INSTRUCTIUNI DE MONTAJ SPECIFICE

MINISTATIE DE EPURARE NC06

1. Pregatirea sapaturii si a gropii

La alegerea amplasamentului se vor evita pe cat posibil terenurile cu ape freatice, versantii cu
pante abrupte.
Se va verifica natura solului eventual prin colectarea de probe si de efectuarea de analize. Pentru
comportarea de scurta durata sunt importante: densitatea, continutul in umiditate, indicele de curgere,
coezivitatea, absorbtia apei si stabilitatea.
NOTA:
1. Daca nu este la indemana executarea de probe, tineti cont ca :
 ministatia de epurare NC06, daca este montata in zone susceptibile la umezire (ape freatice in
apropierea fundului acestuia sau ape meteorice) este necesara ingroparea intr- un material de
umplutura granular fixat cu un liant = ciment, in proportie de min. 150 kg ciment / 1 m3 umplutura
granulara);
 umplutura granulara folosita nu trebuie sa contina pietre cu muchii ascutite (avand dimensiunea
mai mare de 7 mm) in apropierea peretelui ministatiei de epurare NC06;
 umplutura cu liant trebuie sa preia partial sarcina datorita pamantului si apei si trebuie sa asigure
stabilitatea umpluturii pe toata durata de viata a ministatiei de epurare.

2. Avand in vedere aceste aspecte, trebuie luat in considerare ca un pamant lutos / argilos fara
stabilizarea sa nu poate constituii o umplutura corespunzatoare si, ca urmare, nu trebuie utilizata
niciodata ca umplutura speciala iar, in prezenta apei in vecinatatea sa, nici ca umplutura
superioara.
3. Exista 3 solutii aplicabile in cazul ingroparii in soluri susceptibile la umezire: umplutura cu liant,
umplutura speciala protejata cu geotextil nehidrofil si placa de beton intermediara sustinuta pe
piloni infipti in pamant; din aceste solutii cea mai simpla este cea utilizand umplutura speciala cu
liant.
4. Montarea ministatiei de epurare NC06 in zone in panta fara susceptibilitate la umezire nu este
recomandata. Atunci cand se doreste montarea in aceste zone este necesara verificarea rezistentei
si stabilitatii mecanice, toata sarcina trebuind sa fie preluata de umplutura.
5. Montarea ministatiei de epurare NC06 in zone in panta susceptibile la umezire este posibila doar
dupa verificarea rezistentei si stabilitatii mecanice, toata sarcina trebuind sa fie preluata de
sistemul special proiectat de punere in opera.
Daca ministatia nu este montata imediat aceasta se depoziteaza pe o suprafata plana, fara
protuberante ascutite din apropierea suprafetei de montaj si ferite de bataia directa a razelor solare cel
putin prin acoperirea cu o panza opaca deschisa la culoare.
In cazul solurilor stabile excavatia se dimensioneaza in asa fel incat sa existe o distanta de minim
30 cm intre peretii gropii si ai ministatiei. Groapa se realizeaza in 2 trepte, cat mai mica pentru a da o
stabilitate cat mai buna ministatiei. Latimea sapaturii in zona limitrofa peretelui lateral al ministatiei de
1,6÷2.1 m ar asigura o sarcina minima asupra rezervorului.
Se masoara si se traseaza pozitia ministatiei avand in vedere ca in cazul acesteia este
recomandabila o groapa cu dimensiunile L*l de cca. (1,9÷2,2) m * (1,4÷1,9) m; este preferabila utilizarea
unei gropi cu pereti cat mai drepti, dar in functie de situatia terenului si tinand cont de normele de
protectie a muncii (daca este posibila sustinerea peretilor cu cofraje recuperabile / pierdute)
se poate accepta si o groapa cu peretii usor inclinati.
La alegerea adancimii de ingropare se tine cont si de inaltimea lestului din beton necesar pentru
ancorarea echipamentului. In functie de nivelul apei freatice se pot lua in considerare urmatoarele date
(calculate pt. o groapa cu dimensiunile de 2,1÷1,9 m si cu lest din beton usor armat cu greutatea de 2000
Kg/m3) :

Adancimea apei freatice Greutate lestare Inaltime

Nr. Crt. [m] [kg] lest[cm]

1. 0 2100 27
2. 0.5 2000 26
3. 1 1440 18
4. 1.5 840 11
5. 2 240 5

Astfel, inaltimea sapaturii poate fi de 2,3÷2,75 m in functie de zona de montaj (terenuri

nesusceptibile/ susceptibile la umezire si adancime de inghet).
Se va incepe excavatia avand grija sa nu se deterioreze structuri subterane preexistente. Materialul
excavat se indeparteaza din imediata apropiere a gropii.
Pe masura realizarii sapaturii si dupa finalizarea acesteia se iau masuri de stabilizare a malurilor
sapaturii atat pt. protejarea personalului muncitor cat si pt. mentinerea structurii verticale a peretilor
sapati pana in momentul acoperirii acesteia.
Daca din proiect sau datorita situatiei practice se impune folosirea materialului geotextil, se iau
masuri ca acesta sa fie montat inainte de stabilizarea peretilor sapaturii dar dupa o verificare a
orizontalitatii fundului.
Dupa stabilizarea sapaturii se alege umplutura potrivita conditiilor de montare si operare.
In cazul solurilor din grupele 3, 4, 5 si 6 este necesara dupa excavare inlocuirea pamantului cu un strat de
umplutura selectionat.
Umplutura recomandata pentru realizarea umpluturii speciale (A1, A3, B si C) este in ordine:
pietris concasat cu granulatie redusa pana in 3 mm sau nisip mijlociu sau mare (cu granulatie 0.5÷1 mm).
In cazul in care se constata prezenta apei freatice in apropierea fundului sapaturii, se va ancora
suplimentar ministatia de urechile special destinate cu ajutorul unor funii din material plastic si a unor
poste orizontale (din lemn rezistent la umiditate cu sectiunea de 10*5 cm) pozitionate in locasurile
inferioare si prinse de placa de beton prin intermediul unor ancore metalice suficient de rezistente (forta
minima de 550 Kg) .
In cazul in care terenul din zona sapata este de tip coeziv (argilos / lutos de tip 5 / 6, sau anumite
variante de tip 4) pentru a avea un montaj stabil in timp indelungat se recomanda, pe langa schimbarea
umpluturii cu una de tipul 1 / 2, captusirea peretilor sapaturii cu un strat filtrant geotextil (exemplu:
geotextil polipropilena ca fasii suprapuse la capete minim 0.5 m). Panza geotextila va separa in final
umplutura de pamantul inconjurator.
Dupa terminarea sapaturii si stabilizarea ei, daca s-a impus realizarea lestului, se toarna betonul la
dimensiunile precizate mai sus sau cele prevazute prin proiect verificandu- se ca fata superioara a
stratului de beton sa fie orizontala (pot fi incorporate si ancorele in beton daca se cunosc foarte bine
cotele de amplasare a acestora).

Dupa intarirea lestului din beton armat se verifica ancorele sau se traseaza pozitia lor, se executa
gaurile in lest si se monteaza ancorele pt. a fi pregatite de montaj inainte de realizarea patului de pozare
A1. Schema de fixare prin ancorare a ministatiei de epurare de lest este indicata in figura:

2. Patul de pozare (A1)

Daca s-a turnat initial un strat de beton ptr. lestarea ministatiei de epurare se verifica initial ca acesta
sa fie intarit si se verifica existenta si corectitudinea amplasarii ancorajelor (pozitia de amplasare sa fie
conforma cu ministatia ce se monteaza si inaltimea partii filetate a ancorelor ramasa disponibila deasupra
betonului sa fie cel putin egala cu grosime patului de pozare+10 cm).
Se introduce material de umplutura intr-un strat de 10÷15 cm grosime (inaltime conform
proiectului) si se compacteaza pana la un indice de compactare Proctor (SPD) de 97 %.
Aceasta inseamna ca un nisip cu granulozitate 0.5÷1 mm este compactat cu un dispozitiv de
compactare (de exemplu: talpa vibratoare) de minim 70 kg, in cel putin 4 treceri. In prealabil nisipul
utilizat se umezeste uniform pana la o umiditate de 17÷20 % . Dupa terminarea compactarii patului de
pozare se verifica orizontalitatea corectandu-se daca este cazul, iar apoi se amplaseaza ministatia de
epurare pe pozitia de montaj si se realizeaza fixarea prin strangerea ancorajelor cu saibe si piulite.
In finalul realizarii patului de pozare, se umple rezervorul cu apa, aproximativ 0,5 m3 pentru
uniformizarea patului de pozare inferior, dupa care se poate trece la realizarea umpluturii laterale.
3. Stratul de baza – umplutura laterala (A3)

Se realizeaza prin adaugarea succesiva (in jurul ministatiei in toate zonele de tip A3f, A3l, A3s) in
straturi de 10 cm umezite uniform (umiditate 17÷20 %) si compactate cu un indice de compactare Proctor
(SPD) de 95 %.

Aceasta inseamna ca un nisip cu granulozitate 0.5 ÷1 mm (cu / fara liant) este compactat cu un
dispozitiv de compactare manual (de exemplu: un mai din lemn cu o latime / diametru de 20 cm si
greutate de 7.5÷10 kg, fixat pe o prajina) prin 3 treceri. Fiecare strat de umplutura (de 10 cm) se umezeste
pana la o umiditate de 17÷20 % si apoi se compacteaza dupa cum urmeaza :

 trecere prin zonele de tip A3f, A3s realizeaza o pretensionare in peretele ministatiei
simultan cu o usoara compactare a startului pana la un SPD de cca. 85%;
 urmata de o trecere prin zonele de tip A3l finalizeaza usoara compactare a stratului pana la
un SPD de cca. 85%;
 urmata de 2 treceri prin zonele de tip A3f, A3s realizeaza o pretensionare in peretele
ministatiei simultan cu finalizarea compactarii stratului curent;
 urmata de 2 treceri prin zonele de tip A3l finalizeaza compactarea stratului curent pana la
un SPD 95%.
Trecerile trebuie sa fie continue prin zonele de tip enumerate mai sus din jurul corpului
ministatiei; numai dupa terminarea trecerilor complete in jurul corpului ministatiei se continua cu
realizarea urmatorului strat pana la finalizarea stratului de baza.

Fara alte indicatii in proiectul de realizare al ingroparii grosimea totala a stratului de baza va fi de
1.1 m.

4. Prima umplutura inferioara (B)

Se realizeaza prin adaugarea succesiva in straturi de maxim 15 cm umezite uniform (umiditate de

10÷17 %) si compactate la un indice de compactare Proctor (SPD) de 87 %.
Trecerile trebuie sa fie continue in jurul corpului ministatiei; numai dupa terminarea unei treceri
complete in jurul acestuia se continua cu urmatoarea trecere pentru compactarea umpluturii.
Aceasta inseamna ca un nisip cu granulozitate 0.5÷1 mm (cu / fara liant) este compactat cu un
dispozitiv de compactare manual (de exemplu un mai din lemn cu o latime sau diametru de 20 cm si
greutate de 7.5÷10 kg, fixat pe o prajina) prin 3 treceri. Fiecare strat de umplutura se umezeste uniform
pana la o umiditate de 10÷17 % inainte de compactare.
Se realizeaza racordul de intrare si iesire (eventual toata reteaua de tevi din amonte si aval)

si se verifica pozitionarea si etanseitatea ei inainte de adaugarea umpluturii in zonele respective.

Inaltimea finala a primei umpluturi inferioare va fi pana la limita bosajului tubului de inspectie a
corpului ministatiei (adica aproximativ 0.4 m).
Se umple corpul ministatiei cu apa succesiv cu realizarea umpluturii pentru stabilizarea sarcinilor in
peretii acestuia.

Fara alte indicatii in proiectul de realizare al ingroparii grosimea totala a stratului primei umpluturi
inferioare tip B va fi de 0.4 m.
NOTA : Daca in realizarea ingroparii s-a impus utilizarea umpluturii cu liant, odata terminate
realizarea straturilor de mai sus, se recomanda lasarea acestuia pana a doua zi pentru intarirea umpluturii
cu liant.
5. Prima umplutura superioara (C)

Daca orificiul de inspectie nu este executat se traseaza pozitia lui si se debiteaza. Se pozitioneaza
garnitura si apoi se introduce tubul de inspectie iar dupa aceea se procedeaza la fel cu inaltatorul
disponibil pentru realizarea gurii de vizitare.
Se verifica mai intai ca gura de vizitare si gura de inspectie sa fie bine pozitionate si ancorate dupa
care se trece la realizarea primei umpluturi superioare.

Se realizeaza prin adaugarea succesiva in straturi de maxim 15 cm umezite uniform (umiditate de

10÷17 %) si compactate la un indice de compactare Proctor (SPD) de 87 %.
Trecerile trebuie sa fie continue in jurul corpului ministatiei; numai dupa terminarea unei treceri
complete in jurul acestuia se continua cu urmatoarea trecere pentru compactarea umpluturii.
Aceasta inseamna ca un nisip cu granulozitate 0.5÷1 mm (cu / fara liant) este compactat cu un
dispozitiv de compactare manual (de exemplu un mai din lemn cu o latime sau diametru de 20

cm si greutate de 7.5÷10 kg, fixat pe o prajina) prin 3 treceri. Fiecare strat de umplutura se umezeste
uniform pana la o umiditate de 10÷17 % inainte de compactare.
Inaltimea finala a primei umpluturi superioare va fi pana la limita bosajului gurii de vizitare a
ministatiei (adica aproximativ 0.4 m).
Se umple corpul ministatiei cu apa succesiv cu realizarea umpluturii pentru stabilizarea sarcinilor in
peretii acestuia.

Ultima portiune superioara a “Primei umpluturi superioare” se poate inlocui cu o placa de beton
armat cu o grosime de 10÷20 cm dimensionata pentru preluarea in intregime a sarcinii verticale daca este
prevazut astfel printr- un proiect de rezistenta. Dupa turnarea acesteia este recomandata continuarea
realizarii umpluturii superioare dupa intarirea acesteia.

Fara alte indicatii in proiectul de realizare al ingroparii grosimea totala a stratului primei umpluturi
superioare (C) va fi de 0.4 m.

6. Umplutura superioara

Umplutura superioara poate fi realizata din nisip la umiditate de 15÷17% compactat la un indice de
compactare (SPD) de 85÷90% sau din pamantul local la umiditate de 12÷14% compactat mediu -
compactat la un indice de compactare (SPD) de 90%.

Umplutura se realizeaza prin adaugarea succesiva in straturi de maxim 20 cm (max. 15 cm pt.

pamantul local si maxim 30 cm pt. nisip) umezite uniform (umiditatea straturilor in functie de tipul
umpluturii) si compactate pana la un indice de compactare Proctor mediu.
 Aceasta inseamna ca un nisip (cu / fara liant) este compactat cu un dispozitiv de compactare manual
/ mecanizat usor = pana la 70Kg. Pentru un dispozitiv manual (de exemplu: un mai din lemn cu o latime
sau diametru de 20 cm si greutate de 10÷20 kg) numarul minim de treceri este, dupa caz:
- ptr. Nisip -> cel putin 1 trecere;
- ptr. pamantul local -> cel putin 2 treceri

Inaltimea finala a umpluturii superioare va fi de 0.4-0,7 m.

Ovalizarea maxima estimata a ministatiei este de cca. 5%, dar intrucat aceasta are o forma ovoida
variatii mici ale voalarii pot genera variatii semnificative de volum comparativ cu o forma cilindrica.
Masurarea practica a ovalizarii ministatiei este dificila, fapt pentru care recomandam o procedura de
verificare a variatiei dimensiunii interioare (intr.- un punct critic Pcrt) din ministatie avand ca punct de
reper valoarea masurata in interiorul corpului statiei inainte de ingropare .
Recomandam sa se procedeze astfel :
a) Avand ministatia montata fara umplutura laterala (stratul de baza) din prima zi, se pozitioneaza cu un
marker Pcrt si punctul in oglinda al acestuia, se masoara cu o ruleta distanta intre acestea si se
inregistreaza.
b) Se realizeaza ingroparea dupa care se masoara aceeasi dimensiune.
Diferenta intre dimensiuni reprezinta ovalizarea rezultata ca urmare a ingroparii ministatiei. O
valoare dupa ingropare diferita fata de valoarea initiala cu mai mult de 5% nu este recomandata, dar, in
timp ce o valoare dupa ingropare mai mare cu mai mult de 5% decat valoarea initiala nu constituie o
problema, valoarea masurata dupa ingropare mai mica cu mai mult de 5% decat valoarea initiala nu este
recomandabila.
O valoarea a ovalizarii in pct Pcrt superioara la 10% poate fi critica si nu este acceptabila.

Observatii:
Ministatia de epurare NC06 nu poate fi utilizata cu acest montaj in zone de trafic. In aceste zone
se va avea in vedere ca sarcinile dinamice sa fie preluate de o placa din beton armat dimensionata
corespunzator, sustinuta fie pe terenul marginal neexcavat, fie pe piloni infipti in pamant; suprafata de
sprijinire a planseului din beton precum si pilonii vor fi dimensionati de un specialist si vor fi montate pe
baza unui proiect specific.