Caiet - An3 - 2011-2012 Proiectare Uauim

TEME DE PROIECTARE
2011 - 2012
BAZELE PROIECTRII DE ARHITECTUR
AN 3
ANUL III
AN UNIVERSITAR 2011-2012
2
UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI
ANUL III
proiect de atelier
TEM CADRU #1
TURISM
Numr credite: 6
Durata: 7 sptmni
Concepia arhitectural trebuie s depeasc sensul individual, autonom,

al obiectului i s-l situeze n perspectiva mai larg a interaciunii lui cu
contextul urban sau natural. Sau, n formularea lui Luigi Snozzi, o practic
responsabil a arhitecturii nu este motivat de dorina unei creaii
demiurgice ci, dimpotriv, este stimulat de voina interpretrii critice a
realitii, plecnd de la contiina apartenenei la locul n care se
construiete.
Amplasament
n acest cadru conceptual, se propune un mic program de turism, amplasat
pe un teren n pant situat n afara oraului, stabilit de fiecare atelier.
Program
- O pensiune turistic (***) cu 10-15 camere.
- Suprafaa maxim a unei uniti de cazare - conceput pentru 2 persoane
i avnd grup sanitar propriu (lavoar, WC, du) - este de max. 30 mp. Sunt
admise, limitat, i camere cu un singur pat.
- Restaurantul va avea cca. 50 de locuri, cu circuit intern i extern.
- Vor fi prevazute un spaiu pentru administrator i un parcaj cu 15 - 20
locuri.
- Indiferent de amplasament, acoperirea se va face n pant.
Obiective
- nelegerea determinismului contextual.
- nelegerea specificitii programului.
3
ANUL III
- nelegerea relaiei dintre program funcional, context natural i morfologie

arhitectural.
Prezentare
- Hrtie alb 50 x 70 cm, n tehnic la alegere, inclusiv calculator.
- Piese:
Plan de situaie cu indicarea curbelor de nivel - 1:500
Planurile tuturor nivelelor (parterul cu amenjri exterioare) - 1:100
Seciuni caracteristice - 1:100
Faade - 1:100
Machet - 1:100
ntocmit:
ef lucrri drd. arh. Dan Marin
4
ANUL III
Atelier 31A
PENSIUNE PENTRU SPEOLOGI
Date generale
n comuna Isverna din judeul Mehedini exist un element natural aparte:
petera inundat Isverna, o atracie pentru speologii amatori i profesioniti
care pot face aici explorri de suprafa i, mai ales, subacvatice. n anii
1990, cu sprijinul lui J.Y. Cousteau, petera a fost declarat rezervaie
natural de valoare european i se afl n prezent n custodia asociaiei
G.E.S.S. (Grupul de Explorri Subacvatice i Speologice).
Pe un teren situat vizavi de intrarea n peter, dincolo de prul numit
Apa Peterii care izvorte din aceasta, asociaia dorete s realizeze o
pensiune turistic cu circuit semi-nchis, dotare care ar veni n sprijinul
activitilor pe care le desfoar n domeniul speologiei.
Amplasament
Terenul se afl n partea de vest a localitii, n punctul numit Capul
Satului i are o suprafa de 1.341 mp, fiind delimitat la nord de drumul
stesc de acces, la vest de Apa Peterii, iar la est i sud de alte proprieti.
Terenul coboar spre ap, ntr-o pant mai lin n prima jumtate i mai
abrupt n a cea de a doua, aa cum reiese din planul de situaie i din
imaginile anexate.
Date de tem
innd cont de felul de a fi i de modul de via al acestei categorii de
turiti-exploratori, se propune pe acest teren realizarea unei pensiuni cu
regim maxim de nlime subsol (demisol) + parter + etaj + mansard, ale
crei funciuni sunt distribuite astfel:
La subsol
o anexe pentru echipamentul de scufundare;
5
ANUL III
o vestiar cu grup sanitar i du;
o depozitri;
o anexe tehnice (central termic, hidrofor, spltorie, etc.).
Subsolul va avea legtur direct cu exteriorul, n special nspre
ap, de unde se sosete din peter dup scufundare.
La parter
o acces principal;
o sal pentru activiti comune (camer de zi, servirea mesei,
ntruniri, banchete, conferine, cursuri de instruire, etc.),
dimensionat pentru max. 50 de persoane simultan i posibil de
amenajat diferit n funcie de necesitate;
o buctrie complet utilat, cu cmar i eventual acces separat,
posibil de utilizat att direct de ctre ocupanii pensiunii, ct i
deservit de un personal minim, n funcie de situaie;
o birou administrator;
o grup sanitar, depozitri;
o scar de acces la etaj.
Spaiul comun se va prelungi n exterior cu o teras belvedere
generoas, parial acoperit.
La etaj
o 3-5 camere de cazare pentru cte 2-3 persoane, din care una de tip
apartament, toate dotate cu baie proprie cu du;
o scar de acces la mansard;
o depozitri, balcoane, terase, etc.
La mansard
o camer comun, dotat cu locuri de dormit de tip prici sau
suprapuse, pentru 8-10 persoane;
o grupuri sanitare comune, prevzute cu minim 2 cabine de wc i 2
duuri;
o depozitri.
Se recomand adoptarea unui sistem constructiv cu infrastructur din beton
armat i suprastructur din zidrie portant, lemn sau mixt. Acoperirea se
face integral n pant.
Alimentarea cu ap se face de la un pu forat propriu, iar apele uzate se
evacueaz la o fos ecologic din care rezult ap convenional curat ce
poate fi refolosit n instalaia sanitar sau poate fi eliberat controlat pe
teren. Alimentarea cu energie electric se face de la reeaua public a
localitii. nclzirea i apa cald sunt asigurate de o central proprie cu
combustibil solid (lemne). Pot fi avute n vedere surse de energie alternativ
(solar, eolian, geo-termal, etc.)
O surs de inspiraie pentru finisajele exterioare poate fi arhitectura
tradiional regional, cu tencuieli albe, lemn, piatr de ru, etc.
Construcia va fi retras cu minim 3,00m fa de limitele de proprietate i
5,00m fa de malul apei. Suprafaa construit desfurat ar trebui s fie
de cca. 500mp, indicatorii urbanistici (P.O.T., C.U.T.) rezultnd n funcie de
soluia adoptat.
Obiective i criterii de apreciere
Conform temei-cadru.
Piese desenate i redactare
ntocmit:
ef lucrri dr. arh. Iulian Gudin
6
ANUL III
7
ANUL III
Atelier 32A
PENSIUNE TURISTIC
1. Generalitati
Pensiunile fac parte din programul hotelier aferent activitatii de turism.
Programul hotelier este unul din programele de arhitectura complexe,
situndu-se in contemporaneitate la interferena mai multor tipuri de
activiti.
Pensiunile reprezint in primul rnd ilustrarea unei funciuni de habitat
temporar. Calatorii pot fi clieni de 1 - 2 zile si atunci pensiunea este
preponderent de tranzit . De asemenea, clienii pot fi turiti care doresc un
sejur prelungit determinat de vecintatea unui sit istoric (turism cultural), de
vecintatea unei zone de distracie (turism distractiv), de vecintatea unei
zone peisagere montane, marine (turism de agrement), de practicarea unor
sporturi (turism sportiv) sau de apropierea unei zone curative (turism
balnear). Zona de amplasare impune pensiunii anumite determinri legate
de integrarea in sit. Pensiunile se clasifica, conform unor norme nationale,
pe margarete, funcie de calitatea si diversitatea spatiilor si serviciilor
oferite.
2. Amplasament
Pensiunea va fi amplasata pe malul lacului Mostistea, sat Gostile, oras
Fundulea, jud. Calarasi, pe malul lacului cu acelasi nume. Declivitatea
terenului spre apa de peste 3m permite o perspectiva ampla pe direcia VN-E spre lac. Accesul spre amplasament se face din drumul judetean
Fundulea Mariuta care leaga DN3 de DN2.
ncadrarea in sit, orientarea spre peisaj, accesele carosabile si pietonale,
conformarea spatiala vor impune pensiunea ca o prezenta polarizatoare
pentru bucurestenii dornici de a practica pescuitul sportiv sau pentru a se
destinde.
8
ANUL III
3. Componente functionale
3.1. Cazarea
Capacitate 3 unitati familiale cu module duble de cazare si 5 unitati simple
de cazare cu o camera de 2 paturi
Unitate cazare 3 paturi
a. camera de primire cu canapea extensibila
20 mp
b. dormitor cu pat dublu
15 mp
c. vestibulul acces cu depozitare
3 mp
d. grup sanitar cu cada, wc si chiuveta
4 mp
e. chicineta
3 mp
________________________________________________________
max. 45 mp
Camera de primire va avea o canapea extensibila , masa de conversatie cu
2 fotolii, o servanta cu televizor.
f. Mobilare
Dormitorul va avea 2 paturi ( 0,90 x 2,00 m ) cu noptiere sau pat dublu, un
scrin pentru lenjerie si toaleta cu oglinda si sertare. Trebuie analizata si
oportunitatea amplasrii unui pat pliant pentru 1 copil.
Vestibulul va conine 1 dulap pentru haine, un cuier si un rastel pentru
bagaje.
Cele 5 unitati familiale pot fi legate printr-o circulatie protejata (eventual
inchisa).
3.2. Spatii aferente accesului si serviciilor
3.2.1 Zona de servicii - receptie
3.2.1.1. Windfang vestibul cu acces pentru persoane
normale si cu handicap 510 mp
3.2.1.2. Hol recepie, ateptare, distribuie cazare va
conine
A.
A1.
Primire
Recepia pensiunii unde se realizeaz contactul administraiei cu
publicul pentru informare, primire, servicii.
A2. 1 birou de administraie
10 mp
A3. Camera bagaje
5 mp
15mp
B.
Ateptare distribuie
B1. Hol ateptare, lectura, mobilat cu fotolii canapele si msue 40 mp
B2. 2 cabine telefonice
5 mp
B3. Grup sanitar pe sexe
10 mp
55mp
3.3. Alimentaia public
3.3.1. Restaurantul are 50 de locuri, salon de mic dejun
a. Sala de consumaie 50 de locuri cu acces din holul
pensiunii si din exterior, cu oficiul legat de buctrie.
Mobilarea va fi diversificata, alveolata, flotanta. - 75 mp
b. Grup sanitar pe sexe
10 mp
c. Restaurantul poate avea terase acoperite sau
descoperite
25 mp
110 mp
3.3.2. Barul 10 locuri (2,5 mp / pers.), situat de preferinta intre hol
si restaurant cu oficiu minimal si depozit de buturi in legtura cu
spatiile de serviciu ale buctriei
- 25 mp
3.3.3. Buctria (2 mp / pers.) va fi organizata pe 3 zone: ~ 90mp
3.3.3.4.1.
Servire hrana oficiu minimum 2,0 m latime in
care circulaia se face respectnd fluxul de dreapta (debarasare
ncrcare).
In oficiu se intra pe ui duble batante unidirecionale pe sensul de
mers. Oficiul este bordat de tejgheaua spatiilor de debarasare
splare a buctriei calde si reci a barului de buturi si a zonei de
depozitare vesela.
- 10 mp
9
ANUL III
3.3.3.4.2.
Zona debarasare splare este spaiul unde
exista spltorul de vesela, rastel vesela
- 5 mp
Majoritatea acestor spatii trebuie sa aib acces din exterior pentru

introducere si schimbare utilaje.
Ambele spatii sunt in contact cu buctria si cu zona de evacuare,

depozitare gunoi menajer.
4. Obiective didactice
- exprimarea capacitaii de percepere, configurare si potenare a spaiului
arhitectural in legtura cu spaiul global tipologie si morfologie
- cunoaterea si nsuirea discursului arhitectural in relaie cu determinrile
unui program tehnologic complex (hotelier)
- cunoaterea determinrilor antropologice ale spatiilor
- instrumentarea structurala si utilitara in relaie cu programul funcional
- crearea unei unitai de expresie intre forma-functiune-semnificatie
- dezvoltarea capacitilor de esenializare teoretica a spatiilor propuse
- calitatea reprezentrii proiectului prin desen, culoare, macheta, etc.
3.3.3.4.3.
Zona preparare hrana cuprinde spatii specializate
de pregtire semipreparate si de preparare efectiva.
a. Bucatarie calda
20 mp
b. Bucatarie rece
10 mp
c. Spatii semi-preparare (carne, peste, legume) 3 x 5 mp=15mp
45 mp
3.3.3.4.4.
Depozitare curenta de nivel ( la acelai nivel cu
buctria)
a. Bar buturi si depozit bar buturi sunt spatii aferente
servirii cu buturi alcoolice si rcoritoare si conin frigidere
si depozitare la raft
- 10 mp
b. Dulapuri frigorifice specializate (carne, peste, legume,
lactate)
- 5mp
c. Depozit de zi (coloniale)
- 5 mp
- 10 mp
d. Depozit de inventar
30 mp
3.3.3.4. Spatii de club, jocuri mecanice si biliard
3.3.3.5. Parcaj 15-20 autoturisme x 25 mp / auto
40 mp
375 - 500 mp
3.4. Spatii tehnice

3.4.1. Spalatorie + uscatorie lenjerie
3.4.2. Depozitari generale
3.4.3. Vestiare personal pe sexe cu grupuri sanitare
3.4.4. Tablou electric
3.4.5. Centrala termica
15 mp
20 mp
5 mp
10 mp
15 mp
5. Desfasurare proiect
5.1. Lansare si prezentare de tema
5.2. Faza I
Analiza sit 1 saptamana
Studii de sitologie
Documentare generala de program
Se vor preda in atelier urmtoarele documentaii:
- analiza de sit specifica amplasrii pensiunii schite sc. 1/1000,
1/500 plane A3
- 3 fise documentare comentate
- eseu de proiect
- schema funcionala generala - sc 1/500
- propunere volumetrica (macheta de studiu) sc. 1/500
5.3. Faza II
Proiect 3 saptamani
- mapa proiectului cu toate schitele (prezentate spre corectura la
atelier semnate si datate de cadrul didactic).
- Fisa de desfasurare activitate atelier (prezenta si corecturi, susineri
de documentaie, eseu)
5.4. DF Documentaie finala scrisa si desenata - predare finala
Se vor preda pe hrtie format A2, in mapa, in tehnica la alegere:
10
ANUL III
- eseu de proiect + concluzii documentare

- plan de situaie sc 1/500
- planurile nivelurilor principale sc 1/100
- seciune caracteristica sc 1/100
- 2 faade sc 1/100
- 2 celule cazare scara 1/50
- macheta scara 1/100
- 2-3 perspective exterioare si interioare
5.5. Criterii de evaluare:
- concept
- ncadrare in sit
- conformare volumetrica in raport cu ansamblul urbanistic
- organizare funcionala corecta
Bibliografie
II 1166 Architects Working details (15 vol.)
II 1547 Motels, Hotels
II 2862 Hotel and Restaurantbau
I 2851 Resort Hotels
III 1154 Hotelbauten
I 6021 Shinkeshiku Hotels
ntocmit:
prof. dr. arh. Cristina Olga Gociman
11
ANUL III
12
ANUL III
Atelier 33A
PENSIUNE TURISTICA
Tema propusa spre studiu face parte din programele de arhitectura pentru
turism. Cladirea raspunde tematicii cu componente functionale repetitive
sustinute si de alte activitati/functiuni specifice turismului ce se desfasoara
in spatii interioare si exterioare cladirii.
Amplasament
Amplasamentul propus se afla in Baile Olanesti, beneficiind atat de o
panorama deosebita cat si de un acces facil cu front larg la strada.Terenul
prezinta o panta pronuntata ce se cere a fi pusa in valoare prin
implementarea functiunii turistice considerate.
Obiective didactice
- Incadrarea in sit relatia de integrare a obiectului de arhitectura propus in
contextual oferit de cadrul natural;
- Intelegerea functiunilor programului architectural cu componente
functionale repetitive si adaptarea la cerintele contemporane ale turismului;
- Stimularea creativitatii performanta, inovare, adaptare - in conceperea si
particularizarea spatiilor conexe functiunii de cazare, controlul volumetriei si
plastica anvelopantei
Date de tema
Cladirea va adaposti urmatoarele functiuni majore:
- Spatii de cazare pentru 18-20 persoane, in camere cu 1-2 sau 3 paturi;
- Spatii pentru servirea mesei pentru 50 persoane
- Spatii de primire
- Spatii pentru destindere si activitati de grup
- Locuinta proprietarului;
- Dependinte (bucatarie, depozitari, grupuri sanitare);
- Alte spatii auxiliare (tehnice, centrala termica, hidrofor)
13
ANUL III
- Regimul de inaltime este P+1

- Sistemul constructiv recomandat este cel mixt: zidarie portanta si cadre
din beton armat. Se recomanda acoperirea in panta.
Redactare
Se vor preda pe 3 formate de hartie alba, 50x70cm, dispuse orizontal pe
coala, urmatoarele piese desenate intr-o tehnica la alegere:
- plan de situatie
- planurile tuturor nivelurilor
(pentru fiecare constructie in parte, unde este cazul)
- 2 sectiuni caracteristice
- 4 fatade
- 2-3 schite de atmosfera la mana libera
- macheta
sc. 1:500
sc. 1:100
sc. 1:100
sc. 1:100
sc. 1:200
Se pot prezenta suplimentar 2-3 imagini prelucrate pe calculator.

Criterii de apreciere
- Integrarea adecvata a obiectului de arhitectura in cadrul sit-ului;
- Coerenta dintre compozitia arhitecturala si performanta cladirii
- Exprimarea identitatii programului de arhitectura
Bibliografie recomandata
reviste
A+U febr. 1998
Arhitectura oct. 2004
Japan Architects
ntocmit:
prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
ef lucrri dr. arh. Dragos Alexandru Negulescu
14
ANUL III
15
ANUL III
Atelier 34A
PENSIUNE N SATUL PETERA
Amplasament
Situl in cauza se afla in judetul Brasov, in satul Pestera. Este incadrat in
zona Parcului National si trebuie tratat respectand prevederile in vigoare.
Situl este in panta - existand o foarte pregnanta cadere de nivel aproximativ 100 m, zona nordica fiind cea ridicata. Suprafata sa este de
~1,8 ha. In interiorul sitului se afla o mica padure.
Obiectivele studiului
Intelegerea implicatiilor interventiei arhitecturale intr-un peisaj
natural valoros in care s-a dezvoltat o tipologie de locuire specifica.
Deslusirea / construirea contextului semnificativ caruia proiectul
trebuie sa ii raspunda.
Intelegerea modului de functionare a pensiunilor aflate intr-un
asemenea sit - intelegerea creativa a temei
Insusirea conceptului complex de peisaj (natural, antropologic,
economic, etc)
Date suplimentare de tema
Studentii vor trebui sa isi aleaga zona in care vor interveni. Asezarea
constructiei / constructiilor propuse constituie o parte semnificativa a
proiectului. In acest sens, vor trebui sa tina cont de orientarea punctelor
cardinale, de topografia sitului, de elemente existente deja pe sit (casa
existenta, pomi, mica padure).
Piese necesare a fi predate:
Plan de situatie 1:500
Planurile tuturor nivelurilor (parterul cu amenajarile exterioare) 1:100
Toate fatadele 1:100
Sectiune caracteristica (cel putin una) 1:50
16
ANUL III
Imagine care sa redea insertia construitului in peisajul in cauza.
Imagine care sa arate modul in care peisajul exterior este perceput din
interior
Macheta - sc.1:100 (in urma discutiilor in atelier se va stabili scara finala a
machetei).
Piese suplimentare fata de tema cadru
Scheme prin care sa fie justificata solutia aleasa;
Detalii si materiale caracteristice proiectului (constructie si amenajari
exterioare);
Alte imagini relevante intelegerii proiectului
Criterii de apreciere si notare
Integrarea interventiei in peisajul existent;
Folosirea peisajului in conceperea proiectului.
Buna functionalitate a pensiunii
Optiunile tipologice facute - referitoare la volumetrie, mod de organizare a
desfasurarii activitatilor, etc.
Extrase Din Anexa XVII GHID DE CONSTRUIRE ZONA DE
DEZVOLTARE DURABIL PARCUL NAIONAL PIATRA CRAIULUI
1. Principii de dezvoltare
_ Pstrarea parcelarului existent (format istoric);
_ Pastrarea elementelor vegetale existente (arbori izolati, hotare etc.);
_ ncurajarea mentinerii si reconversiei fondului construit existent;
_ ncurajarea folosirii tipologiilor de locuire dezvoltate istoric, adaptate
nevoilor moderne;
_ ncadrarea optima n conditiile locale de relief si clima (corecta asezare pe
panta, buna orientare n raport cu punctele cardinale si vnturile
dominante);
_ ncadrarea armonioasa n peisaj;
_ Vocabularul de forme adecvat zonei si materialelor locale de constructii.
2. Peisaj cultural
_ Valorificarea memoriei locului;
_ Atentie pentru reperele si dominantele formatii istorice. Dezvoltarea se va
subordona acestora si le va pune in valoare;
_ Valorizarea produselor locale si instalarea unui standard de calitate al
produselor (marca Parc).
3. Caracteristicile asezarilor si parametrii urbanistici
Asezarile umane se afla n zonele cu altitudine mai mica si sunt structurate
pe succesiuni de culmi separate de vai adnci. n localitati densitatea de
locuire a fost specifica satului rasfirat de munte, cu gospodarii situate
central pe loturi de suprafata mare.
Loturile sub 1500 mp nu pot fi construite. Pentru a mpiedica densificarea
localitatilor cu pante mari nu vor putea fi construite loturi mai mici, pentru a
mpiedica sistematizarile brutale si interventiile agresive asupra peisajlui.
POT de 10%. n conditii exceptionale, bine argumentate, se accepta POT
maxim de 15%
CUT maxim admisibil 0,25
Regim maxim de naltime D+P+M
Constructiile declarate monument vor respecta pentru orice lucrari de
ntretinere si reparatii, legislatia n vigoare.
4. Principii si reguli pentru constructii noi
_ Cladirile noi trebuie sa se integreze n coerenta generala a zonei n
ceea ce priveste volumul, regimul de naltime, alinierea la strada.
_ Extinderile noi trebuie sa se integreze n volumetria generala sa se
pastreze naltimea la cornisa, ct si la coama acoperisurilor. Diferentele
admise sunt : 0,50 m la cornise si cu 1,00 m la acoperis.
_ Se interzice imitarea stilurilor arhitecturale sau folosirea materialelor
straine zonei.
_ Se interzice imitarea materialelor naturale (piatra, lemn) simulari de
paramente.
17
ANUL III
_ ntre cladiri se va respecta distanta minima de 30 m. Fata de limitele de
proprietate distanta minima este de 15 m.
_ Orientarea optima a cladirilor este cu fatada lunga spre SE, axul
perpendicular pe aceasta formnd un unghi de 18 cu axa NS spre E. Se
va tine seama de conditiile de clima specifice (vnt dominant din NE si
precipitatii abundente).
_ Pentru cladirile noi se admit structuri din lemn sau zidarie portanta. Se
admite folosirea betonului pentru fundatii, centuri, smburi si plansee.
_ Acoperisul trebuie sa fie in doua sau patru ape cu pante caracteristice
pentru zona (40-50) cu posibiltatea ca pe zona expusa vntului dominant
acesta panta sa se prelungeasca pna la nivelul solului. Se accepta si
acoperiri in terasa, doar cu strat inerbat, acolo unde sunt necesare solutii
speciale de integrare n peisaj. Nu se admit jocurile de pante in mai multe
ape pentru acoperis.
_ Proportia golurilor va respecta specificul zonei (predomina plinul, golurile
maxim 15% din fatade) Se admit ca si accente compozitionale justificate
panoruile vitraet de dimensiuni mai mari (deschidere catre peisaj, folosire
pasiva a energiei solare.) Golurile de fereastra vor avea forme si proportii
traditionale, dreptunghiulare orientate pe verticala, fie patrate.
_ Se admite utilizarea ferestrelor de mansarda (tip Velux) cu rama de lemn
pe o suprafata de maxim 20% din suprafata invelitorii, pentru luminarea si
ventilarea mansardelor. Acestea nu vor fi dispuse dispersat pe acoepris.
_ Forma lucarnelor varespecta proportiile si formele traditionale. Acesta nu
vor depasi 20% din suprafata invelitorii
_ Pentru realizarea finisajelor exterioare se vor folosi materiale naturale
locale locale puse n opera n tehnici traditionale lemn, tencuieli si
zugraveli n tente naturale.
_ Accesoriile (cosuri, antele, panouri solare, etc) vor fi realizate din
materiale specifice in sisteme particulare pentru fiecare caz in parte
urmarind integrarea in peisaj.
_ Se admit reclame, firme doar pentru dotarile de turism si comert. Acestea
se vor amplasa pe poarta de intrare sau pe fatada principala in zona intrarii.
Vor fi discrete, din materiale care se armonizeaza cu specificul local. Nu se
admit firme de iluminat cu tuburi fluorescente, cu jocuri de culori si
intensitati luminoase. Iluminatul nocturn va asigura strictul necesar pentru
citirea firmei si pentru asigurarea vizibilitatii accesului. Nu se admit reclame
pentru produse si firme comerciale amplasate pe domeniul public sau in
incintele private
_ Vitrinele spatiilor comerciale se vor realiza din timplarie cu rama de lemn
cu suprafete mai mici de 30% din suprafata fatadei pe care sint amplasate.
_ Se vor respecta normativele de eficienta energetica a cladirilor,
incurajundu-se sistemele sustenabile, care folosesc materiale naturale,
tehnologii de energie alternativa.
5a. Curi grdini / mprejmuiri
mprejmuirile noi sau transformate pot fi construite din zidarie, lemn (vor fi
supuse prescriptiilor constructiilor existente). naltimea maxima h=1,00 m.
Se interzic mprejmuirile si n special cele spre strada din elemente din
beton, prefabricate, tabla, plasa de srma, placi aglomerate din lemn.
Amenajarile trebuie sa respecte caracterul rural local (de evitat gradini de
tip urban cu materiale heteroclite importate, de tip pavele colorate).
Suprafetele de circulatie vor ramne ct mai permeabile, folosind
caldarmul de piatra, pietrisul de calcar, se va evita folosirea betonului si a
pavelelor din beton.
Suprafetele nierbate vor fi compuse de speciile existente in pajistile
locale. Se interzice nierbarea cu gazon englezesc monospecific.
Se va evita crearea gardului viu de tip beton vegetal (gard viu
monospecific de tuia).
Se vor ncuraja plantatiile noi cu specii autohtone foioase: frasin, fag,
mesteacan, etc.
5b. Spaii publice, parcri
Spatiile libere plantate se conserva sau se reamenajeaza ca spatii verzi
publice. Amenajarea se va face astfel nct sa nu contrazica specificul
peisajului local si va face obiectul unei analize si aprobari de catre
specialisti. Arborii izolati sau de aliniament fac parte din peisajul specific
zonei si din patrimoniul care trebuie valorificat.
18
ANUL III
Orice amenajare de spatii publice va tine cont de pastrarea caracterului

rural al zonei, favoriznd amenajarile simple, n care elementele vegetale
sunt importante dar si mixitatea functiunilor. Spatiul public rural trebuie sa
ramna polivalent. Vor fi evitate proiectele de tip urban cu aliniamente de
pavele, trotuare. Zonele de parcari vor fi integrate n vegetatie si nu vor fi
materializate ca n mediul urban cu ajutorul marcajelor vopsite.
Bibliografie:
Olgiati, Valerio - revista 2G nr.37 / 06 I
Zumthor, Peter - revista A+U, extra edition, februarie 1998
ntocmit:
prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu
ef lucrri drd. arh. Andrei erbescu
ef lucrri dr. arh. tefan Simion
19
ANUL III
20
ANUL III
Atelier 35A
PENSIUNE TURISTIC (*** 3 margarete)
Argument
Conceptia arhitecturala a acestui obiect de arhitectura destinat in primul
rand cazarii turistilor trebuie sa depaseasca sensul individual, autonom, al
obiectului si sa-l situeze in perspectiva mai larga a interactiunii lui cu
contextul urban sau natural. Sau, in formularea lui Luigi Snozzi, o practica
responsabila a arhitecturii nu este motivata de dorinta unei creatii
demiurgice ci, dimpotriva, este stimulata de vointa interpretarii critice a
realitatii, plecand de la constiinta apartenentei la locul in care se
construieste.
Amplasament
Tema aferenta acestui nou proiect popune studentilor rezolvarea unei
pensiuni turistice, pe un amplasament din Comuna Peri aflata la cca. 30
km de Capital, pe malul lacului cu acelasi nume, respectiv un teren in
panta de 1077 mp (prezentat n anex).
Asa cum se poate observa, terenul nu este plat si nici orizontal, beneficiind
de o deschidere favorabila catre lac. Pe acest teren exista o cas veche
mic i degradat, precum i o veche fundaie. Proprietarul terenului
intentioneaza sa le demoleze si ca urmare acestea nu vor fi luate in
consideratie in prezentul studiu.
Prin P.U.G.-ul localitatii acestui teren i s-au conferit urmatoarele
capabilitati:
- Functiune = CLUB, RESTAURANT, HOTEL, SERVICII, ETC
- Regim de inaltime = max. P+2E+M
- P.O.T. = 40%
- C.U.T. = 1
21
ANUL III
Date generale de tem
Pensiunea turistica poate fi dezvoltata in sistem pavilionar sau monobloc,
intr-o solutie compozitionala care sa foloseasca inteligent declivitatea
terenului. Cladirea va avea urmatoarele caracteristici :
- Regim de inaltime recomandat = D+ P + max 2 etaje + M
- Acoperire obligatorie in panta ( posibil si portiuni de terasa
orizontala )
- Cazare cu simplu, sau dublu tract
Functiunile principale ale acestei dotari turistice de 3 *** sunt:
- Un hol de receptie si informatii n legtura cu un birou de
administratie: 15 mp;
- Mic grup sanitar pentru clienti, organizat pe sexe in legatura cu
hall-ul receptiei si in imediata apropiere a restaurantului;
- Casa scarii in relatie vizuala cu receptia si astfel amplasata incat
sa permita accesul usor la etajele destinate cazarii;
- Mic restaurant (cu circuit intern si extern) pentru aprox. 50 locuri la
masa, n legatura cu holul de receptie si cu o terasa pentru cca. 20
de locuri la masa, in relatie facila cu o mica bucatarie si un oficiu;
- Spatii de receptie si depozitare marfa, depozitare pentru rufe
curate + murdare, spatii tehnice (centrala termica, hidrofor), etc;
- Un mic apartament de 2 camere pentru administator si familia sa,
avand o configuaratie specifica, amplasat la parter sau demisol, dar
in imediata apropiere a zonei receptiei;
- 10-15 camere de cazare a turistilor. Suprafata maxima a unei
unitati de cazare - conceputa pentru 2 persoane si avand grup
sanitar propriu (lavoar, WC, dus) - este de max. 30 mp. Sunt
admise, limitat, si camere cu un singur pat;
- Coridor de cca. 1,2 1,5 m latime
- 15 - 20 spatii de parcare exterioara
- Mica curte de serviciu si aprovizionare.
Este permisa studentilor folosirea si a altor spatii menite sa adaposteasca
functiuni specifice unei astfel de dotari turistice.
Structura de rezistenta: va fi realizata din beton armat, metal ( sau alt
material la alegere ) si va fi astfel gandita incat sa permita obtinerea unei
flexibilitati deosebite a spatiului si o acoperire interesanta a acestuia. Asa
cum s-a mentionat acoperirea va fi obligatoriu in panta. Sunt admise insa si
portiuni de terase orizontale. Astfel se cere obtinerea unei constructii care,
tinand cont de cerintele temei si a reglementarilor urbanistice sa propuna o
imagine volumetrica simpla si clara in unitate cu materialele si tehnologia
folosita. Se vor prezenta prin desen si randare tipurile de materiale folosite.
Plansele desenate pot contine comentarii pentru justificarea solutiei.
Tema isi propune ca prin proiect studentii sa aprofundeze aspecte legate
de :
- Incadrarea in sit real relatia de integrare a obiectului de arhitectura
propus in contextul existent tinand cont si de regulamentarile urbanisice ale
amplasamentului.
- Dezvolatarea capacitatii de a dezvolta un concept arhitectural pentru
un program de arhitectura specific = cazare turistica + alimentatie publica
- Intelegerea necesitatii fundamentarii proiectului pe un concept clar
definit, in acord cu datele fundamentale ale contextului
- Intelegerea si aprofundarea relatiilor/conditionarilor intre spatiu, tipul
de structura, material, tehnologie si expresivitatea unui obiect de
arhitectura.
- Dobandirea unei experiente in exploatarea potentialului unui sit
specific
In aprecierea proiectului accentul se va pune pe urmatoarele criterii :
- Exprimarea clara a unei atitudini arhitecturale prin nscrierea
adecvata a solutiei n contextul natural dat
- Logica rezolvarii functionale si structurale, intelegerea, dimensionarea
si utilizarea corecta a elementelor propuse prin proiect.
- Coerenta compozitiei arhitecturale
22
ANUL III
- Calitatea ambiantei spatiale a unitatilor de cazare si a spatiilor
comune
- Modul de utilizare a materialelor si texturilor in proiect
- Acuratetea si expresivitatea prezentarii proiectului si nu in ultimul rand
pe modul de prezentare grafica a solutiei propuse.
Redactarea proiectului
Predarea finala se va face pe planse de hartie alba 50 cm x 70 cm, maxim
3 formate, prezentate intr-o tehnica color la alegere (inclusiv pe calculator)
si va cuprinde:
- Plan de situatie sc. 1/500 cu prezentarea curbelor de nivel si a
amenajarilor exterioare.
- Planurile tuturor nivelelor sc. 1/100. Parterului i se va acorda o
atentie deosebita prin prezentarea mobilierului si a amenajarilor exterioare.
Planurile etajelor vor trebui si ele sa fie prezentate cu indicarea pieselor de
mobilier
- 2 sectiuni perpendiculare prin cladire sc. 1/100
- Toate fatadele sc. 1/ 100
- Macheta sc. 1/100
- Posiblie perspective interioare sau exterioare daca studentul le
considera relevante pentru intelegerea si sustinerea conceptului.
Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii de atelier, un CD cu formatul
digital al proiectelor cu note mari si o descriere n romn si englez a
solutiei (maxim 100 de cuvinte).
n functie de particularitatile fiecarui proiect se pot solicita de catre profesori
si alte piese desenate.
Bibliografie general
* Gianpiero Aloi - Hotel / Motel
* Ana G. Canizares - Country Hotels - teNeues, Kempen, 2002 - cota I 9990
* Iuliana Ciotoiu - Arhitectura agroturismului montan - Editura Universitar
ION MINCU
* Aurora Cuito - Ultimate Hotel Design - teNeues, Kempen, 2004 - cota II
6000
* Thomas Herzog, Julius Natterer, Roland Schweitzer, Michael Volz,
Wolfgang Winter - Timber Construction Manual - Birkhuser, Basel, 2004
* Cezar Lzrescu - Construcii hoteliere
* Arian Mostaedi - Design Hotels - Instituto Monsa de Ediciones, Barcelona,
2001 - cota III 3740
* Ernst Neufert - Manualul arhitectului
* Vicky Richardson - New Vernacular Architecture - Watson-Guptill
Publications, New York, 2001 - cota III 3838
* Walter A. Rutes, Richard H. Penner, Lawrence Adams - Hotel Design,
Planning, and Development - W. W. Norton & Co., New York, 2001
* Ruth Slavid - Wood Architecture - Loft Publications, 2005
* Anton Steurer - Developments in Timber Engineering. The Swiss
Contribution - Birkhuser, Basel, 2006
* Johann Weber, Theodor Hugues, Ludwig Steiger - Timber Construction :
Details, Products, Case Studies - Institut fr internationale ArchitekturDokumentation, Mnchen, 2004
* James Wines - Green Architecture - pag. 69-78 : Integration of
Architecture and Landscape
* A + U - 418 (2005)
* Arhitectura - 6/1976, 1/1977, 9 (serie nou - febr. 2002)
* DBZ - 4/2006
* Detail - 7/1999, 1/2000, 5/2000, 7/2002, 8/2002, 7/2006, 8/2006, 6/2007,
4/2008
* El Croquis - 109, 110, 114, 119, 121, 122, 123, 124, 125, 127, 128
* Larchitecture daujourdhui - 177 (1975), 230 (1983), 231 (1984), 280
(1992), 303 (1996), 307 (1996), 325 (dec. 1999), 331 (dec. 2000), 337 (dec.
2001), 351 (martie 2004)
* Techniques et architecture - 407 (1993), 424 (1996), 429 (1997), 454
(2001), 463 (dec. 2002), 466 (iul. 2003), 469 (martie 2004), 475 (ian. 2005),
483 (apr. 2006)
* The Architectural Review - 11/2002, 5/2006
23
ANUL III
Not
Proiectele vor primi note distincte n comisiile de atelier, conform
regulamentului de promovare. Toate studiile de atelier se vor prezenta la
corectura pe foita sau, acolo unde este cazul, pe printuri format A3 sau A4.
Ele vor fi reunite ntr-o mapa, pe care fiecare student o va avea asupra sa
la fiecare corectur. Nu se fac corecturi pe laptop sau fara prezentarea
mapei de studiu. Formatul final de redactare a proiectului va avea un
chenar si un cartus de identificare, conform modelului de catedr.
Nerespectarea acestor prevederi conduce automat la depunctarea
proiectelor.
ntocmit:
conf. dr. arh. Marian Moiceanu
24
ANUL III
25
ANUL III
Atelier 36A
PENSIUNE LA HOREZU
Amplasament
Terenul ales pentru tema de fa se afl n proprietatea Obtei Oraului
Horezu,n zona cunoscut sub denumirea de Vrful lui Roman.
Obtea Oraului Horezu a comandat un Plan Urbanistic Zonal n care s-a
solicitat studierea amplasrii unei zone cu caracter turistic, pentru
valorificarea potenialului turistic al munilor Cpnii. Zona este accesibil
momentan doar autoturismelor de teren.
Date de tem
inta studiului va fi att obinerea unei soluii optime din punct de vedere
economic i funcional pentru beneficiar, dar i ridicarea standardului
arhitectural al unei zone n curs de dezvoltare ca atracie turistic.
Propunerile vor ine cont de rapoartele ce apar ntre zonele construite i
cele amenajate. Se va pune accent pe importana principiilor ce vor sta la
baza conceptelor de amenajare a terenului. Se va lua n calcul problema
dificultii transportului de materiale n zon i vor fi ncurajate soluiile care
vin cu propuneri viabile n aceast direcie.
Obiective suplimentare ale studiului
n momentul de fa soluiile de arhitectur reale in prea puin cont de ceea
ce ofer natura soluiile de atelier vor lua n considerare panta terenului i
principiul influenei umane minimale asupra peisajului. Soluiile care iau n
calcul posibilitatea integrrii surselor de energie regenerabile vor fi
apreciate.
Criterii suplimentare de apreciere
- Coerena spaio-funcional a ansamblului
- Respectarea RLU ( va fi furnizat ulterior)
- Evoluia analizei fiecrui autor de proiect, precum i implicarea acestuia n
26
ANUL III
discuiile de atelier
- Capacitatea de argumentare a fiecarui student i coerena criteriilor ce
susin argumentaia, precum i calitatea prezentrii finale
- Calitatea produsului de arhitectur prin prisma spaiilor propuse i a
relaiilor dintre ele.
ntocmit:
conf. dr. arh. Vasile Mei
prep. drd. arh. Radu Negoi
27
ANUL III
Atelier 31B
BOUTIQUE HOTEL LA VELIKO TRNOVO
Termenul de boutique hotel apare la nceputul anilor 1980 n mari orae
ca Londra i New York pentru a desemna un nou concept turistic care
mizeaz pe individualitatea, personalitatea i intimitatea cadrului pe care l
ofer, pentru a se opune depersonalizrii induse de dezvoltarea marilor
lanuri hoteliere care au monopolizat piaa turistic din ntrega lume. Acest
concept rezoneaz mult mai bine cu stilul de via contemporan i cu
ateptrile celor care cltoresc i are ca principal ingredient calitatea
arhitecturii i a spaiului propus, n contextul relaionarii construciei cu
mediul nconjurtor la o scar mai uman, mai intim, mai fireasc. Aceast
nou formul de cazare este atras de locaii dinamice, care ofer
oportuniti de dezvoltare, caracter i memorie.
Amplasament
n oraul Veliko Trnovo, Bulgaria. Situl va fi ales n urma unei excursii de
documentare de cca. 2 zile la inceputul perioadei de studiu.
Date de tem
Situat n nordul Bulgariei, Veliko Trnovo este oraul cu cel mai glorios
trecut istoric din Bulgaria. Originea numelui este legat de cuvantul slav
tern sau turn (tron) i de-a lungul anilor s-a transformat n Ternov,
Turnov, Tur-nov, Turnovgrad, Turnovo, iar mai apoi n Veliko Turnovo, fiind
numit "Veliko" (Mare) datorit marimii i frumuseii sale.
Oraul devine capitala Regatului Bulgar n 1187 i se consolideaz ca un
important centru cultural i administrativ, fiind ns ocupat de dominaia
otoman la sfritul sec. XIII, rmnnd aa pn n 1877, cnd Bulgaria ia ctigat independena.
Puse n valoare de o topografie pitoreasc, reminiscenele acestui trecut
impresionant se pstreaz pn astzi, conferind un caracter unic aezrii.
28
ANUL III
Tema de fa i dorete valorificarea acestui context prin mijloace
contemporane, rspunznd totodat unei funciuni foarte actuale.
Astfel, programul necesit includerea urmtoarelor funciuni:
- 10-15 camere uniti de locuit avnd o suprafa de 25-30 mp;
camerele pot fi de unul, dou locuri, sau apartamente, fiecare avnd grup
sanitar propriu,
- mic zon de recepie;
- living comun / lounge / internet
- mic restaurant pentru cca. 35 persoane cu locuri la mese. Acest spaiu va
funciona i ca zon de mic dejun i va fi deservit de spaii de preparare i
de grupuri sanitare;
- camer administrator;
- parcaje supraterane sau subterane, conform normativelor n vigoare
- spaii tehnice (central tehnic, hidrofor, depozitri, etc.)
Activitatea din cadrul atelierului va avea la baz pentru fiecare corectur o
machet de studiu care va fi inserat n macheta general de sit.
ntocmit:
prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc
ef lucrri dr. arh. Melania Dulmea
ef lucrri dr. arh. Mihai Duescu
Structura de rezisten va fi la liber alegere. n funcie de scenariul propus

programul poate fi completat cu alte spaii sau amenajri considerate
necesare.
- studiul complexitii contextului natural, cultural si social al
amplasamentului i transpunerea acestor caracteristici n soluii
adecvate i coerente;
- dezvoltarea unui concept adecvat inseriei unui obiect nou de
arhitectur intr-un peisaj urban particular.
- coerena demersului, de la concept la form;
- nscrierea n sit;
- calitatea spaiilor interioare i exterioare.
29
ANUL III
Atelier 32B
PENSIUNE MONTAN. EXPRESIE TEHNOLOGIE - MATERIALITATE
Argument
Proiectul unei pensiuni n zona Vii Prahovei presupune o abordare a
relaiei dintre arhitectur i teritoriu ntr-un context delicat, cu reguli stricte.
Studiul tipologiilor existente i a construciilor aprute n ultimii ani n
aceast zon va duce la o atitudine critic asupra impactului turismului
agresiv promovat.
De aceea dimensiunile reduse ale programului poate duce la rezolvri
alternative ce s se ancoreze mai mult n relaia arhitecturii i a peisajului,
dect ctre latura comercial.
Amplasament
Terenul propus pentru studiu , indicat n planul topografic anexat, se afl n
oraul Azuga, pe strada Izvoarelor, n vecintata prtiei de ski.
Obiective didactice
- Abordarea activitii didactice ca un proces de proiectare ce pornete de
la realitatea contextului i datele de tem i se concretizeaz ntr-un obiect
arhitectural deschis ce se adapteaz condiiilor fluctuante economice i
sociale.
- Analiza contextului natural i social precum i dezvoltea unei atitudini
critice asupra arhitecturii tradiionle i contemporane existente n zon.
- Dezvoltarea unui scenariu de inserie a obiectului arhitectural ntr-un sit
real cu condiii specifice.
Date de tem
Tema de proiectare ce va fi dezvoltat pe baza scenariului propus de
studeni va cuprinde n mod obligatoriu urmtoarele spaii :
30
ANUL III
- Spaiu de recepie : zona de recepie i distribuie general, prevzut cu
un desk i un mic birou al administraiei,
- Spaii de cazare: 20-30 locuri n camere de 2 paturi/ pat dublu. Se pot
prevedea opional maxim dou apartamente prin gruparea a 2 uniti de
cazare. Unitatea de cazare va cuprinde : hol de distribuie cu spaii de
depozitare, baie cu cad, camera cu pat i va avea o suprafa
aproximativ de 30 mp.
- Spaiu pentru servirea mesei : 50 locuri n sala de mese i 25 de locuri pe
spaiul de teras. Buctria i anexele acesteia vor fi simplificate n raport
cu modelele restaurantelor de capacitate medie.
- Spaiu de relaxare : spaiul pentru petrecerea timpului liber n comun al
turitilor, prevzut cu un mic spaiu de bar.
- Spaii anex: hol de acces, camer depozitare echipament sportiv,
circulaii orizontale i verticale, spaii tehnice (centrala termic, alimentare
ap, etc.)
minimum trei exemple cu descrierea soluiilor de tehnologii specifice
dezvoltrii durabile (energia alternativ, economisirea energiei etc.)
La predarea final se adaug :
- Plan de ncadrare n zon cu indicarea legturilor existente,
- Plan de situaie, cu amenajrile ntregului lot,
- Minimum dou perspective exterioare reprezentative
- Argumentaie scris, text, format A4
Studenii vor propune tipologia spaial, regimul de nlime, sistemul

structural i materialele de construcie i finisaj, n funcie de soluia
adoptat, ce vor trebui s se nscrie n direciile generale definite de
Regulamentul de Urbanism.
Bibliografie
AMC nr. 180 iunie-iulie 2008
A+U nr. 458 nov. 2008
The Achitectural Review nr. 1343, ian. 2009
Detail nr. 6, 2008
The Japan Architect, nr. 72, mar. 2009
A+U nr 459, dec. 2008
A+U nnr. 465, iunie 2009
L'Arca nr. 244, febr. 2009
Casabella nr. 776, apr. 2009
Detail nr 10, 2006 ( nr. Tematic)
Igloo nr. 84-85, dec. 2008 ian. 2009
Developments in timber engineering , Anton Steurer
Soluiile constructive propuse se vor ncadra ntr-o atitudine de utilizare a

tehnologiilor i materialelor ecologice. Studenii vor propune rezolvri ce vor
fi susinute de o documentare activ asupra strategiilor de implementare de
soluii durabile.
ntocmit:
ef lucrri dr. arh. Cristian Drughean
ef lucrri drd. arh. Remus Hran
Se vor prevedea 15 locuri de parcare pentru autoturisme.
sc. 1:500
sc.1:200
Piese desenate, suplimentare fa de tema cadru

Se vor preda la atelier dup dou sptmni de la nceperea studiului i se
vor nota n atelier i aduga la predarea final :
- Mapa de prezentare i documentare, format A3, cuprinznd minimum trei
exemple contemporane de turism de mici dimensiuni cu comentarii proprii i
31
ANUL III
32
ANUL III
Atelier 33B
PENSIUNE TURISTIC LA POIANA BRAOV
Amplasamentul se afla pe traseul Brasov Poiana Brasov, pe un teren in
panta, intr-un peisaj natural remarcabil.
Studiul impune rezolvarea unor spatii adecvate atat cerintelor de organizare
functionala, cat si aspectelor de integrare in coordonatele locului, in mediul
natural inconjurator, in ambianta sitului.
In functie de scenariul propus de fiecare student, pensiunea se poate
rezolva fie in cadrul unei constructii monobloc, fie in sistem pavilionar.
1. FUNCTIUNI:
Spatii cazare:
- Capacitate pentru cca. 30 de persoane, in camere de 2 locuri.
- Unitatile de cazare, avand grup sanitar propriu (lavoar, WC, dus), vor avea
o suprafata maxima de 30mp.
Spatii alimentatie publica:
- Restaurant cu cca.50 de locuri, cu circuit intern si extern.
- Bucatarie si anexe.
- Bar.
Spatii recreere:
- Spatiu comun (living), in conexiune cu barul.
- Sala de gimnastica si vestiare.
Spatii pentru administratie:
- Birou (in legatura cu receptia).
- Apartament administrator.
33
ANUL III
Spatii anexe:
- Hol primire si receptie.
- Grup sanitar pentru public.
- Spatii depozitare (alimente, obiecte inventar, rufe).
- Spatii tehnice (centrala termica, hidrofor).
- Parcaj cu 20 de locuri.
2. STRUCTURA:
- Cadre, diafragme si plansee de beton armat. Solutia de inchidere va fi
aleasa in functie de ideea arhitecturala.
3. PREZENTARE:
- Hartie alba, formate 100 x 70 cm, in tehnica la alegere, inclusiv calculator.
- Piese:
Plan de situatie - 1:500
Planurile tuturor nivelurilor (parterul cu amenjarile exterioare) - 1:100
Sectiuni caracteristice - 1:100
Fatade - 1:100
Macheta - 1:100
ntocmit:
prep. arh. Radu Malasincu
34
ANUL III
Atelier 34B
TURISM (PENSIUNE)
Tema: Amenajarea unei pensiuni.
Amplasamentul: in zona montana, comuna Runcu
Obiectivele studiului:
- mesajul obiectului de arhitectura, o abordare obligatorie;
- realizarea volumului de arhitectura adaptat la teren, in concordanta cu
cerintele rezolvarilor functionale;
- stabilirea unei sistem constructiv adaptat programului.
Date de tema
Sansa multor zone din tara ca alternativa la modificarile economice ce se
petrec in aceasta perioada este dezvoltarea turismului rural. Realizarea
unui proiect de pensiune turistica prilejuieste trecerea in revista a mai
multor functiuni ce trebuie astfel conjugate intr-o propunere armonioasa,
transpuse intr-un produs de arhitectura.
Pe un teren cu panta de aprox. 20 % si in suprafata de aprox. 1500 mp,
avand drumul de acces la baza terenului si cu orientare catre sud se va
intocmi un proiect de pensiune turistica ce trebuie sa contina :
- mic spatiu de primire / receptie de cca. 25,00 mp la care se
aduga un gr. sanitar;
- cazare pentru 14 16 persoane, in camere de 2 paturi, cu grup
sanitar cu dus si un vestibul cu spatii de depozitare (maxim
24,00 mp in total/camera);
- spatiu de zi comun in suprafata de 30 - 40 mp, cu bar de zi
(eventual comun cu receptia), si un grup sanitar;
- alimentatie publica sala de mese pentru 28 - 30 persoane, o
terasa 16 locuri la masa ambele in legatura cu o bucatarie (cu
acces secundar, vestiar pentru personal, depozitari pastrand
35
ANUL III
circuitul curat/murdar, impus de normele sanitare, spatiu de
preparari si spatiu de gatit);
- locuinta administratorului formata dintr-un apartament de 2
camere cu baie si bucatarie;
- spatii tehnice centrala termica, mica spalatorie si uscatorie,
hidrofor, camera de intretinere;
- alei pietonale si parcaj descoperit pentru 10 autotusime (la
nivelul drumului existent) si curte de servici pentru aprovizionare
cu depozitare ambalaje si separat zona de gunoi (minim 3
pubele);
Redactare
Se cer prezentate intr-o tehnica la alegere, pe hartie format 50 / 70,
urmatoarele piese (posibil si pe calculator):
- un mic eseu;
- planul complet al lotului cu indicarea accesului auto si pietonal
in incinta si in casa si amenajarile exterioare
sc. 1/500;
- planurile tuturor nivelelor
sc. 1/100;
- plan acoperis
sc. 1/100;
- 1 sectiune caracteristica
sc. 1/100;
- macheta
sc. 1/200;
- 2 perspective caracteristice (interioara / exterioara).
Criterii de apreciere: mesaj, inscrierea in sit, calitatea obiectului de
arhitectura si rezolvarea functionala.
ntocmit:
prof. dr. arh. Niculae Grama
36
ANUL III
37
ANUL III
Atelier 35B
PENSIUNE PE MALUL LACULUI
Forma este un mister care scap definiiei dar care l face pe om s se
simt mai bine - Alvar Aalto
n comuna MOARA VLASIEI situata in apropierea BUCURESTIULUI pe un
teren de dimensiuni corespunzatoare se propune realizarea unei pensiuni
turistice .Amplasamentul se afla in apropierea MANASTIRII CALDARUSANI
obiectiv de cult ce aduce un plus de atractie locului.
Date de tema
Pensiunea va fi proiectat n conformitate cu coninutul legislaiei n vigoare
din domeniul turismului i va cuprinde urmtoarele funciuni:
- zona de primire
- cazare (capacitate 10 - 15 camere )
- servirea mesei (cca. 50 de locuri)
- recreere
- administraie
- spaii tehnice i auxiliare
- vor fi prevzute cca. 15 - 20 locuri de parcare
Precizrile referitoare la SIT i la suprafeele diferitelor funciuni vor fi fcute
n cadrul orelor de atelier. n funcie de scenariul propus de ctre fiecare
student, pensiunea poate fi rezolvat monobloc sau n sistem pavilionar.
Tema vizeaz familiarizarea studenilor cu toate elementele ce determin
viabilitatea unei propuneri arhitecturale.
Redactarea final a studiului
Redactarea proiectului se va face ntr-o tehnic la alegerea studentului
(inclusiv calculator) i va fi predat pe hirtie alba, formate 50 x 70 cm.
- plan de situaie
sc. 1:500 - cu indicarea curbelor de nivel
38
ANUL III
- planurile tuturor nivelurilor ( parterul cu amenajarile exterioare )
- 2 sectiuni caracteristice
- toate fatadele
- macheta obiectului
- 2-3 perspective interioare-exterioare (optional )
sc. 1 :100
sc. 1 :100
sc. 1 :100
sc 1: 100
Bibliografie
DOMUS NR. 844
A+U NR. 352, 377
LÀRCHITECTURE DÀUJOURD`HUI NR. 193, 337, 352
JAPAN ARCHITECTS 4/1995
CONSTRUCII HOTELIERE - Prof. dr. arh. C. LZRESCU
ntocmit:
prof. dr. arh. Dana Chirvai
39
ANUL III
Atelier 36B
PENSIUNE PE MALUL LACULUI PANTELIMON
Pe malul lacului Pantelimon, pe un teren n pant cu o suprafa de aprox.
1500mp, se propune realizarea unei pensiuni turistice tip cherhana.
Amplasamentul impune anumite condiionri n contextul integrrii n
peisajul natural. Panta terenului, cu o diferen de nivel de aprox. de 4m,
ofer o perspectiv generoas spre direcia sud - vest. Accesul la
amplasament se va face printr-un drum secundar din DN3. Turitii vor fi
persoane n tranzit sau persoane interesate de turismul sportiv i pescuit.
Componente funcionale
1. Cazarea
Capacitate 6 uniti familiale cu module duble de cazare tip
apartament i 8 uniti de cazare simple cu o camer de dou
paturi.
Unitatea de cazare de tip apartament va cuprinde:
Vestibul cu spaiu de depozitare i chicinet
Camer de zi cu canapea extensibil
Dormitor cu pat dublu
Balcon (logie)
Baie cu cada, wc i lavoar
8 mp
18 mp
15 mp
5 mp
5 mp
Unitatea de cazare simpl va avea aceeasi structur, mai puin

camera de zi, iar grupul sanitar va avea du n loc de cad.
2. Zona comun va cuprinde:
- Hol de recepie i ateptare cu windfang avnd i acces special
prevzut pentru persoane cu dizabiliti
25 mp
- Birou de administraie i depozit de bagaje n direct relaie cu
recepia
15 mp
40
ANUL III
-
Dou cabine telefonice
4 mp
Zon nchiriere instrumente pescuit, n relaie direct cu
exteriorul
15 mp
3. Alimentaia public
- Restaurant cu cca 40 locuri cu acces din zona de ateptare i
cu acces din exterior
80 mp
- Grup sanitar pe sexe, accesibil i din zona recepiei 10 mp
- terase acoperite i descoperite cu vedere spre lac n relaie cu
sala de mese
40 mp
- Barul - 12 locuri, cu oficiu i spaiu depozitare minimal, n
relaie cu oficiul buctriei
30 mp
- Buctria
90 mp,
cuprinznd
- Oficiu n relaie cu sala de mese
10 mp
- Buctrie rece
10 mp
- Buctrie cald
20 mp
- Bar i depozit bar
10 mp
- Spaii semipreparare
15 mp
- Depozit frigorific, depozit de zi
15 mp
- Zon primire marf
10 mp
Spaii tehnice
- Central termic
- Spltorie, usctorie i clctorie lenjerie
- Vestiare personal cu du i grupuri sanitare pe sexe
- Depozit mobilier
- spaiu de serviciu pentru evacuare gunoi
10 mp
15 mp
20 mp
15 mp
se va face pe hrtie alb frmat 50 x 70 ntr-o tehnic la alegere
- Incadrarea n cadrul natural
- Coerena conceptului arhitectural
Nu se fac corecturi pe laptop i fr prezentarea mapei de documentare cu
exemple comentate i interpretate.
Bibliografie
II 1547 - Motels, Hotels
II 2862 Hotel und Restaurantbau
I 6021 Shinkeshiku Hotels
Cezar Lzrescu - Construcii hoteliere
I 9990 - Ana Canizares - Country Hotels
III 3838 Vicky Richardson - New Vernacular Architecture
Thomas Herzog Timber Construction Manual, 2004
Domus, nr.844
Japan Architect 4/1995, 45, 46, 48, 57
Architectural Review 1 / 2000, 11 / 2002, 3 / 2003, , 5/20066 / 2005
El Croquis 109, 110, 114, 119, 121, 122., 123, 124, 125, 127, 128
ntocmit
conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu
ef lucrri drd. arh. Tana Lascu
Se vor prevedea alei pietonale i parcaj descoperit pentru 15 autoturisme,

precum i un ponton pentru nchiriere brci i hidrobiciclete.
Structura va fi la alegere, cu zidrie portant, lemn sau cadre i diafragme
din B.A. Acoperirea se va realiza n arpant, posibil mansardarea etajului
cu o nvelitoare la alegere.
41
ANUL III
42
ANUL III
43
ANUL III
proiect de atelier
TEM CADRU #2
EDUCAIE / GRDINI
Numr credite: 5
Durata: 7 sptmni
Argument
Copilria este joc, poveste, vis, este dans inocent n mijlocul nenumratelor
mistere ridicate de fiecare nou pas, de care copilul se minuneaz cu atta
bucurie. Anii de grdini i scoal primar sunt anii n care el ii
construiete o prim relaie cu lumea, anii n care se joac fr s i dea
seama c ncepe s nvee i anii n care i formeaz primele deprinderi
ale existenei n interiorul unei comuniti. A imagina i construi spaii pentru
copii nseamn, de aceea, a le oferi acestora un teritoriu pe care ei s l
poat lua n stpnire i care s fac posibil amestecul dintre procesul
didactic i pofta lor de descoperire. Astfel de programe permit transpunerea
n arhitectur a unor scopuri i relaii didactice, cci, aa cum afirm Hrvoje
Njiric, ntregul ansamblu spaial poate fi ineles ca un dispozitiv
educaional.
Aa cum un prag, o u, un col sunt limite misterioase i promitoare
pentru un copil, o cas poate deveni o lume n miniatur; o introducere
ctre viaa real, dar care nu se desparte nc de ludic, de vis, de mirare.
Copilul tie s priveasc i s vad acolo unde noi nu reuim s (mai)
vedem nimic i de aceea pentru el casele pot deveni lumi i personaje de
poveste.
Obiective
n Bucureti, tipul de urbanitate dorit i impus de autoritatea regimului
totalitar a implicat o rezolvare a programelor educaionale printr-o serie de
proiecte standardizate, eficiente funcional dar lipsite n general de atribute
specifice amplasrii lor particulare n ora i, mai ales, de rezolvri care s
44
UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012
ANUL III
mizeze pe potenialul creativ al unor astfel de programe. Tema de fa i
propune s ncerce contrariul. De aceea, urmrete:
-
Abordarea unui program de arhitectur educaional pornind de la

considerarea, evaluarea i asumarea unor valori ale procesului
didactic i aezarea acestora n structura incipient a proiectului
Cutarea unui rspuns personal, coerent i justificat, pentru modul
de inserare a unui/unor obiect(e) construit(e) de dimensiuni medii
ntr-un sit real, cu problemele i atu-urile sale reale
Stimularea i ncurajarea unei abordri sensibile a unui program
arhitectural destinat copiilor
Proiectarea arhitectural coordonat a unui ansamblu (grdinia) i
a prilor sale componente (slile, spaiile intermediare, grdinile
etc.)
Date de tem
Se propune rezolvarea unei grdinie particulare, pe un amplasament situat
n ora. Fiecare atelier este liber s i detalieze programul n maniera pe
care o consider potrivit i s i aleag amplasamentul, precum i modul
n care va nuana tema cadru. Se va ine seama ns de urmtoarele
precizri:
-
capacitatea unitii proiectate va fi de 3 grupe, cte una pentru

fiecare categorie de vrst (grupa mic, mijlocie i mare); fiecare
grup va avea un numr de 15 copii;
dotrile de care va dispune grdinia sunt la alegerea fiecrui
atelier, n funcie de amploarea dat programului;
regimul de funcionare a grdiniei va fi unul cu program prelungit
(8.00 18.00);
grdinia va corespunde exigenelor funcionale i normelor igienice
actuale, precum i contextului urban n care se implanteaz;
soluiile vor ine cont de principii i tehnologii caracteristice
dezvoltrii durabile;
-
regimul de nlime va fi parter sau parter i un etaj;
Piese obligatorii:
1. Schie, scheme i imagini ce vor prezenta situaia contextului i
relaia dorit cu acesta
- Vor fi luate n considerare att criterii specifice unei analize a
contextului construit, dar i criterii specifice unei analize a
contextului social, istoric, cultural, arhitectural etc.
2. Scurt text de prezentare (max. 200 cuv.)
3. Plan de situaie (1/500), expunnd o zon suficient de ampl pentru
o bun nelegere a amplasamentului studiat
4. Planul / planurile de nivel, toate faadele, dou seciuni
caracteristice: 1/100
- Planul de parter va include amenajarea detaliat a ntregului
teren
5. Macheta: 1/100, integrat n macheta de sit
6. Dou imagini reprezentative (interior i exterior)
Redactare
Tehnici la alegere, pe format 100 x 70, hrtie alb.
ntocmit:
prof. dr. arh. E. B. Popescu
ef lucrri drd. arh. A. erbescu
ef lucrri dr. arh. t. Simion
45
ANUL III
ANEX LA TEMA-CADRU
SPAII POSIBILE N CADRUL UNUI PROGRAM DE GRDINI
1. Spatii proprii grupelor de copii:
Spatii pentru grupele de copii
~50-60 mp (fiecare)
o salile de grupa este de preferat sa fie orientate spre est
sau sud, acolo unde amplasamentul permite
o pot fi mobilate cu scaune si masute, sub diverse forme
o dispun de spatii de depozitare pentru jucarii, ecran de
proiectii, sonorizare pentru cantece, limbi straine
Sala de muzica
~15 mp
Cabinet calculatoare
~15 mp
Cabinet logopedie
~12 mp
Sala educatie fizica (sau spatiu polivalent)
~30 mp
Grupuri sanitare
~15-20 mp
2.
Spatiu pentru filtru intrare

Vestibul intrare
vestiare copii (haine de strada si pantofi)
cabinet medical
camera-rezerva
spatiu primire hol acces
3. Spatii necesare mesei:

o Sala de mese (mic dejun si pranz)
o Oficiu
o Bucatarie preparare minimala
(servicii externalizate)
o Depozitare
4. Spatii administrative:
Birou educatori/educatoare
Vestiar educatori/educatoare
~4-5 mp
~20-25 mp
~10 mp
~9-10 mp
~50-60 mp
~15 mp
~25 mp
~25 mp
Administratie, contabilitate
Director
Grup sanitar
Cabinet metodic
~10 mp
~10 mp
~5 mp
~10 mp
5. Spatiu de consiliere parinti
~10 mp
6.
Spatii tehnice:
Centrala termica
~15 mp
Magazie si atelier intretinere
~10 mp
Spatiu pentru depozitare rufe si asternuturi
~10 mp
(spalatorie, uscatorie, calcatorie servicii externalizate)
7. Curtea gradinitei
Va fi amenajata pentru activitatile in aer liber ale copiilor
Alte informatii:
- Grupe de varsta:
o 3-4 ani grupa mica
o 4-5 ani grupa mijocie
o 5-6 ani grupa mare
- Program de masa:
o 8.30 mic dejun
o 10.30 gustare
o 12.30 pranz
o 16.30 gustare
- Program de somn: 13.30 16.00
- Dimensiuni pat: 80x140 cm
~15 mp
~10 mp
46
ANUL III
Atelier 31A
GRDINI PARTICULAR
Date generale
Scopul temei este parcurgerea unui program de arhitectur n care se
repet un modul funcional i spaial de baz, cruia i se adaug spaii cu
funciuni ce l susin i l completeaz. n cazul de fa: modulul grupei de
copii dintr-o mic grdini.
Amplasament
Terenul propuse se afl n Bucureti, la intersecia strzilor Luigi
Cazzavillan i Transilvaniei, ntr-o zon central linitit preponderent
rezidenial, vizavi de un mic parc i are suprafaa de 1.133mp (conform
planului topografic anexat). Vecintile dinspre sud i est sunt terenuri cu
construcii pe limita de proprietate. Faptul c terenul are suprafaa mai mic
dect cea recomandat pentru o grdini din mediul urban (cca. 2.000 mp)
poate fi compensat prin folosirea lui eficient i prin capacitatea mai redus
a programului.
Date de tem
Pe acest teren se propune realizarea unei grdinie particulare cu
capacitatea de 3 grupe de cte 15 copii, cte una pentru fiecare grup de
vrst (mic, mijlocie i mare). Construcia va avea un regim de nlime de
maxim subsol (demisol) + parter + etaj, rezultat din studiul amplasamentului
i a vecintilor i va conine urmtoarele funciuni minime:
o
o
o
o
o
Zona grupelor de copii Au~300mp

3 sli de grup pentru cte 15 copii, fiecare n legtur cu
spaiu de dormit
grup sanitar
depozitare
spaiu exterior pentru activiti de grup
47
ANUL III
Zona comun folosit temporar de copii - Au~120mp

vestibul
vestiare la intrare
primire filtru cu camer de izolare
sal multifuncional pentru activiti colective i servirea mesei
Acestei zone i se pot aduga spaii specializate pentru activiti
opionale: muzic, arte plastice, calculatoare, etc.
o
o
o
o
Zona pentru personal i administraie - Au~60mp

o birou conducere
o vestiare
o grup sanitar cu du
Zona se poate completa cu cabinet metodic, contabilitate, camer
educatoare, cabinet logopedie, spaiu consiliere prini, etc.
Amplasarea construciei pe teren, gabaritele i indicatorii urbanistici (P.O.T.,
C.U.T.) vor fi justificate att de soluia propus, ct i de analiza terenului i
a contextului
Obiective i criterii de apreciere
Piese desenate i redactare
ntocmit:
ef lucrri dr. arh. Iulian Gudin
Zona de anexe - Au~80mp

o buctrie cu preparare minimal
o spaii tehnice i depozitri
Curtea amenajat pentru activiti n aer liber va conine obligatoriu
zone difereniate pentru
o joc
o sport
o cunotine despre natur
Se va asigura n incint, subteran sau suprateran, un parcaj pentru
personal de 3-5 locuri.
Sistemul constructiv i acoperirea rmn la alegerea fiecrui student, n
funcie de soluie.
Zona beneficiaz de toate utilitile publice necesare: ap, canalizare,
energie electric i gaze.
48
ANUL III
49
ANUL III
Atelier 32A
GRDINI
Prezenta tem de Grdini v propune s imaginai un spaiu
educaional destinat precolarilor, un program cultural care s formeze
copiii cu vrste ntre 3-7 ani i s-i pregteasc pentru nivelul urmtor de
studiu, coala.
Proiectul se va contura ca un pretext sau ca o antecamer pentru un altfel
de coal, diferit de ceea ce ofer actualul sistem romnesc de
nvmnt, aadar care se va dori a fi inovatoare, liber, transparent,
vesel, primitoare, luminoas, cald, colorat..... i lista o vei completa voi.
Proiectul pe care l vei propune la sfritul studiului va trebui s rspund
ntrebrii: Cum este grdinia care pregtete copiii pentru cea mai
performant coal din lume ?1
P
R
O
I
E
C
T
U
L
____________________________________________________________
Amplasamentul
Situl se afl n Bucureti, la intersecia strzilor intr.Baba Novac i Eufrosina
Popescu, n imediata apropiere a oselei Mihai Bravu. n prezent, acest
amplasament este destructurat, fiind populat cu un ansamblu de hale
industriale, nefuncionale, i bordat pe toate laturile de locuine colective
nalte, masive i opresive. Densitatea construitului n zon este mare,
spaiile plantate puine i nengrijite, traficul este intens i parcrile
aglomerate. n consecin, incinta pe care o vei crea va trebui s rspund
integral multor probleme i disfuncii locale, i va cuta s ofere soluii
pertinente, inovatoare i contemporane de integrare n contextul actual.
coala finlandez a fost declarat, dup numeroase studii i cercetri, ca fiind printre cele
mai performante sisteme educaionale din lume (vezi i PISA 2009).
http://www.finland.fi/public/default.aspx?contentid=162937&contentlan=2&culture=en-US
50
ANUL III
Funciunea
Capacitatea unitii proiectate va fi de 3 grupe, cte una pentru fiecare
categorie de vrst (grupa mic, mijlocie i mare); fiecare grup va avea un
numr de 15 copii;
Sli de zi, cu funciunea de clas, joc, studiu, experimente,
dormit (minimal)_______________________________________ 50-60 mp
o slile de grup este de preferat s fie orientate spre est
o pot fi mobilate cu scaune i msue, sub diverse forme
o dispun de spatii de depozitare pentru jucrii, ecran de
proiectii, sonorizare pentru cntece, limbi strine
Depozitare _____________________________________25 mp
Funciuni complementare :
Recepie, hol acces ______________________________ 50 mp
Garderob (vestiare) i grupuri sanitare pe sexe _______ 30 mp
Cabinet medical_________________________________ 10 mp
Camera-rezerv________________________________9-10 mp
Spaii tehnice:
Centrala termic ________________________________15 mp
Magazie i atelier ntreinere _______________________10 mp
Spaiu pentru depozitare rufe i aternuturi ____________10 mp
(spltorie, usctorie, clctorie servicii externalizate)
Sli special amenajate (mini-laboratoare), pe categorii :

Muzic________________________________________ 30 mp
Arte plastice ____________________________________30 mp
Computere i tiine _____________________________ 30 mp
Sala multifuncional ( alternativ, poate fi utilizat ca sal de
mese, sport etc)___________________________________100 mp
(Sala multifuncional poate fi flexibil organizat i prin sisteme de
compunere a slilor de clas, sau de reconversie a holului de
acces etc).
Cabinet logopedie _______________________________12 mp
Curte (exterioar, interioar la alegere)_____________________ 100 mp

(cu spaii amenajate peisager i de joac, specifice fiecrei grupe de vrst)
Spaii administrative :
Birou educatori / educatoare _______________________15 mp
Vestiar educatori / educatoare ______________________10 mp
Administraie, contabilitate
______________________10 mp
Director ________________________________________10 mp
Grup sanitar ____________________________________5 mp
Cabinet metodic _________________________________10 mp
Spaiu de consiliere prini ___________________________10 mp
Regimul de funcionare a grdiniei va fi unul cu program prelungit (8.00

18.00);
Grdinia va corespunde exigenelor funcionale i normelor igienice
Soluiile vor ine cont de principii i tehnologii caracteristice dezvoltrii
durabile;
Buctrie, cu spaii minimale pentru prepararea hranei___40 mp

Regimul de nlime va fi parter sau parter i un etaj;
Aprovizionarea se va face zilnic n sistem catering, buctria
asigurnd doar parial funciunile de preparare i depozitare ale
alimentelor.
Informaii suplimentare:
- Grupe de vrst:
51
ANUL III
o 3-4 ani grupa mic

o 4-5 ani grupa mijocie
o 5-6 ani grupa mare
Program de mas:
o 8.30 mic dejun
o 10.30 gustare
o 12.30 prnz
o 16.30 gustare
Program de somn: 13.30 16.00
Dimensiuni pat copil : 80x140cm
Piesele proiectului
1. Schie, scheme i imagini ce vor prezenta situaia contextului i relaia
dorit cu acesta
- Vor fi luate n considerare att criterii specifice unei analize a contextului
construit, dar i criterii specifice unei analize a contextului social,
istoric, cultural, arhitectural etc.
2. Scurt text de prezentare (max. 200 cuv.), precum i
3. Eseu personal cu tema Copil / coal / joc (max. 500 cuvinte)
4. Plan de situaie (1/500), expunnd o zon suficient de ampl pentru o
bun nelegere a amplasamentului studiat
5. Planul / planurile de nivel, toate faadele, dou seciuni caracteristice:
1/100
- Planul de parter va include amenajarea detaliat a ntregului teren
6. Macheta: 1/100, integrat n macheta de sit
7. Dou imagini reprezentative (interior i exterior)
Redactarea ___________Tehnici la alegere, pe format 100/70, hrtie alb.
Obiective
proiecte standardizate, eficiente funcional, dar lipsite n general de atribute
-
Abordarea unui program de arhitectur educaional pornind de la

considerarea, evaluarea i asumarea unor valori ale procesului
didactic i aezarea acestora n structura incipient a proiectului
Cutarea unui rspuns personal, coerent i justificat, pentru modul
de inserare a unui/unor obiect(e) construit(e) de dimensiuni medii
ntr-un sit real, cu problemele i atu-urile sale reale
Stimularea i ncurajarea unei abordri sensibile a unui program
Proiectarea arhitectural coordonat a unui ansamblu (grdinia) i
a prilor sale componente (slile, spaiile intermediare, grdinile
etc.)
Weblografie
Farca, Sperana (2011) - coala sindicalizat uniformizeaz copiii
n http://speranta.farca.ro/category/educatie/
http://speranta.farca.ro/category/studenti/
Stojanov, Krassimir (2009) - Overcoming Social Pathologies in
Education
On the Concept of Respect in R. S. Peters and Axel Honneth. Journal of
Philosophy of Education 43:161-172.
http://philpapers.org/rec/STOOSP
oitu, Laureniu & Panaite Beldianu, Oana, Comunicare educaional
http://www.google.ro/url?sa=t&source=web&cd=4&ved=0CCwQFjAD&url=h
ttp%3A%2F%2Fprofs.info.uaic.ro%2F~lavinia%2FComunicare%2520educa
tionala_suport%2520curs%2520ID.doc&ei=Qbz5TfWrCMWKswbx56DZDw
&usg=AFQjCNGcO2LskRLaQVmZEzJBD-HDi2GrFg
Predarea nvarea interactiv centrat pe elev
(2009) Min. Educaiei, Cercetrii i Inovrii, Bucureti 2009, Coordonator
Ligia Sarivan,
52
ANUL III
Autori : Rodica Constantin, Luminia Dumitrescu, Roxana Maria Gavril,

Ligia Sarivan, Daniela Stoicescu
http://www.thecoolhunter.net/kids
http://www.thecoolhunter.net/article/detail/1648/childs-play-by-matalicrasset
http://www.matalicrasset.com/matali_crasset_flash.php?lg=en
http://www.baupiloten.com/ger/Main_projekte.htm
http://www.i29.nl/ schools 1,2,3
http://www.gollifer.co.uk/architecture/education/classroom-of-the-future
http://www.studiomakkinkbey.nl/show/school
http://en.wikipedia.org/wiki/Carl_Rogers
http://psynergie.ch/Pedagogie-CultureSociete/Sciencesdeleducation/PrincipauxCourantsPedagogiques.pdf
http://www.finland.fi/public/default.aspx?contentid=162937&contentlan=2&c
ulture=en-US
http://en.wikipedia.org/wiki/Education_in_Finland
http://www.forbes.com/sites/erikkain/2011/05/02/the-finland-phenomenoninside-the-worlds-most-surprising-school-system/
Bibliografie
Dewey, J. (2009). The School and Society & The Child and the
Curriculum. S.U.A.: Feather Trail Press (prima dat publicat n 1900 resp.
1902).
Dudek, M. (2005). Children's Spaces. Oxford (M.B.): Architectural Press.
Dudek, M. (2000). Kindergarten Architecture: Space fot the
Imagination. Londra (M.B.): Spon Press.
Kozlovsky, R. (2008). Adventure Playgrounds and Postwar
Reconstruction. n M. Gutman, & N. (. Coninck-Smith, Designing Modern
Childhoods: History, Space and the Material CUlture of Children (pag. 171191). New Jersey (S.U.A.): Rutgers
Matei, Ana Dora (2011) Arhitectura ca al 3-lea Profesor, Lucrare de
Licen, UAUIM, Bucureti
ntocmit:
prof. dr. arh. Cristina Olga Gociman
asist. drd. arh. Ana-Maria Dobre
53
ANUL III
54
ANUL III
Atelier 33A
GRADINI CU ORAR PRELUNGIT
Tema propusa urmareste studiul unei functiuni de actualitate si anume
acela al unei gradinite particulare cu orar prelungit in zona centrala a
orasului. Particularitatile acestei functiuni de invatamant rezida in
structurarea conceptului tinand cont atat de considerentele urbanistic
arhitecturale cat si de componenta de marketing in corelare directa cu
principiile arhitecturii durabile.
Amplasament
Terenul ales, in suprafata de aproximativ 800mp, se afla in zona centrala a
Bucurestiului intr-un tesut urban destructurat, urmare a politicilor urbanistice
ale anilor 1970 80. Amplasamentul, se preteaza functiunii de gradinita
atat datorita pozitionarii sale retrase fata de arterele majore cat si datorita
caracteristicilor intrinseci ale amplasamentului ce tin de orientare, limite,
vecinatati.
Obiective didactice
- Incadrarea intr-un context urban aflat intr-o zona de trecere intre
doua tesuturi urbane distincte;
- Intelegerea complexitatii functionale in corelare cu conformarea
volumetrica si claritatea structurala;
- Includerea in studiu a problematicii eficientei energetice a cladirii ce
se traduce prin orientare, controlul insoririi si implementarea
tehnologiilor energetice neconventionale
Date de tema
Cladirea, ce se va desfasura pe parter si etaj, va cuprinde urmatoarele
functiuni:
55
ANUL III
- Sali de grupa (mica, mijlocie, mare) fiecare in suprafata de min. 45 mp;
sala va fi dotata cu paturi (mobilier flexibil ) iar in legatura directa cu aceasta
va fi pozitionat grupul sanitar in suprafata de aprox. 15 mp
- Sala polivalenta (60 mp) ce va permite atat organizarea festivitatilor si a
reuniunilor cat si functionarea ca sala de sport
- Zona filtru intrare (in suprafata totala de aproximativ 50 mp):
- vestibul de intrare
- vestiar haine strada
- hol acces
- cabinet medical
- camera izolare
- Sala de mese in suprafata de aprox. 50 mp cu legatura directa cu un oficiu
de 15mp; pregatirea mesei va avea la baza un sistem de catering extern.
- Zona educatoare (aprox. 30 mp ce va cuprinde si un vestiar minimal) si
zona administrativa (birou administratie si birou director fiecare cate 15 mp)
vor beneficia de un grup sanitar propriu
- Spatii anexa:
- spatiu pentru depozitare rufe murdare si depozitare inventar (cate
10 mp fiecare) igienizarea rufelor se face extern
- spatiu tehnic (18 mp) si atelier de intretinere (10 mp)
Dudek, Marek Schools and kindergartens: a design manual, Birkhauser
Architecture, 2008
Galuido, Michelle Kindergartens Educational Spaces, Braun Publishers,
2010
Kotnik, Jure New kindergarten architecture, Links International, 2011
ntocmit:
prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
ef lucrri dr. arh. Dragos Alexandru Negulescu
Redactare
Pe langa piesele mentionate in tema cadru studentul va putea prezenta si
schite aditionale pentru sustinerea ideii.
Conformarea arhitecturala in raport cu contextul
- Rezolvarea functionala coerenta pentru toate categoriile de utilizatori
- Coerenta dintre compozitia arhitecturala si performanta cladirii
- Expresivitatea arhitecturala in raport cu functiunea
Bibliografie recomandata
Canizares, Ana Kindergarten, schools and playgrounds, Loft Pubns, 2007
Cuito, Aurora Kindergarten architecture, Gingko Press, 2002
56
ANUL III
57
ANUL III
Atelier 34A
GRDINA COPIILOR
n prima jumtate a secolului al XIX-lea, Friedrich Froebel a propus i
dezvoltat un model pentru grdini, bazat pe noiunea de joc ca o cutare
liber, benevol, care poate cultiva relaia unui individ cu lumea fizic.
Jocul devine un exerciiu productiv, care permite individului nu doar s
creeze lumea la o scar micro, ci i s l poziioneze pe acesta n cadrul
unei concepii mai largi a lumii i s vad interdependena tuturor lucrurilor
ce o compun. Froebel a structurat jocul prin intermediul a dou instrumente
interanjabile: materialele sau darurile i practicile sau ocupaiile adic
felul n care individul pune materialele n aciune.
n spiritul temei cadru i al sistemului propus de Froebel, relaia dintre parte
i ntreg (att ca practic material, dar i cultural) devine foarte
important n acest proiect. ntre sistemul pedagogic al grdiniei i designul acesteia se pot crea foarte multe legturi, cci acestea se pot influena i
modela reciproc. De aceea vi se propune lucrul simultan la dou scri
diferite: de la parte ctre ntreg i invers.
Grdinia este un program de arhitectur special, prin aceea c nu este nici
o coal, niciun teren de joac, nici un al doilea acas, ci o combinaie a
tuturor acestor lucruri, n care tipologia colii se intersecteaz cu spaiul de
joac i cu grdina, sau cu programul de locuire. Prin aceasta are
oportunitatea de a defini un spaiu al unei tranziii interstiiale, ntre viaa de
acas i cea de la coal sau, ntr-un sens mai larg, cea caracteristic
existenei n societate. V propunem de aceea s privii acest proiect i ca
pe o ans de a imagina i proiecta un spaiu ce va fi privit i descoperit cu
ochii unui copil. Cele dou scri de lucru menionate anterior devin cu att
mai importante, n ncercarea de a imagina grdinia ca un loc unde criteriile
funcionale i practice se pot amesteca cu lumea ascuns a viselor i
imaginaiei copiilor, devenind acel loc care s poat s provoace joaca, s
surprind, s propun n mod ambiguu n loc s ofere n mod univoc, s
58
ANUL III
ascund chiar. Sau, revenind la Froebel, s ajute la descoperirea lumii prin
joac. Acesta este sensul titlului proiectului, prin care v propunem s privii
acest program de arhitectur ca pe o grdin a copiilor (cu toate sensurile
pe care le poate implica acest termen).
ntrebri
Cteva dintre ntrebrile pe care le considerm importante n acest proiect
sunt:
- Cum poate arhitectura unei gradinie s funcioneze ca o cale de
interaciune i comunicare pentru a nva?
- Cum poate fi formulat arhitectura grdiniei pentru a crea spaii care s
ncurajeze interaciunea social, implicarea fizic, curiozitatea intelectual,
experimentarea i descoperirea, att n mediul interior ct i n cel exterior?
- Cum pot fi stimulate curiozitatea i acumularea de cunoatere prin
experimentarea senzorial a obiectelor, materialelor i spaiilor?
- Cum poate arhitectura ca, prin manipularea formei, scrii, texturii i culorii
s implice modele i sisteme (att ordonate, ct i aleatoare), pentru a
defini o strategie organizaional, programatic i legat de sit, n cazul
grdiniei?
- Avnd n vedere c adesea noutatea se nate din specificitatea problemei,
cum poate proiectul s rspund n mod creativ (dar plauzibil) unui context
urban real, astfel nct obiectul de arhitectur sa se constituie i ca un gest
n ora?
Amplasament
Amplasamentul propus se afla n Bucureti, la intersecia strzilor Ion
Minulescu i Morilor. Face parte din incinta fabricii Timpuri Noi, ale crei
cldiri au fost recent demolate. Ca multe alte zone din Bucureti, i aceast
zona este una eterogen, cu mai multe tipuri de esut ce se suprapun pe un
teritoriu relativ restrns. Interveniile asupra fabricii Timpuri Noi i statutul
actual al terenului acesteia adaug n prezent o doz de incertitudine
acestui amplasament.
Alctuire funcional
Spaiile necesare grdiniei (enumerate mai jos) vor fi asumate de fiecare
student, cu precizarea c, n funcie de soluia de arhitectur i de
strategiile didactice propuse de fiecare, proiectele vor putea nuana,
redistribui sau eventual completa aceste suprafee, putnd s pun
accentul i pe spaiile intermediare, pe o anumit comunicare interiorexterior sau pe o anume secven a spaiilor.
1. Spaii proprii grupelor de copii:
spaii pentru grupele de copii 3 sli ~50-60 mp (fiecare)
slile de grup este de preferat s fie orientate spre est sau sud, acolo
unde este posibil
sal de muzic ~15 mp
cabinet calculatoare ~15 mp
grupuri sanitare, separate pe sexe ~15-20 mp
2. Spaiu pentru filtru intrare:
vestibul intrare ~5 mp
vestiare copii (haine de strad i pantofi) ~20-25 mp
cabinet medical ~10 mp
camer-rezerv ~10 mp
spaiu primire hol acces n funcie de soluie
3. Spaii necesare mesei:
sal de mese (mic dejun i prnz) ~50-60 mp
oficiu ~15 mp
buctrie preparare minimal ~25 mp (servicii externalizate)
depozitare ~15 mp
4. Spaii administrative:
birou educatori/educatoare ~15 mp
vestiar educatori/educatoare ~10 mp
administraie, contabilitate ~10mp
grup sanitar ~5 mp
59
ANUL III
spaiu de consiliere prini ~10 mp

5. Spaii tehnice:
central termic ~15 mp
magazie i atelier ntreinere ~10 mp
spaiu pentru depozitare rufe i aternuturi ~10 mp (spltorie, usctorie,
clctorie servicii externalizate)
6. Curtea grdiniei:
va fi amenajat pentru activitile n aer liber ale copiilor
Alte precizri
proiect
- grdinia va dispune de un spaiu posibil a fi utilizat pentru serbri (~75100 mp), care, n funcie de soluie, poate coincide cu spaiul de primire (hol
acces), sau se poate constitui prin unirea (temporar) a dou sli de grup,
ori a holului cu una din sli
- slile de grup vor fi folosite i ca spaii de dormit; de aceea, este de dorit
ca utilizarea slilor s permit ct mai mult flexibilitate
- program de somn: 13.30 16.00

- dimensiuni pat: 80x140cm
atelier
- atelierul ncurajeaz ca proiectele s fie, pe ct posibil, ct mai diferite
unele de altele
- chiar dac proiectele rmn individuale, efortul lucrului n echip este
ncurajat (la orice aspect legat de documentare, cercetare etc.)
ntocmit:
prof. dr. arh. E. B. Popescu
ef lucrri drd. arh. A. erbescu
ef lucrri dr. arh. t. Simion
- grupe de vrst:
3-4 ani grupa mic
4-5 ani grupa mijocie
5-6 ani grupa mare
- program de mas:
8.30 mic dejun
10.30 gustare
12.30 prnz
16.30 gustare
60
ANUL III
61
ANUL III
Atelier 35A
GRDINI PARTICULAR
Argument
Copilria este joc, poveste, vis, este dans inocent n mijlocul nenumratelor
mistere ridicate de fiecare nou pas, de care copilul se minuneaz cu atta
bucurie. Anii de grdini i scoal primar sunt anii n care el ii
construiete o prim relaie cu lumea, anii n care se joac fr s i dea
seama c ncepe s nvee i anii n care i formeaz primele deprinderi
ale existenei n interiorul unei comuniti. A imagina i construi spaii pentru
copii nseamn, de aceea, a le oferi acestora un teritoriu pe care ei s l
poat lua n stpnire i care s fac posibil amestecul dintre procesul
didactic i pofta lor de descoperire. Astfel de programe permit transpunerea
n arhitectur a unor scopuri i relaii didactice, cci, aa cum afirm Hrvoje
Njiric, ntregul ansamblu spaial poate fi ineles ca un dispozitiv
educaional.
Aa cum un prag, o u, un col sunt limite misterioase i promitoare
pentru un copil, o cas poate deveni o lume n miniatur; o introducere
ctre viaa real, dar care nu se desparte nc de ludic, de vis, de mirare.
Copilul tie s priveasc i s vad acolo unde noi nu reuim s (mai)
vedem nimic i de aceea pentru el casele pot deveni lumi i personaje de
poveste.
Amplasamentul
Tema aferenta acestui prim proiect popune studentilor rezolvarea unui
spatiu de gradinita pe un amplasament real din Bucuresti. Terenul, in
suprafata de cca. 2500 mp., are accesul din strada Glicinelor sector 5 (n
apropiere de oseaua Alexandriei). Pe laturile scurte ale terenului sunt
prezente calcane ale caselor vecine la care noua cladire trebuie sa se
alinieze, respectand legislatia si regulamentele urbanistice in vigoare.
Planul de situatie ce insoteste aceasta tema de proiect este anexat temei.
62
ANUL III
Terenului ales pentru acest exercitiu i s-a conferit prin P.U.G. o incadrarea
ce presupune urmatoarele capabilitati:
- P.O.T. = 70%
- C.U.T. = 2,5
Avand in vecere ca prezentul proiect reprezinta doar un exercitiu teoretic,
celelate reglementari urbanistice existente in P.U.G. ( functiune, regim de
inaltime, inaltime maxima ) nu sunt obligatorii.
Date generale de tema
Se propune rezolvarea unei grdinie particulare, pe un amplasament situat
n ora. In conceperea proiectului se va ine seama ns de urmtoarele
precizri:
- capacitatea unitii proiectate va fi de 3 grupe, cte una pentru
fiecare categorie de vrst (grupa mic, mijlocie i mare); fiecare grup va
avea un numr de 15 copii;
- dotrile de care va dispune grdinia sunt la alegerea fiecrui
atelier, n funcie de amploarea dat programului;
- regimul de funcionare a grdiniei va fi unul cu program prelungit
(8.00 18.00);
- grdinia va corespunde exigenelor funcionale i normelor igienice
- soluiile vor ine cont de principii i tehnologii caracteristice
dezvoltrii durabile;
- regimul de nlime va fi parter sau parter i un etaj;
Gradinita poate fi dezvoltata in sistem pavilionar sau monobloc, intr-o
solutie compozitionala care sa foloseasca inteligent forma si configuratia
terenului, contextul existent construit, orientarea dupa punctele cardinale,
etc. Acesta va trebui sa contina urmatoarele functiuni:
1. Spatii proprii grupelor de copii:
Spatii pentru grupele de copii
~50-60 mp (fiecare)
o
salile de grupa este de preferat sa fie orientate spre est
o
pot fi mobilate cu scaune si masute, sub diverse forme
o
dispun de spatii de depozitare pentru jucarii, ecran de
proiectii, sonorizare pentru cantece, limbi straine
Sala de muzica
~15 mp
Cabinet calculatoare
~15 mp
Cabinet logopedie
~12 mp
Sala educatie fizica (sau spatiu polivalent)
~30 mp
Grupuri sanitare
~15-20 mp
2. Spatiu pentru filtru intrare
Vestibul intrare
vestiare copii (haine de strada si pantofi)
cabinet medical
camera-rezerva
spatiu primire hol acces
~4-5 mp
~20-25 mp
~10 mp
~9-10 mp
3. Spatii necesare mesei:

o
Sala de mese (mic dejun si pranz)
o
Oficiu
o
Bucatarie preparare minimala
o
Depozitare
~50-60 mp
~15 mp
~25 mp
~25 mp
4. Spatii administrative:
Birou educatori/educatoare
Vestiar educatori/educatoare
Administratie, contabilitate
Director
Grup sanitar
Cabinet metodic
~15 mp
~10 mp
~10 mp
~10 mp
~5 mp
~10 mp
5. Spatiu de consiliere parinti
~10 mp
63
ANUL III
6. Spatii tehnice:
Centrala termica
~15 mp
Magazie si atelier intretinere
~10 mp
Spatiu pentru depozitare rufe si asternuturi
~10 mp
(spalatorie, uscatorie, calcatorie servicii externalizate)
7. Curtea gradinitei
Va fi amenajata pentru activitatile in aer liber ale copiilor
Se vor prevedea parcari auto la suprafata terenului conform

normelor n vigoare
Alte informatii utile
Grupe de varsta:
3-4 ani grupa mica
4-5 ani grupa mijocie
5-6 ani grupa mare
Program de masa:
8.30 mic dejun
10.30 gustare
12.30 pranz
16.30 gustare
Program de somn: 13.30 16.00
Dimensiuni pat: 80x140cm
Avand in vedere ca aceasta gradinita este una particulara (nu de stat) este
permisa studentilor restrangerea programului prin renuntarea la unele din
functiunile enuntate mai sus. De asemenea, din aceleasi considerente este
permisa folosirea si a altor spatii menite sa adaposteasca functiuni
specifice gradinitei.
Structura de rezistenta va fi realizata din beton armat, metal (sau alt material
la alegere) si va fi astfel gandita incat sa permita obtinerea unei flexibilitati
deosebite a spatiului si o acoperire interesanta a acestuia. Astfel o atentie
deosebita trebuie acorda rezolvarii acoperisului (terasa sau sarpanta) in
vederea obtinerii unei imagini interioare si exterioare interesante.
Volumetria si plastica de fatada vor reprezenta o rezultanta directa a tipului
de structura ales. Astfel se cere obtinerea unei constructii care, tinand cont
de cerintele temei si a reglementarilor urbanistice sa propuna o imagine
volumetrica simpla si clara in unitate cu materialele si tehnologia folosita. Se
vor prezenta prin desen si randare tipurile de materiale folosite. Plansele
desenate vor contine comentarii pentru justificarea solutiei.
proiecte standardizate, eficiente funcional dar lipsite n general de atribute
- Abordarea unui program de arhitectur educaional pornind de la
considerarea, evaluarea i asumarea unor valori ale procesului didactic i
aezarea acestora n structura incipient a proiectului
- Cutarea unui rspuns personal, coerent i justificat, pentru modul
de inserare a unui/unor obiect(e) construit(e) de dimensiuni medii ntr-un sit
real, cu problemele i atu-urile sale reale
- Stimularea i ncurajarea unei abordri sensibile a unui program
- Proiectarea arhitectural coordonat a unui ansamblu (grdinia) i
a prilor sale componente (slile, spaiile intermediare, grdinile etc.)
- Stimularea creativitatii in conceperea si particularizarea unui obiect
de arhitectura, controlul volumetriei si plastica anvelopantei.
64
ANUL III
- Intelegerea si aprofundarea relatiilor/conditionarilor intre spatiu, tipul
de structura, material, tehnologie si expresivitatea unui obiect de
arhitectura.
- Cunoasterea modalitatilor prin care arhitectura poate deveni un
vector de comunicare in spatiul cultural social.
In aprecierea proiectului accentul se va pune pe urmatoarele criterii :
- Inscrierea adecvata a solutiei n contextul dat
- Logica functionala si structurala, intelegerea, dimensionarea si
utilizarea corecta a elementelor propuse prin proiect.
- Coerenta compozitiei arhitecturale
- Modul de utilizare a materialelor si texturilor in proiect
- Acuratetea si expresivitatea prezentarii proiectului si nu in ultimul
rand pe modul de prezentare grafica a solutiei propuse.
Predarea finala se va face pe planse de hartie alba 50 cm x 70 cm
prezentate intr-o tehnica color la alegere (inclusiv planse pe calculator) si
va cuprinde:
1.
Schie, scheme i imagini ce vor prezenta situaia
contextului i relaia dorit cu acesta. Vor fi luate n considerare att criterii
specifice unei analize a contextului construit, dar i criterii specifice unei
analize a contextului social, istoric, cultural, arhitectural etc;
2.
Scurt text de prezentare (max. 200 cuv.) ;
3.
Plan de situaie (1/500), expunnd o zon suficient de
ampl pentru o bun nelegere a amplasamentului studiat;
4.
Planul / planurile de nivel: 1/100; Planul de parter va
include amenajarea detaliat a ntregului teren;
5.
Toate faadele: 1/100;
6.
Dou seciuni caracteristice perpendiculare: 1/100;
7.
Macheta: 1/100, integrat n macheta de sit
8.
Posiblie perspective interioare sau exterioare daca
studentul le considera relevante pentru intelegerea si sustinerea
conceptului.
Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii de atelier, un CD cu formatul
digital al proiectelor cu note mari si o descriere n romn si englez a
solutiei (maxim 100 de cuvinte). n functie de particularitatile fiecarui proiect
se pot solicita de catre profesori si alte piese desenate.
Nota
Proiectele vor primi note distincte n comisiile de atelier, conform
regulamentului de promovare. Toate studiile de atelier se vor prezenta la
corectura pe foita sau, acolo unde este cazul, pe printuri format A3 sau A4.
Ele vor fi reunite ntr-o mapa, pe care fiecare student o va avea asupra sa
la fiecare corectur. Nu se fac corecturi pe laptop sau fara prezentarea
mapei de studiu. Formatul final de redactare a proiectului va avea un
chenar si un cartus de identificare, conform modelului de catedr.
Nerespectarea acestor prevederi conduce automat la depunctarea
proiectelor.
ntocmit:
conf. dr. arh. Marian Moiceanu
65
ANUL III
66
ANUL III
Atelier 36A
GRDINI DE COPII
Amplasament:
Terenul ales pentru tema de fa se afl la intersecia dintre strada
Dristorului i oseaua Mihai Bravu.
Date de tem:
Studiul se va concentra pe transformarea terenului viran adiacent nodului
de circulaie ntr-un spaiu optimizat pentru buna funcionare a dotrii susmenionate. O grdini de copii funcional este mult mai mult dect o
construcie care respect normele n vigoare n materie de siguran n
exploatare i gabarite.
Propunerile vor ine cont de rapoartele ce apar ntre zonele construite i
cele amenajate, i vor oferi o rezolvare optim a incintei n raport cu
exteriorul. Incinta va cuprinde, prin urmare, n afara cldirii destinate
funcionrii propriu-zise a grupelor de copii, o curte de recreaie, o zon
dotat cu instalaii destinate micrii n aer liber i jocului, i o grdin de
flori. Analiza nu va omite abordarea problematicii autonomiei funcionale a
grdiniei n raport cu mprejurimile (se vor lua n calcul accesele auto i
evacuarea deeurilor).
Obiective suplimentare ale studiului:
O scurt cercetare a nevoilor celor pe care aceast dotare i slujete este
imperativ. Abordarea responsabil a peisajului este, de obicei, trecut cu
vederea n cazul dotrilor similare. De aceast dat ea va reprezenta un
punct forte al propunerilor de atelier.
Criterii suplimentare de apreciere:
- Coerena spaio-funcional a ansamblului
- Respectarea normelor n vigoare n materie de proiectare de
grdinie de copii
67
ANUL III
-
Evoluia analizei fiecrui autor de proiect, precum i implicarea

acestuia n discuiile de atelier
Capacitatea de argumentare a fiecarui student i coerena criteriilor
ce susin argumentaia, precum i calitatea prezentrii finale
Calitatea produsului de arhitectur prin prisma spaiilor propuse i a
relaiilor dintre ele.
ntocmit:
conf. dr. arh. Vasile Mei
prep. drd. arh. Radu Negoi
68
ANUL III
Atelier 31B
GRDINI INTERVENIE N ZON URBAN PROTEJAT
Argument
Tema de fa propune o dezbatere critic pe marginea a dou ntrebri:
- Care sunt exigenele actuale n procesul educaional al copiilor precolari?
- n ce fel se transpun toate acestea ntr-un program funcional i, simultan,
ntr-o configuraie spaial-volumetric?
Pornind de la aceste ntrebri, i sub ghidajul datelor fixe de tem, fiecare
student va folosi propriile sale mecanisme de nelegere a temei,
mbogindu-le. Acest proces presupune filtrarea propriilor experiene i
observaii, a propriului bagaj cultural, precum i a documentaiilor de
specialitate.
Amplasament
Terenul propus este n Bucureti ntr-o zon rezidenial protejat i e
delimitat de strzile tefan Mihileanu i Popa Soare. Un plan topografic la
scara 1:500 va fi pus la dispoziia studenilor de ctre ndrumtorii de
atelier. De asemenea, se va ine cont de regulamentul urbanistic n vigoare,
impus prin PUZ Zone Protejate pentru parcela respectiv. Acesta poate fi
modificat doar n cazuri excepionale.
Date de tem
Spaiile destinate grupelor de copii este recomandabil s fie orientate sud
sau est. Zona de acces principal se va rezolva cu un vestibul i un filtru de
primire (examinarea sumar a strii de sntate) n apropierea unui cabinet
medical dotat cu o camer-rezerv pentru izolare, i n apropierea
vestiarelor.
Se va adopta un regim de nlime de maxim S+P+1, iar eventualele
legturi pe vertical n circuitul copiilor vor fi ct mai facile. Dou dintre
slile de grup vor putea fi unite ntr-o sal de festiviti.
69
ANUL III
O deosebit importan se va acorda tratrii curii grdiniei. Aceasta va fi

amenajat pentru diverse activiti n aer liber ale copiilor, fiind n acelai
timp spaiul de tranziie dintre strad / vecinti i spaiile interioare proprii
grdiniei.
Organizarea spaial-volumetric va ine cont funciunile i suprafeele din
anexa la tema cadru. Acestea vor putea fi nuanate / modificate, de la caz la
caz, n urma unei argumentaii adecvate.
Ca documentare suplimentar, ndrumtorii de atelier vor organiza
sptmnal prelegeri ilustrate n cadrul atelierului. De asemenea, studenii
vor pregti periodic scurte prelegeri pe care le vor susine n faa colegilor.
Tematica acestora va fi stabilit de comun acord, n sptmna precedent.
ntocmit:
prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc
ef lucrri dr. arh. Melania Dulmea
ef lucrri dr. arh. Mihai Duescu

- Rezolvarea unui program funcional strict ntr-un mod ct mai creativ;
- Confruntarea cu o problem de inserie urbanistic ntr-un esut construit
cu o morfologie definit, specific Bucuretiului.
- Realismul soluiei;
- Lirismul soluiei;
- Evoluia procesului de proiectare pe parcursul edinelor de atelier.
Bibliografie
- revista El Croquis:
- 115/116 RCR Arquitectes
- 139 SANAA
- 155 SANAA
- 140 lvaro Siza
- 127 John Pawson
- 150 David Chipperfield
- 152/153 Herzog & de Meuron
- 144 EMBT Enric Miralles / Benedetta Tagliabue
- 154 Aires Mateus
- colecia revistei Japan Architects
- colecia revistei Arhitectura / Zeppelin
70
ANUL III
Atelier 32B
GIARDINO D'INFANZIA
Haide, dar, s ntemeiem cu mintea o cetate - Platon
Argument
Astzi, cnd este recunoscut c grdinile de copii sunt de cea mai
mare utilitate, mai ales prin orae, este imposibil ca o lege general
asupra instruciunii s nu se ocupe deloc de dnsele. D.A.Sturdza, ministrul instruciunii publice 1886
Studiul presupune o abordare a relaiei dintre obiectul de arhitectur i
definirea unor activiti pedagocice i educative noi pentru copii din
grdinie.
Amplasament
Terenul propus pentru studiu , indicat n planul topografic anexat, este situat
ntr-o arie valoroas i protejat a oraului Bucureti zona parcului Luigi
Cazzavilan. Amplasamentul cu o suprafa de aproximativ 1800 mp,
proprietatea statului italian, se afl la intersecia strzii Transilvania cu
strada Luigi Cazzavilan.
Obiective didactice
- nelegerea i aplicarea unor procese de proiectare contemporane prin
studierea acestora i dezvoltarea unui proiect n spiritul imaginii
arhitecturale a prezentului.
- Amplasarea judicioas ntr-un context istoric valoros a unui obiect
arhitectural n strns legtur cu decorul existent.
Date de tem
Tema de proiectare ce va fi dezvoltat pe baza scenariului propus de
studeni va cuprinde conform temei-cadru urmtoarele spaii:
71
ANUL III
- Spaii de acces: zona de primire (filtru), vestiare, cabinet medical, izolare

- Spaiu multifuncional.
- Spaii proprii grupelor de copii (pentru fiecare categorie de vrst): sal
grup, dormitor, grup sanitar, spaiu exterior pentru activiti de grup.
- Spaii pentru servirea mesei : sal de mese, buctrie, depozitare.
- Spaii administrative: cancelarie, vestiare educatoare, administraie, grup
sanitar, director, cabinet metodologic.
- Spaii consiliere prini.
- Spaii anexe: spltorie, usctorie, clctorie.
- Spaii tehnice: centrala termic, ateliere ntreinere, etc.
L'Arca nr. 189, mai 2009

AMC nr. 184 dec.2008-ian.2009
AMC nr. 185 febr.2009
AMC nr. 186 mar..2009
AMC nr. 189 iun.-iul. 2009
Domus nr. 927, iul.-aug. 2009
ntocmit:
ef lucrri dr. arh. Cristian Drughean
ef lucrri drd. arh. Remus Hran
Studenii vor propune tipologia spaial, sistemul structural i materialele de

construcie i finisaj, n funcie de soluia adoptat, ce vor trebui s se
nscrie n direciile generale definite de regulamentele de Urbanism. Se
recomand consultarea P.U.Z.-ului postat pe site-ul Primriei Municipiului
Bucureti.
Piese desenate, suplimentare fa de tema-cadru
Se vor preda la atelier dup dou sptmni de la nceperea studiului i se
vor nota n atelier i aduga la predarea final :
- Mapa de prezentare i documentare format A3, cuprinznd minimum trei
exemple contemporane de grnie de mici dimensiuni n mediul urban .
La predarea final se adaug :
- Plan de ncadrare n zon cu indicarea legturilor existente,
- Plan de situaie, cu amenajrile ntregului lot,
- Minimum dou perspective (interior i exterior) reprezentative
- Argumentaie scris, text, format A4
sc. 1:500
sc. 1:200
Bibliografie
AMC nr. 182 oct. 2008
A+U nr. 462 febr. 2009
Casabella nr. 770, oct. 2008
72
ANUL III
73
ANUL III
Atelier 33B
GRDINI
Adresa
str. Nicolae Iorga nr. 5, sector 1, Bucureti
Amplasament
Cladirea existenta se afla in zona centrala a capitalei (in vecinatatea Caii
Victoriei) caracterizata printr-o densitate construita mare si definita prin
cladiri vechi de mare valoare arhitecturala.
Situaia actual
n momentul de fa, Gradinia nr. 50 singura din Bucureti cu program
prelungit (8.00-18.00), cu predare in romana si germana functioneaza cu
4 grupe de copii in spatii corespunzatoare in corpul A al imobilului si cu
doua grupe in corpul B, in spatii improprii. In demisolul corpului A au fost
improvizate bucataria, depozitele de alimente, centrala termica, un atelier
de intretinere si o magazie de materiale.
Cresterea numarului de grupe a condus la functionarea in conditii improprii
a grupelor de copii, in sali cu tripla functionalitate (sala de clasa cu loc de
joaca, sala de mese, dormitor). Acest lucru ingreuneaza procesul instructiveducativ, nu permite o buna aerisire a spatiului pe durata celor 10 ore cat
stau copiii in gradinita, contravenind in acest fel normelor de igiena.
Dat fiind numarul mare de solicitari, apare ca oportuna extinderea
gradinitei pe terenul terenul liber aflat in spatele cladirii in care ea
functioneaza in prezent.
1. FUNCIUNI
Spatii pentru grupele de copii:
- Spatii pentru grupele de copii (50-60 mp fiecare)
- Sala de muzica (15 mp)
- Cabinet calculatoare (15 m)
- Cabinet logopedie (12 mp)
74
ANUL III
- Sala educatie fizica sau spatiu polivalent (30 mp)
- Grupuri sanitare (15-20 mp)
Spatiu pentru filtru intrare:
- Vestibul intrare (4-5 mp)
- Vestiare copii (20-25 mp)
- cabinet medical (10 m)
- camera-rezerva (9-10 mp)
- spatiu primire
Spatii pentru masa:
- Sala de mese - mic dejun si pranz (50-60 mp)
- Oficiu (15 mp)
- Bucatarie - preparare minimala (25 mp)
- Depozitare (25 mp)
Spatii pentru odihna (numai pentru grupa mica)
Spatii administrative:
- Birou educatori/educatoare (15 mp)
- Vestiar educatori/educatoare (10 mp)
- Administratie, contabilitate (10 mp)
- Director (10 mp)
- Grup sanitar (5 mp)
- Cabinet metodic (10 mp)
2. STRUCTURA
- cadre, diafragme si plansee de beton armat. Solutia de inchidere va fi
aleasa in functie de ideea arhitecturala.
3. PREZENTARE
- Hartie alba, formate 100 x 70cm, in tehnica la alegere, inclusiv calculator.
- Piese:
Plan de situatie - 1:500
Planurile tuturor nivelurilor (parterul cu amenjarile exterioare) - 1:100
Sectiuni caracteristice - 1:100
Fatade - 1:100
Macheta - 1:100
ntocmit:
prep. arh. Radu Malasincu
Spatiu de consiliere parinti (10 mp)

Spatii tehnice:
- Centrala termica (15 mp)
- Magazie si atelier intretinere (10 mp)
- Spatiu pentru depozitare rufe si asternuturi (10 mp)
Curtea gradinitei va fi amenajata pentru activitatile in aer liber ale copiilor
75
ANUL III
76
ANUL III
Atelier 34B
GRDINI
Tema de fa v d prilejul s v imaginai i s proiectai o grdini de
copii ntr-un mediu urban, trecnd peste ncorsetrile impuse n trecut prin
proiecte-tip i ncercnd o abordare sensibil a unui program arhitectural
special, ntr-un context dat.
Amplasament
Terenul propus spre studiu are o suprafa de 3192 mp., se afl n
vecintatea imediat a Bd-ului Naiunile Unite i este delimitat de strzile
Sfinii Apostoli i Vntori. Amplasamentul este localizat n zona CP1 a
oraului (conform PUG-lui Municipiului Bucureti) - subzona central n care
se menine configuraia esutului urban tradiional, coninnd o parte din
zona protejat. POT-ul i CUT-ul maxim admisibile pentru aceast zon
sunt 70%, respectiv 1,9. Se pot admite abateri de la aceste valori n funcie
de fiecare soluie n parte, dar numai n cadrul reglementrilor PUG-ului
existent.
Pornim de la un context dat i urmrim:
- stabilirea conceptului n concordan cu mesajul propus de student,
- rezolvarea funcional i stabilirea tipului de structur,
- integrarea funciunilor propuse i a volumelor preconizate n strns
legtur cu contextul general,
- stimularea creativitii arhitecturale din punct de vedere formal i spaial,
- clarificarea i conturarea mijloacelor de limbaj i expresie n concordan
cu programul de arhitectur propus.
Date de tem
Conform temei-cadru, capacitatea unitii proiectate va fi de 3 grupe, cte
una pentru fiecare categorie de vrst (grupa mic, mijlocie i mare),
77
ANUL III
fiecare grup urmnd s aiba un numr de 15 copii. Regimul de funcionare

a grdiniei va fi unul cu program prelungit (8.00 - 18.00).
Pe amplasamentul propus vei alege locul cel mai adecvat pentru a aeza
aceast dotare, n relaie cu imobilele existente, cu orientarea terenului, cu
posibilele accese, cu circulaiile carosabile i pietonale, cu vegetaia
existent, cu reperele vizuale din zon, etc. Fr a depi un regim de
nlime de (D)+P+1E, construcia va fi propus fie ntr-un volum compact,
fie n sistem pavilionar. Prin urmare, soluia structural va trebui s fie una
logic, adecvat att programului propus, ct i soluiei spaial - volumetrice
preconizate. nchiderile i vitrajele vor fi alese n consecin.
Se va acorda o atenie special relaiei interior - exterior, avnd ca
intermediar spaiul de tip teras, curte, incint. La limita ctre carosabil a
terenului se vor asigura 20 de locuri de parcare pentru personal i vizitatori.
Pe o schem funcional ce va fi prezentat n cadrul atelierului, trebuie
avute n vedere urmtoarele zone i spaii:
1. Filtru intrare
- vestibul intrare
- vestiare copii (haine de strad i pantofi)
- cabinet medical
- camer rezerv
- spaiu primire - hol acces
~4 - 5 mp.
~20 - 25 mp.
~10 mp.
~9 - 10 mp.
~10 mp.
2. Spaii pentru grupe

- 3 sli de grup de ~50 - 60 mp. / sal, fiecare avnd n imediata
vecintate: dormitor, spaiu supraveghetor, grupuri sanitare proprii pentru
copii, depozit material didactic
* fiecare sal va avea asigurat un spaiu exterior pentru activiti de
grup
- sal muzic
~15 mp.
- cabinet logopedie
~12 mp.
- sal educaie fizic

~30 mp.
- spaiu multifuncional, n imediata apropiere a slilor de clas (acestea se
pot deschide ctre spaiul multifuncional)
~100 mp.
- grupuri sanitare
~15 - 20 mp.
* n funcie de soluie, spaiul multifuncional poate fi folosit i ca
sal de mese, n locul slii de la punctul 3
3. Spaii pentru luat masa
- sal de mese (mic dejun i prnz)
~50 - 60 mp.
- oficiu
~15 mp.
- buctrie - preparare minimal (servicii externalizate) ~25 mp.
- depozitare
~25 mp.
* personalul va avea acces separat, cu vestiar i grupuri sanitare
4. Spaii administrative
- birou educatori / educatoare
~15 mp.
- vestiar educatori / educatoare
~10 mp.
- administraie, contabilitate
~10 mp.
- director
~10 mp.
- grup sanitar
~5 mp.
- cabinet metodic
~10 mp.
* personalul va avea acces separat, cu vestiar i grupuri sanitare
5. Spaiu consiliere prini
~10 mp.
6. Spaii tehnice
- central termic
~15 mp.
- magazie i atelier ntreinere
~10 mp.
- spaiu depozitare rufe i aternuturi (spltorie, usctorie, clctorie servicii externalizate)
~10 mp.
7. Curtea grdiniei
- amenajat pentru activiti n aer liber
78
ANUL III
Piese suplimentare pentru predare

n prima sptmn se va ntocmi o map de documentare pentru tipul de
program propus - aceasta va fi prezentat i comentat la atelier.
Urmtoarele sptmni sunt dedicate studiului i ntocmirii proiectului.
La predarea proiectului se vor mai prezenta:
- alte piese menite a explicita soluia (colaje, desene, scheme,
perspective, etc.)
- macheta terenului, coninnd volumetria de ansamblu i
amenajrile terenului, sc. 1/200.
Relaia argument - studiu - proiect propus, reflectat n:
- calitatea expresiei spaial-volumetrice de ansamblu,
- coerena interdependenei ntre amenajri/volume, sit i contextul general,
- logica rezolvrii structurale,
- calitatea redactrii finale a proiectului.
Bibliografie
- K. Frampton - Studies in Tectonic Culture. The Poetics of Construction in
Nineteenth and Twentieh Century Architecture - Chicago, 1995
- John Simmonds Ormsbee - Arhitectura peisajului
- C. Norberg Schultz - Existence, Space & Architecture
- Joedicke Jurgen - Space and Form in Architecture
- Piaget I - The Childs Conception of Space
- Ioana Tudora - La curte - Grdin, cartier i peisaj urban n Bucureti Ed. Curtea Veche, 2009
ntocmit:
ef lucrri drd. arh. Robert Negru
79
ANUL III
80
ANUL III
Atelier 35B
GRADINI: COPILUL DESCOPER LUMEA
n comunele rurale mai populate, se pot nfiina grdini de copii
Spiru Haret - 1896
Argument
Considerind -PEISAJUL- nu numai ca o preocupare exclusiv a specialistilor
ci ca expresia comuna a fiecaruia de a trai intr- un cadru de viata cit mai
atractiv atit in mediul urban cit si in cel rural; gestionarea durabila a lui
devine prioritara.
Copilaria este joc. Copiii, in masura in care sunt lasati sa o faca, sunt mici
fiinte curioase carora le place sa-i puna la incercare pe cei mari. Sfera
descoperirilor se largeste pe zi ce trece - barierele impuse sunt depasite.
AMPLASAMENT
In mediul rural - comuna MOARA VLSIEI
DATE DE TEMA
Principalele functiuni cerute prin tema:
- FILTRU DE ACCES
- SPATIUL DESTINAT GRUPELR DE COPII
- SPATIUL DESTINAT MESEI
- SPATII ADMINISTRATIVE
- SPATII TEHNICE
- CURTEA GRADINITEI
Precizari suplimentare referitoare la sit si la suprafetele diferitelor functiuni
vor fi facute in cadrul orelor de atelier.
81
ANUL III
OBIECTIVE SUPLIMENTARE
Tema vizeaza familiarizarea studentilor cu o lume noua - a jocului - a
copilariei, intr-o interdependenta cu CADRUL NATURAL.
CRITERII DE APRECIERE
Rezolvarea unui program functional strict intr-un mod cit mai creativ.
Calitatea spatiului individualizat
PIESE DESENATE
PIESELE OBLIGATORII -VEZI TEMA CADRU
SCHITE care sa ilustreze evolutia CONCEPTULUI
REDACTAREA FINAL A STUDIULUI
Redactarea proiectului se va face ntr-o tehnic la alegerea studentului
(inclusiv calculator) i va fi predat pe hirtie - vezi tema cadru.
BIBLIOGRAFIE
DOMUS
A+U
LÀRCHITECTURE DÀUJOURD`HUI
JAPAN ARCHITECTS
LUCRARE LICENTA SILVIA STEFAN 2011
ntocmit:
prof. dr. arh. Dana Chirvai
82
ANUL III
Atelier 36B
GRDINI CU PROGRAM PRELUNGIT N CONTEXT URBAN
Spaiu al experienelor iniiatice, al primelor contacte cu lumea din afara
casei, grdinia devine pentru copii loc al jocului, cu exuberana i
spontaneitatea specifice i al explorrilor i descoperirilor, atingerii i
depirii limitelor cunoaterii. Se propune crearea unui spaiu dezvoltat
organic, contrar des folositei rezolvri pur funcionale care blocheaz de
cele mai multe ori dezvoltarea imaginaiei copiilor, un spaiu care s ofere
posibilitatea aplicrii unor viziuni pedagogice noi, care s creeze condiiile
dezvoltrii personalitii copilului, cu lumea lui de vis i de joc la limita
tangenei cu realul.
Se urmrete crearea unui spaiu participativ, integrat n procesul educaiei,
care s lase posibil nelegerea i perceperea lumii de ctre copii, a unei
lumi cu poveti, ntmplri, joc, o lume n care apar i primele valori i
norme spre conturarea unei prime identiti publice.
Amplasamentul este pe un teren avnd o suprafa de 2500mp, amplasat
ntr-o zon rezidenial central.
Grdinia va funciona cu program prelungit (peste 6 ore), pentru trei grupe
diferite de vrst, (copii de 2-3 ani), 4-5 ani i 6-7 ani, cte o clasa pentru
fiecare grup, fiecare clas avnd 14 copii.
Spaiile care urmeaz a fi amenajate sunt urmtoarele:
1. Spaii proprii grupelor de copii
- 3 Sli de grup, care au i funciune de dormitor, preferabil
orientate spre est sau sud, 50 60 mp fiecare
- hol polifuncional care va funciona ca sal de activiti, proiecii
filme pentru copii, reuniuni, dans, spectacol, posibil a fi amenajat cu
83
ANUL III
2.
-
scen, panouri amovibile multifuncionale, cu iluminare natural din

cel puin dou direcii diferite, 100 mp
Biblioteca / cabinet de desen loc linitit, 20 mp
Sal muzic, 30 mp
Cabinet calculatoare, 15 mp
Cabinet logopedie, 15 mp
Sala de gimnastic, 50 mp
Curtea va fi amenajat cu preaux couvert, portic, peluze, curte de
joac, spaiu joac nisip, plan nclinat, grdin, ser, piscin
Spaiu pentru filtru intrare
vestibul intrare copii, 15 mp
spaiu filtru pentru trierea copiilor, 15 mp
sal ateptare prini, 12 mp
vestiar copii i grupuri sanitare copii pe sexe, n direct relaie cu
slile grupelor, 30 mp
3. Spaii necesare servirii mesei

- Sal mese mic dejun i prnz, 50 mp
- Oficiu, 20 mp
- Buctrie, depozit frigorific, spltorie, 40 mp
- Depozitare, 40 mp
- depozit pubele, deeuri, 10 mp
4.
-
Spaii administrative
intrare serviciu, 8 mp
spltorie, usctorie, clctorie, depozit lenjerie / rufe, 40 mp
vestiar i grupuri sanitare pe sexe pentru personal, 10 mp
depozit material didactic, 10 mp
cabinet medical, cabinet director, spaii administraie, contabilitate,
secretariat, cte 9 mp fiecare
4 locuri de parcare n incinta
Cancelarie educatoare, 18 mp
Spaiu consiliere prini, 12 mp
5. Spaii tehnice
- centrala termic, 10 mp
- magazie i atelier ntreinere, 15 mp
In afara incintei se va prevedea un parcaj pentru 10 locuri pentru prini.
In afar de corecta rezolvare funcional care s rezolve aspectele legate
de securitate i igien, la conceperea spaiilor se va avea n vedere o not
arhitectural care s promoveze o comunicare empatic cu utilizatorii
copii prin culoare i limbaj formal, prin organizare spaial, prin alternarea
pe verical i pe orizontal folosit n rezolvarea partiului pentru a crea un
cadru ludic propice jocului, dezvoltrii libere a imaginaiei copiilor,
satisfacerii nevoilor de comunicare, frumos, fantezie, creaie individual, dar
i calm i odihn.
Spaiile proiectate vor avea n vedere tehnologiile caracteristice principiilor
dezvoltrii durabile, pentru o relaionare optim cu natura, att prin crearea
unei relaii directe interior exterior i a unor oportuniti de a crea spaii de
ctre copiii nii, ct i prin intermediul grdinii, piscinei, oglinzilor de ap,
pergolelor, teraselor, verandelor, spaiilor semideschise.
Piese obligatorii
1. Map cu documentaie (4 exemple comentate)
2. Schie scheme i imagini care vor prezenta contextul i relaia cu
acesta
3. Text argumentativ al demersului adoptat, max. 250 cuvinte
4. Plan de situaie scara 1/500
5. Planul parter cu amenajarea complet a curii, plan etaj si plan
demisol sau subsol,
6. 4 faade, doua seciuni scara 1/100
7. Macheta scara 1/100
8. Dou perspective reprezentative, una interioar i una exterioar
84
ANUL III
Redactare
Proiectul va fi ntocmit pe hrtie alb pe format 50/70, ntr-o tehnic la
alegere. Nu se admit corecturi pe laptop.
Bibliografie
- Heinrich Volbehr, Kindergarten, Callway, 1966, cota II 2140
- Silvia Pun, Arhitectura programelor colare, Editura Tehnic, Bucureti,
1981, cota I 6883
- Mark Dudek, Schools and Kindergartens a design manual, Birkhauser,
2007, cota III 5085
- Great Kids Spaces, Linksbooks, 2006, cota II 6029
- Revista El Croquis
115/116 RCR Arquitectes
140 Alvaro Siza
150 David Chipperfield
152/153 Herzog et de Meuron
- Colectia revistei Japan Architects
- Colectia revistei Arhitectura
ntocmit:
conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu
ef lucrri drd. arh. Tana Lascu
85
ANUL III
86
ANUL III
87
ANUL III
proiect de an
TEM CADRU #3
LOCUIRE COLECTIV
Numr credite: 7 (faza 1), 4 (faza 2)
Durata:
faza 1: 9 spt.: 3 spt. (studiu amplasament) + 6 spt. (soluie)
faza 2 (faz tehnic): 5 spt.
1. Argument
In desfasurarea procesului de invatamant la capitolul proiectare, locuirea
constituie unul din programele de baza, studiul desfasurandu-se in
Facultatea de Arhitectura, pe parcursul a trei ani de invatamant.
Arhitectura este aceea care poate remedia conflictul dintre libertatea
manifestata de oameni in spatiul privat si regulile comportamentale impuse
de spatiul colectiv sau de cel public, locuirea colectiva, constituind o buna
oportunitate de aprofundare a studiul locuintei si de a analiza, in acelasi
timp, cele trei tipuri de spatii: public, colectiv si privat precum si limitele si
intrepatruderile dintre acestea in zonele urbane. Caracteristicile spatiilor de
tranzitie sau a acelora care actioneaza ca bariera fizica, de izolare acustica
si vizuala a spatiului privat, sau care au rezultat din interferenta acestora,
au devenit din ce in ce mai complexe odata cu preocuparile de a raspunde
principiilor de sustenabilitate. De asemenea, trebuie urmarita asigurarea
densitatii in cadrul zonelor rezidentiale ale orasului prin proiectarea unor
cladiri cu procent de ocupare a terenului cat mai mic (in cazul de fata 40 %),
in conditiile in care "strada interioara" ofera o buna iluminare naturala a
miezului cladirii (arhitectura poroasa a lui Steven Holl) sau diferentierea
tipurilor de spatii semipublice care dubleaza livingurile urbane (arhitectura
locuirii colective propuse de MVRDV s.a.). In aceeasi dinamica se inpune
interpretarea morfologica a spatiului interior prin flexibilitate spatiala,
realizata la nivel arhitectural si bazata evident si pe tehnologie.
88
ANUL III
2. Date de tema
2.1. Amplasament / Reglementari urbanistice
Pe un lot liber de constructii, in suprafata de aproximativ 3550 mp,
amplasat in apropierea zonei P-ta Chibrit, situat la sud-vest de aceasta, se
propune studiul in vederea realizarii unor propuneri de locuinte colective.
Alei carosabile si parcaje
Aleile carosabile vor fi considerate in regim privat de utilizare. Se vor
rezolva circa 30 de locuri de parcare la sol pentru vizitatori.
Regim de inaltime
Regimul de inaltime va fi de P+4 existand posibilitatea unui accent P+5, in
functie de pozitionarea fata de vecinatati, de largimea aleilor carosabile, de
orientarea cardinala si in final de conceptia ansamblului.
2.2. FUNCTIUNI
2.2.1. Locuinte
AL = aria locuibila (suprafete isumate a incaperilor de locuit: dormitoare +
living + loc de luat masa)
AU = aria utila (suprafete interioare ale tuturor incaperilor din apartament nu se cuprind suprafetele logiilor si balcoanelor)
AC = aria constrruita a locuintei (suma suprafetelor utile ale apartamentelor,
ale logiilor si balcoanelor, precum si a cotei parte din
suprafetele comune ale cladirii - spalatorii, uscatorii, casa scarii, la care se
adauga suprafata aferenta a peretilorinteriori si exteriori. Nu se cuprind
boxele de la subsol si garajele)
Vor fi rezolvate maxim 50 locuinte, in tipuri de apartamente, cu
urmatoarele ponderi orientative si Ariile Construite aferente :
- Garsoniera 5%
48 - 52 mp
- 2 camere 20%
64 - 72 mp
- 3 camere 30%
87 - 93 mp
- 4 camere 35%
105 - 115 mp
- 5 camere 10%
123 - 135 mp
Retrageri
Avand in vedere vecinatatile de pe strazile Mures si Mircesti si anume
locuinte in general parter si cele de pe strada Caransebes (constructii
industriale) va propunem o retragere minima de 4,00 m de la limita terenului
(fara trotuar).
2.2.2. Dotari comunitare / Functiuni integrate

La nivelul parterului se vor prevedea spatii comerciale si dotari/functiuni
integrate - comunitare: gospodaresti, birouri, pentru hobby, pentru
intretinere fizica,educative etc. Aceste functiuni trebuie sa beneficieze de
noduri verticale separate de acces spre subsol.
Amenajari peisagere
Se va acorda o atentie deosebita amenajarii spatiilor plantate, aleilor de
circulatie pietonala, altor amenajari ale spatiului exterior, cu caracter privat,
pentru toate varstele.
2.2.3. Garaj
Garajul va fi rezolvat pe doua niveluri de subsol si va fi accesibil prin rampe
duble de intrare - iesire. Pentru fiecare apartament cu suprafata de pana la
100 m2 se va prevedea cate un loc de garare, iar pentru apartamentele a
caror suprafata depaseste 100 m2 se vor prevedea cate 2 locuri de garare
Amplasamentul este delimitat:

- la nord-vest de: str Mures;
- la sud-vest de: str. Mircesti ;
- la sud-est de: str. Caransebes ;
- la est de un teren proprietate publica.
Reglementarile urbanistice propuse pentru studiu se incadreaza in
reglementarile generale ale zonei, si anume:
Densitate
POT = 40%
CUT = max. 2,4
89
ANUL III
(conform HCGMB 66/2006),cel putin 25 de locuri in acest garaj vor fi
prevazute pentru functiunile suplimentare propuse. Vor fi prevazute accese
din parter lifturi si scari (din spatiile publice sau din aleile pietonale) catre de
garaj.
2.2.4. Anexe / Spatii tehnice
La subsol se vor amplasa spatiile tehnice: microcentrala termica, hidrofor,
centrala de ventilatie,tablou electric etc. Se va amplasa si se va rezolva
adapostul ALA (in suprafata de circa 450 mp pentru locuinte si ocupantii
spatiilor publice).
Se vor prevedea de asemenea platforme pentru amplasarea de europubele
diferentiate pe tipuri de deseuri (posibil si in subsolul 1).
2.3. Volumetria / Anvelopa cladirii / Structura
Volumetria trebuie sa tina ciont de eficienta energetica si control al
consumului de resursele clasice si de asemeni sa permita implementarea
tehnologiilor ce utilizeaza enrgii neconventionale (sistemul fotovoltaic,
captatori termici solari, sau pompele de caldura).
Structura de rezistenta va fi din beton armat, rezolvata pe cadre sau pereti
structurali, evident modulata.
Vor fi utilizate materiale pentru peretii de inchidere, de compartimentare si
de finisaj variate care sa raspunda optim normelor confortului termic si
acustic.
3. Strategii aplicabile in abordarea studiului
- amplasament: informatii privind terenul (eventual studiul geotehnic) si
datele climatice in vederea utilizarii resurselor regenerabile si aprecierii
impactului energetic si al confortului interior;
- volumetria (forma) cladirii si orientarea: insorire, iluminat natural, ventilare
naturala;
- spatiul interior: flexibilitate spatiala, confort (termic, acustic, igienic,
vizual), iluminat natural.
4. Continutul si desfasurarea studiului
4.1. faza nr. 1 etapa 1 / 3 saptamani / studiu desfasurat in colectiv de
cate 2 studenti:
4.1.1. Studiu de urbanism pe amplasment cu stabilirea unui regulament de
construire cu indicarea retragerilor, a ariiei construibile, a inaltimilor, a
acceselor auto catre subsol, pe baza exmplelor si a indrumarii din atelier.
4.1.2. Documentare si analiza comentariu sintetic) a cel putin 5 exemple de
unitati locative (module sau tronsoane) prezentate cu datele de identificare.
4.1.3. Concept
- concluzii pe baza analizei amplasamentului din punct de vedere al
contextului ;
- generarea solutiei arhitecturale.
4.1.4. Se cere redactarea urmatoarelor piese:
- planse de prezentare a exemplelor
- planse concept
- plan de situatie cu indicatii de regulament
sc. 1:500
- macheta
sc. 1:500
Predarea se va face pe format A3, este admisa redactarea pe calculator.
4.1.5 faza nr. 1 etapa 2 / 6 saptamani / studiu in colectiv - 7 credite
(pentru etapa 1 si 2) contine studiul tronsoanelor sau modulelor propuse pe
terenul studiat, cu indicarea relatiilor intre acestea si in cadrul fiecaruia in
parte (si pe verticala).
4.1.6. Se cere redactarea urmatoarelor piese:
- plan de situatie (refacut daca este cazul)
sc. 1:500
- planurile tuturor nivelurilor diferite (inclusiv subsolurile)
sc. 1:200
- doua sectiuni
sc. 1:200
- fatade (minim 3) pentru fiecare tronson
sc. 1:200
- macheta
sc. 1/200
4.2. faza nr. 2 (tehnica) / 5 saptamani / studiu individual
Fiecare student va prezenta (echivalent PT) :
- planul parter al unui tronson mobilat si cotat
- 4 credite
sc. 1:100
90
ANUL III
- planul nivelului curent al unui tronson mobilat si cotat
- 2 sectiuni caracteristice cu indicarea cotelor de nivel si straturi
- detaliu de travee (sectiune / fatada / planuri)
Predarea se va face pe formate A1 sau A2, dispuse orizontal.
va fi alb negru. Este admisa redactarea pe calculator.
sc. 1:100
sc. 1:100
sc. 1:20
Redactarea
5. Criterii de apreciere
- integrarea noului ansamblu in contextul existent al zonei;
- originalitatea, sustinuta de conceptia structural arhitecturala si
de detaliu
- calitatea solutiei arhitecturale: valori materiale si non-materiale ale
spatiului arhitectural;
- aplicarea principiilor de durabilitate.
6. Bibliografie
Legea Locuintei nr. 114/1996
NP24 si NP 25 - Normativ pentru proiectarea parcajelor subterane
Locuinta in timp si spatiu - Patrulius Radu
AA 196 - Habitat Entre Lìndividuel et Collectif
AA 203 - Du Village a la Ville
AA 225 - Le Logement
AA 226 - Maison Japonaises
ntocmit:
prof. dr. arh. Niculae Grama
91
ANUL III
92
ANUL III
redactare i DTP: ef lucrri dr. arh. Mihai Duescu
93

Caiet - An3 - 2011-2012 Proiectare Uauim

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet - An3 - 2011-2012 Proiectare Uauim

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEME DE PROIECTARE

BAZELE PROIECTRII DE ARHITECTUR

Concepia arhitectural trebuie s depeasc sensul individual, autonom,

- nelegerea relaiei dintre program funcional, context natural i morfologie

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

Majoritatea acestor spatii trebuie sa aib acces din exterior pentru

Ambele spatii sunt in contact cu buctria si cu zona de evacuare,

3.4. Spatii tehnice

- eseu de proiect + concluzii documentare

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

- Regimul de inaltime este P+1

Se pot prezenta suplimentar 2-3 imagini prelucrate pe calculator.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

Orice amenajare de spatii publice va tine cont de pastrarea caracterului

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

Structura de rezisten va fi la liber alegere. n funcie de scenariul propus

Studenii vor propune tipologia spaial, regimul de nlime, sistemul

Soluiile constructive propuse se vor ncadra ntr-o atitudine de utilizare a

Se vor prevedea 15 locuri de parcare pentru autoturisme.

Piese desenate, suplimentare fa de tema cadru

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

Unitatea de cazare simpl va avea aceeasi structur, mai puin

Se vor prevedea alei pietonale i parcaj descoperit pentru 15 autoturisme,

Abordarea unui program de arhitectur educaional pornind de la

capacitatea unitii proiectate va fi de 3 grupe, cte una pentru

regimul de nlime va fi parter sau parter i un etaj;

Spatiu pentru filtru intrare

3. Spatii necesare mesei:

5. Spatiu de consiliere parinti

Zona grupelor de copii Au~300mp

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

Zona comun folosit temporar de copii - Au~120mp

Zona pentru personal i administraie - Au~60mp

Zona de anexe - Au~80mp

Sli special amenajate (mini-laboratoare), pe categorii :

Curte (exterioar, interioar la alegere)_____________________ 100 mp

Regimul de funcionare a grdiniei va fi unul cu program prelungit (8.00

Buctrie, cu spaii minimale pentru prepararea hranei___40 mp

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

o 3-4 ani grupa mic

Abordarea unui program de arhitectur educaional pornind de la

Autori : Rodica Constantin, Luminia Dumitrescu, Roxana Maria Gavril,

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

spaiu de consiliere prini ~10 mp

- program de somn: 13.30 16.00

3. Spatii necesare mesei:

5. Spatiu de consiliere parinti

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

Va fi amenajata pentru activitatile in aer liber ale copiilor

Se vor prevedea parcari auto la suprafata terenului conform

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

Evoluia analizei fiecrui autor de proiect, precum i implicarea

O deosebit importan se va acorda tratrii curii grdiniei. Aceasta va fi

Obiective suplimentare ale studiului

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

- Spaii de acces: zona de primire (filtru), vestiare, cabinet medical, izolare

L'Arca nr. 189, mai 2009

Studenii vor propune tipologia spaial, sistemul structural i materialele de

Spatiu de consiliere parinti (10 mp)

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

fiecare grup urmnd s aiba un numr de 15 copii. Regimul de funcionare