LUCRARILE CE STAU LA BAZA REALIZARII UNEI GROPI

ECOLOGICE

Lucrarile care se au in vederea realizarii unui depozit de deseuri sunt

urmatoarele:

– lucrari terasamente ;

– lucrari de etansare ;

-controlul de calitate al materialelor de etansare (geocompozitului,

geomembranei, geotextilului de protectie) ;

– realizarea sistemului de drenare a levigatului ;

– realizarea sistemului de recirculare a levigatului ;

– realizarea sistemului de colectare pentru gazul de depozit ;

– realizarea sistemului de monitorizare ;

– realizarea bazinului pentru levigat .

Un depozit traditional de deseuri este format din:

La baza:

-Stratul de argila cu permeabilitate specifica,

-Stratul de geomembrana ce permite izolarea depozitului si

impermebilizarea acestuia,

-Tevile de colectare a levigatului.

In interior avem tevi pentru colectarea gazului

La suprafata depozitul este izolat nisip, argila si in functie de zona, acesta

poate fi acoperit cu pamant fertil pentru a oferi un cadru cat mai natural
posibil.

In afara de aceste aspecte trebuie asigurate urmatoarele utilitati:

– alimentarea cu apa potabila,

– alimentarea cu energie electrica,

– conectarea la reteaua telefonica.

– amenajarea spatiilor verzi cu rol peisagistic si de protectie.

Lucrari de terasamente pentru sectoarele de depozitare :

-decoperta pe 0,70 m;

-scarificarea, nivelarea si compactarea bazei depozitului;

-asigurarea umpluturii de pamant cu grosimea de 1,5 – 2,5 m, necesara

pentru a asigura o distanta minima de 1,00 m fata de nivelul maxim al
panzei freatice;

-umpluturi compactate de pamanturi argiloase cu kmax=10-9 in baza

depozitului (0,50 m grosime minim) si in digurile perimetrale. Rezerva de
pamant pentru acoperire periodica si/sau inchiderea finala a depozitului.
Rezerva minima de 200 m3 pentru stingerea unui eventual incendiu.

Lucrari de etansare a bazei depozitului:

-baza depozitului va fi etansata utilizand un sistem mixt de materiale

naturale si sintetice (geocompozit cu bentonita cu coeficientul de
permeabilitate K=10-11m/s, geomembrana din HDPE cu grosimea de 2
mm si geotextil de protectie a geomembranei).

Realizarea sistemului de drenaj, colectare si pre-epurare a levigatului,

compus din :

-stratul de drenaj pentru levigat, retea de drenuri din tuburi de polietilena

de inalta densitate cu diametrul de 250 mm, amplasate pe platforma
incintei pe un strat de geotextil, sub un strat de drenare din pietris ;
conductele cu panta de minim 1,5 % traverseaza stratul de etansare si
sunt racordate prin trei conducte de colectare cu conexiune gravitationala
la caminele de stocare intermediara;

-camin pentru pomparea levigatului;

-rezervor inchis pentru stocarea levigatului  ;

-statie de pre-epurare modulara care va functiona pe baza principiului

osmozei inverse, dotata cu toate echipamentele necesare asigurarii
incadrarii parametrilor de evacuare a levigatului ;

– rezervor tampon pentru levigat inainte de statia de pre-epurare ;

– bazin colector pentru levigatul tratat.

Realizarea sistemului de colectare, pompare si ardere a gazului de

depozit, format din :

– puturi de colectare formate din tronsoane de conducte perforate din

HDPE, asezate pe o baza circulara din beton si inconjurate pe toata
inaltimea de pietris;

-retea de conducte colectoare din HDPE cu diametre de 160 mm pentru

transportul gazului de la conductele individuale spre coloana de reglare in
care se va face verificarea gazului colectat si se va realiza reglarea
presiunii si condensarea umiditatii;

-conducta spre statia de pompare;

-statia de pompare (colectare) a gazului de depozit ;

-instalatie de ardere controlata a gazului de depozit, prevazuta cu suflanta

de aer, arzator de inalta temperatura (11000C), analizor de gaz si
echipament pentru controlul automat al colectarii si arderii.

Instalatia pentru captarea gazului de depozit va fi realizata astfel incit sa

asigure maxima protectie in conditii normale de lucru si in timpul
interventiilor de intretinere.

Colectarea apei pluviale de pe suprafata acoperita si impermeabilizata a

depozitului, asigurata printr-un sistem format din :

-stratul de drenaj ;

-rigola perimetrala de la baza taluzului ;

-conducta de evacuare cu diametrul Dn 300 mm, care permite dirijarea
acestora in canalul de desecare .

Inchiderea sectoarelor ajunse la capacitate si refacerea terenului prin:

-realizarea formei finale a corpului depozitului ;

-compactarea suprafetei la cel mai mic nivel astfel incit panta minima sa
fie de 5% iar maxima de (33%) ;

-impermeabilizarea suprafetei (acoperire provizorie);

-refacerea stratului vegetal si recultivarea suprafetei prin insamintarea

ierburilor specifice zonei ;

Inchiderea finala a sectoarelor ajunse la capacitate se face numai cu acord

de mediu, unde vor fi stabilite conditiile tehnice

Un depozit poate fi definit ca fiind orice amplasament pentru eliminarea

finala a deseurilor prin depozitarea pe sol sau in subteran.

In functie de tipurile de deseuri acceptate, depozitele de deseuri se

clasifica dupa cum urmeaza:

– Depozite pentru deseuri periculoase;

– Depozite pentru deseuri nepericuloase;
– Depozite pentru deseuri inerte.

Una din probleme cele mai des intalnite cand vrem sa proiectam si sa
mentinem un depozit de deseuri este levigatul, acesta este generat de
acumularea apei invechite in gunoi. Levigatul e compus din diferiti
compusi organici si anorganici care pot fi dizolvati sau suspendati.
Indiferent de natura compusilor, ei ridica o problema de poluare cu un
grad mare pentru pamantul local si apa de suprafata. Multi factori
influenteaza productia si compozitia levigatului, dar un factor major este
climatul gropii. De exemplu: atunci cand climatul are un grad ridicat de
precipitatie acolo va fi mai multa apa si deci in concluzie aici va fi generat
mai mult levigat. Un alt factor il constituie topografia locului unde este
ampalasata groapa; acesta influenteaza modelele decisive si panza
freeatica a locului.

Optiunile de tratament privind levigatul gropii de gunoi includ recircularea

si reinjectare on site treatment; pentru tratarea unei descarcari a apei
municipale sau orice combinatie.
Levigatul se formeaza in groapa de la drenarea apei si a lichidului din
deseuri si duce la degradarea produselor de la compusii organici. Ca si
gazul acesta este monitorizat si controlat la eliberare. De asemenea in
ceea ce priveste gazul exista tevi de colectare care dreneaza ruta in
groapa prin pompa ce poarta lichidul la suprafata.

Levigatul se formeaza cand apa invechita este acumulata in deseurile din

celula de depozitare. Precipitatiile pot proveni de la ploaie, de la topirea
zapezii sau de la deseul propriu-zis. Levigatul poate transporta prin
depozitul de deseuri multi compusi organici sau anorganici, elemente
metalice cu greutatea moleculara mare. Acesta este colectat la baza
depozitului.

Cantitatea de levigat creata trebuie sa fie direct proportionala cu

cantitatea de precipitatii din zona respectiva si de intinderea depozitului.
Cantitatea de deseuri lichide colectate in depozitul de deseuri influenteaza
cantitatea de levigat.

Oricum, cu dispozitii mai exigente privind tratarea solului si a apei de

suprafata, cei care se ocupa cu proiectarea gropilor trebuie sa gaseasca
alternative noi de tratare. O cale de tratare poate fi prin utilizarea
VSEPTM. Dezvoltat de New Logic, California, acest concept a avansat
tehnologia de membrana posibila pentru a filtra apa continand o varietate
de componente ducand la apa pura fara poluanti. Acest tip de membrane
nu filtreaza numai solizi suspendati ci si poate duce la reducerea sau chiar
elimilarea compusilor organici sau anorganici. Rezultatul in urma filtrarii
este apa pura si un noroi concentrat. Diferenta dintre VSEP si infiltrarea
de membrana de curgere transversala traditionala este mecanismul cu
care poluantii sunt acumulati pe suprafata de membrane. O curgere
transversala se bazeaza pe viteza fluidului important pentru apa poluata
ducand la micsorarea gradului de poluare. Viteza apei poluate creeaza
anumite forte care ajuta la oprirea componentelor solide pe suprafata
membranei. Oricum, resturile stagnante pe suprafata membranei conduc
la micsorarea vitezei de trecere a materialului. Pe de alta parte, sistemul
VSEP utilizeaza un mecanism motor patentat vibrant care creaza o forta
pe suprafata membranei pentru a respinge poluantii. Acest mecanism
activeaza filtru pentru a mentine consumul si prelucreaza volume mai
mari de material ceea ce e bine din punct de vedere economic la preturi
mici fata de sistemele cu curgeri tranversale.

UN STUDIU A FOST FACUT LA O GROAPA DE GUNOI DIN VEST

Multe teste au fost executate in laboratorul VSEP si dau instalatiile

experimentale a levigatului de la diverse gropi. Chimia levigatului si
precizarile de descarcare depind de amplasarea gropii. Acest test a fost
compet pe levigatul de la groapa de gunoi din SUA. Specificatiile de
descarcare si amplasarea necesita micsorarea compusului ciclic pe baza de
nichel. Primul lucru a dus la selectarea tipului de membrana si testarea
acesteia. Acest lucru a avut loc intr:un laborator VSEP si a fost
intrebuintat in primul rand pentru a identifica o membrana care sa
intalneasca specificatiile de descarcare, a fost aleasa o membrana de
infiltrare film cu 50 % reducere a clorurii de sodiu. Dupa ce membrana a
fost selectata unitatea VSEP a intrebuintat testarea pe termen lung.
Laboratorul contine 16 tipuri de membrane. Testul pilot contine informatii
stranse in timpul muncii de laboarator incluzand reducerile de nichel si
informatiile de flux. Miscarea vibranta a membranei face ca fluxul de apa
sa treaca prin membrana la timp.

Pilotul aditional a fost selectat ca sistem de tratare corespunzator pentru

lervigat, unitatea VSEP a filtrat 113.6mg de levigat pentru a reduce
cantitatea de nichel cu 85-90%. Efluentul care se scurge de la VSEP va fi
dat la o parte la local POTW. Concentratul sau noroiul va ramane pe site
pentru tratamentul suplimentar; incluzand micsorarea de volum prin
evaporare si multe altele printre care si epurarea chimica.

Site-ul spera sa evalueze posibilitatea de a refolosi apa dar in acelasi

timp scopul urmarit e de a intalni specificatiile de descarcare locale. Spre
deosebire de alte sisteme de epurare chimica unde sunt adaugate
substante chimice floculante care sporesc substantial volumul de material,
volumul VSEP reduce cu 10% materialul fata de cel original. In cazul
acesta volumul de rezidiuu uscat reprezinta doar 2 % din volumul original.
Acesta poate fi refolosit trimis inapoi in groapa. Restul de 98 % este fitrat.

Avantajele VSEP sunt:

-nu avem pre-tratament chimc;

-separarea exacta moleculara;

-energia automatizata foarte eficienta.

In urma acestora s-a ajuns la urmatoarele concluzii:

-Desi membranele au fost folosite in urma cu 20de ani folosirea acestora

in tatamentul levigatului constituie o problema recenta. Fiind o metoda
eficienta in tratarea levigatului, industria cauta tehnologii noi pentru a
dezvolta problema. VESP este eficient din punct de vedere economic si
este termenul cu un grad ridicat in tehnologia pentru tratarea levigatului
din gropa de gunoi si va continua sa revolutioneze folosirea de membrane
in industrie.

FACTORII CARE INFLUENTEAZA COMPOZITIA LEVIGATULUI

Factorii care influenteaza compozitia levigatului:

– tipul de material care e aruncat in gropa;
– la construirea depozitului trebuie sa avem in vedere pH, temperatura,
umezeala, varsta si climatul;
– cantitatea de precipitatii.

RECIRCULAREA LEVIGATULUI

Levigatul e colectat la baza depozitului si in loc de a fi trimis la statiile de

tratare el este la acelasi nivel in deseurile colectate in deposit.Acesta
sporeste ritmul de descompunere a materialului depozitat.

Argumente pro si contra privind recircularea levigatului.

Pro :

– Sporeste stabilizarea depozitului deoarece ritmul de producere a gazului

din depozitul de deseuri este marit datorita continutului ridicat de
umiditate;

– Prevede o medie de depozitare a levigatului;

– Reduce volumul deseurilor solide municipale.

Contra:

– Marirea ritmului de poluare a pamantului daca se foloseste un depozit cu

un singur compus;

– Toxicitarea marita a levigatului concentrat.

Oricum, poluarea solului este minima daca se foloseste o dubla

compozitie(captusala) a depozitului si astfel recircularea levigatului este
acum facuta in interiorul depozitului.

Groapa Dunbar are o dubla compozitie si recircularea levigatului are loc in

interior. Ei au grija de pamant prin monitorizare unui curent care trebuie
verificat inainte ca acesta sa ajunga in groapa de gunoi. Aici nu e cazul de
poluare.

COLECTAREA LEVIGATULUI

Levigatul este apa rau contaminata din deseuri. Acesta curge pe fundul
unei gropii si este colectat cu ajutorul unor tevi. Fundul gropii e inclinat,
tevile sunt asezate de.a lungul fundului sa colecteze apa contaminata si
un alt lichid(levigatul). Levigatul e pompat si dus la o instalatie de
tratament a deseurilor din apa(substantele solide scoase din levigat sunt
reintroduse in groapa sau daca nu duse la alte depozite. Tevile de colectie
daca sunt blocate cu resturi de levigat din groapa, lichidul se colecteaza in
cada gropii. Rezultatul presiunii lichide devine unitatea deseului,o forta
principala din josul gropii.

Levigatul se ia si se filtreaza din deseurile existente sau din tevile unde

acesta este colectat. Acesta poate sa fie recirculat sau dat afara din
groapa si plasat pe suprafetele de depozitare sau direct in instalatia de
tratare a levigatului.

Unele dintre problemele care apar in colectarea levigatului

Sistemele de colectie a levigatului se pot bloca in mai putin de un deceniu.

Acestea esueaza din cateva motive bine cunoscute:
– se pot bloca din cauza namolului si a noroiului;
– pot sa colmateze din cauza cresterii de microorganisme in tevile de
colectie;
– pot conduce la formarea unor precipitatii minerale din cauza unor reactii
chimice;
– tevile de colectare se pot degrada in timp sau chiar coroda(acizi,
dizolvanti, agenti oxidanti) sau pot fi zdrobite cu deseul colectat.

Unde se afla o cantitate mare de levigat se colecteaza si se strang in

rezervoare si duse la instalatiile de tratare. In Dunbar, se afla o cantitate
mica astfel el e recirculat prin groapa , acest lucru duce la scaderea
volumului de levigat dar sporeste concentratia de impuritati in lichide.

Exista o serie de structuri in proiectarea unei gropii. Una din acestea este
cel din Dunbar.

Tabel. 1. Colectarea levigatului si etansarea sistemului

Categorie depozit nepericulos

Impermeabilizare artificiala necesara
Dupa aprecierea potentialelor pericole fata de mediu considera ca este
necesara prevenirea formarii de levigat, se poate prescrie o etansare a
suprafetei superioarea. Recomandarile pentru etansarea suprafetei sunt:

Tabel 2. Recomandari pentru etansarea suprafetei

Categorie depozit deseuri nepericuoase

Strat filtrant gaze necesar
Impermeabilizare artificiala nu este necesar
Impermeabilizare naturala necesar
Strat drenant >0,5 m necesar
Acoperire superioara cu sol vegetal >1 m necesar
Levigatul si apa de suprafata, daca exista, trebuie colectate in puncte
reprezentative. Prelevarea si masurarea volumului si compozitiei
levigatului trebuie efectuata separat in fiecare punct unde este deversat
levigatul din depozit.

Monitorizarea apei de suprafata, daca e prezenta, trebuie efectuata in nu

mai putin de doua puncte, unul in aval de depozit si unul in amonte.

CONTROLUL APEI SI GESTIUNEA LEVIGATULUI

Vor fi luate masuri corespunzatoare cu referire la caracteristicile

depozitului si conditiile meteorologice, pentru a:
– controla apa din precipitatiile care patrund in corpul depozitului,
– preveni patrunderea apei de suprafata si /sau subterane in deseurile
depozitate,
– colecta apa contaminata si levigatul. Daca o evaluare tinand seama de
amplasarea depozitului si a deseurilor care trebuie acceptate arata ca
depozitul nu reprezinta un pericol potential pentru mediu, autoritatea
competenta poate decide ca aceasta prevedere nu se aplica.
– trata apa contaminata si levigatul colectat din depozit la standardul
corespunzator cerut pentru evacuarea lor.
Prevederile de mai sus nu se pot aplica la depozitele de deseuri inerte.

EXTRACTIA LEVIGATULUI
Pompa extrage levigatul numai la punctul de colectare a acestuia. Gaura
pompeaza numai cand levigatul este prezent asa ca acest lucru
evidentiaza o energie joasa. Dispozitivele pentru generarea semnelor
individuale sunt necesare pentru a schimba directia pompelor deschise si
inchise.

Ejectoarele – acestea functioneaza indiferent daca exista lichid sau nu.

Ejectoarele reprezinta o parte a unui sistem de colectie din circuit. Acestea
sunt simple si de incredere dar folosesc mai multa energie ca pompele;
dar sunt inca in limitele acceptabile si nu necesita folosirea lor 24 de ore
pe zi.

TRATAREA LEVIGATULUI

Inainte de a trata levigatul trebuie sa stim urmatoarele informatii:

– debitul anticipat care este necesar tratamentului. Acesta depinde in

special de fluxul de apa din depozitul de deseuri;

– compozitia levigatului care este executata intr-un laborator utilat;

– eliberarea compozitiei necesare (cerute) de autoritati.

INSTALATII PENTRU TRATAREA LEVIGATULUI

Aceste instalatii au rolul de a aduce valorile indicatorilor caracteristici

levigatului in limite

admisibile pentru evacuarea in sisteme de canalizare sau in ape de

suprafata.

Caracteristicile cantitative si calitative ale levigatului variaza in timp si in

functie de natura si cantitatea deseurilor depozitate, iar proiectarea si
construirea instalatiilor pentru tratare trebuie sa tina cont de aceste
aspecte.

Fiecare caz in parte necesita o evaluare proprie, alegerea variantei optime

de tratare a levigatului facandu-se in functie de:

– cerintele legale referitoare la deversarea levigatului, inclusiv cele impuse

de autoritati;

– caracteristicile cantitative si calitative ale levigatului;

– alte aspecte tehnico-economice: costurile construirii unei instalatii de

tratare proprii, posibilitatea evacuarii levigatului in influentul unei statii de
epurare orasenesti, costul aplicarii diferitelor metode de tratare etc.

In general, este necesara aplicarea unor metode de tratare pentru

indepartarea urmatorilor impurificatori:

– compusi organici biodegradabili si nebiodegradabili;

– compusi toxici organici sau anorganici;

– amoniac si ioni nitrat;

– sulfuri;

– compusi volatili urat mirositori;

– materii solide in suspensie.

Pot fi utilizate urmatoarele tehnici de tratare:

– tratare biologica: anaeroba, aeroba, aeroba prelungita pentru eliminarea

azotului (nitrificare / denitrificare); un sistem eficient si putin costisitor
care poate servi ca faza de pretratare inaintea deversarii in influentul unei
statii de epurare orasenesti este lagunarea;

– tratare prin procedee fizico-chimice: coagulare-floculare, flotatie-

precipitare, ultrafiltrare, evaporare.

Factorii care determina contaminarea levigatului care nu au luat contact

cu sistemele de colectie:

– Daca nivelul apei subterane(panza freatica) este scazut apa va deveni

partial filtrata astfel contaminarea acestuia este mai putin facuta. Daca
nivelul apei subterane este sus aproape de suprafata solului; impuritatile
pot fi introduse direct in apa subterana fara infiltrarea in sol;

– Concentratia superioara a impuritatilor din levigat care pot polua solul;

– Permeabilitatea magnetica a pamantului sub depozit influenteaza ritmul

de eliminare a levigatului. Nisipul are volumul poros mare si astfel el
permite debitul mai mare la miscarea pamantului. Lutul este bine strans si
astfel impiedica miscarea pamantului si acesta este mai eficace sa filtreze
impuritatile.

-Depinzand de trasaturile gropii si continutul deseurilor levigatul trebuie

sa fie relative inofensiv sau extrem de toxic. In general; levigatul trebuie
sa fie un consum biochimic de oxigen (BOD) si sa prezinte concentratii
mari de carbon organic, nitrogen, clorura, fier, mangan si fenol. Mai pot
include multe chimicale cum ar fi pesticidele, dizolvantii si elementele
chimice cu o greutate moleculara ridicata.

POTENTIALELE EFECTE DE SANATATE

Multe studii au fost executate sa ancheteze efectele de sanatate posibile

nevaforabile de la locul depozitului de deseuri. Trei dintre cele mai grave
sunt descrise mai jos. Conditiile principale care au fost anchetate au fost
anomaliile congenitale, nasterea prematura si a sporit riscul de cancer la
adulti. Multe din aceste studii au anchetat locurile vechi ale depozitelor,
cosurile de gunoi mobile si amplasarea acestora libera.

Acest lucru a urmarit sa nu se lege in general de locul gunoaielor ci de

migrarea unor compusi chimici.

Studiul EUROHAZCON

Primul studiu a avut loc in august 1998 acesta a urmarit existenta unei
femei pana la 7km de deseurile periculoase de la depozit. Acest studiu s.a
facut in 5 tari printre care si UK. Acestea sufera de anomalii congenitale
decat acele femei care au trait mai departe de acest loc. Autorii acestei
investitii au concluzionat aceasta ancheta ca avand nevoie de legatura
intre groapa de gunoi si anomaliile congenitale. Un studiu facut ulterior a
fost publicat in ianuarie 2002. Acest studiu a relatat rezultatele
asemanatoare pentru anomaliile congenitale ca studiul din 1998.

SHASU

Acest studiu a privit efectele asupra nasterii si a cancerului.

– SAHSU a fost studiul cel mai larg asociat pe o raza de 2km a existentei
populatiei de depozitul de gunoi;

– 80 % din populatia Britaniei pe o raza de 2km de groapa sunt bolnavi;

– Sporirea anomaliilor congenitale;

– Nu s-a facut o asociere cu groapa de gunoi si a riscului de exces de

cancer ;

– Comitetul de toxicitate a privit acest studiu si a notat constatarile

acestuia privind efectele de la nastere.

Nant-y-Gwyddon landfill site

Acest studiu a avut loc in Tara Galilor de sud si a privit probleme ca
anomaliile congenitale, reproducerea, sanatatea si alte boli au fost trecute
in revista. Acesta a fost gasit in situatiile cand femeile insarcinate
prezentau anomalii congenitale. Cateva chimicale au fost raspandite de la
groapa de gunoi acestea dand dureri de cap, iritatia ochiilor si dureri de
gat.

Multe studii au anchetat efectele de sanatate posibile cauzate de

depozitele de deseuri. Legaturile directe intre boli,cum ar fi cancerul poate
aparea din cauza gropii de gunoi. Tabelul de mai jos arata diferitele boli:

Tabel.3. Bolile provocate de diferite metale

Metale Sursa
Toluene/xilen vopseluri
Fenoli vopseluri
Benzen Dizolvant,pornind de la fabricarea chimica
materialelor
Nichel Fabricarea bateriilor, colorarea obiectelor d
ceramica si sticla
Compusii cu cadmium Vopseluri si baterii
 Plumb Vopseaua de plumb, produse cosmetice

Mercur Termometre
CONCLUZII

Levigatul este un potential deseu pentru depozit. Daca acesta nu este

tratat in mod corespunzator poate afecta sanatatea populatiei,solul si
panza freatica. De aceea acesta trebuie sa fie tratat pentru a evita aceste
posibile probleme.

Un invelis este ca o umbrela pentru groapa pentru a pastra apa

afara( pentru a impiedica formarea levigatului). Acesta se poate compune
din cateva straturi inclinate:lut sau o membrana care impiedica ploaia sa
patrunda, un strat permeabil de nisip sau pietris, humusul in care
vegetatia poate sa prinda radacini (sa stabilizeze straturile invelisului).
Daca invelisul nu e mentinut, poluantii pot intra in depozitul de deseuri si
pot forma levigatul unde se revarsa deseurile.

Ce probleme apar cu acest invelis?

Invelisurile sunt vulnerabile pot fi atacate de la cel putin 7 surse:

– eroziune naturala ( grindina, zapada, ciclurile inghet-dezghet, vant);

– vegetatia, ca de exemplu arbustii si pomii care continuu rivalizeaza cu

ierburile pentru spatiul disponibil, scazand radacinile care vor sa patrunda
in invelis;

– vizuina sau solul unde locuiesc mamiferele (soareci, cartita, braduti),

reptilele (serpii, broastele testoase), insectele (furnicile, gandacii) si
viermii va prezenta amenintarile constante la integritatea invelisului;

– lumina soarelui ( in cazul cand agentii naturali vor sa descopere o

portiune a umbrelei) sau distrugand membranele prin actiunea de iradiere
ultravioleta;

– anveplopele de cauciuc;

– activitatile Human de multe feluri.

BIBLIOGRAFIE

1. Department of the Environment. Waste Management Paper 26B:

Landfill Design, Construction and Operational Practise. 1997.
HMSO
 2. Environmental Research Foundation. The Basics of Landfills: How
they are Constructed and Why They Fail.
30/11/02 http:www.zerowasteamerica.org/basicsoflandfills.htm
3. Freudenrich, C.C. How Landfills Work.
30/11/02 http:www.howstuffworks.com/landfill.htm
4. Department of the Environment. Waste Management Paper 27:
Landfill Gas. 1996. HMSO

1. Dolk H, Vrijheid M, Armstrong B, Abramsky L, Bianchi F, Garne

E, Nelen V, Robert W, Scott JES, Stone D and Tenconi R
(1998). Risk of congenital anomalies near hazardous waste
landfill sites in Europe: the EUROHAZCON study. Lancet 352
(423-427)
2. Michael Waring. Personal e-mail from Department of Health
regarding health effects of landfill sites.
3. M Vrijheid, H Dolk, B Armstrong, L Abramsky, F Bianchi, I
Fazarinc, E Garne, R Ide, V Nelen, E Robert, J E S Scott, D
Stone, R Tenconi (2002) Chromosomal congenital anomalies and
residence near hazardous waste landfill sites. Lancet 359 (320-
322)
4. Viridor Waste Management Position Statement. SAHSU: Potential
health effects in populations living near landfill sites. Viridor
Waste Management 2001.
5. Fielder HMP et al. Assessment of impact on health of residents
living near the Nant-y-Gwyddon landfill site: retrospective
analysis. BMJ Jan 2000. 320 (19-22)
1. Monroe, M. Landfill leachate treatment: VSEP offers a revolutionary
solution. Feb 2001. www.vsep.com/company/articles/2.html [Accessed
19.12.02]

2. Leachate. www.foe.org/site1/ptp/chapter3.html [Accessed 05.12.02]

3. Fred Lee, G. and Jones-Lee, A. Leachate recycle offers pros and cons to
groundwater pollution. August
1994. www.gfredlee.com/slov_rcy.htm [Accessed 19.12.02]

4. Fred Lee, G. and Jones-Lee, A. Appropriate use of municipal solid waste

(MSW) leachate recycling in MSW
landfilling. www.gfredlee.com/leachatepapsli.pdf [Accessed 19.12.02]

5. Leachate treatment
method. http://www.cee.vt.edu/program_areas/environmental/teach/gwp
rimer/group10/leachate.htm

6. Eden, R D. Landfill gas and leachate – The selection of technologies to

meet the objectives of integrated pollution
control. www.leachate.com/Main%20Index.htm [Accessed 19.12.02]
Sisteme de gestiune a levigatului generat de depozitele de
deseuri
06/02/2015

FacebookTwitterWhatsAppEmailPrintFriendly

Una dintre problemele cel mai des intalnite, atunci cand vrem
sa proiectam si sa mentinem un depozit de deseuri, este levigatul. Levigatul este generat de
acumularea in gunoi a apei invechite. El este format din diferiti compusi organici si anorganici
care pot fi dizolvati sau suspendati. Daca nu este captat si tratat in mod corespunzator, levigatul
reprezinta un poluant destul de periculos pentru mediul geologic pe care este amplasat
depozitul, pentru pamantul local si pentru apa de suprafata.

Multi factori influenteaza productia si compozitia levigatului, dar unul major este climatul gropii.
De exemplu: atunci cand climatul are un grad ridicat de precipitatie, acolo va fi mai multa apa si
deci, va fi generat mai mult levigat. Un alt factor il constituie topografia locului unde este
amplasata groapa; acesta influenteaza modelele decisive si panza freatica a locului.

Optiunile de tratament privind levigatul gropii de gunoi includ recircularea si reinjectarea on site
treatment pentru tratarea unei descarcari a apei municipale sau orice combinatie [1].

Levigatul se formeaza in groapa de la drenarea apei si a lichidului din deseuri si conduce la degradarea
produselor de la compusii organici. Ca si gazul, acesta este monitorizat si controlat la eliberare. De
asemenea, in ceea ce priveste gazul exista tevi de colectare care dreneaza ruta in groapa, prin pompa
ce poarta lichidul la suprafata.

Levigatul se formeaza atunci cand apa invechita este acumulata in deseurile din celula de depozitare.
Precipitatiile pot proveni de la ploaie, de la topirea zapezii sau de la deseul propriu-zis. Levigatul poate
transporta, prin depozitul de deseuri, multi compusi organici sau anorganici, elemente metalice cu
greutatea moleculara mare. Acesta este colectat la baza depozitului [1].

Cantitatea de levigat creata trebuie sa fie direct proportionala cu cantitatea de precipitatii din zona
respectiva si cu intinderea depozitului. Cantitatea de deseuri lichide, colectate in depozitul de deseuri,
influenteaza cantitatea de levigat.

Oricum, cu dispozitii mai exigente privind tratarea solului si a apei de suprafata, cei care se ocupa cu
proiectarea gropilor trebuie sa gaseasca alternative noi de tratare.

O cale de tratare poate fi utilizarea VSEP. Dezvoltat de New Logic, California, acest concept a avansat
tehnologia de membrana capabila sa filtreze apa, care contine o varietate de componente, rezultand
apa pura, fara poluanti. Acest tip de membrane nu filtreaza numai solizi suspendati ci poate reduce sau
chiar elimina compusii organici sau anorganici. In urma filtrarii, rezultatul este apa pura si un noroi
concentrat.

Diferenta dintre VSEP si infiltrarea de membrana de curgere transversala traditionala este mecanismul
cu care poluantii sunt acumulati, pe suprafata, de membrane. O curgere transversala se bazeaza pe
viteza fluidului, important pentru apa poluata, care duce la micsorarea gradului de poluare. Viteza apei
poluate creeaza anumite forte care ajuta la oprirea componentelor solide pe suprafata membranei.
Oricum, resturile stagnante pe suprafata membranei conduc la micsorarea vitezei de trecere a
materialului. Pe de alta parte, sistemul VSEP utilizeaza un mecanism motor patentat vibrant, care
creeaza, pe suprafata membranei, o forta ce respinge poluantii. Acest mecanism activeaza filtrul pentru
mentinerea consumului si prelucreaza volume mai mari de material, la preturi mici fata de sistemele cu
curgeri tranversale, ceea ce este eficient din punct de vedere economic [2].

COMPOZITIA CHIMICA A LEVIGATULUI

Analizele aprofundate asupra levigatului au stabilit compozitia fractiei organice. Cercetarea a relevat
faptul ca volatilii liberi grasi constituie intre 20% si 70% din carbonul organic al levigatului, in functie de
varsta depozitului de deseuri. Pe masura ce varsta depozitului de deseuri creste, procentele acestor
volatili grasi tind sa scada. Resturile organice au fost distribuite, aproximativ in sume egale, intre grupuri
de compusi ai acizilor fulvici si materie organica [1].

Analizele pe probele de levigat colectat din depozitele de deseuri mai stabilizate au constatat o scadere
al acizilor grasi volatili din compozitia levigatului. In timp, cea mai mare cantitate de materie organica a
trecut in acizi fulvici. Levigatul stabilizat ar putea fi cel mai bine tratat prin procese fizice si chimice, dupa
ce, in prealabil, a fost supus la o tratare biologica.

Un procent ridicat in compozitia levigatului rezultat din depozitele de deseuri il reprezinta azotul. Datorita
conditiilor anaerobe din depozitele de deseuri, concentratia de nitrati este tipic redusa [1].

In timpul fazei de descompunere pH-ul este acid. Acesta se mai ajusteaza de la precipitatii. Dupa
stabilizare, levigatul trece de la un pH acid la unul bazic. Partea negativa o constituie eliminarea
anumitor ioni metalici, cum ar fi Pb, Zn, Fe si Mn, care se precipita in namoluri. Aceste namoluri tind sa
se concentreze in metale grele, de la de doua pana la de trei ori mai mult decat in mod normal, dar ele
pot fi tratate prin metode chimice sau biologice.

FACTORI CARE INFLUENTEAZA CALITATEA LEVIGATULUI

Compozitia deseurilor

Din cauza variabilitatii mari a compozitiei deseurilor, calitatea levigatului are un spectru larg de variatie.
Cea mai mare variabilitate a compozitiei este intalnita in cazul deseurilor municipale, in timp ce
deseurile industriale au o compozitie mai uniforma. Variatiile de calitate ale levigatului sunt mai
pronuntate in cazul deseurilor organice.

Variabilitatea temporala
Calitatea levigatului variaza in timp. Concentratiile substantelor chimice prezente in levigat ating o va-
loare maxima dupa primii 3-5 ani de la inceperea exploatarii depozitului de deseuri, dupa care descresc
gradual, in timp.

Vitezele de scadere a concentratiilor sunt diferite pentru diferite substante chimice. Subtantele usor
solubile si biodegradabile ating concentratii maxime mai ridicate, momentul atingerii valorii maxime fiind
mai apropiat de momentul inceperii exploatarii depozitului de deseuri.

Dupa primii ani, levigatul contine subtante organice usor biodegradabile, avand un pH usor acid, cuprins
intre 6-7, datorita, in special, prezentei acizilor grasi volatili. Acest levigat timpuriu se produce ca urmare
a biodegradarii substantelor organice dizolvate. In timp, concentratiile compusilor scad, continutul
acestuia fiind format din apa, gaze dizolvate si biomasa [2].

Temperatura

Temperatura aerului influenteaza atat procesele biologice, cat si reactiile chimice din zona superioara a
haldei. Temperaturile negative conduc la inghetarea unei parti din masa deseurilor, producand redu-
cerea masei levigatului. Deseurile aflate la adancimi mai mari de 15 m nu sunt influentate de
temperaturile aerului.

Continutul de oxigen disponibil al deseurilor

Influenta oxigenului disponibil este semnificativa, in special in cazul deseurilor biodegradabile.

Substantele chimice eliberate in urma descompunerii aerobe a deseurilor sunt diferite de cele produse
ca urmare a descompunerii anaerobe. Intr-un depozit de deseuri, conditiile anaerobe se dezvolta, de
regula, ca urmare a operatiunilor de acoperire a deseurilor cu pamant sau cu un alt strat de deseuri.
Odata cu aceasta operatiune, oxigenul incepe sa fie consumat. In depozitele cu straturi mai groase de
deseuri sunt favorizate conditiile anaerobe.

Umiditatea deseurilor

Datorita faptului ca apa are un rol important in levigarea substantelor chimice continute in deseuri,
calitatea levigatului generat de depozitele de deseuri amplasate in regiuni ploioase este diferita de cea a
levigatului din cele amplasate in zonele secetoase. In general, curgerea levigatului este incetinita pana
in momentul atingerii capacitatii de camp a deseurilor. Capacitatea de camp se atinge, de obicei, dupa
primii 1-2 ani din momentul inceperii exploatarii depozitului. Odata atinsa capacitatea de camp, viteza
de generare a levigatului prezinta variatii sezoniere, care depind de conditiile climatice [2].

FACTORI CARE INFLUENTEAZA CANTITATEA LEVIGATULUI

Intr-un depozit de deseuri exista doua surse principale de apa: apa rezultata din umiditatea deseurilor si
apa adaugata, ulterior, in depozit [3].
Cantitatea de apa care poate percola intr-un depozit de deseuri poate fi estimata prin balanta
hidrologica a apei la suprafata haldei. Diminuarea precipitatiilor incidente pe suprafata gropii are loc
datorita: scurgerii de suprafata, evapotranspiratiei sau infiltratiei in straturile de sol folosite pentru
acoperirea zilnica a deseurilor. Apa infiltrata in zonele de suprafata poate fi retinuta in straturile
superficiale si utilizata pentru evapotranspiratie.

SISTEME DE CONTROL SI GESTIUNE A LEVIGATULUI

Aceste sisteme privesc depozitele de deseuri periculoase si cele nepericuloase, insa nu se aplica la
cele pentru deseuri inerte [4].

In corelatie cu caracteristicile depozitului si conditiile meteorologice, sunt necesare masuri cores-

punzatoare referitoare la: controlul cantitatii de apa din precipitatiile care patrund in corpul depozitului;
prevenirea patrunderii apei de suprafata si/sau subterane in deseurile depozitate, colectarea apei
contaminate si a levigatului, printr-un sistem de drenaj adecvat, ca si epurarea levigatului
contaminat (fig. 1).

Umiditatea deseurilor

Levigatul din depozitele de deseuri prezinta aspecte cantitative si calitative diverse, in functie de [3]:
 conditiile naturale locale (regimul precipitatiilor, geologia etc);
 conditiile de exploatare (tipuri de deseuri, modul de depozitare: compactate, in baloti etc.);
 fenomene fizice, chimice si biologice legate de producerea levigatului.

Constrangerile in privinta gestiunii sunt specifice fiecarui amplasament si se refera la: distanta fata de
statia de epurare urbana; conditiile de deversare in receptorul natural; disponibilitatile de spatiu pentru
amplasarea instalatiilor de tratare a levigatului in cadrul depozitului, ca si cele legate de executarea
instalatiei de tratare. Pentru aceasta, se recomanda ca cele prezentate in continuare sa reprezinte
numai elemente generale iar pentru fiecare situatie in parte sa se procedeze la studiul metodelor de
tratare, a mijloacelor si costurilor [5].

Procedeele de tratare sunt clasificate in:

 tratare biologica (bazine aerate, biofiltre, bioreactoare si membrane);
 tratare chimica (oxidare cu ozon, oxidare cu H2O2, combinatie ozon si H2O2, oxidare cu UV);
 tratare fizico-chimica (coagulare, floculare, precipitare);
 separare prin membrane (osmoza inversa, nanofiltrare);
 prin concentrare (evaporare, evaporare fortata, evapo-incinerare, stripping);
 alte procedee cum ar fi cele de tratare in statia de epurare urbana.

Descompunerea deseurilor solide se produce sub influenta unor procese chimice, fizice si biologice. In
urma proceselor de descompunere rezulta produse derivate solide, lichide si gazoase, care pun seri-
oase probleme gestiunii depozitelor de deseuri si protectiei factorilor de mediu: mediu geologic,
hidrogeologic si atmosferic [5].

Una dintre aceste probleme este legata de generarea de levigat si de potentialul acestuia de poluare a
apei subterane.
Levigatul este generat ca urmare a:
 percolarii apei de precipitatii sub forma de ploaie sau zapada;
 percolarii altui lichid prin deseuri;
 tasarii deseurilor sub propria greutate.

In timpul percolarii se produc o serie de procese fizice, chimice si biologice, care conduc la contami-
narea apei subterane. Levigatul este un lichid contaminat, care contine o serie de substante chimice
dizolvate sau in suspensie. Apa care percoleaza are un rol semnificativ in generarea de levigat, dar,
chiar si in conditiile in care aportul apei din precipitatii este nul, s-a observat producerea unor mici
volume de levigat, ca urmare a proceselor chimice si biologice care au loc in corpul depozitului de
deseuri. Apa care percoleaza in deseuri are, pe langa rolul de a genera levigat, si pe acela de a dilua
contaminantii. Ca urmare, volumul de levigat rezultat creste din cauza percolarii apei prin deseuri, dar
incarcatura sa contaminanta este mai redusa. La proiectarea unui depozit ecologic de deseuri este
necesara cunoasterea atat a calitatii, cat si a cantitatii de levigat (Bjorklund, A., 1998).

Recircularea levigatului

Levigatul e colectat la baza depozitului si in loc sa fie trimis la statiile de tratare, ramane la acelasi nivel
in deseurile adunate in depozit. Aceasta sporeste ritmul de descompunere a materialului depozitat [2].

Argumente pro si contra privind recircularea levigatului:

Pro:
 Sporeste stabilizarea depozitului deoarece ritmul de producere a gazului din depozitul de
deseuri este marit datorita continutului ridicat de umiditate;
 Prevede o medie de depozitare a levigatului;
 Reduce volumul deseurilor solide municipale.

Contra:
 Marirea ritmului de poluare a pamantului, daca se foloseste un depozit cu un singur compus;
 Toxicitatea marita a levigatului concentrat.

Oricum, poluarea solului este minima daca se foloseste o dubla compozitie (captuseala) a depozitului si
astfel, recircularea levigatului este facuta in interiorul depozitului.

Colectarea levigatului

Levigatul este apa rau contaminata din deseuri. Acesta curge pe fundul unei gropi si este colectat cu
ajutorul unor tevi. Fundul gropii este inclinat, tevile sunt asezate de-a lungul fundului, pentru a colecta
apa contaminata si un alt lichid (levigatul). Levigatul e pompat si dus la o instalatie de tratare a
deseurilor din apa (substantele solide scoase din levigat sunt reintroduse in groapa sau, daca nu, duse
la alte depozite). Daca tevile de colectare sunt blocate cu resturi de levigat din groapa, lichidul se
colecteaza in cada gropii. Rezultatul presiunii lichide devine unitatea deseului, o forta principala din josul
gropii (Tabelul 1).

Levigatul se ia din deseurile existente sau din tevile unde acesta este colectat si se filtreaza. El poate sa
fie recirculat sau scos din groapa si plasat pe suprafetele de depozitare sau direct in instalatia de tratare
a levigatului [3].
Sistemele de colectare a levigatului se pot bloca in mai putin de un deceniu. Acestea esueaza din
cateva motive bine cunoscute:
 se pot bloca din cauza namolului si a noroiului;
 pot sa se colmateze din cauza cresterii cantitatii de microorganisme in tevile de colectare;
 pot conduce la formarea unor precipitatii minerale, din cauza unor reactii chimice;
 tevile de colectare se pot degrada in timp sau chiar coroda (acizi, dizolvanti, agenti oxidanti)
sau pot fi zdrobite cu deseul colectat.

O cantitate mare de levigat colectata in rezervoare se duce la instalatiile de tratare. Daca se apreciaza
ca exista un potential pericol fata de mediu din cauza levigatului, se poate prescrie o etansare a
suprafetei superioare. Recomandarile pentru etansarea suprafetei sunt prezentate in Tabelul 2.

Levigatul si apa de suprafata, daca exista, trebuie colectate in puncte reprezentative. Prelevarea si
masurarea volumului si compozitiei levigatului trebuie efectuata separat, in fiecare punct unde este
deversat levigatul din depozit.

Monitorizarea apei de suprafata, daca e prezenta, trebuie efectuata in nu mai putin de doua puncte,
unul in aval de depozit si unul in amonte.

CONCLUZII

Levigatul constituie un lichid contaminat, care contine o serie de substante chimice dizolvate sau in
suspensie. El poate fi generat de apa percolata din precipitatii si din tasarea deseurilor sub propria
greutate.

Calitatea levigatului este influentata de compozitia, umiditatea, varsta si continutul de oxigen al

deseurilor, precum si de temperatura aerului. Cantitatea si calitatea levigatului generat intr-un depozit
de deseuri este dependenta de amplasament, de tipul deseurilor si de modul de exploatare a
depozitului.

In corelatie cu caracteristicile depozitului si conditiile meteorologice sunt necesare masuri cores-

punzatoare referitoare la: controlul cantitatii de apa din precipitatiile care patrund in corpul depozitului;
prevenirea patrunderii apei de suprafata si/sau subterane in deseurile depozitate, colectarea apei
contaminate si a levigatului printr-un sistem de drenaj adecvat, ca si epurarea levigatului contaminat.

O metoda destul de controversata de utilizare a levigatului este cea de recirculare a lui in masa
deseurilor, pentru a grabi descompunerea acestora.

BIBLIOGRAFIE
1. El Dabari M., Some problems connected with a landfill lachate as a result of industrial
activities, Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi, Iasi, 2003;
2. Finnveden G., Landfilling – a forgotten part of Life Cycle Assessments, in Anonymous, editor.
Product Life Cycle Assessments – Principles and Methodology. Nordic, 1992;
3. Rob P., Historical Relationship Between Performance Assessment for Radioactive Waste
Disposal and Other Types of Risk Assessment, Risk Analysis, Vol. 19, No. 5, 1999;
4. Neag et al., Poluarea mediului inconjurator, Editura Tehnica, Bucuresti, 2001;
5. Pasztai Z. A., Tehnologii moderne de executie si exploatare a depozitelor de deseuri, Ed. Poli-
tehnica, Timisoara, 2007.