Universitatea „Spiru Haret”, Bucuresti, Facultatea de Arhitectura, An universitar 2010-2011, Anul III

PROIECT DE ARHITECTURA: COMPLEX TURISTIC MONTAN RURAL

PROIECTUL 3 - FAZA 1 si FAZA 2 - Ciclul I (Primar) / Semestrul 6

Prezentarea temei Luni, 14 februarie 2011

Predarea documentarii coresp. fazei I Luni, 21 februarie 2011, la ateliere
Predarea fazei I (4 credite) Miercuri, 13 aprilie 2011, la ateliere, intre orele 09.00-11.00
Predarea documentarii coresp. fazei II Miercuri, 20 aprilie 2011, la ateliere
Predarea fazei a II-a (3 credite) Miercuri, 18 mai 2011, la ateliere, intre orele 09.00-11.00

I.DATE GENERALE

Proiectul urmareste familiarizarea studentilor cu conceptele proiectarii programelor de cazare şi

alimentaţie publică cu caracter hotelier si de loisir, de mica si medie anvergura, prin studiul unui complex
turistic montan de categoria de confort 3 stele, care, prin integrarea in sit si zona, resemantizarea elementelor de
arhitectura traditionala in modernitate, prin imaginea de detaliu si de ansamblu, prin dotari si servicii sa fie
emblematic pentru program si categorie.

II. OBIECTUL STUDIULUI:

Complexul va cuprinde:
-1 un corp central de cazare (16 camere, 32 locuri) cu dotarile si anexele sale;
-locuinţa familiei proprietarilor;
-8 unităţi de cazare independente (vile la cheie);
-amenajări peisagistice şi de divertisment;
-un pavilion de ceai pe malul rîului, pentru evenimente organizate in gradina.

Beneficiarii investitiei : o familie formată din 2 părinţi, 2 bunici şi 2 copii adolescenti.

Conform temei proiectului, aceştia vor participa (in mare măsură, dar şi alături de un minim personal
suplimentar format din 8 persoane) la administrarea şi buna funcţionare a pensiunii.

Desfăşurarea investiţiei se va face in două faze:

FAZA 1 : Prima fază cuprinde construirea pensiunii, inclusiv rezolvarea parcajelor şi a dotărilor
aferente, impreuna cu cristalizarea ideii de ansamblu privind amenajarea peisagistica.
FAZA 2 : In faza a doua se vor construi un numar de 8 unităţi de cazare independente in panta (vile la
cheie) si pavilionul de lemn si se va concretiza si finaliza amenajarea peisagistica a sitului : sistematizarea
verticală a terenului, plantaţia, circulatiile, parcarile, aleile in sit, scările si zidurile de sprijin.

III. DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI SI INVESTITIEI:

In zona submontana, pe şoseaua natională Târgoviste-Sinaia, pe valea râului Ialomiţa, la o altitudine de

cca. 750 m, se cere să se proiecteze un complex turistic rural, in sistem hotel. Terenul cu dimensiunile de 190 m
x 208 m x 120 m x 98 m este situat intre sosea şi albia râului. Amplasamentul are un front de 190 m la şosea
(latura Nord-Vest), din care se va face accesul in sit. Latura la rau a terenului, (latura Sud-Est), are o lungime
de 208 m. Latura spre terenul vecin de la Nord-Est are o lungime de 120 m. Latura spre terenul vecin de la Sud-
Vest are o lungime de 98 m. Se vor respeta retragerile figurate pe planul de situatie anexat.
Terenul a fost cândva o livada; el descreste ca altitudine atat de la nord la sud cat si de la vest la est,
dinspre sosea către râu. Pe malul opus al raului trece calea ferata Târgoviste-Pietroşiţa. Atat hotelul cat si
unităţile de cazare pavilionară se vor dispune in panta, in aşa fel încât să creeze o compozitie agreabilă în care
elementele constitutive (mici vile) să beneficieze de perspective valoroase către cadrul natural.
Suprafata de teren ramasă libera de constructii va beneficia de un concept de amenajare peisagistica.
Pe malul râului urmeaza să se amenajaze un pavilion de ceai pentru organizarea de evenimente in
gradina, in legatura cu un ponton care va cuprinde spatii deschise si anexe destinate canotajului si pescuitului
sportiv.

1
 Cota terenului in vecinatatea malului este in medie cu 1,50m peste nivelul raului iar debitul raului este
constant in cea mai mare parte a anului. Dimensiunile terenului sunt cele din planul de situatie anexat.
IV. ELEMENTE DE INCADRARE IN ZONA:

Construcţiile propuse vor avea un limbaj de arhitectura care sa traduca in modernitate elementele de
arhitectura traditionala din zona, cu posibilitatea preluării si interpretarii elementelor decorative tipice.
Materialele de construcţie si finisaj predominante vor fi cele locale (caramida, piatră si lemn). Se recomandă
adaptarea arhitecturală a volumetriilor unei arhitecturi moderne cu o expresie plastică adecvată cadrului
montan, resemantizand elementele de arhitectura traditionala. Incadrarea pe teren a construcţiilor se va face
ţinând cont de o retragere minima de 22 m de la axul soselei, de 25 m de la malul raului si de ½ din inaltimea
constructiei dar nu mai putin de 10 m faţă de vecinătăţi, conform planului de situatie anexat. Se cere tratarea
plastică deosebită a tuturor faţadelor.

V. CERINTE DE TEMA:

a) Apartamentul proprietarilor.
Locuinta proprietarilor se va rezolva pe un nivel sau pe doua niveluri (duplex), legata de corpul de
cazare si comunicand cu acesta prin zona biroului si receptiei la nivelul zonei de zi dar posibil de comunicat si
la nivelul zonei de noapte cu zona de cazare a hotelului si va cuprinde :
1-la nivelul zonei de zi:
-living cu loc de luat masa, (cca.25 mp) si bucătărie (cca. 16 mp),
-circulatii, spatii de depozitare,
- un dormitor bunici (cca. 18 mp), de amplasat la parter, cu baie proprie (cu duş, lavoar, wc si bideu), dressing
si existenta unei zone de lucru/birou in cadrul dormitorului,
2-la nivelul zonei de noapte:
-doua dormitoare-camere pentru cei doi copii, (cca. 16 mp) cu baie comună (cu duş/cada, lavoar, wc si bideu),
-un dormitor matrimonial (cca. 20 mp) cu dressing şi baie proprie (cu duş/cada, lavoar, wc si bideu),
-circulatii, spatii de depozitare.

b) Corpul de cazare.
-hol primire (receptie + windfang), (cca 25-30 mp),
-depozit de bagaje (cca. 6-8 mp),
-birou, in directa legatura cu receptia si cu holul de acces dar si cu locuinta proprietarilor, (cca. 12 mp)
-în cadrul pensiunii se vor asigura 32 locuri de cazare în 16 camere de două locuri, (cca. 18-20 mp/camera), cu
vestibul (hol de acces + dulap depozitare), baie (cuvă de duş, wc şi lavoar), si balcon (suprafaţa insumata a
vestibulului, a băii şi a spaţiului de depozitare nu va depăşi 9 mp).
Accesul la camere se va face printr-o circulaţie de minim 1,50 m latime. Rezolvarea cazării se va face
pe sistemul de simplu tract, iar mobilarea se va face asigurând camerele la alegere cu doua paturi single sau cu
pat matrimonial; se va prevedea la unele camere şi eventualitatea dispunerii unui pat suplimentar. Va exista un
mic oficiu de nivel pentru fiecare nivel, (pentru rufe murdare/curate, consumabile, produse de curatenie si
intretinere, etc.)

c) Dotarile pentru alimentaţie publică.

In cadrul serviciilor oferite de complexul turistic montan se numără şi asigurarea a trei mese pe zi
pentru turişti. În acest sens se vor proiecta următoarele :
-sală de mese pentru aprox. 40 persoane, (cca. 80-100 mp),
-bucatarie cu oficiu si anexe dimensionata conform normelor in vigoare; o parte dintre anexe (depozite
principale si vestiarul personalului) pot fi amplasate in subsol.

d) Recreere, petrecerea timpului liber.

Pentru confortul turistilor, acestora li se vor asigura spaţii de loisir cuprinzand:
-zonă de living al pensiunii, cu semineu, loc pentru decoratiuni de sezon, masa/mese de biliard, zona mobilată
cu fotolii, banchete, masute şi televizoare, aflată la nivelul cu receptia si nodul de circulatie spre nivelurile de
cazare, permiţând petrecerea atractiva a timpului în caz de vreme nefavorabilă sau evenimente, (cca. 40 mp),
-zone de canapele si fotolii pe fiecare nivel,
-spatiu de fitness (cca. 200 mp), un spatiu multifunctional cuprinzand o zona cu aparatura pentru fitness,
stretching, antrenament zilnic cat si o zona libera posibil de compartimentat diferit functie de tipul de activitate
si programarile zilnice ale activitatilor sportive, destinata pentru gimnastica aerobica, yoga, cursuri de dans,
2
etc), cu o zona de receptie, cu spatii de vestiare rezolvate diferentiat pe sexe, o camera pentru personal si un
spatiu pentru masaj,

-terase cu posibilitatea de a se servi masa vara sau de a se practica diverse activităţi sportive sau jocuri,
-un pavilion de ceai, construit din lemn, pe malul rîului, pentru evenimente organizate in gradina, in legatura
cu un ponton care va cuprinde spatii deschise si anexe destinate canotajului si pescuitului sportiv.

e) Servicii şi anexe gospodăreşti.

-centrala termica cu combustibil solid (lemne) şi hidrofor, (cca. 16 mp),
-depozit de lemne la interior (cca. 20-25 mp) si sopron pentru lemne de foc la exterior, adosat cladirii,
-atelier de intretinere + mic depozit de unelte (cca. 10-12 mp),
-spalatorie + calcatorie + uscatorie, (cca. 30-35 mp),

f) Vilele de inchiriat.
Se cere proiectarea unei unitati de cazare independenta de tip vila, (obligatoriu conceputa ca locuinta in
panta si nu ca locuinta pe teren plat amplasata pe o panta) pentru una sau maxim două familii cu grad de
confort de 3 stele. Dupa acest proiect se vor construi 8 vile la cheie, pe teren in panta. Constructiile vor fi
compuse din zona de zi si zona de noapte, cu posibilitatea de a fi cuplate, cuprinzând urmatoarele functiuni:
-Zona de zi: windfang, living, bucatarie, loc de masa pentru 8 persoane, dormitor cu baie proprie, o
zona de loisir comunicand cu living-ul, si baie de serviciu (cabina dus+lavoar+wc), spatiu depozitare;
-Zona de noapte: 4 dormitoare, deservite de 4 bai (cu duş/cada, lavoar, wc si bideu), logii, terase si
balcoane.

VI. SISTEMUL CONSTRUCTIV ŞI INSTALAŢIILE:

Se recomandă ca structura de rezistenţă a parterului-zonei de zi a hotelului, să fie una mixta, din pereti
portanti de piatra si/sau caramida si samburi de beton armat, cu peretii interiori despărtitori (10 -15 cm, realizati
din zidărie de caramida, B.C.A. şi/sau gips carton), iar etajul si mansarda sa fie alcatuite din lemn. Sunt insa
posibile si alcatuiri integrale din zidarie si samburi de b.a. dar cu prezenta obligatorie a lemnului la fatade. Se
consideră gradul de seismicitate 8. Pensiunea este racordata la reţelele edilitare existente pe artera principală
(apă, canalizare, electricitate, gaze naturale, telefonie, cablu TV, internet). Pentru instalaţii, se recomandă:
gruparea instalaţiilor pe orizontală, cuplarea instalaţiilor pe verticală, realizarea unor trasee cât mai directe.

VII. DESFASURAREA PROIECTULUI:

CONTINUT FAZA I - 4 credite

1. Documentarea.

In prima săptămână de studiu în mod obligatoriu se va desfăşura o etapă de documentare care va consta în
consultarea revistelor şi carţilor de arhitectură (şi nu a celor de imobiliare de tipul Casa lux, Casa mea,
etc.).Documentarea are o valoare de 20% din nota finala pentru Faza 1.

3
 Documentarea este inteleasa ca lucrare trecuta prin filtrul gandirii studentului, ca etapa de acomodare a
studentului cu tema de proiectare, extrem de importanta pentru cristalizarea unei minime culturi vizuale a
studentului in raport cu tipul de program de arhitectura abordat in scoala. Documentarea se discuta la atelier.
Pentru o justa importanta acordata documentarii, predarea acesteia are statut de predare intermediara in cadrul
proiectului, putand fi facuta doar la ora si data stabilite, cu semnatura si numarul de planse. Documentarea
cuprinde un dosar cu minim 5 exemple de subiecte similare temei de proiectare, continand fiecare o parte desenata de
mana (nu fotocopii), in original (perspective, planuri de arhitectura, planuri urbanistice, planuri peisagistice minim 5
planse A4 cu desene pentru fiecare exemplu) si o parte scrisa de mana (nu la calculator!) in original, privind datele tehnice
specifice si observatii personale (minim 3 formate A4 pentru fiecare exemplu cu observatii privind functiunea, forma,
structura, limbajul de arhitectura, texturile, tipurile de amenajari de sit, suprafete, date privind autorii, anul constructiei,
tara, contextul arhitectural al vremii si motivatia alegerii exemplului de catre student, etc.), iar minim 3 din 5
exemple sa priveasca exemple de arhitectura legate de tema in curs si construite in ultimii 5 ani.

2. Plan de situaţie cu amenajările exterioare propuse, cu vecinatatile si relationarea cu acestea, inclusiv cu

atitudinea privind relatia sitului si ansamblului cu raul si o prima propunere a amplasarii volumului
general al vilelor in sit; planul trebuie cotat, cu mentionarea tuturor elementelor, color, scara 1:500;
3. Planurile alb/negru ale tuturor nivelurilor, (cu indicarea destinatiilor si a suprafetelor tuturor
incăperilor), cotate, mobilate, scara 1:100,
4. Sectiuni caracteristice transversala+longitudinala, (cotate, cu indicarea cotelor de nivel), scara 1:100,
5. Toate fatadele, (cu indicarea cotelor de nivel, culorilor, texturilor, finisajelor), scara sc. 1:100,
6. Macheta de studiu, scara 1:100,
7. Perspectiva semnificativa la nivelul ochiului, cu elemente de anturaj, desenata cu mana libera,
alb/negru sau color, intr-o tehnica la alegere si in original;
8. Atasarea la proiect a corecturilor semnate de indrumator.

CONTINUT FAZA a II-a - 3 credite

1. In prima săptămână de studiu în mod obligatoriu se va desfăşura si pentru aceasta faza o etapă de
documentare care va consta în consultarea revistelor şi carţilor de arhitectură (şi nu a celor de
imobiliare de tipul Casa lux, Casa mea, etc.). Sunt valabile aceleasi conditii de elaborare ca si la faza I
a acestui proiect. Documentarea are o valoare de 20% din nota finala pentru Faza II.
2. Plan de situaţie reactualizat, cu amenajările exterioare propuse, cu vecinatatile si relationarea cu
acestea, inclusiv cu atitudinea privind relatia sitului si ansamblului cu raul si amplasarea vilelor, cu
aleile si accesele aferente in sit; planul trebuie cotat, cu mentionarea tuturor elementelor, intr-o tehnica
color la alegere, scara 1:500;
3. Planurile alb/negru ale tuturor nivelurilor, (cu indicarea destinatiilor si a suprafetelor tuturor
incăperilor), cotate, mobilate, scara 1:100;
4. Sectiuni caracteristice transversala si longitudinala, (cotate, cu indicarea cotelor de nivel), scara
1:100;
5. Toate fatadele, (cu indicarea cotelor de nivel, culorilor, texturilor, finisajelor), scara 1:100
6. Macheta ansamblului, scara 1:200.
7. Perspectiva semnificativa la nivelul ochiului a unei vile, cu elemente de anturaj, desenata cu
mana libera, alb/negru sau color, intr-o tehnica la alegere si in original;
8. Atasarea la proiect a corecturilor semnate de indrumator.

VIII. SCOPUL DIDACTIC: ce se urmareste prin acest proiect-exercitiu?

4
 1. Acomodarea studentului cu : relatiile spatiu-dimensiuni, gabarite raportate la functiuni, conventiile
de reprezentare (plan, vedere, sectiune), tehnici si reguli de redactare (tip de randare, grosimi de linii, cotare),
disciplina proiectarii (concept cu mana libera pe foita, lucrul pe foita, corecturi, termene),

2. Stimularea creativitatii studentului pe diferite scheme de compozitie, cu insusirea relatiilor firesti si

corecte intre functiuni pentru o buna “functionare” a unitatilor functionale in cadrul programului si stimularea
creativitatii studentului pe noi paliere de dificultate si aplicarea cunostintelor acumulate la proiectele anterioare
si la cursuri (teoria arhitecturii, la materiale de constructii si finisaje, geometrie descriptiva/reprezentari, cu sau
fara a implica inca elemente tehnice sau structurale de nivel superior,

3. Cristalizarea legaturilor intre partiu/concept/tehnica/gabarite spatiale si cresterea capacitatii de

sinteza a studentului prin abordarea unui program experimentat dar acum la un nivel complex d.p.d.v.
functional, tehnic si structural,

4. Stimularea inventivitatii studentilor pentru gandirea arhitecturii dincolo de rezolvarea corecta a

functiunilor, utilitatilor si conditionarilor si cerintelor impuse de tema, cu atentie asupra poeticii spatiilor,
expresiilor formale, concept, relatia interior-exterior,

5. Deprinderea gandirii in paralel a conformarii spatiilor si a solutiilor tehnice alese pentru cristalizarea
spatiilor respective, cu intelegerea punctelor tari, slabe, a oportunitatilor si pericolelor folosirii/alegerii unora
sau altora dintre tipurile uzuale de structuri de rezistenta, cu rezolvarea problemei gasirii acelei structuri care in
sine este generatoare de expresie arhitecturala pentru tema in curs,

6. Feedbackul legat de acomodarea studentului cu diverse programe implicand elemente tehnice si

functionale specifice si deprinderea modului de gandire a diverselor logici functionale necesitand deschideri
diferite, sectiuni specifice diferite, geometrii diferite, intr-o maniera unitara, logica si cu un limbaj arhitectural
adecvat pentru o arhitectura reprezentativa si de avangarda.

IX. NOTAREA PROIECTELOR

Notarea proiectelor se face utilizand modelul borderoului de mai jos. Un borderou de acest tip, format
A6, se capseaza de fiecare proiect predat si poate fi consultat de fiecare student pentru lamuriri cu privire la
nota finala sau notele pe paliere ale proiectului.
Fiecare proiect predat va avea nota finala rezultata ca medie aritmetica intre note acordate pe diferite
paliere reprezentand diferite exigente la care trebuie sa raspunda un proiect de arhitectura, si tinandu-se cont de
implicarea studentului in partea de documentare (dupa fiecare caz in parte, nota finala rezulta din scaderea din
media pe cele 7 paliere a ponderii lipsa din valoarea documentarii corespunzatoare proiectului in curs, cu
rotunjire + sau – la final functie de calitatea proiectului in ansamblul sau si comparativ cu celelalte proiecte).

Documentarea are valoarea de 20% din nota maxima 10 (zece). Valoarea maxima pe care un student o poate
obtine la documentare este de 2 puncte. Spre exemplu, daca un student are nota 0,5 la documentare si nota 7 obtinuta la
proiect pe baza borderoului de calcul, ca medie aritmetica a celor 7 exigente, atunci calculul notei finale se face in felul
urmator: 7-(2-0,5)=7-1,5=5,5, urmand ca profesorul sa decida daca nota se rotunjeste la 5 sau 6).

FISA DE EVALUARE LA PROIECTARE

U.S.H. – Facultatea de Arhitectura - Bucuresti
An universitar: 2010-2011, An de studii: III
Tema proiect…….……….……………………
Indrumator:…………………………………...
Student:………………..…………Grupa:……

5
 Criteriu Nota
1. Prezenta, seriozitatea la corecturi,
evolutie de ansamblu la atelier.
2. Respectarea temei de proiectare,
calitatea tehnica si artistica a
redactarii.
3. Functiune, logica “consumului” de
spatiu, versatilitate.
4. Structura, adecvare la program.
5. Design, estetica, limbaj de
arhitectura, frumusete.
6. Amenajare de sit, peisagistica
7. Concept, idee de ansamblu,
atitudine, potential.
NOTA PROIECTULUI >
Media aritmetica a celor 7 note
NOTA FINALA A PROIECTULUI >
(rezultata, dupa fiecare caz, din scaderea
ponderii lipsa din valoarea documentarii
corespunzatoare proiectului in curs, cu
rotunjire + sau – la final functie de calitatea
proiectului in ansamblul sau si comparativ
cu celelalte proiecte)

X. CERINTE DE REDACTARE:

Ambele faze ale proiectului vor fi predate pe hârtie alba de desen (nu calc, nu carton, nu carton
colorat), format A2 (420 x 594 cm), paginate orizontal, cu chenar si cartus si capsate, fără a fi rulate, fie
desenate de mana, intr-o tehnica la alegere, in original, fie elaborate pe computer si printate. Proiectele
care nu respecta formatul, paginarea, care sunt predate după data si ora stabilite, care nu au toate
elementele cerute prin prezenta tema sau care nu se iau in consideratie (in afara situatiilor de urgenta
justificate, aprobate de Decanat).

In coltul din dreapta jos, pe fiecare plansa, se va desena un cartus cu dimensiunile 18 x 3 cm:

UNIVERSITATEA SPIRU HARET PROIECT NR.

FACULTATEA DE ARHITECTURA
Ciclul : I (primar) / semestrul 6
GRUPA NUME SI PRENUME SEMNATURA SCARA TITLU PROIECT FAZA
STUDENT
STUDENT
PROFESOR DATA TITLU PLANSA NR. PLANSA
ASISTENT

Predarea proiectului se va face si in format .jpg pe CD-ROM.

Predarea proiectului este conditionată de indeplinirea prevederilor Regulamentului Facultătii de

Arhitectură a Universitătii SPIRU HARET privind obligativitatea numărului minim de prezente si corecturi pe
fază la atelier, cu parcurgerea la atelier a intregului proiect inainte de predare si nu doar discutarea planurilor.
Proiectele studentilor sunt rezultatul dialogului permanent intre cadrele didactice si studenti, in
litera si spiritul temelor de proiectare specifice si regulamentului in vigoare la disciplina Proiectare. La
fiecare sedinta de atelier corecturile studentilor vor fi datate si semnate de catre indrumatorii de atelier.
Toate corecturile semnate si efectuate in perioada de elaborare a fiecarui proiect in parte vor alcatui o
mapa care, in mod obligatoriu, va insoti fiecare proiect la predarea acestuia. Nerespectarea acestor
condiţii atrage nota 1.
6
 X. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA:

1. Caffe, Mihail; Sebestyen, Gheorghe, Locuinta urbana , Bucuresti ,1988.

2. Derer Petre , Locuirea urbană, Editura Tehnica,Bucuresti, 1985.
3. Eftenie, Mariana, Psihologia spatiului construit urban,curs, Editura Universitara « Ion Mincu » Bucuresti, 2004.
4. Gheorghiu, Petru, Un specific de locuire bucuresteana, Editura Universitara « Ion Mincu » Bucuresti, 2003.
5. Sârbu Catalin Niculae, Aspecte privind problematica periferiei oraşelor -Arhitext-Design nr. 7 1997
6. G.M.Cantacuzino, Izvoare si popasuri, Editura Eminescu, 1977.
7. Asensio Cerver, Francisco, Houses of the world, Konemann, 2003.
8. Patrulius, Radu, Horia Creangă – Omul şi opera, Editura Tehnică, Bucureşti,1980,
9. Horia Creangă – Centenar,
10. Marcel Iancu – Centenar,
11. Haralamb(Bubi) Georgescu - Centenar, Editura Universitară Ion Mincu, 2008.
12. Manualul arhitectului, Neufert, Ernst.
13. Contemporary Houses, Loft Publications, 2006,
14. Gossel, Peter; Leuthauser, Gabriele, Architecture in the 20-th Century, Taschen, Vol. 1 & 2, 2005.
15. Curtis, William, J., R., Modern Architecture since 1900, Phaidon, 1982.
16. The Phaidon Atlas of Contemporary World Architecture, Phaidon, 2004.
17. Tzonis, Alexander & Lefaivre, Liane, Architecture in Europe: Memory and Invention since 1968, Thames & Hudson, 1992.
18. Lazarescu, Cezar, Constructii hoteliere, Constructii turistice,
19. Daab Design Book, Hotel Design,
Legea locuinţei nr.114/1996 cu modificările şi completările ulterioare,
Reviste: AA, Japan Arch., Bauen+Wohnen, DBZ, AMC, Baumeister, The Architectural Review, etc. 1990-2009, Arhitectura,
Igloo, Arhitext, Architecture d’Aujourd’hui, Cree, Techniques d’architecture, A+U.
20. *, Exercitarea profesiei de arhitect, Ordinul Arhitectilor din Romania, Editura Simetria, 2006.
21. Legislatia in vigoare in domeniul arhitecturii, constructiilor si urbanismului: Legea nr. 50/ 1991 (republicata ), Legea nr.
18/1991 republicata, Legea nr. 33/1994, Legea nr. 10/1995, Legea nr. 137/1995, Legea nr. 7/1996, Legea nr. 107/1996, Legea
locuinţei nr.114/1996 cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 43/1997, Legea nr 213/1998;
22. Monitorul Oficial - legislatia in vigoare in domeniul arhitecturii, constructiilor, urbanismului si amenajarii teritoriului.
23. Codul Civil al Romaniei din 26 iulie 1993 integral, actualizat.

Coordonator Proiectare - An III, Sef Catedra Bazele Proiectarii, Intocmit,

Lect. Dr. Arh. Constantin RUSU Conf. Dr. Arh. Teofil MIHAILESCU Colectivul Anului III