitare
a deseurilor

NH3
H2S
CH4
mirosuri

Platforme pentru
stocarea dejectiilor

Compostare dejectiilor

Mirosul
Din punct de vedere al mirosului neplacut generat ca urmare a depozitarii gunoiului de grajd pe
platforma, acestea nu sunt de natura a crea o stare de disconfort locuintelor invecinate, datorita dotarilor si
masurilor prevazute pentru eliminarea acestora.
3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor:

Nu este cazul.

4. Protectia impotriva radiatiilor: Nu este cazul.


5. Protectia solului si a subsolului:
In perioada de functionare a obiectivului, sursa de poluare a apelor o poate constitui depasirea capacitatii
de inmagazinare a fosei septice, avand ca rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol,
pot ajunge in apele freatice.
Ca masuri de protectie a solului si subsolului s-au prevazut urmatoarele:
Platforma pentru depozitarea gunoiului este de fapt o cuva din beton armat. Fundatia (fundul
cuvei) este un radier de beton armat cu grosimea de 20cm. Peretii cuvei au inaltimea de 80cm si
grosimea de 20cm si sunt realizati din beton armat.
Cuva a fost prevazuta cu un canal median de 30x50cm pentru colectarea si dirijarea catre fosa a
lichidului rezultat in urma fermentariii gunoiului de grajd.
Fundarea s-a facut direct prin intermediul unei perne de loess cu grosimea de 50 cm. Terenul de
fundare este constituit din loess galben macroporic grupa B de sensibilitatea la umezire.
Fosa septica este o cutie din beton armat cu dimensiunile de 5,50x5,50x4,40 m ingropata in
totalitate.

Pentru evitarea poluarii terenului inconjurator la cuva, radierul, si la fosa, peretii si radierul se vor
izola cu 2 straturi de carton bituminat lipit la cald
Platforma pentru depozitarea deseurilor din plastic are o suprafata de 56.00mp este realizata dintro fundatie de balast de piatra sparta cilindrata, de 15cm grosime peste care se toarna beton de
clasa C12/15 cu grosimea de 14cm. Pe platforma se vor amplasa containere pentru colectarea
deseurilor.
6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice: Nu este cazul.
7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public: Nu este cazul.
8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament:
Amplasament

Tipuri de deseuri

Platforma depozitare
gunoi de grajd

Dejectii animale,
namol, resturi de
nutreturi
Reziduurile rezultate
din nutreturi
neutilizate

Platforma pentru
depozitarea deseurilor
din plastic

Deseuri de materiale
plastice

Mod de colectare/
evacuare
Cuva betonata
Compostare

In containere
depozitate pe o
platforma din piatra
sparta cu o suprafata
de 56.00mp
Predare catre firme
specializate

Observatii
Se vor pastra evidente
cu privire la cantitatile
Predate (conformare
cu prevederile H.G>
Nr.162/2002 privind
depozitarea
deseurilor).
Se vor pastra evidente
cu privire la cantitatile
Predate (conformare
cu prevederile H.G>
Nr.162/2002 privind
depozitarea
deseurilor).

9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase: Nu este cazul.


V. Prevederi pentru monitorizarea mediului :
-dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu.

Activitate/Actiune/Obiect

Managementul lucrarilor

Masuri de reducere a impactului propuse


Se va evita udarea dejectiilor, deoarece este cunoscut
faptul ca din dejectiile cu umiditate mai mica de 50% 55% emisiile de NH3 sunt minime;
Planificarea activitatilor din care rezulta mirosuri
dezagreabile persistente, sesisabile olfactiv
(depozitarea si transportul dejectiilor, anumite lucrari
de intretinere) va tine cont de conditiile atmosferice,
evitandu-se planificarea in perioadele defavorabile
dispersiei pe verticala a poluantilor (inversiuni termice,
timp inourat, stabilitate atmosferica), pentru prevenire
ransportului poluantilor odorizanti(NH3 ) la distante
mari.

VI. Justificarea incadrarii proiectului, dupa caz, in prevederile altor acte normative nationale care
transpun legislatia comunitara (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-cadru apa, Directiva-cadru
aer, Directiva-cadru a deseurilor etc.)
Nu este cazul.
VII. Lucrari necesare organizarii de santier :
Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier;
Localizarea organizarii de santier;
Descrierea impactului asupra mediului a lucrarilor organizarii de santier;
a. Surse de poluare a apei si emisii de poluanti
In perioada de executie a obiectivului, sursele de poluare a apelor pot fi :
a) Executia propriu-zisa a lucrarilor
Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii ( beton, agregate, etc ) determina
emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie.
Aceste emisii, sunt spalate de apele pluviale si pot ajunge in apa freatica sau in cursurile de apa.
b) Poluarea accidentala
Acest tip de poluare este scurgerilor de hidrocarburi ( benzina, motorina ) datorate fisurarii accidentale a
rezervoarelor utilajelor si masinilor de transport in perioada de constructie a obiectivului.
Tipurile de poluanti sunt dupa cum urmeaza :

uleiuri si grasimi minerale


hidrocarburi ( benzina, motorina )
reziduri provenite de la arderea carburantilor ( hidrocarburi, plumb )
reziduri provenite de la uzura pneurilor ( substante hidrocarbonice, zinc, cadmiu )

In perioada de constructie nu se produc ape uzate tehnologice avand in vedere specificul lucrarilor
executate (excavatii si terasamente).
Avand in vedere amplasarea obiectivului la o distanta nesemnificativa de cursurile de apa, riscul poluarii
acestora in perioada de constructie este exclusa.
b. Surse de poluare a aerului
Sursele de poluare in faza de constructie sunt liniare si de suprafata si sunt reprezentate aproape exclusiv
de gaze de esapament.
Sursele liniare sunt reprezentate, pe perioada executarii constructiei noii investitii, de traficul zilnic de
transport materiale de constructie.

Sursele de suprafata sunt reprezentate, pe perioada realizarii noi investitii, de utilajele si echipamentele
din zonele de lucru.
c. Surse de poluare a solului
Activitatile desfasurate in zonele de lucru implica manipularea unor cantitati de substante potential
poluante pentru sol. In aceasta categorie sunt incluse: vopsele, solventi, carburanti etc ;
Deseurile rezultate din zonele de lucru de tip menajer, din activitatea personalului, si cele rezultate din
cadrul proceselor tehnologice. In aceasta ultima categorie sunt incluse, spre exemplu: deseuri lichide,
depunuri solide imbibate cu carburanti, produse petroliere deversate accidental;
c. Surse de poluare a subsolului
Obiectivul propus implica constructia de obiective subterane. Se apreciaza ca lucrarile pregatitoare nu au
un impact major asupra subsolului deoarece la constructia acestora se vor respecta toate masurile de
diminuare a impactului.
d. Surse de poluare a biodiversitatii
Potentiale surse de poluare a biodiversitatii sunt reprezentate de ocuparea temporar de terenuri, va avea
un efect negativ asupra vegetaiei n sensul reducerii suprafeelor vegetale i uneori a pierderii calitii
iniiale.
e. Surse de poluare a peisajului
In perioada de construire principalele surse de disconfort pentru peisaj sunt reprezentate de :

Depozitarea materialelor de constructii


Activitatea de constructie a platformelor

Toate aceste surse de disconfort vor avea un caracter temporar.


f. Surse de poluare mediului social si economic

Zgomotul produs de traficul auto si lucrarile de constructie


Emisii de gaze de ardere generate de sursele mobile

Toate aceste surse de disconfort vor avea un caracter temporar.


Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu in
timpul organizarii de santier
Nu sunt prevazute.
Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu.
Nu sunt prevazute.

VIII. Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de accidente si/sau la


incetarea activitatii, in masura in care aceste informatii sunt disponibile:
Conform Proiect Tehnic de Refacere a Mediului ce se va intocmi de catre proiectant.
IX. Anexe - piese desenate
1. Planul de incadrare in zona a obiectivului si planul de situatie, cu modul de planificare a utilizarii
suprafetelor
Formele fizice ale proiectului (planuri, cladiri, alte structuri, materiale de constructie etc.)
Planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafata de teren solicitata
pentru a fi folosita temporar (planuri de situatie si amplasamente)
2. Schemele-flux pentru:
-procesul tehnologic si fazele activitatii, cu instalatiile de depoluare.
3. Alte piese desenate, stabilite de autoritatea publica pentru protectia mediului.

Semnatura si stampila
.........................................