Comentarii

la Tehnici de inchidere a depozitelor neconforme de deseuri

 NOTIUNI GENERALE

Principalul scop al inchiderii depozitelor neconforme este anularea

interactiunilor negative dintre aceste depozite si mediul inconjurator
manifestate prin:
- emanarea in atmosfera de prafuri si mirosuri neplacute
- poluarea arealului inconjurator prin antrenarea de catre vant a
materialului depozitat
- inmultirea in aceste locuri a pasarilor si animalelor daunatoare
- eliminarea in atmosfera de biogaz
- cresterea gradului de infestare a apelor freatice si de suprafata prin
intensificarea productiei de levigat generat prin percolarea
depozitului de catre apa din precipitatii
- izbucnirea de incendii prin autocombustie sau neglijenta oamenilor
- impact vizual dezagreabil

In Romania, principiile si tehnicile de inchidere a depozitelor

neconforme sunt reglementate prin acte normative cum ar fi:
- HG 349/21.04.2005 privind depozitarea deseurilor
- Ordinul nr. 95/12.02.2005
- Ordinul nr. 1274/14.12.2005 privind emiterea avizului de mediu la
incetarea activitatilor de depozitare
- Normativ tehnic privind depozitarea deseurilor din noiembrie 2004
- Ghid privind proiectarea depozitelor de deseuri cu materiale
geosintetice publicat in Monitorul Oficial din 26.05.2005.

 SISTEMATIZAREA DEPOZITELOR

Operatiunile de inchidere a depozitelor incep cu sistematizarea masei

de deseuri prin restrangerea suprafetei ocupate si dezvoltarea pe verticala a
depozitelor in forma de calota sau trunchi de piramida, de cele mai multe ori
cu baza neregulata. Taluzele astfel create vor avea o panta maxima de 1:3
pentru a nu periclita stabilitatea masivului de deseuri si pentru a asigura
accesul utilajelor terasiere si de transport pana in varful depozitului. Panta
taluzelor nu va fi mai mica de 1:9 pentru a nu se crea acumulari de apa din
precipitatii ce ar putea sa degradeze sistemul de impermeabilizare si apoi sa
se infiltreze in depozit.
In faza de sistematizare se poate proceda la indepartarea marginii
depozitului de cursurile de apa sau ape statatoare, astfel incat distanta
minima pentru depozitele municipale sa fie de 50m normata prin Legea
Apelor 107/1996 anexa 2, modificata si completata prin Legea 310/2004.
In cazul depozitului de la Rosiorii de Vede cu un volum de 101000mc
situat in albia majora a raului Vedea, proiectul de inchidere elaborat de
Interdevelopment a inclus masuri de protejare a depozitului impotriva
inundatiilor ce ar putea sa apara la o asigurare de 5%.
Solutia aleasa a fost consolidarea taluzelor depozitului cu o saltea de
gabioane cu inaltimea crestei superioare peste nivelul apelor la asigurarea
luata in calcul si sprijinirea intregului depozit pe un masiv de argila
compactata. (desenele de la Rosiori)

 SISTEMUL DE INCHIDERE A DEPOZITELOR

Sistemul de acoperire a suprafetei depozitului trebuie sa asigure

urmatoarele cerinte:
- colectarea controlata a biogazului
- impermeabilizarea masei de deseuri fata de apele de precipitatii
- colectarea si evacuarea apelor pluviale cazute pe suprafata
depozitului
- asigurarea suportului pentru cultivarea si intretinerea covorului
vegetal
Existenta materialelor geosintetice ofera posibilitatea unor combinatii
variate ale elementelor ce constituie sistemul de impermeabilizare. Alegerea
combinatiei ce trebuie sa asigure parametrii de functionare impusi de
normative se face pe criterii economice in care se au in vedere resursele
naturale ale zonei.
1. Pentru inchiderea depozitului existent din Bacau cu o cariera
de argila in apropiere, succesiunea straturilor este:
- strat de nivelare de 20cm
- strat de drenare a biogazului din pietris
- strat de argila de 50cm cu K=5x10-9m/s
- geotextil de separatie
- strat de pietris pentru drenarea apelor de suprafata
- strat de pamant cu grosimea de 1m
 2. Inchiderea depozitului de la Aninoasa si Titu a fost facuta cu
urmatoarea succesiune de straturi:
- strat de nivelare de 20cm
- strat de drenare a biogazului din pietris
- geotextil de protectie
- geomemrana de 2mm
- material geosintetic cu rol de drenaj
- stratul de pamant de acoperire cu grosimea de 1m
In acest caz, rolul de impermeabilizare a argilei este indeplinit de
geomembrana din PEID, iar rolul stratului de drenaj din pietris de catre
materialul geosintetic de drenaj. Geotextilul de drenaj este prevazut cu folie
de protectie pe ambele suprafete sau numai pe suprafata superioara cu rolul
de a se proteja structura sa de colmatarea cu pamant din stratul de acoperire.
Este de precizat ca folosirea geomembranei implica folosirea si geotextilului
de protectie.(desenul cu sectiuni prin Aninoasa)
Tot la Aninoasa unde depozitul existent, dupa inchidere, va deveni o celula a
noului depozit, Celula 1, pe suprafata comuna celor doua depozite, stratul de
filtrare a apelor pluviale a fost conceput tot din balast. In felul acesta, pana la
inchiderea Celulei 2 acest strat va functiona ca strat de drenare a apelor
pluviale spre baza Celulei, iar dupa inchiderea Celulei 2 va functiona ca strat
de drenare a biogazului. In acest caz geomembrana va trebui sa fie protejata
pe ambele parti cu geosintetic de protectie. .(al doilea desen cu sectiuni prin
Aninoasa)

3. Daca stratul filtrant pentru biogaz este din nisip grosier, atunci
se poate renunta la folia de protectie de sub membrana (nisipul nu
poansoneaza membrana). Acest sistem s-a folosit la inchiderea depozitelor
existente din Jud. Teleorman. Urmatoarele straturi vor fi cel de drenaj din
material geosintetic care va avea si rolul de protectie a fetei superioare a
geomembranei, geomembrana PEID si pamantul de acoperire. (sectiune prin
Rosiorii de Vede)

4. O alta combinatie de materiale a fost folosita la inchiderea

depozitelor din Judetul Mures – faza studiu de fezabilitate – in care
succesiunea straturilor este urmatoarea:
- strat de drenare a biogazului din nisip grosier
- geocompozit bentonitic
- material geosintetic de drenaj cu folie protectoare pe fata
superioara
- pamant cu grosimea de 1 metru
Rolul materialului de impermeabilizare este preluat de catre geocompozitul
bentonitic cu un K= 2x10-11m/s care fata de argila are avantajul ca este mai
impermeabil si se pune in opera mult mai usor.
Alt avantaj al acestui material este faptul ca nu necesita folii de protectie
impotriva poansonarii precum argila. (sectiunea Iernut)

 SISTEMUL DE PRELUARE A APELOR PLUVIALE

Un alt aspect al operatiunilor de inchidere a depozitelor existente este

evacuarea apelor de suprafata drenate de catre materialele cu rol de drenaj de
pe taluze. Prin folosirea materialelor geosintetice se pot aborda o varietate de
solutii constructive. Din experienta noastra prezentam urmatoarele exemple:

1. La depozitul Aninoasa, canalul perimetral, a carui capacitate de

transport este calculata pentru preluarea scurgerilor de pe depozit pentru o
ploaie de calcul cu frecventa de 1:3 la care rezulta un debit de 1.44mc/s este
consolidat mecanic cu dale de beton.
Apa colectata de materialul geosintetic drenat este condusa pana la
taluzul din beton al canalului perimetral. In zona taluzului materialul este
acoperit cu un strat de pietris cu grosimea de 30cm pentru a putea prelua si
scurgerile de pe suprafata inierbata a depozitului.
Din 2 in 2m, taluzul din beton al canalului este strapuns de tevi din
PVC cu diametrul de 50mm la adancimea de 30cm sub marginea canalului.
Apa colectata de materialul drenant este dirijata astfel in canalul perimetral.
Materialul drenant se petrece peste tuburile din PVC pentru a nu se produce
sufozia pietrisului. (desenul Detaliu prin canal-Aninoasa)

2. In Studiul de fezabilitate pentru Judetul Neamt unde canalele

perimetrale ale depozitelor preiau o cantitate mai mica de scurgeri din apele
pluviale datorita suprafetelor de colectare relativ mici, vitezele de curgere
ale apei in canal nu produc solicitari mecanice apreciabile asupra talvegului
si taluzelor.
In aceasta situatie s-a recurs la impermeabilizarea canalului cu
geocompozitul bentonitic folosit la impermeabilizarea suprafetei depozitelor.
Foliile de geocompozit bentonitic si cea de drenaj se prelungesc peste
taluzele si talvegul canalului si se ancoreaza in partea opusa sub platforma
drumului. In felul acesta apa colectata de materialul drenant va ajunge in
canal. Marirea capacitatii de transport a canalului se face prin pozarea pe
fundul canalului unei conducte din PVC sau PEID slituita pe 2/3 din
directoare. Protejarea sistemului se va face prin acoperirea sa pe 2/3 din
adancimea canalului cu un strat de pietris. (fotografia de la Neamt + sectiuni
din SF Tg. Neamt)

In cazul depozitului ce se va inchide la Targu Neamt, canalul

perimetral in zona de descarcare are pante mari ce necesita caderi pe traseu
si masuri de consolidare mecanica. Pe acest traseu este imposibila asigurarea
stabilitatii stratului de pietris cu rol de protectie a sistemului de
impermeabilizare a canalului, mai sus mentionat. In aceasta zona canalul
este consolidat cu beton, iar cele doua folii, de geocompozit bentonitic si
material drenant sunt prelungite numai pana la taluzul canalului. Patrunderea
apei drenate in canal se face prin barbacane cu diametrul de 5cm prevazute
in taluzul betonat al canalului. Pe adancimea de 30cm, in zona taluzului se
prevede un filtru invers care va impiedica antrenarea particulelor de sol sau
pietris in sectiunea canalului.( sectiune prin canal-SF Tg. Neamt)

 COLECTAREA LEVIGATULUI

Clectarea si tratarea levigatului in cazul depozitelor existente ridica

probleme tehnice, deoarece nu se mai poate interveni asupra bazei
depozitului pentru impermeabilizarea sa, sau pentru construirea unui sistem
de drenare si colectare a levigatului.
Prin inchiderea depozitelor existente cu solutiile prezentate mai sus,
productia de levigat se va diminua simtitor datorita faptului ca factorul
principal care influenteaza generarea levigatului, adica apa din precipitatii,
dispare. In timp, prin eliminarea intregii cantitati de levigat aflata legata
intrinsec in masa de deseuri, depozitul nu va mai constitui un poluant pentru
apa freatica. In practica se intalnesc 2 situatii de abordare a acestei
probleme:
1. Daca baza depozitului este formata dintr-o bariera geologica din
argila ce impiedica patrunderea levigatului in panza freatica, atunci levigatul
va migra din depozit la suprafata solului in exterior. Pentru aceasta situatie
am propus construirea la baza depozitului inainte de inchidere a unui dig din
argila; jur-imrejur daca baza depozitului este plana, sau in zona cotelor
inferioare catre care se va scurge levigatul in cazul terenurilor in panta.
La baza taluzul interior al digului se va poza o conducta din PEID cu
fante, acoperita cu strat filtrant din pietris care va drena levigatul din
interiorul depozitului si-l va conduce intr-unul sau mai multe puncte de
colectare formate din camine de vizitare. Din aceste puncte de colectare,
levigatul va fi condus in interiorul depozitului intr-un bazin de colectare de
unde va putea fi transportat periodic la o statie de epurare. ( detaliu Iernut)
In cazul depozitelor construite pe terenuri permeabile, cum este cel
din Bacau, s-a propus realizarea unui front de captare din puturi a panzei
freatice, imediat in aval de depozit din care se va pompa apa freatica
infestata (un levigat diluat) in bazine de stocare. Din aceste bazine, apa
colectata se va transporta periodic la statia de epurare a noului depozit
ecologic din Bacau unde va fi tratata in functie de capacitatea statiei.

 DESPRE COLECTAREA BIOGAZULUI

Determinarea puterii calorice si a debitului biogazului colectat de pe

depozit se poate face prin puturi de testare forate chiar inainte de inceperea
operatiunilor de inchidere a depozitului, cum se procedeaza la depozitul din
Tg. Mures. In urma acestor testari se poate aprecia daca se recurge la o
degazare activa a depozitului prin puturi forate care sa colecteze intr-un
sistem unitar biogazul, sau sa se recurga la o degazare pasiva a depozitului
prin eliminarea in atmosfera a biogazului.
Degazarea pasiva consta in executarea de ferestre de degazare.
O fereastra de degazare se poate construi dintr-o carcasa de beton cu
dimensiunile in plan de 1.5 x 1.5 si inaltimea de 1.50m peste stratul de
drenare a biogazului prevazuta cu un acoperis metalic pentru a impiedica
apele de precipitatii sa patrunda in corpul depozitului. Carcasa se va umple
cu compost sau radacini de arbori care va constitui un biofiltru. Sub talpa
ferestrei se va intrerupe sistemul de impermeabilizare astfel incat sa existe
posibilitatea eliminarii gazului in atmosfera.
In cazul degazarii active puturile pot fi grupate la un singur arzator cu
ardere controlata prin intermediul unei substatii prevazute cu exhaustor, sau
montarea la fiecare put a unui arzator. (foto P. Neamt) Prin intermediul
bateriilor solare este alimentat un dispozitiv piezoelectric care produce
intermitent scanteie electrica. Daca putul va capta gaz se va aprinde flacara.

 CONCLUZII

Inchiderea depozitelor neconforme existente dupa metodele expuse

mai sus constituie o actiune de protejare si conservare a mediului
inconjurator fata de agresivitatea deseurilor aflata intr-un proces continuu de
dezvoltare.
 Tehnicile de abordare a acestor lucrari pot fi variate in functie de mai
multi factori, cum ar fi:
- resursele naturale locale
- configuratia ternului pe care este amplasat depozitul
- regimul hidrografic, hidrologic si hidrogeologic al
amplasamentului
- natura terenului suport
- posibilitatile economice ale comunitatii
- necesitatile de integrare in peisaj.